Posts Tagged ‘Marketing ASINETA’

Stabilizatoare de tensiune – Autor Raoul Trifan

30/01/2017

trl

Am placerea sa va facilitez accesul la un articol interesant scris de dl Raoul Trifan despre stabilizatoarele de tensiune (AVR – automatic voltage regulator)

Citesc in ultima vreme pe diverse bloguri tehnice si non-tehnice din ce in ce mai multe articole, pareri, reclame si comentarii referitoare la stabilizatoarele de tensiune ce se gasesc de cumparat in magazinele de profil pentru stabilizarea tensiunii de pe reteaua electrica din casele noastre. Deoarece multe dintre articole si comentarii nu reflecta neaparat necesitatile reale de electroalimentare ale aparaturii electronice si electrocasnice din gospodariile noastre am sa enunt modul de functionare ale acestor stabilizatoare cat si specificatiile principale ale celor 2 tipuri mai des intalnite la noi pe piata: cu relee si cu comanda prin servo motor. De mentionat ca ambele tipuri de stabilizatoare aduse in discutie au la baza un autotransformator de tensiune reglabil electronic.

 

Stabilizatoarele cu relee utilizeaza 2, 3, 4 sau mai multe relee care regleaza tensiunea de iesire a autotransformatorului comutand practic spirele intermediare ale acestuia, fiecare releu regland, de regula, cam +/-20-30V la iesire, functie de cum este programata electronica de comanda cat si de numarul de spire intermediare ale autotransformatorului.

fig-1-stabilizator-de-tensiune-comnadat-cu-relee

Figura 1 Stabilizator ieftin cu 3 relee: 1 asigura functia de pornire/oprire, iar celelalte 2 reglarea tensiunii

(protectie primara cu varistor, relee de 10A si LM324N pt. comanda)

 

Avantaje:

  • Sunt foarte rapide (de ordinul zecilor de milisecunde)
  • Probabil sunt cele mai ieftine
  • Nu necesita mentenanta
  • Sunt durabile in timp deoarece nu au piese in miscare (cel putin daca releele sunt de calitate)
  • In cazul unor variatii foarte mari si bruste ale tensiunii de intrare (230 > 180V, respectiv 180V > 230V) tensiunea de iesire oscileaza rapid dar se stabilizeaza imediat datorita timpului de comutare foarte mic al releelor, deci nu ar trebui sa existe supratensiuni de durata pe iesire care sa afecteze consumatorii de pe iesire.

 

Dezavantaje:

  • In timpul reglarii tensiunii functionarea releelor este insotita de un zgomot specific
  • In cazul apartiei unui defect tranzitoriu al unuia dintre releele inseriate tensiunea de pe iesire va oscila in limite mari, uneori chiar intre 0V si 230V, putand defecta aparatura conectata (AVR-urile de firma, cu relee de calitate nu vor suferi de aceasta problema).
  • Marja de stabilizare relativ modesta (+/-8% sau chiar +/-10% din valoarea tensiunii de intrare).

Exemplu pt. un AVR cu relee de 230V: Intra din retea 234V si ies tot 234V sau intra 210V si ies 235V sau intra 237V si ies 205V, dar cel mai important este ca tensiunea de pe iesire sa se incadreze in parametrii de +/-10% din cei 230V doriti.

fig-2-autotransformator-cu-tole-ei-cu-3-prize-mediane-la-iesire-pt-reglajul-tensiunii

Figura 2 Autotransformator cu tole E+I cu 3 prize mediane la iesire pt. reglajul tensiunii

(in stanga sunt 4 prize la iesire si sig. de 10A, in dreapta este autotransformatorul)

 

Acest tip de stabilizatoare se preteaza mai bine la computere personale si la aparatura electronica cu marja relativ mare a tensiunii de intrare, adica acolo unde diferente bruste de 20-30V nu afecteaza. Nu sunt recomandate la motoare (pompe, hidrofoare etc.) si nici la aparatura electrocasnica cu motoare sau pompe (masini de spalat rufe sau vase, storcatoare, frigidere etc.), cu toate ca, teoretic, le poate asigura protectia in unele cazuri.

 

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu relee:

  • Factor de putere: 0.6 (deci un AVR de 1.000VA la duce pe iesire o putere insumata de pana la 600W, in caz ca nu specifica altceva producatorul).
  • Precizie de stabilizare: intre +/-8% si +/-10%.
  • Timp de stabilizare: cateva zeci de ms, functie de nr. de relee si de algoritmii interni de comutare.
  • Tensiune de intrare: variaza intre minime de 145-180V si maxime de 250-270V, functie de producator.
  • Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
  • Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt. compresoare se alege timpul cel mai mare).

 

Stabilizatoarele cu servo-motor beneficiaza de o acuratete ridicata in reglajul tensiunii de iesire datorita reglajului foarte fin efectuat de pantograful actionat de servo-motor care regleaza autotransformatorul. Spre deosebire de cele cu relee, aici nu exista spire intermediare, iar autotroansformatorul are spirele „expuse”, un pantograf culisand liber pe aceste spire actionat de un servo-motor comandat electronic. Practic, cu o electronica si un servo-motor de calitate acest tip de stabilizator regleaza foarte fin tensiunea la iesire, din spira in spira, pana cand ajunge la tensiunea dorita de producator.

fig-3-autotroansformator-toroidal-cu-spirele-secundarului-expuse

Figura 3 Vedere de sus (autotroansformator toroidal cu spirele secundarului expuse)

 

Avantaje:

  • Acuratete foarte buna a tensiunii de iesire, avand practic o eroare de stabilizare de numai cativa volti (2.5-3%).

Exemplu pt. un AVR cu servo-motor de 230V: Intra din retea 234V si ies 230V sau intra 180V si ies 230V sau intra 260V si ies 230V.

 

Dezavantaje:

  • In cazul unor variatii mari si bruste ale tensiunii de intrare, tensiunea la iesire poate oscila brusc, dar numai pentru putin timp. Astfel, AVR-ul cu servo-motor va avea pentru fractiuni de secunda la bornele de iesire suma dintre tensiunea initiala de pe iesire si diferenta de tensiune aparuta brusc la intrare, deoarece servomotorul are nevoie de 1-2 secunde pana cand reuseste sa regleze perfect diferentele de tensiune aparute in retea.
  • Pretul ceva mai ridicat decat la cele cu relee.
  • Zgomotul destul de pronuntat pe timpul functionarii servomotorului (se aude doar cand sunt diferente de tensiune de stabilizat), altfel este silentions
  • “Periile” pantografului, find din carbuni (ca la aspirator), se uzeaza si pot fi inlocuite dupa cativa ani de utilizare.
  • Optional, spirele de cupru pot fi curatate o data la 2-3 ani, functie de caz, cu o perie antistatica. De asemenea, o carpa care nu lasa scame umezita in putin alcool izopropilic ar putea ajuta curatarea.

Nota: Orice interventie in interiorul stabilizatoarelor se efectueaza de personal autorizat si numai dupa decuplarea fisei de alimentare de la reteaua de 230V! Pe perioada de garantie stabilizatoarele pot fi trimise spre mentenanta la service autorizat de producator!

fig-4-de-praf-de-carbune-pe-bobinajul-autotransformatorului

Figura 4 Detaliu inceput de defect

In dreapta contactului, pe spirele de cupru, se vede adunata o “movilita” de praf de carbune

Un stabilizator bazat pe servo-motor cu o electronica de comanda bine proiectata este, de regula, superior celui cu relee. Totusi, inainte de achizitionarea unui astfel de stabilizator solicitati informatii de la vanzator daca stabilizatorul detine sau nu protectie la supratensiune la bornele/priza de iesire, lucru necesar in special daca aveti consumatori sensibili de alimentat si daca in zona unde locuiti exista caderi si varfuri de tensiune importante (diferente de peste 50V in intervale scurte de timp, de ordinul secundelor).

Ca sa exemplific diferentele dintre comportamentul regulator al unui AVR cu relee si al altuia cu servo-motor in situatii extreme si de ce un AVR cu servo-motor are nevoie de o electronica buna, avem un exemplu mai jos:

  • La timpul T0 scade tensiunea de pe retea la 180V, iar AVR-ul cu relee restabileste tensiunea corecta prin „adaugarea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-ul cu servomotor face acelasi lucru in aprox. 5-2s.
  • La timpul T1 tensiunea de pe retea revine brusc la normalul de 230V, iar AVR-ul cu relee restabileste tensiunea corecta prin „scaderea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-ul cu servomotor face acelasi lucru in aprox. 5-2s.

Exemplul de mai sus l-am putea intalni atunci cand cineva utilizeaza un aparat de sudura in curtea noastra sau a vecinului, in situatii unde sunt implicati consumatori mari sau atunci cand exista unele avarii pe reteaua de distributie. Practic, in scenariul prezentat anterior, intre timpul T1 si timpul final pana AVR-ul reuseste sa autoregleze tensiunea, la bornele de iesire ale acestuia vom avea pentru un timp scurt (fractiuni de secunda) tensiunea de 230V + 50V = 280V, tensiune care revine in peste 1 secunda la normalul de 230V. Un AVR cu servomotor „ideal” necesita o protectie (ex.: un comparator si un releu) capabila sa decupleze bornele de iesire pentru a asigura protectia consumatorilor conectati in caz de supratensiune pe iesire (se pare ca nu toate AVR-urile cu servomotor detin o astfel de protectie).

fig-5-pantograful-culisant-cu-carbunei

Figura 5 Pantograful culisant cu carbune

 

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu servo-motor:

  • Factor de putere: 0.6 (uneori 0.5)
  • Precizie de stabilizare: intre +/-2.5% si +/-3%
  • Timp de stabilizare: 1.5-2s (aprox. 1s la fiecare 20-30V de reglat)
  • Tensiune de intrare: variaza intre minime de 140-180V si maxime de 250-270V, functie de producator
  • Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
  • Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt. compresoare se alege timpul cel mai mare).

De mentionat ca standardul pentru tensiunea de alimentare monofazica in Romania (si-n restul Europei, dealtfel) este de 230V +10%/-15%, iar standardul, sa-i spunem „invechit”, de 220V nu mai este de actualitate. In niciun caz asta nu inseamna ca un stabilizator care scoate 220V pe iesire este superior sau inferior celui care scoate 230V, ci doar este o optiune aleasa de producatori. Totusi, uneori tensiunea de 220V este considerata de unii ca fiind ceva mai „protectiva” la posibilele variatii ale tensiunii pentru aparatele electronicele conectate. Totodata, becurile cu incandescenta ar putea avea o durata de viata putin mai mare daca sunt alimentate cu 10V mai putin, lucru posibil valabil si pt. motoare alimentate direct (fara regulatoare de turatie). Indiferent de caz, inainte de a achizitiona un stabilizator, consultati manualul aparatului pe care doriti a-l proteja si verificati plaja tensiunilor recomandate de alimentare.

Am citit pe diverse forumuri despre persoane care au achizitionat stabilizatoare de tensiune pentru centrale pe gaz sau pe lemne, pentru aparatura PC, cat si persoane care doreau sa alimenteze imprimante laser, aparate de aer conditionat, cuptoare cu microunde sau chiar masini de spalat rufe.  Pentru calculul puterilor trebuie de luat seama ca:

  • o imprimanta laser consuma din retea, in timpul functionarii „cuptorului” intern, peste 1.000W reali
  • un cuptor cu microunde ia la pornire pana la 1.500W, urmand sa scada puterea la cea inscrisa de fabricant (700W, 800W , 1.000W sau cat scrie pe el)
  • un aer conditionat consuma la pornire vreo 2.000W, urmand ca ulterior sa se stabilizeze puterea absorbita din retea la aprox. 1000W (cele de uz casnic)
  • o masina de spalat rufe ia aproximativ 2.200W atunci cand functioneaza si rezistenta de incalzire si motorul cuvei si electrica de comanda
  • o masina de spalat vase consuma instant intre 1.500 – 2.000W atunci cand functioneaza rezistenta de incalzire
  • un cuptor electric poate trage din retea chiar si 3.000W
  • o plita pe inductie are maxime de putere care pot depasi 5.500W si uneori ating si 7.000W!
  • un computer absoarbe o putere, de regula, de aprox. 400-500W cu tot cu monitor
  • o centrala termica absoarbe undeva intre 125-250W, functie de prodicator si nr. de pompe instalate (aceste date se regasesc in manualul de utilizare al centralei si al pompelor de recirculare).
  • un frigider clasic are la pornirea compresorului un consum instant de pana la 500W, urmand sa se stabilizeze ulterior catre 150-250W, functie de model

Totdata, randamentul stabilizatoarelor scade daca tensiunea de intrare se afla in afara plajei 200-250V! In consecinta, puterea necesara unui stabilizator de tensiune trebuie foarte corect calculata, pentru a preintampina posibilele defectiuni ulterioare sau chiar incendii datorate supraincalzirii autotransformatorului. De regula, daca alegeti puterea stabilizatorului de 2 ori mai mare decat suma puterilor consumatorilor de pe iesire nu ar trebui aveti probleme. Totusi,  intrebati producatorul daca stabilizatorul detine protectie termica, deoarece nu se stie niciodata ce se poate intampla (puteti intreba si ce tip de protectie termica are: ireversibila – cu siguranta termica clasica sau reversibila – cu termostat bimetal).

Sunt persoane care achizitioneaza stabilizatoare cu relee pentru centrale termice, pompe sau compresoare, dar in unele situatii acest model de stabilizator poate sa induca un comportament neadecvat pompei de recirculare sau a compresoarelor conectate, datorita curbei tensiunii de iesire stabilizata cu +/-8% sau uneori cu doar +/-10% (in special AVR-urile ieftine, cu 2-3 relee, dar cu marja mare a tensiunii de intrare). Practic, la socuri de tensiune pot exista la iesirea AVR-ului cu relee variatii bruste de pana la 20-30V (dar care se incadreaza in limitele normale de functionare, conf. specificatiilor), variatii care pot modifica totusi comportamentul aparatelor conectate. Exemplu ipotetic de caz defavorabil: acum intra 250V si ies 220V, iar peste cateva secunde tensiunea retelei scade la 210V si din stabilizator vor iesi 240V, deci avem o diferenta de 20V in mai putin de o secunda. In caz ca se doreste instalarea de stabilizatoare de tensiune pe echipamentele electrice care contin motoare, pompe sau compresoare atunci se recomanda a se utiliza stabilizatoare cu servo-motor protejate la supratensiuni, supracurent si temperatura, deoarece ofera o tensiune foarte stabila, cu precizie de doar cativa volti.

Totusi, centralele pe lemne se preteaza cel mai bine la UPS-uri dedicate cu sinusoida pura si cu baterie externa cat mai mare, deoarece daca pica tensiunea retelei v-ati dori ca pompele de recirculare sa functioneze in timpul arderii lemnelor pentru a nu se acumula temperaturi si presiuni excesive in cazan. Centralele pe gaz pot fi si ele alimentate din UPS-uri impreuna cu senzorul detector de gaze, dar si acolo trebuie UPS-uri compatibile. Practic, unele UPS-uri nu functioneaza pe centrale pe gaze deoarece au transformator pe iesire care izoleaza consumatorii de retea, deci nu va mai exista notiunea de „faza/nul”. Astfel, intre polii de iesire si impamantare se va putea masura 1/2 din tensiunea retelei atunci cand se va comuta pe baterie. Rezolvare problemei consta in montarea unei rezistente de aproximativ 500 KOhm intre impamantare si unul dintre cei 2 poli de pe iesire, fie in interiorul aparatului, fie direct in stecher (se recomanda pentru aceasta operatiune o persoana autorizata!).

Concluzie: Indiferent de modelul de stabilizator (AVR) ales, tensiunea la bornele de iesire a acestuia va fi stabilizata in limite mai bune decat cele oferite de distribuitorul de energie electrica. Totusi, inainte de achizitie verificati ca puterea maxima instalata sa fie mai mica decat puterea nominala a stabilizatorului, verificati existenta protectiei termice a acestuia, cat si a protectiei la supratensiuni care pot aparea la bornele de iesire!

 

Metodologie de stabilire a preturilor la ee la clientii finali care nu uzeaza de eligibilitate

02/12/2013

SGC 2010 A fost publicat Ordinul ANRE 82/21.11.2013 referitor la aprobarea metodologiei de stabilire a preturilor si tarifelor la energia electrica pentru clientii finali casnici si non casnici care din diferite motive nu uzeaza de dreptul de eligibilitate: Ord 82 13 aprobare metodologie si Metodologie stabilire tarife non eligibilitate

A se citi si:

ANRE: anunt important pentru clientii noncasnici

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

 

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

11/05/2013

SGC 2010

Unii oameni improvizeaza fara jena si au pretentia ca sunt originali. Sa vedem un exemplu de PTA racordat cu LEAT 20 kV facut dupa ureche vs solutia corecta:

IMG_2042

In fotogratia urmatoare avem  un detaliu al „solutiei” de realizare a legaturii electrice intre conductorul torsadat mt si PTA. In fapt un detaliu de pozare a CTE aferente conductorului trosadat

dataliu solutie de legatura electrica LEAT la PTA

Constructorul a argumentat ca rilele cutiei terminale au impus acesta solutie fara se se intrebe daca cutia terminala folosita este potrivita pentru LEAT! Pana la urma a rezultat o strutocamila  inestetica si  complicata.

detaliu2  solutie de legatura electrica LEAT la PTA.

In conditiile in care nu exista nici o constrangere legata de orientarea echipamentului si a transformatorului pe stalpul PTA in cazul nostru s-a ales cea mai nefericita solutie care a impus improvizarea unei console pentru indepartarea de stalpul PTA a punctului de prindere a legaturii de intindere a circuitelor jt.

detaliu de prindere improvizata a legaturilor de intindere jt la PTA

Pe langa faptul ca este inestetica solutia a generat si reducerea gabaritelor circuitelor jt fata de calea de acces!

dataliu 2 solutie de legatura electrica LEAT la PTA

Ca setul de improvizatii sa fie complet PTA-ul a fost dotat si cu un corp de iluminat public! De echiparea cutiilor de distributie nu mai vorbim  ca sa nu ne intristam de tot!

Sa vedem ce solutie recomanda ERICSON pentru arhitectura PTA racordat cu conductor torsadat mt sau cu cablu universal:

PTA cabl univ1    Remarcam simplitatea si eleganta solutiei dar si faptul ca se utilizeaza cutii terminale cu rile perpendiculare pe axul CTE. Si in cazul utilizarii unui set de cutii terminale termocontractibile pozitionarea rilelor inclinate trebuie sa fie facuta cu orientarea  personalizata a conului functie de pozitia papucului cutiei la punctul de racordare la PTA.

Referitor la prinderea circuitelor jt de stalpul PTA sper ca imaginea urmatoare sa fie relevanta!

PTA cu cablu univ 2

Fotografiile sunt preluate din cataloagele ERICSON si ENSTO fiind publicate initial pe blog in articolul:

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

Ca intodeauna viata bate filmul! Nu conteaza cat de simpla si de ofertanta este o tehnologie noua. Incompetenta poate  compromite tot. Sa nu uitam ca vorbim de oameni care la 10 ani de la aparitia CLAMI inca nu stiu cu siguranta cu se monteaza  corect acesta clema si care „protejeaza” surubul dimamomentric ca chiar si la clemele cu dinti performante!.

Ceea ce este profund neplacut ca sistemul de asigurare a calitatii  nu este de natura sa previna solutii improvizate de tipul celei prezentate in articol!

Va recomand sa cititi pe blog:

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

LEA versus LES

PTA cu racord in LES 20 kV

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Modernizarea distributiei energiei electrice.

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

UNIMEC, fise tehnice complete pentru 28 tipuri de stalpi metalici zabreliti

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Asupra “legalitatii” proiectelor in lipsa unor standarde si norme tehnice

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Se poarta CLAMI colorate!

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

Scump, prost si periculos!

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

– Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Facem pana iese bine (1)!

Facem pana iese bine (2)!

Facem pana iese bine (3)!

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

 

Cosul de ee de pe piata reglementata 2013

26/02/2013

SGC 2010Pe site http://www.anre.ro s-a publicat un raport interesant despre cosul de ee facut de ANRE pentru piata reglementata de ee din Romania in anul 2013:

Cosul de ee pentru piata reglementata de ee din Romania pentru anul 2013

Raport ANRE februarie 2013 referitor la cosul de ee pe piata reglementata in 2013

Citeste pe blog si articolele:

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

Analiza efectelor CPC asupra pretului energiei electrice!

24/02/2013

SGC 2010In data de 15.02.2013 ANRE a publicat pe site http://www.anre.ro „Raportul privind eliminarea tarifelor de energie electrică reglementate la consumatorii noncasnici care nu uzează de dreptul de eligibilitate pentru perioadele 01.11.2012 – 31.12.2012 si 01.01.2013-31.03.2013.”

Deocamdata salvez acest raport pe blog pentru ca site http://www.anre.ro deja a intrat intr-o zona mai putin accesibila publicului larg in prim plan trecand postarile mai recente: Raport ANRE referitor la analiza consecintelor eliminarii tarifelor reglementare Sept_Oct 2012

Scopul declarat al aliminarii graduale a tarifelor reglemetate pentru energie electrice conform ANRE este de a asigura:

„1. să reflecte performanta furnizorului de energie electrică pe piata concurentială;
2. să informeze consumatorul despre existenta si evolutia pietei concurentale si cu privire la performanta furnizorului care îl deserveste;
3. să reducă riscul financiar al furnizorului, având în vedere posibilitatea de actualizare trimestrială a componentei tarifare, care ar trebui să reflecte costul achizitiei energiei electrice în sistem concurential;
4. să permită implementarea graduală a preturilor concurentiale pentru fiecare tip de consumator, evitând cresteri bruste si semnificative ale preturilor la consumatorii finali de energie electrică;
5. să atenueze socurile determinate de cresterea preturilor pe piata angro de energie electrică.”

Vom analiza impreuna acest document. Evident ca deja subiectul este deschis opiniilor Dv!

Va recomand ca fie cititi/recititi si articolul: Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

Istorie ANRE pune in discutie noul regulament de autorizare a electricienilor

04/02/2013

SGC 2010 Actualizare  finala: prin ordinul 11/2013 ANRE a aprobat regulamentul de autorizare a electricienilor. Mai jos puteti descoperi propunerile care s-au facut si le puteti compera cu versiunea aprobata.

 

Vezi mai jos si actualizarile succesive ale articolului!

In temeiul Legii Energiei Electrice 123/2012 ANRE a publicat astazi 04.02.2013 proiectul de regulament pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari in domeniul instalatiilor electrice.
Proiectul ramane in dezbatere publica doar 14 zile pana la 18.02.2013.

Propunerile si observatiile sunt asteptate la adresa de email darae@anre.ro  textul proiectului de regulament poate fi descarcat de pe site www.anre.ro utilizand: acest link  sau direct de pe blog:  Proiectul regulamentului ANRE de autorizre a electricienilor_04.02.2013

Fara pretentia de a fi studiat foarte atent proiectul de regulament (a fost publicat doar de cateva ore pe pagina de web a ANRE! => vezi mai jos si Update 09.01.2013 rezultat dupa analiza integrala a proiectului de regulament! ) punctez cateva idei :

  1. s-a extins domeniul de autorizare si asupra verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari in domeniul instalatiilor electrice.
  2. calitatea de verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari in domeniul instalatiilor electrice este legata de calitatea de electrician autorizat gradul IV
  3. frecventa cursurilor creste de la 1/10 ani la 1/5 ani mentionandu-se durata minima a cursului de 20 de ore
  4. apar referinte la proceduri de prelungire a fiecarui tip de autorizatie in acelasi grad.  Prelungirea se face in baza unui dosar profesional: cerere, anexa cu activitatea prestata, dovada efectuarii cursului (1/5ani), aviz medicina muncii (!?), plata 50% din cuantumul taxei de prima autorizare pt gradul respectiv
  5. se pare ca  prelungirea se face cu sau fara examen daca „solicitatea de prelungire sa se depuna cu 3 luni inainte de expirarea autorizarii” si se mentioneaza ca „cererea se proceseaza in sesiunea urmatoare”
  6. salut aparitia ideii de prelungire a autorizarii in acelasi grad deoarece o consider conforma cu prevederile reglementarilor internationale (eg  Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13.07.2009 privind normele comune pentru piata interna a energiei electrice ,  Directiva 2006/123/CE Parlamentului European si a Consiliului din  12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne) si nationale (eg OUG 49/2009 si Ordinul 1496/13.05.2011 al MDRT pentru aprobarea Procedurii de autorizare a dirigintilor de santier) care in esenta spun ca o autorizatie obtinuta in baza unui examen are valabilitate nelimitata atata timp cat titularul isi onoreaza obligatiile.
  7. cred ca exista o neclaritate la articolul 30 care prevede Calificarile Profesionale Aprobate intre inginer licentiat si inginer diplomat la codul CPA6 vs CPA6.1 , 6.2 si 6.3 In acceptiunea mea inginer diplomat (pe stil vechi) = inginer licentiat (pe stil nou) + master (pe stil nou). Asta nu inseamna ca inginerul diplomat in interesul dezvoltarii profesionale nu poate face unul sau mai multe mastere insa aceste mastere facute de inginerul diplomat nu cred ca fac obiectul CPA la care ar trebui sa se refere Regulamentul
  8. liseste procedura de autorizare a verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari
  9. timpul pentru consultarea opiniei publice este foarte redus in 2 saptamani abia se propaga vestea ca s-a publicat Regulamentul ca documet de discutie
  10. Ar fi extraordinar daca pe site ANRE ar exista un soi de forum sau cel putin o afisare centralizata a propunerilor primite si a opiniilor exprimate pe marginea lor. In lipsa acestor instrumente pe site ANRE sper ca blogul sa contituie locul unde se pot purta dezbateri pe marginea Regulamentului cu mentiunea ca opiniile care vor conta cu adevarat vor fi cele care se formuleaza  oficial pe adresa de email darae@anre.ro  pana la 18.02.2013

Sunt curios cati dintre electricienii autorizati vor aloca timpul necesar exprimarii unei opinii asupra proiectului de regulament si cati vor face efortul de a-si sistematiza ideile si de a formula propuneri la darae@anre.ro !

Avand in vedere timpul extrem de scurt pentru propuneri consider util ca anuntam cat  mai multi colegi de publicarea proiectului de Regulament. Am convingerea ca de data asta ANRE va fi receptiva la propuneri, Este evident ca se incearca o cotitura importanta in reglemetarea domeniului.

In aceste conditii este esential sa contribuim la imbunatatire continutului. De exemplu mi se pare o exagerare si in acelasi timp o discriminare solicitarea unei adeverinte medicale. Aici vorbim de abilitati intelectuale si nu de cele fizice. Evident ca sunt extrem de importante si abilitatile fizice insa acest lucru se discuta la locul de munca.

Update 09.02.2013

Pana astazi conform contorului de pe site www.anre.ro  draftul Regulamentului a fost descarcat de 1835 ori!

E mult, e putin? S-a raspandit vestea despre intentia ANRE de reactualizare a Regulamentului de autorizare?

Normativul mai poate fi descarcat doar de pe pagina rezervata documentelor puse in dezbatere publica!

Am reusit sa citesc mormativul! Observatiile propunerile mele sunt urmatoarele:

Nr crt

Detaliere observatii si propuneri

1

La art 3 se defineste domeniul de aplicare a Regulamentului invocand termenul de „instalatii electrice” care este definit destul de clar la art 7La art 5 se fce vorbire de operarea „capacitatilor energetice” acest termen nu este definit in Regulament si genereaza confuziiPropunere

  • utilizarea exclusiva a referintei la „instalatii electrice”

2

La art 5 aliniatul 1 este clar. Aliniatele 2 si 3 ar trebui sa fie reformulate pentru eliminarea unor exprimari confuze. Trebuie facuta distinctie intre statutul de operator economic gestionar de instalatii electrice (atentie aici sunt incluse si instalatiile de utilizare) si respectiv de modalitatea in care se face operarea:

  • in „regie proprie” de catre operator economic gestionar de instalatii electrice => care trebuie sa aiba un serviciu de specialitete etc
  • pe baza de contract cu unitati terte specializate in „operare instalatii electrice” atestat de ANRE => chiar are ANRE acest tip de atestat sau prin extrapolare unitatile care sunt autorizate pentru constructii sunt abilitate sa faca si „operare instalatii electrice”?

Ce facem cu persoanele fizice detinatoare de „capacitati energetice” ma gandesc  aici doar la proprietarii de posturi de transformare si poate mai nou de Centrale Electrice de disferite tipuri si puteri ca sa nu mai vorbesc de detinatorii de ateliere?

Ce facem cu autoritatile publice si asimilatii acestora scoli, dispensare, spitale etc? In majoritatea cazurilor nu au angajati electricieni in unele cazuri instalatiile de utilizare sunt destul de complexe

Propuneri:

  1. Corectarea exprimarilor pentru eliminarea exprimarilor confuze
  2. Constientizarea generalitatii exprimarilor care pot arunca prevederea Regulamentului in derizoriu mai ales ca este necorelat cu „legislatia in vigoare” si nu se prevad sanctiuni pentru proprietarii de ” instalatii electrice”.
  3. Prevederea este necesara deoarece ne confruntam cu o gama extrem de larga in care detinatorii de ” instalatii electrice” nu au organizata activitatea de „operare instalatii electrice” chiar si in situatia in care detin in proprietate instalatii de 20 kV ca sa nu mai vorbim de instalatiile de utilizare unde probabil ca peste 80% din agentii economici  detinatori de instalatii de utilizare nu au angajati nici macar electricieni calificati ca sa nu mai vorbim de electricieni autorizati. Aici avem in culpa si cvasi majoritatea autoritatilor publice.
  4. Renuntarea  la utilizarea sintagmei „operator economic” si utilizarea notiunii de „agent economic”
  5. Poate se gaseste o solutie de limitare a domeniului la care se refera Regulamentul astfel incat aplicarea sa poata sa fie si controlata!
  6. Sa se tina cont de necesitatea extinderii in continuare a domeniului de reglementare al ANRE la asigurarea mentenatei tuturor tipurilor de  „instalatii electrice” parte componenta a SEN inclusiv a instalatiilor de utilizare

 

3

Regulamentul are impact asupra multor reglementari pe care le face inoperante (cum ar fi cele care reglementeaza in acest moment autorizarea RTE, VP, Expertilor Tehnici  da Calitate Extrajudiciart (ETCE)).Propunere  

  • includerea in Regulement a unui articol prin care sa se dispuna in clar abrogarea in tot sau in parte a unor reglementari care sunt in vigoare  la data aparitiei Regulamentului

4

Regulamentul face trimitere generala la legislatie de ex la art 6(1) si art 6(2) (in opinia mea un subterfugiu facil, mult prea des utilizat in legislatia romaneasca) generand confuzie si incertitudinePropunere

  •  includerea in Regulement a unui articol prin care sa se faca trimitere concreta la legislatia si reglementarile conexe pe care se sprijina prevederile Regulamentului

5

Exista o necorelare intre art 6 alin 2 si art 7 pct 7 referitor la activitatea ETCE. La art 6(2) se limiteaza situatiile in care ETCE isi desfasoara activitatea „ în anumite situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare” pentru ” asigurării calităţii lucrărilor de montaj dotări tehnologice aferente oricăror instalaţii electrice”In definitii la art 7 pct 7 si respectiv la art 35 nu se mai face vorbire de activitatile ETCE pentru  ” asigurării calităţii lucrărilor de montaj dotări tehnologice aferente oricăror instalaţii electrice” si de limitarea situatiilor in care ETCE ar face activitatile RTE respectiv ale VP.Definitia activitatii ETC de la art 7 pct 7 conduce la ideea de litigiu in faza „extrajudiciara”Propuneri

  1. Corelarea art 6(2) cu definitia de la art 7 pct 7
  2. Fraza de la art 7 pct 7 se termina usor cam agramat: ” în vederea fundamentării măsurilor de intervenţiei„.
  3. Cel mai natural ar fi sa se decupleze activitatea VP si cea a RTE de activitatea ETCE. In acest fel ETCE ii va putea verifica pe VP si RTE in cazuri in care exista suspiciuni sau chiar acuzatii de malpraxis (cam asta deja rezulta din art 41!)

 

6

Atentie exprimare ade la art 13 ” conferă titularului acesteia, următoarele competenţe, analizarea” referitoare la ETCE intra in contradictie logica cu art 6(1) si 6(2) Propuneri:

  1. Pastratea exprimarii de la art 13 si alinierea logicii art 6(1) si 6(2) la art 7 pct 7 si art 13
  2. Vezi  si propunerile de la pct 5 de mai sus
  3. Completarea „competentelor” ETCE in domeniul verificarii (expertizarii) proiectelor

7

Art 15 si in general Regulamentul nu ia in considerare detinatorii titlului de „Doctor Inginer in Energetica sau in general in ingineria electrica” si acestia intra in randul masei de electricieni care trebuie sa isi dovedeasca cunostintele pentru a fi declarati electricieni autorizati?Pe de alta parte cei care deja au ignorat 20 de ani necesitatea de a se autoriza activand ca neautorizati sunt brusc „felicitati” si recompensati pentru tenacitate acceptandu-se ca o unenicie la locul de munca poate fi in final echivalata cu o suita de autorizari/reautorizari ale celor care au respectat reglementarile si s-au autorizat!Aliniatul 2 al art 15 este cel putin ciudat.Statutul de angajat al ANRE da oamenilor scutire de la examinare! Foarte firesc ar fi ca sa se dea un preaviz de autorizare tuturor angajatilor ANRE cu pregatire tehnica sa participe la primul examen de autorizare (!!! daca indeplinesc conditiile legale) si pe viitor conditia de detinere a unei autorizatii de electrician autorizat gradul IV A+B sa fie o conditie eliminatorie la angajare.Trebuie sa recunostem ca e cam ciudat ca tocmai la ANRE sa avem electricieni neautorizati care sa verifice si sa reglementeze activitatea electricienilor autorizati!  Propunere:

  • Art 15 trebuie rescris intr-o maniera corecta si echilibrata!

 

8

Art 17, art 19, art 21 si art 22 trebuie eliminata cerinta ” aviz corespunzător de medicină a muncii” este discriminatorie si nu are legatura cu pregatirea/calificarea  profesionala care face obiectul validarii prin autorizare.In sustinere pot fi invocate cerintele de la art 16 care nu pretinde sa fie probata sanatatea cu ” aviz corespunzător de medicină a muncii”  In plus la art 35 deja este conditionata problema exercitarii meseriei de existenta avizului legal de medicina muncii pentru conditiile concrete in care electricienii autorizati ar urma sa isi desfasoare activitateaPropuneri:

  • eliminata cerinta ” aviz corespunzător de medicină a muncii”
  • ar fi potrivit ca cererea sa aiba o sectiune in care sa fie declarate activitatile prestate in calitate de persoana autorizata si foarte importanta  ar fi o declaratie pe propria raspundere ca in perioada pentru care se face „raportul de activitate” electricianul autorizat nu a incalcat prevederile Regulamentului si ca nu exista pe numele lui hotarari ale instantelor de judecata pentru consecintele malpraxisului sau alte forme de sanctionare / evidentiere a malpraxisului
  • in acest fel ANRE isi va asuna rolul firesc, de gestionare a dosarului profesional al electricianului autorizat. Atunci cand apar reclamatii ele vor fi conexate dosarului profesional si confruntate cu declaratiile electricianului deja existente la dosar sau urmatoarea declaratie le solicitare aprelungirii autorizatiei
  • pe cale de consecinta participare ala un nou examen ar „sterge abaterile” din trecut acordand electricianului alte sanse de a activa cu un „dosar curat”

9

Art  19 alin 3 fraza „După expirarea duratei de valabilitate a Legitimaţiei, o legitimaţie nouă poate fi redobândită numai în urma promovării unui nou Examen pentru autorizare”  ar trebui sa fie reformulata pentru a fi adus in corelare cu exprimarile de la art 19alin 1 si 2Propunere de reformulare:

  • „După expirarea duratei de valabilitate a Legitimaţiei, daca nu a fost solicitata prelungirea valabilitatii conform art 14 si 17 din regulament, o legitimaţie nouă poate fi redobândită numai în urma promovării unui nou Examen pentru autorizare”

 

10

Art 30 CPA 6, 6.1, 6.2 si 6.3 ar trebui redefinite nu este clara diferenta intre inginerii diplomati (ingineri cu facultate de 5 ani examan de diploma) si inginerii licentiati (facultate de 4 ani si examen de licenta) respeciv fata de inginerii licentiati care prin masterat pot ajunge la calificarea de inginer diplomatPropuneri:

  • Reformulare clara a CPA 6, 6.1, 6.2 si 6.3
  • Ar fi extrem de necesar  ca ANRE sa solicite o modificare a programei unor licee respectiv facultati care sa poata scoate dupa absolvire direct electricieni autorizabili pe baza de dosar de catre ANRE pentru anumite grade. Prin acesta autorizare in fapt ANRE preis in monitorizare activitatea profesionala a respectivilor electricieni
  • Poate exista o prevedere in acest sens in Regulament care sa produca consecinte incepand cu prima serie care va absolvi dupa o anumita data. In acest sens Liceele si Facultatile de profil si-ar putea calibra mesajele de marketing iar spre meseriea de electrician ar fi atrasi oameni carora in mod clar li s-ar oferta avantaje si oportunitati profesionale in urma absolvirii scolilor respective
  • In acest fel s-ar evita ruptura intre sistemul national de invatamant si formare profesionala si dreptul pe care si-l statueaza ANRE de a da forma finala de certificare a calificarii  profesionale

 

11

Art 35 nu contine referinte la „operarea instalatiilor electrice” in acest fel  Regulamentul lasa art 5 fara sustinere  Propunere:

  • completarea art 35 cu prevederi exprese legate de atributii de operare ale electricienilor autorizati

12

Regulamentul nu vorbeste despre masurarea/verificarea  pp si in general de masuratori PRAM ele echipamentelor si instalatiilor electrice Propunere:

  • Completare art 35 prevederi exprese legate de atributii de masurarea/verificarea  pp si in general de masuratori PRAM ale electricienilor autorizati

In termen  (pana la 18.02.2013) le voi trimite si catre darae@anre.ro Intre timp poate capacitez cateva opinii de la Dv!

Fac o afirmatie pe care intentionez sa o probez dupa finalizarea reactualizarii Regulamantului:

ANRE s-a tinut de cuvant in ceea ca privete valorificarea propunerilor primite de la electricieni de imbunatatire a regulamentului. Deja proiectul de regulament probeaza flexibilitatea ANRE si dorinta de a avea un regulament cu prevederi corecte!

Acesta afirmatie ar trebui sa va incurajeze sa va impicati in acesta actiune!

Update 14.02.2013

Am constatat ca fisierul cu regulamentul a fost descarcat de pe site ANRE de 3035 ori si ca articolul de pe blog a fost accesat  in 10 zile de cca 900 de ori.

Nu mi se par cifre prea mari la cca  40-50.000 de electricieni care ar putea fi interesati de Regulamentul de autorizare. Sunt foarte curios cati oameni si-au mobilizat sa contribuie cu propuneri si opinii la imbunatatirea regulamentului!

Ar mai fi cateva zile pena in 18.02.2013. Din dezbateri le de pe blog s-au cristalizat cateva idei intre care necesitatea ca Regulamentul sa fie armonizat cu „legislatia in vigoare”!

Update 04.03.2013

Obs la Regulamentul de autorizare electricieni cu referire la VP, RTE, Experti Th Extrajudiciari_dr ing Calotescu Aurica

OBSERVAŢII ŞI PUNCT DE VEDERE

privind Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, Verificatorilor de proiecte, Responsabililor Tehnici cu Execuţia, precum şi a Experţilor Tehnici de Calitate şi Extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice

    Dr.ing.A. Calotescu – Consultant ME

Legea nr.123/2012 privind energia electrică şi gazele naturale, după cum ştiţi, a fost promovată, în regim de urgenţă în anul 2012, de Parlamentul României, consultand în special ANRE. Iniţial, când s-a pus problema modificării Legii nr.13/2007 a energiei electrice pentru armonizarea ei cu legislaţia europeană, şi nu numai, s-au purtat discuţii săptămânale în Comisie la Camera Deputaţilor (unde am participat şi eu), apoi, după un timp, a fost oprită această activitate. Când s-a promovat Legea 123/2012, aşa cum am spus, în regim de urgenţă, nu a fost timp ca Direcţia de investiţii din minister s-o examineze aprofundat şi datorită acestui lucru această lege a putut, la propunerea ANRE, să reglementeze în interes propriu, ceea ce era deja reglementat de minister: autorizarea Verificatorilor de Proiecte, Responsabililor Tehnici cu Execuţia (corect este execuţia de lucrări), precum şi a Experţilor Tehnici de Calitate şi Extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice.

Din acest punct de vedere se impun următoarele precizări:

Legea 123/2012, referitoare la activitatea de autorizare a lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul energiei electrice şi gazelor naturale şi acum, continuarea care se propune prin Regulamentul amintit, este în contradicţie cu legislatia promovată şi atribuţiile Ministerului Economiei, mă refer la Legea 440/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale şi Ordinul MECMA nr. 346/2010. Ministerul Economiei este direct implicat în îndepinirea procedurilor care sunt necesare pentru activitatea investiţională a ministerului, pentru intreaga economie naţională, inclusiv pentru sectorul Energiei electrice şi Gaze naturale, întrucât chiar în Legea 123/2012 (art.6), pentru minister, sunt stabileşte următoarele atribuţii:

elaboreazã proiecte de acte normative pentru sectorul energiei electrice;
asigurã elaborarea de studii pe baza cãrora urmeazã a fi stabilite prioritãţile privind investiţiile de interes strategic din sectorul energiei electrice;
–  supravegheazã aplicarea şi respectarea mãsurilor stabilite pentru protecţia mediului de cãtre participanţii la activitãţile din sectorul energiei electrice aflaţi în subordinea  sau coordonarea ministerului;
ia mãsuri pentru realizarea instalaţiilor de producere a energiei electrice, care permit utilizarea, în condiţiile eficienţei economice, a combustibililor inferiori din resurse interne, precum şi valorificarea surselor regenerabile de energie;
aprobã specificaţiile referitoare la caracteristicile tehnice ale echipamentelor energetice utilizate în SEN, cu respectarea legislaţiei europene aplicabile.

 

Pentru ca Ministerul Economiei să-şi îndeplinească aceste atribuţii a promovat legislaţia amintită (Legea nr.440/2002, Ordinul ministrului nr.446/2010 şi ale acte legislative) care, repet, se referă la calitatea lucrărilor de montaj dotări tehnologice industriale (deci la investiţii).

 

Este evident că, în aceste condiţii, participanţii la elaborarea Legii, referitor la „autorizări” au modificat Legea 13/2007 preluând din Legea 440/2002 şi Ordinul ministrului nr.364/2010 problemele care privesc atestarea Verificatorilor de Proiecte (VP), Responsabililor Tehnici cu Execuţia (RTE) şi Experţilor Tehnici de Calitate şi Extrajudiciari (ETCE), introducând noţiunea de „autorizare”  (a da dreptul cuiva să întreprindă ceva) în loc de „atestare” (a verifica cunoştintele cuiva intr-un anumit domeniu).

Desigur este mai putin important sensul acestor cuvinte decât reglementarea în sine, a acestor inţiative paralele, cu precizarea că ministerul are o experienţă de 10 ani în această activitate.

 

Consider că această modalitate de reglementare elimină şi o serie de probleme care s-ar pune dacă actualul proiect de Regulament ar fi promovat, şi anume:

proiectul de Regulament ignoră chiar legislaţia pe care o invocă în preambul – Legea  440/2002 şi Ordinul ministrului economiei nr. 346/2010;

– nici o lege nu poate fi aplicată retroactiv (Constituţia Romaniei) aşa că cei deja atestaţi, 556 de Verificatori de Proiecte, 1018 Responsabili Tehnici cu Execuţia de lucrări şi 157 Experţi tehnici de calitate şi extrajudiciari, deţinători de atestate, trebuie să-şi continuie activitatea prin formele de reatestare prevăzute de Ministerul Economiei, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, autoritate de stat pentru domeniile specifice activităţilor industriale, inclusiv al exigenţelor privind calitatea lucrărilor de montaj al dotărilor tehnologice industriale;

          – nu se poate face discriminare în sensul că doar absolvenţii facultăţii de electreoenergetică  pot avea gradele de electricieni autorizaţi IV A şi/sau IVB şi, de aici, doar acestia pot deveni Verificatori de Proiecte, Responsabili Tehnici cu Execuţia de lucrări şi Experţi Tehnici de Calitate şi Extrajudiciari. Absolvenţii facultăţii de Electrotehnică care pot proiecta şi monta aparate electrice şi maşini electrice pentru orice tensiune şi putere,  nu se pot autoriza ca electricieni  gradul IV, conform reglementărilor ANRE?

De cand facultatea de Electrotehnică este inferiorară facultăţii de Electroenergetică. Nu vi se pare că se inversează valorile? Dacă s-ar întâmpla acest lucru ar însemna un blocaj în funţionarea unor agenţi economici (un singur exemplu: Electricaserv) care, de regulă au puţini electricieni autorizaţi IV A şi/sau IVB şi dintre aceştia, nu toţi vor să fie VP, RTE sau ETCE. De regulă, după cum bine ştiţi,  predomină autorizările cu gradele II şi III (A sau B) care le sunt suficiente pentru lucrări de joasă şi medie tensiune.

– în momentul de faţă  sunt atestaţi de catre Ministerul Economiei 1731 de specialişti VP, RTE şi ETCE. Oare, cum pot înlocui cateva zeci de electricieni autirizati IVA şi/sau IVB, aceste mii de atestaţi care lucrează pentru sute de societăţi comerciale?

– de asemenea, eu consider că un absolvent de electroenergetică care poate fi autorizat IVA şi/sau IVB,  nu are, neapărat,  vocaţie pentru documentaţiile instalaţiilor electrice  care privesc toate cele 300 de domenii din codurile CAEN. Am în vedere şi proiecte de actionări electrice, automatizări, electronică de putere, reţele de transmitere date etc.

– în momentul de faţă  sunt atestaţi de catre Ministerul Economiei 1731 de specialişti VP, RTE şi ETCE. Oare, cum pot inlocui cateva zeci de electricieni autirizati IVA şi/sau IVB, la sute de societăţi comerciale, aceste mii de atestaţi?

– în situaţia în care un verificator de proiecte, promovat după actual proiect de Regulament al ANRE, îşi incepe activitatea ca Verificator de proiecte la o data diferită, să zicem în urmă cu un an faţă de data de intrare în valabilitate a autorizaţiei de electrician IVA, insemnează ca dacă la viitoarea autorizare pică examenul ANRE de electrician autorizat, deci, nu mai poate fi proiectant, în schimb poate fi Verificator de proiecte (este chiar ciudat);

acest proiect de act normativ este în contradicţie cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.124/2000 privind formarea profesională a adulţilor republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în Romania prevederile legislaţiei Uniunii Europene;

– atestarea Experţilor Tehnici de Calitatea şi Extrajudiciari are drept temei legal prevederile OG nr.2/2000, aprobată de Legea nr.158/2002 şi prevederile Ordinului MEC nr.905/2004;

Nu poti reglementa si aplica

Faţă de cele mai sus menţionate, ţinând seama şi de faptul că în alte domenii de activitate (exemplu construcţii) tot ministerul de resort al lor atribuie calităţile de VP, RTE şi ETCE consider absolut normal ca proiectul de Regulament al ANRE să prevadă ca ministerul de resort, prin instituţii abilitate de acesta, să gestioneze problema atestărilor pentru toate domeniile economiei naţionale, inclusiv pentru instalaţiile de energie electrică şi gaze. Desigur că pentru uniformitate, durata de valabilitate a unei certificat de atestare trebuie să crească de la 3 la 5 ani şi, de aesemenea, cheltuielile pentru reatestare trebuie să fie conform legislaţiei europene.

Tot, pentru o deplină concordanţă între gradele de autorizare pentru electricieni şi codurile CAEN accesate de cei care vor fi atestati, de instituţiile agreate de minister, trebuie prevăzute subdiviziuni conform nivelelor de tensiuni şi puteri pentru care pot avea astfel de responsabilităţi.

Exemplu: Pentru Sectiunea D, din Codul CAEN, – Productia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – Cod 3513 Distribuţia energiei electrice, să aibă subdiviziunile  3513.II.A şi IIB, 3513.III A şi IIIB, 3513.IVA şi IVB corespunzător gamelor de tensiuni pentru care se autorizează electricienii (sau o altă numerotare care să corespundă acestui scop).

– de asemenea, eu consider că un absolvent de electroenergetică care poate fi autorizat IVA şi/sau IVB nu are neapărat vocaţie pentru documentaţiile instalaţiilor electrice  care privesc toate cele 300 de domenii din codurile CAEN. Am în vedere şi proiecte şi DTI de actionări electrice, automatizări, electronică de putere, reţele de transmitere date etc.

– în proiectul de Regulament al ANRE sunt propuse anumite facilităţi pentru cei care au grade de proiectant I, profesori şi conferenţiari. Oare cei care au titlul de Doctor în ştiinţe tehnice nu fac parte din lumea aceasta selectă?

– acest proiect de act normativ este în contradicţie şi cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.124/2000 privind formarea profesională a adulţilor republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în Romania prevederile legislaţiei Uniunii Europene;

Din punctul meu de vedere acest Regulament trebuia trimis în anchetă publică numai după ce principalele instituţii ale statului (minister, societăţi de profil, facultăţi etc.) exprimau opinii.

Pentru a cunoaşte în ce constă această activitate de atestare a VP, RTE şi ETCE, vă precizez următoarele:

CPPI Buşteni care are, de cel puţin 10 ani, preocupări în acest domeniu, are o experienţă de netăgăduit. Are arhivate toate dosarele cu datele personale şi de preocupări investiţionale ale tuturor cursanţilor, diplomele care atestă absolvirea cursului de „Riscuri tehnologice”, lucrările lor de absolvire în domeniul calităţii lucrărilor de montaj DTI, toată cazuistica, inclusiv legislaţie, dezbătută la întâlnirile de monitorizare şi reatestare desfăşurate in cei 10 ani de activitate.

Oare se poate da la gunoi o activitate extrem de bine pusă la punct şi să se preia în condiţii simplificate, pe bază de dosar, de persoane de la ANRE care nu au caliatatea de VP, RTE sau ETCE. Cum poate cineva să fie instructor pentru candidaţii la carnet de conducere dacă el nu are carnet de conducere?

Nu cred că este o practică normală ca o instituţie, fie ea şi ANRE, să decidă o reglementare în propriul interes.

O altă intrebare care se poate pune priveste conducerea activităţii investiţionale, de la Studiul de prefezabilitate până la Recepţia definitivă a lucrărilor executate. În acest lanţ de lucrări de care se ocupă Ministerul Economiei este urmărită calitatea lucrărilor în scopul protejării vieţii oamenilor, al preîntâmpinării de pierderi materiale şi al protecţiei mediului înconjurător (legea 440/2002). Are ANRE astfel de preocupări?  In cazul unor incidente:  transformatoare de putere care au luat foc sau generatoare care au ieşit prin acoperişul halei, s-a implicat ANRE în cercetarea acestor incidente? Pentru neîndepinirea criteriilor care privesc realizarea unor lucrări investiţionale de calitate singurul în măsură să aplice amenzi, conform Legii nr.440/2002), este Minsterul Economiei.

Concluzionând, consider că acest proiect de Regulament, trebuie să se emită doar după modificarea şi completarea Legii nr.123/2012 şi să se refere la activitatea de autorizare a electricienilor. In privinţa atestării (autorizării) Verificatorilor de Proiecte, Responsabililor Tehnici cu Execuţia de lucrări şi Experţilor Tehnici de Calitate şi Extrajudiciari proiectul de Regulament trebuie să indice  modalităţile de atestare promovate de Ministerul Economiei cu precizarea unor amendamente care privesc completarea codurilor CAEN cu subdiviziuni în funcţie de tensiuni şi putere pentru care se emite atestatul, iar pentru uniformizarea acestor proceduri, propunerea de crestere a valabilităţii unei atestări de la 3 ani la 5 ani trebuie acceptată.

 

Succes maxim!

SGC

Calendarul eliminarii tarifelor reglementate la energia electrica!

06/01/2013

SGC 2010

De 4 luni agentii economici platesc deja o componenta de 15% din cantitatea energie electrice (ee) consumata cu un pret rezultat din achizitia directa de catre furnizorii impliciti de pe piata concurentiala. De la 01.01.2013 acesta componenta va fi de 30%!

Treptat acesta componenta de piata concurentiala (CPC) din pretul energiei va creste si in plus vor intra in programul de eliminare a tarifelor reglementate la energia electrica si consumatorii casnici.

In cazul agentilor economici la 31.12.2013 tarifele ee reglementate de ANRE vor disparea. Toti agentii economici incepand cu 01.01.2014 isi vor contracta ee de pe piata concurentiala.

Pana in septembrie 2012 agentii economici aveau „dreptul de eligibilitate al furnizorului de ee” sau puteau opta pentru tarife reglementate negociate  de ANRE cu furnizorii impliciti ai fiecarei zone. Sunt 5 furnizori impliciti care opereaza prin sucursale in cele 8 zone de furnizare a ee existente pe teritoriul Romaniei.

In cazul consumatorilor casnici programul de eliminare a tarifelor reglementate se va desfasura pe o perioada de 4,5 ani mai precis 53 de luni incepand cu 01.07.2013 pana la 31.12.2017.

In perioada 01.07.2013-31.12.2017 de doua ori pe an in Iulie si in Ianuarie cota de piata concurentiala (CPC) din pretul ee va creste cu cate 10%. In ritmul de 20% pe an, consumatorii casnici se vor apropia de statutul de consumatori pe piata concurentiala unde au dreputul sa isi negocieze pretul ee si sa isi schimbe furnizorul de ee.

Datorita numarului mare de consumatori casnici partea cu negocierea nu va fi spectaculoasa insa acestia, teoretic, vor putea sa solicite oferte de la oricare din furnizorii de ee electrica existenti la momentul respectivi pe piata de energie electrica din Romania si care accepta sa aiba in portofoliul lor consumatori casnici si in final pot opta pentru schimbarea furnizorului de ee.

In mod real drepturile de negociere a pretului ee si de schimbare a furnizorului de ee nu sunt atributele cele mai importante ale liberalizarii totale a pietei ee. Cel mai important aspect este cel al schimbarii mecanismelor de formare a pretului energiei electrice.

In continuare statul va avea parghii de influentare a pretului ee prin sistemul de accize si impozite respectiv prin controlul tarifelor pentru activitatile cu caracter de monopol natural care sunt si ele reflectare in costul ee platit de consumatorul final:

  • tariful de transport ee,
  • tariful pentru serviciul de sistem (dispecerizare),
  • tariful pentru operatorul pietei centralizare (bursa ee)
  • tariful de distributia ee si nu in ultimul rand,
  • taxe diverse platite de operatorii licentiati (furnizare, transport, servicii de sistem, servicii de piata de ee, distributie) pentru functionarea Agentiei de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE)

Calendarul detaliat al eliminarii tarifelor de ee reglementate este dat in tabelul urmator:

Nr crt

Data

Procentul de achizitie ee din piata concurentiala pt consumatori:

noncasnici
(ag economici)

casnici

1

01.09.2012

15

0

2

01.01.2013

30

0

3

01.04.2013

45

0

4

01.07.2013

65

10

5

01.09.2013

85

10

6

01.01.2014

100

20

7

01.07.2014

100

30

8

01.01.2015

100

40

9

01.07.2015

100

50

10

01.01.2016

100

60

11

01.07.2016

100

70

12

01.01.2017

100

80

13

01.07.2017

100

90

14

31.12.2017

100

100

Acest calendar de eliminare a tarifelor reglementate de pe piata eeare la baza un memoramdum aprobat in 13.03.2012 de Guvernul Romaniei in baza unor obligatii asumate de Guvernul Romaniei fata de FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana. calendarul in forma prezentata mai sus a fost publicat pe site www.anre.ro fiind inclus intr-un raport de monitorizare pentru periada 01.09.2012-31.12.2012

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare producator generatoare fotoelectrice

17/12/2010

 ANRE a emis Ordinul 28/21.10.2010 prin care a stabilit continutul cadru al avizului tehnic de racordare. In acest articol prezentam anexa 5, continutul cadru al avizului tehnic de racordare:

Anexa nr.5

Antet operator de reţea                                              

Adresa sediului

Telefon/ fax/ e-mail

Nr….. din…………….                                        

AVIZ TEHNIC DE RACORDARE
PENTRU PRODUCĂTOR CU GENERATOARE FOTOELECTRICE
Nr…….. din …………

        

         Urmare a cererii înregistrate cu nr……………………………………………….. din data………………………………, având ca scop 1) ………………………………………………….., adresată de ……………………………………………………………………………….., în calitate de……………………………………, pentru locul de producere ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu sediul / domiciliul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul……… cod poştal………………….. str…………………………………………………………. nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail………………………

         şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, depusă complet la data ………………………..,

         în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2008, denumit în continuare Regulament, se

 APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ

A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de producere )

amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str ………………………………………………….. nr. ……  telefon/fax………………………    e-mail ……………….,

şi având următoarele date energetice globale pentru locul de producere: 

– generatoare fotoelectrice

Nr. crt. Pi/ Panou (c.c.)

 (kW)

Nr. panouri Pi total (c.c.)

(kW)

Pmax debitat de panouri (c.c.) (kW) Capacitate baterii de acumulatoare *

(Ah)

Un invertor (c.a)

(V)

Pi invertor (c.a)

(kW)

Pmax invertor (c.a)

(kW)

Observaţii **
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
                   
                   
                   
                   
  Total                

 

Notă:   Panou = panou fotoelectric     c.c. = curent continuu             c.a. = curent alternativ

Un = tensiune nominală          Pi = putere activă instalată      Pmax = putere activă maximă

* coloană completată numai dacă sistemul fotoelectric are baterii de acumulatoare

** după caz, panou fotoelectric existent sau nou, pentru panourile noi fiind precizată data de punere în funcţiune (PIF)

– consumul propriu al sistemului fotoelectric:

Puterea maximă absorbită  ..………. kW

– puterea aprobată:

  Situaţia existentă în momentul

emiterii avizului *

 

Evoluţia puterii aprobate în primii ani **

 

 

Puterea finală aprobată

Anul ……… Anul ……… Anul ……… Anul ………. Anul ………
Puterea

maximă simultană ce poate fi evacuată***

(kVA)              
(kW)              
Puterea

maximă simultană ce poate fi absorbită***

(kVA)              
(kW)              

Notă:

* numai pentru situaţia unui loc de producere existent;

** date privind evoluţia puterii aprobate de la punerea în funcţiune a obiectivului pentru locurile de producere noi, respectiv din momentul creşterii/reducerii puterii aprobate pentru locurile de producere existente;

*** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare utilizator racordat la reţeaua respectivă.

 

Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII:

1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare corelată cu evoluţia puterii aprobate, stabilită prin studiul de soluţie nr……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./……………. : 2)   

a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de producere existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare):  ………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………………………….  

b) Lucrări pentru realizarea instalaţiei de racordare: .…………………………..……………………      ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

 c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la ………………………………………………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul);

d)  Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente, deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare):

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………. Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este  ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi.

e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe …………………………

…………………………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice)

f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………. ( cerinţele tehnice minime pentru echipamentele de măsurare);

g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la ………………………………… ………… ……………………………………………………….. (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea).

2.(1) Cerinţe pentru protecţiile şi automatizările la interfaţa cu reţeaua electrică ……………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

(2) Alte cerinţe, nominalizate (precizate numai dacă sunt aplicabile, conform Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie):

  • de monitorizare şi reglaj ……………………………………………………………………………………………….
  • interfeţele sistemelor de monitorizare, comandă, achiziţie de date, măsurare a energiei electrice,  telecomunicaţii ……………………………………………………………………………………………..
  • pentru principalele echipamente de măsurare, protecţie, control şi automatizare din instalaţiile utilizatorului ……………………………………………………………………………..

(3) Condiţii specifice pentru racordare ……………………………………………………………………………………

(4) Datele înregistrate care necesită verificarea în timpul funcţionării …………………………………………

(5) Centralele şi grupurile generatoare fotoelectrice trebuie să respecte cerinţele tehnice de proiectare, racordare şi de funcţionare prevăzute în Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie.

(6) Punerea în funcţiune şi darea în exploatare a unui grup generator fotoelectric se va face numai după realizarea probelor de funcţionare prin care se demonstrează capacitatea grupului/ centralei de a îndeplini condiţiile impuse prin prezentul aviz tehnic de racordare şi prin Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie, şi după transmiterea la operatorul de reţea a rezultatelor probelor conform tabelelor date şi conform procedurilor elaborate de operatorul de reţea. Probele prevăzute sau stabilite conform Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie (precizate numai dacă sunt aplicabile): ………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.(1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii serviciului şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctele de delimitare.

Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate este stabilită prin Standard.

Operatorii de reţea acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, în conformitate cu prevederile Standardului, compensaţii pentru nerespectarea termenelor prevăzute de Standard.

(2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 3)

4.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat.

(2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente.

(3) Valoarea tarifului de racordare, explicitată în fişa de calcul anexată, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi în baza studiului de soluţie nr. ……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./………………., este …………………………………. lei, inclusiv TVA. 2)  

Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.4)

(4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. Valoarea în lei a compensaţiei, se determină la cursul oficial al zilei în care utilizatorul achită compensaţia.

(5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului, o compensaţie bănească dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia.

5.(1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

(2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4, alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales. 

6.(1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată potrivit legii, pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare.

(2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice. 5)

7.(1) Pentru încheierea contractului de racordare utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea următoarele documente:

a)      copia prezentului aviz tehnic de racordare;

b)      copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului sau alte autorizaţii legale de funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul ;

c)      autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ;

d)     acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de catre operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de producere;

(2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul întocmit la scară, ce va cuprinde amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia.

(3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului.

8.(1) Puterea aprobată prin prezentul aviz tehnic de racordare este cea avută în vedere pentru dimensionarea instalaţiei de  racordare.

(2) Puterea efectiv tranzitată prin instalaţia de racordare nu va depăşi puterea aprobată, indiferent de regimul de funcţionare a utilizatorului.

(3) La solicitarea utilizatorului, operatorul de reţea aprobă un spor de putere prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului.

(4) Utilizatorul nu va racorda alte persoane fizice sau juridice la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament.

9.(1) La solicitarea operatorului de reţea, utilizatorul va încheia convenţia de exploatare prin care se precizează modul de realizare a conducerii operaţionale prin dispecer, condiţiile de exploatare şi întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecţiilor, executarea manevrelor, intervenţiile în caz de incidente, urmărirea consumului şi reducerea acestuia în situaţii excepţionale apărute în funcţionarea SEN.

(2) În scopul asigurării unei funcţionări selective a instalaţiilor de protecţie şi automatizare din instalaţia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanentă a reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

(3) Echipamentul şi aparatajul prin care instalaţia de utilizare se racordează la reţeaua electrică trebuie să corespundă normelor tehnice în vigoare în România.

(4) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea.

10. Utilizatorul va lua măsurile necesare pentru limitarea la valoarea admisibilă, conform normelor în vigoare, a efectelor funcţionării instalaţiilor de la locul de producere (cu şocuri, cu regimuri deformante, etc.). Instalaţiile noi se vor pune sub tensiune numai dacă perturbaţiile se încadrează în limitele admise, prevăzute de normele în vigoare.

11. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de delimitare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în  conformitate cu  reglementările în vigoare aprobate de ANRE.

12. În cazul nerespectării prevederilor prezentului aviz tehnic de racordare, utilizatorului îi revine răspunderea pentru pagubele produse din acest motiv propriei unităţi sau altor utilizatori ai reţelelor electrice.

13. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor pentru serviciul de transport şi/ sau distribuţie a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora.

14. (1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, prezentul aviz tehnic de racordare este valabil 25 de ani, respectiv până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi punctul 4, alin.(3). Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui.

(2) Avizul tehnic de racordare îsi încetează valabilitatea în următoarele situaţii:

a)      expiră perioada pentru care a fost emis;

b)      se modifică datele locului de producere sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui;

c)      avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică;

d)     în termen de …………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru transportul ori distribuţia energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

 

15. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) ……………………………………………………………………………

Semnătura autorizată,

 

 

Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 14, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 14, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ………….. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

Semnătura autorizată,

Tariful pentru emiterea avizului tehnic de racordare a fost achitat cu chitanţa  nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA)

                                                                                    Semnătura

 

 

Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr…………………………………………..

Semnătura

 

 

 

 

 

 

 

 

Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul-cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia.

Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă:                                                                           

1)  Se completează motivul solicitării, respectiv:

  • „racordarea unui loc de producere nou”, sau
  • „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau
  • „dezvoltarea unui loc de producere existent (spor de putere)”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de producere existent, fără modificarea puterii aprobate”.

2) Se menţionează documentele prin care studiul de soluţie a fost avizat de operatorul de reţea, numele operatorului/ operatorilor de reţea care au avizat studiul de soluţie şi, în situaţia în care studiul de soluţie conţine mai multe variante pentru racordare, se completează şi documentul prin care soluţia prevăzută în avizul tehnic de racordare a fost acceptată de utilizator.

3)  Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc.

4)  – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”.

– Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilită au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE; actualizarea în acest caz  se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife.”

5) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu:

(3) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea:

    a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare;

    b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii;

    c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.”

În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de distribuţie de interes public, şi nu este titular al unei licenţe pentru distribuţia energiei electrice, se continuă cu:

„În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia:

a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice;

b) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice şi să obţină în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege;

c) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar.

d) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare;

e) să organizeze şi să desfăşoare activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard;

f) să fundamenteze tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.”

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare producator cu generatoare sincrone

17/12/2010

 ANRE a emis Ordinul 28/21.10.2010 prin care a stabilit continutul cadru al avizului tehnic de racordare. In acest articol prezentam anexa 4, continutul cadru al avizului tehnic de racordare:

Anexa nr.4

Antet operator de reţea                                                                       

Adresa sediului

Telefon/ fax/ e-mail

Nr….. din…………….                                        

 

AVIZ TEHNIC DE RACORDARE
PENTRU PRODUCĂTOR CU GENERATOARE SINCRONE  
Nr…….. din …………
                                                                                               

         Urmare a cererii înregistrate cu nr……………………………………………….. din data……………………………… ,având ca scop 1) ………………………………………………….., adresată de ……………………………………………………………………………….., în calitate de ………………………………………………..,      pentru locul de producere ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu sediul/ domiciliul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul……… cod poştal………………….. str. ……………………………………………… nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail………………………

         şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, depusă complet la data ………………………..,

         în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.90/2008, denumit în continuare Regulament, se

 APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ

A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de producere )

amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str. …………………………………………………. nr. ……  telefon/fax………………………    e-mail…………………..,

şi având următoarele date energetice globale pentru locul de producere: 

– generatoare sincrone:

Nr. crt. Tip GG

(exemplu T, H, E)

Un/ GG

(V)

Pn/ GG

(kW)

Nr. GG Pi total

(kW)

Pmax produsă de GG

(kW)

Pmin produsă de GG

(kW)

Observaţii *
1 2 3 4 5 6 7 8 9
                 
                 
                 
                 
Total          

 

Notă:   GG = grup generator               T = Termo                   H = Hidro                   E = Eolian

Un = tensiune nominală                      Pn = putere activă nominală   

Pi = putere activă instalată                  Pmax = putere activă maximă

                                                            Pmin = putere activă minimă

* după caz, grup existent sau nou, pentru grupurile noi fiind precizată data de punere în funcţiune (PIF)

– servicii interne:

Puterea instalată   ………..…. kW

Puterea maximă absorbită  ..………. kW

– puterea aprobată:

  Situaţia existentă în momentul

emiterii avizului *

 

Evoluţia puterii aprobate în primii ani **

 

 

Puterea finală aprobată

Anul ……… Anul ……… Anul ……… Anul ………. Anul ………
Puterea

maximă simultană ce poate fi evacuată***

(kVA)              
(kW)              
Puterea

maximă simultană ce poate fi absorbită***

(kVA)              
(kW)              

Notă:

* numai pentru situaţia unui loc de producere existent;

** date privind evoluţia puterii aprobate de la punerea în funcţiune a obiectivului pentru locurile de producere noi, respectiv din momentul creşterii/reducerii puterii aprobate pentru locurile de producere existente;

*** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare utilizator racordat la reţeaua respectivă.

 

Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII:

1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare corelată cu evoluţia puterii aprobate, stabilită prin studiul de soluţie nr……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./……………. : 2)   

a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de producere existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare): ……………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

b) Lucrari pentru realizarea instalaţiei de racordare: ……………………………..……………………      ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………………………….. …………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul);

d) Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente, deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare):

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este  ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi. 3)

e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe …………………………

…………………………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice)

f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………. (cerinţele tehnice minime pentru echipamentele de măsurare);

g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………. ……………………………………………………….. (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea).

2.(1) Cerinţe pentru protecţiile şi automatizările la interfaţa cu reţeaua electrică ……………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

(2) Cerinţe şi condiţii specifice pentru furnizarea de servicii tehnologice de sistem către operatorul de transport şi de sistem (OTS) sau către operatorul de distribuţie (OD), la solicitarea OTS (precizate numai dacă sunt aplicabile) ……………………………………………………………………………………. 

(3) Alte cerinţe, nominalizate (precizate numai dacă sunt aplicabile, distinct pentru OD şi pentru OTS, conform Codului Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Normei tehnice privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene):

  • de monitorizare şi reglaj ……………………………………………………………………………………………….
  • interfeţele sistemelor de monitorizare, comandă, achiziţie de date, măsurare a energiei electrice, telecomunicaţii ………………………………………………………………………………………………
  • pentru principalele echipamente de măsurare, protecţie, control şi automatizare din instalaţiile utilizatorului ………………………………………………………………………..

(4) Condiţii specifice pentru racordare ……………………………………………………………………………………

(5) Datele înregistrate care necesită verificarea în timpul funcţionării …………………………………………

(6) Centralele şi grupurile generatoare trebuie să respecte cerinţele tehnice de proiectare, racordare şi de funcţionare prevăzute după caz, în Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Norma tehnică privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene.

(7) Punerea în funcţiune şi darea în exploatare a unui grup generator se va face numai după realizarea probelor de funcţionare prin care se demonstrează capacitatea grupului/ centralei de a îndeplini condiţiile impuse prin prezentul aviz tehnic de racordare şi după caz, prin Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Norma tehnică privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene, precum şi după integrarea în sistemul SCADA al operatorului de reţea şi transmiterea la acesta a rezultatelor probelor conform tabelelor date şi conform procedurilor elaborate de operatorul de reţea. Probele prevăzute sau stabilite după caz, conform Codului Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Normei tehnice privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene (precizate numai dacă sunt aplicabile): …………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.(1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice sau, după caz, pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii serviciului şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctele de delimitare.

Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate este stabilită prin Standard.

Operatorii de reţea acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, în conformitate cu prevederile Standardului, compensaţii pentru nerespectarea termenelor prevăzute de Standard.

(2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 4)

4.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat.

(2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente.

(3) Valoarea tarifului de racordare, explicitată în fişa de calcul anexată, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi în baza studiului de soluţie nr. ……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./………………., este …………………………………. lei, inclusiv TVA. 2)

Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.5)

(4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. Valoarea în lei a compensaţiei, se determină la cursul oficial al zilei în care utilizatorul achită compensaţia.

(5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului o compensaţie bănească, dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia.

5.(1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

(2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4, alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales.

6.(1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată potrivit legii, pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare.

(2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice. 6)  

7.(1)  Pentru încheierea contractului de racordare, utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea următoarele documente:

a)      copia prezentului aviz tehnic de racordare;

b)      copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului sau alte autorizaţii legale de funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul ;

c)      autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ;

d)     acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de catre operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare (numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de producere);

(2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul întocmit la scară, ce va cuprinde amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia.

(3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului.

8.(1) Puterea aprobată prin prezentul aviz tehnic de racordare este cea avută în vedere pentru dimensionarea instalaţiei de  racordare.

(2) Puterea efectiv tranzitată prin instalaţia de racordare nu va depăşi puterea aprobată, indiferent de regimul de funcţionare a utilizatorului.

(3) La solicitarea utilizatorului, operatorul de reţea aprobă un spor de putere prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului.

(4) Utilizatorul nu va racorda alte persoane fizice sau juridice la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament.

9.(1) La solicitarea operatorului de reţea, utilizatorul va încheia convenţia de exploatare prin care se precizează modul de realizare a conducerii operaţionale prin dispecer, condiţiile de exploatare şi întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecţiilor, executarea manevrelor, intervenţiile în caz de incidente, urmărirea consumului şi reducerea acestuia în situaţii excepţionale apărute în funcţionarea SEN.

(2) În scopul asigurării unei funcţionări selective a instalaţiilor de protecţie şi automatizare din instalaţia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanentă a reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

(3) Echipamentul şi aparatajul prin care instalaţia de utilizare se racordează la reţeaua electrică trebuie să corespundă normelor tehnice în vigoare în România.

(4) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea.

10. Utilizatorul va lua măsurile necesare pentru limitarea la valoarea admisibilă, conform normelor în vigoare, a efectelor funcţionării instalaţiilor de la locul de producere (cu şocuri, cu regimuri deformante, cu flicker, etc.). Instalaţiile noi se vor pune sub tensiune numai dacă perturbaţiile se încadrează în limitele admise, prevăzute de normele în vigoare.

11. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de delimitare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în  conformitate cu  reglementările în vigoare aprobate de ANRE.

12. În cazul nerespectării prevederilor prezentului aviz tehnic de racordare, utilizatorului îi revine răspunderea pentru pagubele produse din acest motiv propriei unităţi sau altor utilizatori ai reţelelor electrice.

13. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor pentru serviciul de transport şi/ sau distribuţie a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora.

14.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, prezentul aviz tehnic de racordare este valabil 25 de ani, respectiv până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi punctul 4, alin.(3). Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui. 

(2) Avizul tehnic de racordare îsi încetează valabilitatea în următoarele situaţii:

a)      expiră perioada pentru care a fost emis;

b)      se modifică datele locului de producere sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui;

c)      avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică;

d)     în termen de ………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru transportul ori distribuţia energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

15. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) ……………………………………………………………………………

Semnătura autorizată,

 

 

Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 14, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 14, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ……….. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

Semnătura autorizată,

Tariful pentru emiterea ATR a fost achitat cu chitanţa  nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA)

                                                                        Semnătura

 

 

Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr…………………………………………..

Semnătura

 

 

Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia.

Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă:

1)  Se completează motivul solicitării, respectiv:

  • „racordarea unui loc de producere nou”, sau
  • „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau
  • „dezvoltarea unui loc de producere existent (spor de putere)”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de producere existent, fără modificarea puterii aprobate”.                                                                           

2) Se menţionează documentele prin care studiul de soluţie a fost avizat de operatorul de reţea, numele operatorului/ operatorilor de reţea care au avizat studiul de soluţie şi, în situaţia în care studiul de soluţie conţine mai multe variante pentru racordare, se completează şi documentul prin care soluţia prevăzută în avizul tehnic de racordare a fost acceptată de utilizator.

3) Datele se vor menţiona distinct pentru OD şi OTS, dacă e cazul.

4)  Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc.

5) – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”.

– Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilită au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE ; actualizarea în acest caz  se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife”.

6) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu:

(3) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea:

    a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare;

    b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii;

    c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă pentru oameni şi/sau animale, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.”

În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de distribuţie de interes public, şi nu este titular al unei licenţe pentru distribuţia energiei electrice, se continuă cu:

„În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia:

a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice;

b) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice şi să obţină în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege;

c) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar.

d) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare;

e) să organizeze şi să desfăşoare activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard;

f) să fundamenteze tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.”

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare pentru producator cu generatoare sincrone

17/12/2010

 ANRE a emis Ordinul 28/21.10.2010 prin care a stabilit continutul cadru al avizului tehnic de racordare. In acest articol prezentam anexa 3, continutul cadru al avizului tehnic de racordare:

Anexa nr.3

Antet operator de reţea                                                                        

Adresa sediului

Telefon/ fax/ e-mail

Nr….. din…………….                                        

 

AVIZ TEHNIC DE RACORDARE
PENTRU PRODUCĂTOR CU GENERATOARE ASINCRONE
Nr…….. din …………
                                                                                

         Urmare a cererii înregistrate cu nr……………………………………………….. din data……………………………… ,având ca scop 1) ………………………………………………….., adresată de ……………………………………………………………………………….., în calitate de ………………………………………………..,      pentru locul de producere ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu sediul/ domiciliul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul……… cod poştal………………….. str. ………………………………………………. nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail………………………

         şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, depusă complet la data ………………………..,

         în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/ 2008, denumit în continuare Regulament, se

 

 APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ

A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de producere )

amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str. ………………………………………………… nr. ……  telefon/fax………………………    e-mail…………………..,

şi având următoarele date energetice globale pentru locul de producere:

 

 

 

 

 

 

– generatoare asincrone:

 

Nr crt Tip GG

(ex.T, H, E)

Un/ GG Pn/ GG Nr. GG Pi total (kW) Pmax produsă de GG

(kW)

Pmin produsă de GG

(kW)

Qmax absorbită de GG

(kVAr)

Qi

 în BC

(kVAr)

Nr. trepte BC Puterea pe treaptă

(kVAr)

Observaţii*
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
                         
                         
                         
                         
Total                  

 

Notă:   GG = grup generator               T = Termo                   H = Hidro                   E = Eolian

Un = tensiune nominală                      Pn = putere activă nominală

Pi = putere activă instalată                  Pmax = putere activă maximă

            Pmin = putere activă minimă              Qi = putere reactivă instalată 

Qmax = putere reactivă maximă         BC = baterii de condensatoare

* după caz, grup existent sau nou, pentru grupurile noi fiind precizată data de punere în funcţiune (PIF)

– servicii interne:

Puterea instalată   ……..…. kW

Puterea maximă absorbită  ..………. kW

– puterea aprobată:

  Situaţia existentă în momentul

emiterii avizului *

 

Evoluţia puterii aprobate în primii ani **

 

 

Puterea finală aprobată

Anul ……… Anul ……… Anul ……… Anul ………. Anul ………
Puterea

maximă simultană ce poate fi evacuată***

(kVA)              
(kW)              
Puterea

maximă simultană ce poate fi absorbită***

(kVA)              
(kW)              

Notă:

* numai pentru situaţia unui loc de producere existent;

** date privind evoluţia puterii aprobate de la punerea în funcţiune a obiectivului pentru locurile de producere noi, respectiv din momentul creşterii/ reducerii puterii aprobate pentru locurile de producere existente;

*** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare utilizator racordat la reţeaua respectivă.

 

Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII:

1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare corelată cu evoluţia puterii aprobate, stabilită prin studiul de soluţie nr……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./……………. : 2)   

a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de producere existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare): …………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

b) Lucrari pentru realizarea instalaţiei de racordare: ………………………………………………………….…….    ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………………………………………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul);

d) Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente, deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare):

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este  ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi. 3)

e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe ………………………… …………………………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice)

f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ……………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………. (cerinţele tehnice minime pentru echipamentele de măsurare);

g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la ………………………………………… ……………………………………………………….. (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea).

2.(1) Cerinţe pentru protecţiile şi automatizările la interfaţa cu reţeaua electrică ……………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

(2) Cerinţe şi condiţii specifice pentru furnizarea de servicii tehnologice de sistem către operatorul de transport şi de sistem (OTS) sau către operatorul de distribuţie (OD), la solicitarea OTS (precizate numai dacă sunt aplicabile) ……………………………………………………………………………………. 

(3) Alte cerinţe, nominalizate (precizate numai dacă sunt aplicabile, distinct pentru OD şi pentru OTS, conform Codului Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Normei tehnice privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene):

  • de monitorizare şi reglaj ………………………………………………………………………………………………. 
  • interfeţele sistemelor de monitorizare, comandă, achiziţie de date, măsurare a energiei electrice,  telecomunicaţii ……………………………………………………………………………………………..
  • pentru principalele echipamente de măsurare, protecţie, control şi automatizare din instalaţiile utilizatorului ……………………………………………………………………

(4) Condiţii specifice pentru racordare ……………………………………………………………………………………

(5) Datele înregistrate care necesită verificarea în timpul funcţionării …………………………………………

(6) Centralele şi grupurile generatoare trebuie să respecte cerinţele tehnice de proiectare, racordare şi de funcţionare prevăzute după caz, în Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Norma tehnică privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene.

(7) Punerea în funcţiune şi darea în exploatare a unui grup generator se va face numai după realizarea probelor de funcţionare prin care se demonstrează capacitatea grupului/ centralei de a îndeplini condiţiile impuse prin prezentul aviz tehnic de racordare şi după caz, prin Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Norma tehnică privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene, precum şi după integrarea în sistemul SCADA al operatorului de reţea şi transmiterea la acesta a rezultatelor probelor conform tabelelor date şi conform procedurilor elaborate de operatorul de reţea. Probele prevăzute sau stabilite după caz, conform Codului Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie şi Normei tehnice privind condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene (precizate numai dacă sunt aplicabile): …………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.(1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice sau, după caz, pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii serviciului şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctele de delimitare.

Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate este stabilită prin Standard.

Operatorii de reţea acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, în conformitate cu prevederile Standardului, compensaţii pentru nerespectarea termenelor prevăzute de Standard.

(2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 4)  

4.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat.

(2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente.

(3) Valoarea tarifului de racordare, explicitată în fişa de calcul anexată, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi în baza studiului de soluţie nr. ……………………….. avizat de ………………. (nume operator de reţea) cu documentul nr………./………………. , este …………………………………. lei, inclusiv TVA. 2)  

Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.5)

(4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. Valoarea în lei a compensaţiei, se determină la cursul oficial al zilei în care utilizatorul achită compensaţia.

(5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului, o compensaţie bănească dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia.

5.(1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

(2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4, alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales. 

6.(1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată potrivit legii, pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare.

(2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice. 6)  

7.(1) Pentru încheierea contractului de racordare, utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea următoarele documente:

a)      copia prezentului aviz tehnic de racordare;

b)      copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului sau alte autorizaţii legale de funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul ;

c)      autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ;

d)     acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de producere;

(2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul întocmit la scară, ce va cuprinde amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia.

(3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului.

8.(1) Puterea aprobată prin prezentul aviz tehnic de racordare este cea avută în vedere pentru dimensionarea instalaţiei de  racordare.

(2) Puterea efectiv tranzitată prin instalaţia de racordare nu va depăşi puterea aprobată, indiferent de regimul de funcţionare a utilizatorului.

(3) La solicitarea utilizatorului, operatorul de reţea aprobă un spor de putere prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului.

(4) Utilizatorul nu va racorda alte persoane fizice sau juridice la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament.

9.(1) La solicitarea operatorului de reţea, utilizatorul va încheia convenţia de exploatare prin care se precizează modul de realizare a conducerii operaţionale prin dispecer, condiţiile de exploatare şi întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecţiilor, executarea manevrelor, intervenţiile în caz de incidente, urmărirea consumului şi reducerea acestuia în situaţii excepţionale apărute în funcţionarea SEN.

(2) În scopul asigurării unei funcţionări selective a instalaţiilor de protecţie şi automatizare din instalaţia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanentă a reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

(3) Echipamentul şi aparatajul prin care instalaţia de utilizare se racordează la reţeaua electrică trebuie să corespundă normelor tehnice în vigoare în România.

(4) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea.

10. Utilizatorul va lua măsurile necesare pentru limitarea la valoarea admisibilă, conform normelor în vigoare, a efectelor funcţionării instalaţiilor de la locul de producere (cu şocuri, cu regimuri deformante, cu flicker, etc.). Instalaţiile noi se vor pune sub tensiune numai dacă perturbaţiile se încadrează în limitele admise, prevăzute de normele în vigoare.

11. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de delimitare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în conformitate cu reglementările în vigoare aprobate de ANRE.

12. În cazul nerespectării prevederilor prezentului aviz tehnic de racordare, utilizatorului îi revine răspunderea pentru pagubele produse din acest motiv propriei unităţi sau altor utilizatori ai reţelelor electrice.

13. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor pentru serviciul de transport şi/ sau distribuţie a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora.

14.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, prezentul aviz tehnic de racordare este valabil 25 de ani, respectiv până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi punctul 4, alin.(3). Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui.

(2) Avizul tehnic de racordare îsi încetează valabilitatea în următoarele situaţii:

a)      expiră perioada pentru care a fost emis;

b)      se modifică datele locului de producere sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui;

c)      avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică;

d)     în termen de ………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru transportul ori distribuţia energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

15. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) ……………………………………………………………………..………………..

Semnătura autorizată,

 

 

Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 14, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 14, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ……….. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

Semnătura autorizată,

Tariful pentru emiterea avizului tehnic de racordare a fost achitat cu chitanţa  nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA)

                                                                                    Semnătura

 

 

Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr…………………………………………..

Semnătura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia.

Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă:                                                                          

1)  Se completează motivul solicitării, respectiv:

  • „racordarea unui loc de producere nou”, sau
  • „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau
  • „dezvoltarea unui loc de producere existent (spor de putere)”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de producere existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de producere existent, fără modificarea puterii aprobate”.

2) Se menţionează documentele prin care studiul de soluţie a fost avizat de operatorul de reţea, numele operatorului/ operatorilor de reţea care au avizat studiul de soluţie şi, în situaţia în care studiul de soluţie conţine mai multe variante pentru racordare, se completează şi documentul prin care soluţia prevăzută în avizul tehnic de racordare a fost acceptată de utilizator.

3) Datele se vor menţiona distinct pentru OD şi OTS, dacă e cazul.

4)  Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc.

5) – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”.

– Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilit au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE; actualizarea în acest caz  se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife”.

6) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu:

(3) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea:

    a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare;

    b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii;

    c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă pentru oameni şi/sau animale, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.”

În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de distribuţie de interes public, şi nu este titular al unei licenţe pentru distribuţia energiei electrice, se continuă cu:

„În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia:

a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice;

b) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice şi să obţină în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege;

c) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar.

d) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare;

e) să organizeze şi să desfăşoare activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard;

f) să fundamenteze tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.”

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare pentru consumator necasnic

17/12/2010

 ANRE a emis Ordinul 28/21.10.2010 prin care a stabilit continutul cadru al avizului tehnic de racordare. In acest articol prezentam anexa 2, continutul cadru al avizului tehnic de racordare:

Anexa nr.2

Antet operator de reţea                                                            

Adresa sediului

Telefon/ fax/ e-mail

Nr….. din…………….                                        

AVIZ TEHNIC DE RACORDARE
PENTRU CONSUMATOR NECASNIC 1)   
Nr…….. din …………
Urmare a cererii înregistrate cu nr…………………………………………………. din data…………………………… , având ca scop 2) ………………………………………………….., adresată de …………………………………………………………….., în calitate de……………………………………………………., pentru locul de consum ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu sediul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul……… cod poştal………………….. str…………………………………………………………. nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail………………………

şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, depusă complet la data ………………………..,

în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/ 2008, denumit în continuare Regulament, se

 APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ

A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de consum)

amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str. …………………………………………………. nr. …… bl……. sc……. et……. ap…….   telefon/fax………………………    e-mail…………………..,

cu următoarea putere aprobată:

  Situaţia existentă în momentul

emiterii avizului *

Puterea aprobată pentru

organizare de

şantier, valabilă până la data…….. **

 

Evoluţia puterii aprobate în primii ani ***

 

 

Puterea finală aprobată

Anul …….. Anul …….. Anul …….. Anul ……. Anul ……..
Puterea

maximă simultană ce poate fi absorbită ****

(kVA)                
(kW)                

Notă:

* numai pentru situaţia unui loc de consum existent;

** numai pentru situaţia unui utilizator permanent care a solicitat racordarea în vederea alimentării atât a obiectivului, cât şi a organizării de şantier în vederea realizării obiectivului, şi instalaţia de racordare pentru organizare de şantier utilizează integral sau parţial instalaţia de racordare pentru etapa finală;

*** date privind evoluţia puterii aprobate de la punerea în funcţiune a obiectivului pentru locurile de consum noi, respectiv din momentul creşterii/ reducerii puterii aprobate pentru locurile de consum existente; aceste date sunt valabile fie pentru situaţia unui consumator permanent, fie pentru un consumator temporar (categoria consumatorului, permanent sau temporar, reiese din scopul cererii, denumirea locului de consum şi perioada de valabilitate precizată la punctul 16);

**** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare utilizator racordat la reţeaua respectivă.

Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII:

1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare corelată cu evoluţia puterii aprobate 3)

a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de consum existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare): ……………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

b) Lucrari pentru realizarea instalaţiei de racordare: ………………………………………………………………….   ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………………………….. …………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul);

d) Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare):

…………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este  ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi.

e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe ………………………..

……………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice)

f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………. (cerinţele tehnice minime pentru echipamentele de măsurare);

g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………………………………………………………………… (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea).

2.(1) Cerinţe pentru protecţiile şi automatizările la interfaţa cu reţeaua electrică ……………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………….

(2) Alte cerinţe, nominalizate (precizate numai dacă sunt aplicabile, conform Codului Tehnic al Reţelei Electrice de Transport şi Codului Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie):

  • de monitorizare şi reglaj ………………………………………………………………………………………………. 
  • interfeţele sistemelor de monitorizare, comandă, achiziţie de date, măsurare a energiei electrice, telecomunicaţii ………………………………………………………………………………………………
  • pentru principalele echipamente de măsurare, protecţie, control şi automatizare din instalaţiile utilizatorului ………………………………………………………………………..

(3) Condiţii specifice pentru racordare …………………………………………………………………………………….

(4) Datele înregistrate care necesită verificarea în timpul funcţionării …………………………………………

3.(1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice sau, după caz, pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii serviciului şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctele de delimitare.

Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate este stabilită prin Standard. 4)

Operatorii de reţea acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, în conformitate cu prevederile Standardului, compensaţii pentru nerespectarea termenelor prevăzute de Standard. 

(2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 5)

4.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat.

(2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente.

(3) Valoarea tarifului de racordare, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi explicitată în fişa de calcul anexată, este …………………………………. lei, inclusiv TVA. 6)

Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.7)

(4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. Valoarea în lei a compensaţiei, se determină la cursul oficial al zilei în care utilizatorul achită compensaţia.

(5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului, o compensaţie bănească dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia.

5.(1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

(2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4, alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales. 

6.(1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată potrivit legii, pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare.  

(2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice. 8)

7.(1) Pentru încheierea contractului de racordare utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea următoarele documente:

a)      copia prezentului aviz tehnic de racordare;

b)      copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului sau alte autorizaţii legale de funcţionare emise de autorităţile competente, dacă este cazul;

c)      autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ;

d)     acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de catre operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de consum ;

(2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul întocmit la scară, ce va cuprinde amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia.

(3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului.

8.(1) Puterea aprobată prin prezentul aviz tehnic de racordare este cea avută în vedere pentru dimensionarea instalaţiei de  racordare.

(2) Puterea efectiv tranzitată prin instalaţia de racordare nu va depăşi puterea aprobată, indiferent de regimul de funcţionare a utilizatorului.

(3) La solicitarea utilizatorului, operatorul de reţea aprobă un spor de putere prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului.

(4) Utilizatorul nu va racorda alte persoane fizice sau juridice la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament.

9.(1) În cazul în care utilizatorul deţine echipamente sau instalaţii la care întreruperea alimentării cu energie electrică poate conduce la efecte economice şi/sau sociale deosebite (explozii, incendii, distrugeri de utilaje, accidente cu victime umane, poluarea mediului etc.), acesta are obligaţia ca prin soluţii proprii, tehnologice şi/sau energetice, inclusiv prin sursă de intervenţie, să asigure evitarea unor astfel de evenimente în cazurile în care se întrerupe furnizarea energiei electrice.

(2) În situaţia în care, din cauza specificului activităţilor desfăşurate, întreruperea alimentării cu energie electrică îi poate provoca utilizatorului pagube materiale importante şi acesta consideră că este necesară o siguranţă în alimentare mai mare decât cea oferită de operatorul de reţea, prezentată la punctul 3, el este responsabil pentru luarea măsurilor necesare evitării acestor pagube, inclusiv pentru analiza şi stabilirea oportunităţii de a se dota cu surse proprii de energie electrică.

(3) Schemele de racordare la reţeaua de utilizare a eventualelor surse de alimentare proprii, se avizează de către operatorul de reţea.

10.(1) La solicitarea operatorului de reţea, utilizatorul va încheia convenţia de exploatare prin care se precizează modul de realizare a conducerii operaţionale prin dispecer, condiţiile de exploatare şi întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecţiilor, executarea manevrelor, intervenţiile în caz de incidente, urmărirea consumului şi reducerea acestuia în situaţii excepţionale apărute în funcţionarea SEN.

(2) În scopul asigurării unei funcţionări selective a instalaţiilor de protecţie şi automatizare din instalaţia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanentă a reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

(3) Echipamentul şi aparatajul prin care instalaţia de utilizare se racordează la reţeaua electrică trebuie să corespundă normelor tehnice în vigoare în România.

(4) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea.

11. Utilizatorul va lua măsurile necesare pentru limitarea la valoarea admisibilă, conform normelor în vigoare, a efectelor funcţionării instalaţiilor şi receptoarelor speciale (cu şocuri, cu regimuri deformante, cu sarcini dezechilibrate etc.). Instalaţiile noi se vor pune sub tensiune numai dacă perturbaţiile instalaţiilor şi receptoarelor speciale se încadrează în limitele admise, prevăzute de normele în vigoare.

12. În vederea reducerii consumului de energie reactivă din sistem, utilizatorul va lua măsuri pentru menţinerea factorului de putere între limitele prevăzute prin reglementările emise de ANRE. Neîndeplinirea acestei condiţii atrage după sine plata energiei electrice reactive conform reglementărilor în vigoare.

13. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de delimitare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în  conformitate cu  reglementările în vigoare aprobate de ANRE.

14. În cazul nerespectării prevederilor prezentului aviz tehnic de racordare, utilizatorului îi revine răspunderea pentru pagubele produse din acest motiv propriei unităţi sau altor utilizatori ai reţelelor electrice.

15. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor de furnizare, pentru serviciul de transport şi/ sau distribuţie a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora.

16.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, prezentul aviz tehnic de racordare este valabil până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi punctul 4, alin.(3). 9)

(2) Avizul tehnic de racordare îşi încetează valabilitatea în următoarele situaţii:

a)      expiră perioada pentru care a fost emis;

b)      se modifică datele locului de consum sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui;

c)      avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică;

d)     în termen de ………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru transportul, distribuţia ori furnizarea energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

17. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) …………………………………………………………………………………..

Semnătura autorizată,

 

 

Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 16, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 16, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ……….. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

Semnătura autorizată,

Tariful pentru emiterea avizului tehnic de racordare a fost achitat cu chitanţa  nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA)

                                                                                    Semnătura

 

 

Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr…………………………………………..

Semnătura

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia.

Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă:

1)  Pentru avizele tehnice de racordare emise de către operatorul de transport şi de sistem, operatorilor de distribuţie care sunt concesionari ai serviciului public de distribuţie a energiei electrice, se va înlocui „CONSUMATOR NECASNIC” cu „OPERATOR DE DISTRIBUŢIE CONCESIONAR” şi „loc de consum” cu „nod de consum”.

2) Se completează motivul solicitării, respectiv:

  • „racordarea unui loc de consum nou definitiv”, sau
  • „racordarea unui loc de consum nou temporar”, sau
  • „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau
  • „dezvoltarea unui loc de consum existent (spor de putere)”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de consum existent, fără creşterea puterii aprobate”.                                                                          

3) Se continuă cu „stabilită prin fişă de soluţie” dacă este aplicabil, sau „stabilită prin studiul de soluţie nr……………………….. avizat de ………………………………… (nume operator de reţea) cu documentul nr………./……………“ dacă soluţia de racordare a fost stabilită prin studiu de soluţie. În situaţia în care studiul de soluţie conţine mai multe variante pentru racordare, se menţionează şi documentul prin care soluţia prevăzută în avizul tehnic de racordare a fost acceptată de utilizator.

4)  Pentru consumatorii racordaţi prin două (sau mai multe) căi de alimentare, se continuă cu:

„În cazul întreruperii accidentale a unei căi de alimentare (ca urmare a defectării unui element al acesteia), în condiţiile existenţei şi funcţionării corecte a instalaţiei de automatizare, durata maximă pentru conectarea celei de-a doua căi de alimentare este cea corespunzătoare funcţionării instalaţiei de automatizare: ………………secunde/ minute.”

5)  Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc.

6) Se continuă cu „conform studiului de soluţie nr……………………….. avizat de ………………………………… (nume operator de reţea) cu documentul nr………./……………. “, dacă soluţia de racordare a fost stabilită prin studiu de soluţie. În situaţia în care studiul de soluţie conţine mai multe variante pentru racordare, se menţionează şi documentul prin care soluţia prevăzută în avizul tehnic de racordare a fost acceptată de utilizator.

7)  – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”.

– Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilit au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE; actualizarea în acest caz se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife”.

8) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu:

(3) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea:

    a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare;

    b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii;

    c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă pentru oameni şi/sau animale, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.”

În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de interes public, şi nu este titular al unei licenţe pentru distribuţia energiei electrice, se continuă cu:

„În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia:

a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice;

b) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice şi să obţină în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege;

c) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar.

d) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare;

e) să organizeze şi să desfăşoare activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard;

f) să fundamenteze tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.”

9) Pentru utilizatorii permanenţi, se continuă cu:

„Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui.”

Continut cadru al avizului tehnic de racordare pentru consumatorii casnici

17/12/2010

 ANRE a emis Ordinul 28/21.10.2010 prin care a stabilit continutul cadru al avizului tehnic de racordare. In acest articol prezentam anexa 1, continutul cadru al avizului tehnic de racordare:

Anexa nr.1

Antet operator de reţea                                                            

Adresa sediului

Telefon/ fax/ e-mail

Nr………. din…………………….                                      

AVIZ TEHNIC DE RACORDARE
PENTRU CONSUMATOR CASNIC    
Nr…….. din …………
 

         Urmare a cererii înregistrate cu nr. …………………………………….. din data …………………………………….. , având ca scop 1) ………………………………………………….. adresată de ……………………………………………………………………………., în calitate de ……………………………………………………., pentru locul de consum ce aparţine utilizatorului ………………………………………………………………………………………………………………. cu domiciliul în judeţul ………………………. municipiul/ oraşul/ comuna …………………………………… satul ………………………………. sectorul ……… cod poştal………………….. str. ………………………………………………………… nr. …………. bl……. sc……. et……. ap……. telefon/ fax……………………………….. e-mail………………………

         şi a analizării documentaţiei anexate acesteia, depusă complet la data ………………………..,

         în conformitate cu prevederile Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2008, denumit în continuare Regulament, se

 

APROBĂ RACORDAREA LA REŢEAUA ELECTRICĂ

A …………………………………………………………….. ( denumirea locului de consum)

amplasat(ă) în judeţul …………………………………… municipiul/ oraşul/ comuna ……………………… satul……………………. sectorul…….. cod poştal……………………. str………………………………………………………… nr. …… bl……. sc……. et……. ap……. ,

cu următoarea putere aprobată:

  Situaţia existentă în momentul

emiterii avizului *

Puterea aprobată pentru

organizare de

şantier, valabilă până la data…………. **

 

Puterea aprobată ***

 
 
Puterea

maximă simultană ce poate fi absorbită ****

(kVA)

 

       
(kW)        

Notă:

* numai pentru situaţia unui loc de consum existent;

** numai pentru situaţia unui utilizator permanent care a solicitat racordarea în vederea alimentării atât a obiectivului, cât şi a organizării de şantier în vederea realizării obiectivului, şi instalaţia de racordare pentru organizare de şantier utilizează integral sau parţial instalaţia de racordare pentru etapa finală;

*** date valabile fie pentru situaţia unui consumator permanent, fie pentru un consumator temporar (categoria consumatorului, permanent sau temporar, reiese din scopul cererii, denumirea locului de consum şi perioada de valabilitate precizată la punctul 11);

**** în cazul unui deţinător de reţea electrică de interes public, datele se completează pe total şi individualizat pentru fiecare utilizator racordat la reţeaua respectivă.

Prezentul aviz tehnic de racordare este valabil în următoarele CONDIŢII:

1. Descrierea succintă a soluţiei de racordare stabilită prin fişă de soluţie, corelată cu evoluţia puterii aprobate  

a) Instalaţia de racordare existentă în momentul emiterii avizului şi care se menţine (pentru situaţia unui loc de consum existent, dacă instalaţiile corespund puterii aprobate prin prezentul aviz tehnic de racordare): ……………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

b) Lucrari pentru realizarea instalaţiei de racordare: ………………………………………………….…………..    ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

c) Punctul de racordare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la ……………………………………………………………… …………………………………. (capacităţile energetice, proprietate a operatorului de reţea, la care este racordat utilizatorul);

d) Lucrări ce trebuie efectuate pentru întărirea reţelei electrice existente deţinute de operatorul de reţea, în amonte de punctul de racordare, pentru crearea condiţiilor tehnice necesare racordării utilizatorului (numai în situaţiile în care costurile pentru realizarea acestor lucrări se suportă şi de către utilizator conform reglementărilor, sau respectivele lucrări nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea şi nu există posibilitatea realizării lor corelate cu instalaţia de racordare până la data solicitată pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare):

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Valoarea estimată a lucrărilor de întărire a reţelei electrice, care nu sunt prevăzute în programul de investiţii al operatorului de reţea, este  ………………………………….. lei, inclusiv TVA. Termenul posibil de realizare a acestor lucrări de către operatorul de reţea este ……………………. În condiţiile în care utilizatorul optează pentru suportarea costurilor acestor lucrări, respectivele cheltuieli i se returnează de către operatorul de reţea printr-o modalitate convenită între părţi.

e) Punctul de măsurare este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la/ în/ pe ………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………… (capacităţile energetice)

f) Măsurarea energiei electrice se realizează prin ……………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………. ( cerinţele tehnice minime pentru echipamentele de măsurare);

g) Punctul de delimitare a instalaţiilor este stabilit la nivelul de tensiune …………….. V, la …………………………………………. ……………………………………………………….. (elementul fizic unde se face delimitarea); elementele menţionate sunt în proprietatea …………………………………………………………. (după caz, proprietar este utilizatorul sau operatorul de reţea).

2.(1) Cerinţele Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, denumit în continuare Standard, referitoare la asigurarea continuităţii serviciului şi la calitatea tehnică a energiei electrice, reprezintă condiţii minime pe care operatorul de reţea le asigură utilizatorilor în punctele de delimitare.

Durata maximă pentru eliminarea unei întreruperi neplanificate, din momentul anunţării acesteia de către utilizator, este stabilită prin Standard.

Operatorii de reţea acordă utilizatorilor, la cererea acestora formulată în scris, în conformitate cu prevederile Standardului, compensaţii pentru nerespectarea termenelor prevăzute de Standard.

 (2) Informaţiile privind monitorizarea continuităţii şi calităţii comerciale sunt publicate şi actualizate în fiecare an de către operatorul de reţea ……………………………… 2)

3.(1) Puterea aprobată prin prezentul aviz tehnic de racordare este cea avută în vedere pentru dimensionarea instalaţiei de  racordare.

(2) Utilizatorul nu va depăşi puterea aprobată prin prezentul aviz, ca urmare a dotării suplimentare sau extinderii instalaţiei de utilizare pentru construcţii noi, decât după ce va solicita un spor de putere şi operatorul de reţea îl va aproba prin actualizarea prezentului aviz tehnic de racordare, în conformitate cu prevederile Regulamentului.

(3) Utilizatorul nu va racorda alţi utilizatori la instalaţiile sale decât în condiţiile prevăzute în Regulament.

4.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea şi achită acestuia tariful de racordare reglementat.

(2) Nu este necesară încheierea unui contract de racordare în cazul în care nu se execută lucrări noi sau modificări ale instalaţiilor de racordare existente.

(3) Valoarea tarifului de racordare, stabilită conform reglementărilor în vigoare la data emiterii prezentului aviz şi explicitată în fişa de calcul anexată, este …………………………………. lei, inclusiv TVA. 

Valoarea menţionată pentru tariful de racordare se actualizează, dacă este cazul, la încheierea contractului de racordare.3)

(4) O dată cu tariful de racordare, utilizatorul va plăti operatorului de reţea, conform prevederilor Regulamentului, suma de ………………………………….., stabilită în fişa de calcul anexată, drept compensaţie bănească pe care acesta o va transmite primului utilizator care a suportat costul instalaţiei de racordare realizată iniţial pentru el însuşi şi la care urmează să se racordeze utilizatorul. Valoarea în lei a compensaţiei, se determină la cursul oficial al zilei în care utilizatorul achită compensaţia.

(5) Utilizatorul va primi, în condiţiile prevederilor Regulamentului, o compensaţie bănească dacă la instalaţia de racordare prevăzută la punctul 1 vor fi racordaţi şi alţi utilizatori, în primii 5 ani de la punerea în funcţiune a acesteia.

5.(1) Operatorul de reţea execută lucrările prevăzute la punctul 1 cu personal propriu, sau atribuie contractul de achiziţie publică pentru executare de lucrări unui operator economic atestat, respectând procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.

(2) Operatorul de reţea poate contracta lucrările pentru realizarea instalaţiei de racordare şi cu un anumit proiectant sau constructor atestat în condiţiile legii, ales de către utilizator. În acest caz, utilizatorul urmează să ceară în mod expres acest lucru operatorului de reţea înainte de încheierea contractului de racordare, iar tariful de racordare menţionat la punctul 4 , alin.(3) se va recalcula în mod corespunzător, corelat cu rezultatul negocierii dintre utilizator şi proiectantul sau constructorul pe care acesta l-a ales.

6.(1) Lucrările pentru realizarea instalaţiilor din aval de punctul de delimitare se execută pe cheltuiala utilizatorului, de către o persoană fizică autorizată sau persoană juridică atestată potrivit legii, pentru categoria respectivă de lucrări. Valoarea acestor lucrări nu este inclusă în tariful de racordare.  

(2) Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice.

(3) Utilizatorul va asigura, pe propria lui cheltuială, funcţionarea instalaţiilor sale în condiţii de maximă securitate pentru a nu influenţa negativ şi produce avarii în instalaţiile operatorului de reţea. 4)  

7.(1) Pentru încheierea contractului de racordare utilizatorul anexează cererii depuse la operatorul de reţea următoarele documente:

a)      copia prezentului aviz tehnic de racordare;

b)      autorizaţia de construire a obiectivului sau, în cazul construcţiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie ;

c)      acordurile proprietarilor terenurilor, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de catre operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de racordare, numai în cazurile în care instalaţia de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de consum ;

(2) Întocmirea documentaţiei tehnice privind instalaţia de racordare, necesară pentru obţinerea de către utilizator a acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), respectiv planul privind amplasarea instalaţiei de racordare aeriene sau subterane, precum şi alte date tehnice necesare în funcţie de situaţia concretă, este obligaţia operatorului de reţea. În acest caz, planul întocmit la scară, ce va cuprinde amplasarea instalaţiei de racordare, cu precizarea distanţelor necesare pentru exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute, este anexat prezentului aviz tehnic de racordare. În plus, operatorul de reţea va pune la dispoziţia utilizatorului datele tehnice suplimentare, solicitate în vederea obţinerii acordurilor prevăzute la alin.(1), lit.d), în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii acestuia.

(3) Obligaţia obţinerii autorizaţiei de construire a instalaţiei de racordare revine operatorului de reţea, cu excepţia cazurilor în care utilizatorul deţine autorizaţia de construire a instalaţiei de racordare, obţinută o dată cu autorizaţia de construire a obiectivului.

8. Schemele de racordare la reţeaua de utilizare a eventualelor surse de alimentare proprii, se avizează de către operatorul de reţea.

9. În situaţia de excepţie în care punctul de măsurare nu coincide cu punctul de delimitare, cantitatea de energie electrică înregistrată de contor este diferită de cea tranzacţionată în punctul de delimitare. În acest caz, se face corecţia energiei electrice în conformitate cu  reglementările în vigoare aprobate de ANRE. 

10. Prezentul aviz tehnic de racordare stă la baza contractelor pentru serviciul de distribuţie şi de furnizare a energiei electrice şi constituie parte integrantă a acestora.

11.(1) În conformitate cu prevederile Regulamentului, prezentul aviz tehnic de racordare este valabil până la data ………………………, cu precizările de la alin.(2) şi de la punctul 4, alin.(3). 5)

(2) Avizul tehnic de racordare îşi încetează valabilitatea în următoarele situaţii:

a)      expiră perioada pentru care a fost emis;

b)      se modifică datele locului de consum sau ale utilizatorului (energetice, de identificare sau de patrimoniu) care au stat la baza emiterii lui;

c)      avizele legale solicitate prin certificatul de urbanism, respectiv autorizaţia de construire pentru obiectivul utilizatorului şi/sau pentru instalaţia de racordare, emise ulterior emiterii avizului tehnic de racordare, impun schimbarea soluţiei de racordare la reţeaua electrică;

d)     în termen de ………………………. luni de la emitere, dacă nu a fost achitat tariful de racordare şi încheiat contractul de racordare sau, dupa caz, contractul pentru distribuţia ori furnizarea energiei electrice sau formele de angajare a executării lucrărilor din aval de punctul de delimitare, necesare pentru racordarea la reţeaua electrică. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

12. Alte condiţii (în funcţie de cerinţele specifice utilizatorului, posibilităţile oferite de caracteristicile şi starea reţelelor existente sau impuse de normele în vigoare) …………………………………………………………………….………………………..

Semnătura autorizată,

 

 

Urmare a cererii utilizatorului din data ……………………………. (în cadrul termenului prevăzut la punctul 11, alin.(2), lit.d)), prin care acesta confirmă faptul că nu s-au modificat datele care au stat la baza emiterii prezentului aviz tehnic de racordare, şi ţinând cont de faptul că soluţia şi tariful de racordare stabilite şi menţionate în prezentul aviz sunt în continuare valabile, termenul prevazut la punctul 11, alin.(2), lit.d din prezentul aviz se prelungeşte cu încă ………………………………. luni. (termenul stabilit în cadrul Regulamentului, funcţie de tensiunea punctului de racordare)

Semnătura autorizată,

Tariful pentru emiterea avizului tehnic de racordare a fost achitat cu chitanţa  nr…………………din…………………… în valoare de…………………….. (cu TVA)

                                                                                    Semnătura

 

 

Tariful de racordare calculat/recalculat la data de………………. în valoare de ………………………. inclusiv TVA, a fost achitat cu documentul de plată nr…………………………………………..

Semnătura

 

 

Notă: În avizul tehnic de racordare emis utilizatorului se vor prelua din conţinutul cadru numai condiţiile corespunzătoare tipului şi caracteristicilor specifice ale acestuia.

Completări ce vor fi inserate în textul avizului tehnic de racordare emis utilizatorului, funcţie de situaţia concretă:

1)  Se completează motivul solicitării, respectiv:

  • „racordarea unui loc de consum nou definitiv”, sau
  • „racordarea unui loc de consum nou temporar”, sau
  • „separarea instalaţiilor unui utilizator de instalaţiile altui utilizator, în vederea racordării directe a acestora la reţeaua operatorului de reţea”, sau
  • „dezvoltarea unui loc de consum existent (spor de putere)”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură tehnică ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea unor elemente de natură administrativă ale unui loc de consum existent, fără depăşirea puterii aprobate anterior”, sau
  • „modificarea instalaţiei de racordare realizată pentru un loc de consum existent, fără creşterea puterii aprobate”.

2) Se menţionează modalitatea concretă prin care sunt făcute publice aceste informaţii: publicarea pe site-ul propriu, cu precizarea adresei web, afişare la sediu, etc.

3)  – Dacă tariful de racordare a fost stabilit integral sau parţial pe bază de deviz general, se continuă cu: ,,în funcţie de preţurile echipamentelor şi/sau ale materialelor în vigoare la data încheierii contractului de racordare, şi se definitivează corelat cu costul negociat cu executantul lucrărilor de realizare a instalaţiei de racordare”.

– Dacă tariful de racordare a fost stabilit pe bază de tarife aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se continuă cu: ,,dacă tarifele aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe baza cărora a fost stabilit au fost modificate prin Ordin al preşedintelui ANRE; actualizarea în acest caz  se face în condiţiile stabilite prin Ordinul de aprobare a noilor tarife”.

4) Dacă punctul de delimitare a fost stabilit în amonte de limita de proprietate în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, se continuă cu:

(4) În calitate de deţinător al unei reţele electrice amplasate pe proprietatea publică sau a terţilor, utilizatorul are responsabilitatea:

    a) de a obţine de la deţinătorii terenurilor dreptul de uz şi de servitute asupra proprietăţilor acestora, pentru executarea lucrărilor necesare realizării reţelei electrice, pentru asigurarea funcţionării normale a acesteia, precum şi pentru realizarea reviziilor, reparaţiilor şi intervenţiilor necesare;

    b) de a asigura exploatarea şi mentenanţa instalaţiilor proprii în conformitate cu normele în vigoare, numai cu personal calificat şi autorizat conform prevederilor reglementărilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ANRE, respectiv prin operatori economici atestaţi conform legii;

    c) de a realiza o funcţionare a reţelei electrice în condiţii de siguranţă, fiind direct răspunzător, în condiţiile legii, de producerea unor incidente sau accidente şi de urmările acestora.”

În cazul în care utilizatorul este sau devine deţinătorul unei reţele electrice de distribuţie de interes public, se continuă cu:

„În calitate de deţinător al unei reţele electrice de interes public, utilizatorul are obligaţia:

a) să respecte prevederile Regulamentului şi ale normelor privind asigurarea accesului la reţea, exploatarea şi mentenanţa reţelei, precum şi calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice;

b) să asigure înscrierea în cartea funciară a tuturor actelor şi faptelor juridice referitoare la reţeaua electrică şi care privesc imobilul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/ 1996. Prin înstrăinarea reţelei electrice se transmite obligaţia de prestare a serviciului de distribuţie către viitorul proprietar.

c) să asigure exploatarea tehnică şi comercială a reţelei electrice de distribuţie conform reglementărilor în vigoare;

d) să asigure serviciul de distribuţie a energiei electrice prin persoane juridice care vor obţine în acest scop toate acordurile, avizele, atestatele sau licenţele prevăzute de lege; acestea îşi vor organiza şi desfăşura activitatea în modul pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a se putea respecta cerinţele şi indicatorii de calitate din Standard; prestatorii serviciului de distribuţie vor fundamenta tariful de distribuţie a energiei electrice pe care îl vor supune spre aprobare ANRE, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.”

5) Pentru utilizatorii permanenţi, se continuă cu:

„Perioada de valabilitate a prezentului aviz se prelungeşte automat până la apariţia unor modificări ale datelor care au stat la baza emiterii sau actualizării lui.”

 

Tiberiu are o problema: protectia copiilor impotriva electrocutarilor in cladiri

23/10/2010

Tiberiu a ridicat o problema interesanata: masurile tehnice de protectia copiilor impotriva electrocutarilor in instalatiile interioare ale locuintelor.

Puteti vedea mai jos modul cum s-a amorsat aceasta discutie. Pentru ca subiectul este important si probabil ca preocupa mai multi parinti m-am gandit sa va ofer posibilitatea sa va spuneti opinia si sa aduceti argumente si solutii utile.

Articole care trateaza aspecte legate de acest subiect sunt:

Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?

Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP)

Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

Protectia la supratensiuni moft sau necesitate

Tiberiu spune:
19/10/2010 la 10:00 | Răspunde modifică

Buna ziua!

Imi permiteti o intrebare scurta: daca protectia diferentiala functioneaza corect, esti protejat de electrocutari accidentale?

Am copil mic si evident va fi interesat de acele ”gaurele mici” din prize.

Va multumesc, cu respect si interes, Tiberiu.

  • stoianconstantin spune:
    19/10/2010 la 18:32 modificăSalut Tiberiu,Da, cu conditia sa fie si corect dimensionata. De ex daca ai una de 300 mA nu e bine. Ti-ar trebui una mult mai sensibila de 30 mA.
  • Pe de alta parte nu exista garantii atunci cand oamenii ajung sub tensiune. Reactioneaza diferit cand corpul le este parcurs de curent. Iti recomand sa folosesti si alte masuri. De ex sunt niste “capace” de plastic care se infig in priza si sunt destul de greu de scos.
  • Am vazut si prelungitoare care au 2-3 masuri de protectie: au asociat un intreruptor, cate un capac basculant cu arc si in final protectie impotriva infigerii de obiecte in orificiile destinate stecherelor. De ex sunt modele la care daca se incearca infiderea unui obiect doar intr-o singura gaura opritorul blocheaza accesul. Accesul e permis doar daca se exercita presiune asupra perechii de opritoare care protejeaza accesul stecherului la contactele elecrice.
  • Un alt aspect foarte important il constituie intelegerea principiului protectiei diferentiale: actioneaza la scurgeri de curent la pamant. Daca vorbim de un scurtcircuit intre nul si faza fara nicio legatura cu pamantul atunci protectia diferentiala e ca si inexistenta: nu simte nimic.
    Daca cineva sta pe o suprafata izolanta si de ex tine in maini faza si nulul va fi accidentat foarte serios iar protectia diferentiala nu va sesiza nimic!
  • Protectia copiilor e o treaba serioasa. Trebuie luate masurile necesare (aici e de discutat ce poate intelege fiecare ca este necesar sa faca, unii nu fac nimic!) si trebuie sa fie atent intruiti si supravegheati.
  • Statistica arata totusi ca e o problema gestionabila si educatia si supravegherea sunt destul de eficace.
    Iti doresc sa fii ferit de toate relele posibile!
    SGC

Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)

24/11/2007

Timisoara

               Conf.dr.ing. PANĂ Adrian:                    Universitatea “Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Electrotehnică , 

                                                                             Catedra de Electroenergetică

           Conf.dr.ing. TITIHĂZAN Viorel              UPT Catedra de Electroenergetică

           Prof.dr.ing. BUTA Adrian        UPT Catedra de Electroenergetică

              ing. STOIAN Constantin

 

          

Rezumat. Prima parte a referatului expune o serie de aspecte privitoare la evoluţia tehnologiei de construcţie a liniilor electrie aeriene de medie tensiune cu conductoare izolate, tehnologie a cărei utilizare este tot mai extinsă şi în reţele din România. Se descriu variantele constructive, se expun avantajele şi dezavantajele noii tehnologii, se comentează protecţia împotriva efectelor descărcărilor atmosferice şi se prezintă tipurile de dispozitive de protecţie împotriva arcului electric.

Cuvinte cheie: Linii electrice aeriene cu conductoare izolate. Tipuri constructive. Dispozitive de protecţie împotriva arcului electric.  


1.       INTRODUCERE
                  Fiabilitatea în exploatare a reţelelor electrice poate fi apreciată pe baza unui indicator statistic deseori utilizat şi anume rata de defectare, exprimată  ca fiind numărul mediu anual de defectări produse la 100 km de linie electrică. În reţelele de medie tensiune performante, în construcţie “clasică”, acest indicator este situat în jurul valorilor de 4,5÷5 defecte la 100 km, ameliorarea lui constituind o preocupare constantă a specialiştilor.                  Extinderea tot mai pronunţată a liniilor electrice aeriene de medie tensiune (în construcţie clasică – cu conductoare neizolate) şi totodată creşterea pretenţiilor consumatorilor în ceea ce priveşte calitatea energiei electrice furnizate, au făcut ca valorile de mai sus să devină necorespunzătoare.                 Una dintre soluţiile acestei probleme o constituie folosirea conductoarelor izolate în locul conductoarelor neizolate din tehnologia clasică.  2.       VARIANTE CONSTRUCTIVE                 În literatura de specialitate aceste conductoare, care au început să se fabrice şi în România, se întâlnesc sub diverse denumiri cum ar fi:   cabluri cu izolaţie din polietilenă reticulată (XLPE) pentru LEA de medie tensiune (IPROEB S.A. Bistriţa), [1];   conductoare izolate (EXIMPROD GRUP S.A. Buzău), [2];   cabluri aeriene cu conductor de oţel-aluminiu şi izolaţie din polietilenă reticulată (S.C. ELCARO – SIEMENS Slatina), [3];   conductoare acoperite (Covered Conductors – CC) – denumire folosită în general în Ţările Nordice şi în Marea Britanie; [4,5,6],                 Aceste denumiri se întâlnesc pentru varianta constructivă cea mai simplă a unor astfel de conductoare, folosită în general în zone fără o activitate keraunică deosebită. Este vorba despre un conductor multifilar oţel-aliminiu, compactizat, acoperit cu un strat electroizolant din polietilenă reticulată (XLPE), aceasta din urmă având o compoziţie specială, ce o face rezistentă la acţiunea factorilor de mediu şi grosimi cuprinse între 2÷2,5 mm (fig. 1). Ele au denumiri specifice în diverse ţări, de exemplu: cabluri de tip SAX în Finlanda, BLX în Suedia, etc. Acest tip de conductoare, folosit cu predilecţie în Ţările Nordice şi în Marea Britanie dar având o utilizare tot mai extinsă în Europa, a fost conceput pentru a evita avariile şi deranjamentele produse de vânturile puternice, de depunerile masive de chiciură sau zăpadă şi de solicitările climatice moderate (radiaţii ultraviolete solare şi activitate keraunică moderate). Denumirea de conductoare acoperite, folosită în aceste ţări nu este întâmplătoare. Aşa cum se precizează şi în standarde (de exemplu în [4], cap. 6), ele nu se consideră conductoare izolate ci doar înlocuitoare ale conductoarelor neizolate obişnuite. Atunci când sunt sub tensiune ele trebuie tratate identic cu conductoarele neizolate.  OAC fig 1

              În zonele cu activitate keraunică pronunţată (de exemplu în ţările tropicale) se impune folosirea unor variante constructive complexe, care, pentru a elimina distrugerile produse de loviturile directe de trăsnet pe linie, utilizează pentru stratul exterior materiale izolatoare rezistente la descărcările electrice pe suprafaţă.  

 Din această categorie fac parte:

          cablurile izolate parţial (Partial Insulated Cables – PIC), prezentate în fig. 2.  Faţă de varianta CC aceasta se deosebeşte prin utilizarea unui strat semiconductor la suprafaţa conductorului, cu rol de ecranare, iar stratul exterior din XLPE are în plus proprietatea de a rezista la curenţii de scurgere pe suprafaţă;

          cablurile aeriene cu distanţiere (Spacer Aerial Cables – SAC), fig. 3.

 OAC fig 2_3

           La această variantă constructivă între stratul de ecranare şi stratul exterior utilizate la varianta PIC se intercalează un strat de XLPE naturală. Această variantă permite realizarea unei construcţii foarte compacte a LEA (distanţa între conductoarele de fază putând fi de chiar 10÷15 cm) prin folosirea unor distanţiere şi a unui cablu suplimentar din oţel pentru susţinerea întregului ansamblu. 

                Tipurile de conductoare prezentate mai sus constituie elementele unor sisteme constructive care au fost denumite: PAS în Finlanda, SLIM (Sisteme de linii izolate de medie tensiune) în România, etc.

  3.       Avantajele noii tehnologii    

             Folosirea conductoarelor izolate la construcţia LEA de medie tensiune conferă o multitudine de avantaje, care se pot rezuma prin creşterea siguranţei în alimentare şi deci a serviciului de furnizare a energiei electrice. 

                Primele astfel de linii au fost construite în Finlanda în anul 1976. De atunci şi până în prezent au fost construite în această tehnologie, linii totalizând peste 5000 de km. Sistemul a fost adoptat începând cu anul 1985 şi în Suedia unde a fost construit cam acelaşi volum de linii. Aplicarea sa în Norvegia a început în anul 1986, unde s-au construit mai bine de 2800 km. Ritmurile anuale de creştere a construcţiei acestui tip de linii în ţările amintite sunt foarte mari: 35% în Finlanda, 60% în Suedia, 35% în Norvegia. Motivul: rezultatele foarte bune obţinute în exploatarea acestor linii. Astfel, rata de defectare a scăzut de la 4,5 la 0,9 , ceea ce a făcut ca mai multe companii de electricitate din ţările nordice să decidă construcţia în viitor a liniilor aeriene de medie tensiune, exclusiv folosind noua tehnologie.                Aplicarea soluţiei conductoarelor izolate şi-a găsit o largă răspândire şi în Australia, în ţări din America de Sud şi Orientul Îndepărtat.   

             Iată cele mai importante avantaje conferite de noua tehnologie:

1°. izolaţia din XLPE permite reducerea distanţei dintre faze până la 1/3 faţă de sistemul clasic, deoarece:

        orice atingere accidentală a conductoarelor de fază în deschidere (provocată de exemplu în timpul furtunilor) nu conduce la scurtcircuite şi deci la declanşarea liniei;

        căderea pe linie a crengilor sau chiar a unor arbori (desigur în limitele rezistenţei mecanice a liniei) în condiţii de furtună, nu antrenează imperativul unei intervenţii imediate, aceasta putând aştepta îmbunătăţirea condiţiilor meteo;Reducerea distanţelor dintre faze înseamnă:        reducerea culoarului ocupat de linie, mai ales în cazul circuitelor duble şi deci a cheltuielilor legate de suprafeţele de teren ocupate sau de menţinerea culoarului prin defrişări (volumul de defrişări se reduce cu cca. 60% faţă de liniile clasice);

        impactul redus asupra mediului datorită gabaritului redus;

        impactul vizual redus şi aspectul îmbunătăţit, datorită zvelteţei construcţiei.

2°. Scăderea riscului de incendii în zonele forestiere datorită reducerii riscului de formare a arcurilor electrice prin scurtcircuite sau puneri la pământ monofazate.

3°. Scăderea riscului de electrocutare în cazul atingerii accidentale a liniei în timpul unor manevre executate în apropiere (activităţi de construcţii, defrişări, transporturi agabaritice, etc.).

4°. Micşorarea solicitărilor mecanice produse de către stratul de chiciură sau gheaţă depus pe conductoare în timpul iernii, datorită aderenţei reduse şi deci a grosimii reduse a acestuia pe învelişul de XLPE.

5°. Micşorarea numărului de puneri la pământ şi/sau scurtcircuite provocate de păsări sau chiar folosirea tehnologiei cu conductoare izolate ca o soluţie pentru protecţia păsărilor, de exemplu pe teritoriul rezervaţiilor naturale.

6°. Posibilitatea transformării cu efort financiar şi tehnologic redus a liniilor aeriene clasice în linii aeriene cu conductoare izolate. 

4.       Dezavantaje  

               Construcţia şi exploatarea unei linii electrice aeriene în noua tehnologie, implică şi câteva dezavantaje, ce pot fi clasificate în două categorii: economice şi tehnice.  

              Din punct de vedere al efortului investiţional, construcţia unei astfel de linii costă de 2,5÷3 ori mai mult decât o linie aeriană clasică, fiind însă de aproximativ două ori mai ieftină decît o linie electrică subterană [8]. Având în vedere însă creşterea spectaculoasă a siguranţei în funcţionare a reţelelor în care sunt instalate şi deci micşorarea pronunţată a cheltuielilor de exploatare dar şi a daunelor produse prin furnizarea unei energii electrice de calitate necorespunzătoare, folosirea acestor linii devine de fapt avantajoasă.

                Sub aspect tehnic se ivesc în principal 3 probleme:

1°. Pentru anumite variante constructive, în zona unor componente metalice, se produc descărcări electrice parţiale care în unele situaţii pot conduce la apariţia unor interferenţe radio. În funcţie de fiecare caz în parte, se pot găsi soluţii pentru diminuarea consecinţelor negative.

2°. Conductorul acoperit cu înveliş electroizolant este vulnerabil în faţa loviturii directe de trăsnet. Într-o astfel de situaţie, “piciorul” arcului electric aferent unei descărcări produse prin conturnarea izolatorului de susţinere, nu se poate deplasa de-a lungul conductorului sub acţiunea forţelor electrodinamice, tocmai datorită stratului electroizolant. Staţionarea arcului electric poate duce astfel la arderea stratului electroizolant din dreptul său şi chiar la deteriorarea conductorului (îndeosebi în situaţia în care prin spaţiul prin care s-a produs descărcarea undei de supratensiune se închide un curent mare dinspre reţea – curent de scurtcircuit). Rezolvarea acestei probleme se poate face prin folosirea unor echipamente de protecţie împotriva arcului electric de tip APD (Arc Protection Device) sau PAD (Power Arc Device). În principiu, acestea constau în nişte descărcătoare cu coarne (uneori putând fi însoţite de descărcătoare cu rezistenţă variabilă, de exemplu cu ZnO) care preiau unda de supratensiune directă sau indusă de pe conductorul de fază şi o conduc spre sol, favorizând deopotrivă stingerea rapidă a arcului electric aferent. Soluţiile constructive, modul de funcţionare, stabilirea dimensiunilor spaţiului de descărcare respectiv a distanţei dintre descărcătoare, au fost discutate în cadrul capitolului 6.

3°. Materialul din care este confecţionat stratul electroizolant trebuie să răspundă unei multitudini de cerinţe, pentru satisfacerea cărora în general se impun acţiuni contradictorii la nivelul compoziţiei amestecului:

        stabilitatea proprietăţilor fizico-chimice sub acţiunea solicitărilor climatice tipice expunerii în mediul exterior (umiditate, variaţii de temperatură, radiaţii ultraviolete solare, poluare, etc.);

        bune calităţi dielectrice în special sub aspectul rezistenţei la acţiunea curenţilor de descărcare pe suprafaţă, cerinţă impusă de un bun comportament faţă de supratensiunile atmosferice;

        bune calităţi mecanice pentru a face faţă solicitărilor specifice din timpul montării şi funcţionării;

        uşurinţa procesării.   

             Soluţia cea mai răspândită, obţinută ca un compromis între cerinţele enumerate mai sus, o constituie polietilena reticulată (XLPE), cu conţinut de negru de fum. Detalii referitoare la cerinţele impuse şi soluţiile aplicate la construcţia conductoarelor izolate, sunt prezentate în partea a doua a referatului. 

5.       Protecţia împotriva efectelor descărcărilor atmosferice

5.1. Cazul LEA cu conductoare neizolate (construc-ţia clasică)   

             Conform normelor româneşti ([2]), “liniile electrice aeriene de 3-35 kV nu trebuie să se protejeze în mod special împotriva loviturilor directe de trăsnet”. În general aceste linii nu sunt prevăzute cu conductor de protecţie (de gardă).  

               Astfel, o lovitură de trăsnet directă în conductoarele unei LEA sau respectiv în apropierea acesteia, constă de fapt în apariţia unei unde de supratensiune directe respectiv induse de-a lungul conductorului în ambele sensuri faţă de locul descărcării atmosferice şi apoi pe eventualele racorduri (derivaţii) ale LEA. În cazul LEA fără conductoare de gardă, lovitura de trăsnet este preluată în marea majoritate a cazurilor de către unul dintre conductoarele de fază laterale (în cazul dispunerii pe orizontală a conductoarelor de fază) sau de către conductorul superior (în cazul dispunerii în triunghi a conductoarelor de fază). 

               La început, frontul impulsului de tensiune este foarte abrupt, având valori de până la 10.000 kV/ms, amplitudinea acestuia având valori de mai mulţi MV. Prin propagare pe linie, unda este amortizată, atât amplitudinea cât şi panta sa scăzând foarte rapid. 

               Dacă considerăm spre exemplu cazul unei LEA de 20 kV obişnuite, construită cu conductoare neizolate şi având izolatoare suport tip ISNS, respectiv izolatoare de suspensie tip ITfs, tensiunea de ţinere nominală la undă de impuls normalizată 1,2/50 ms pentru cele două tipuri de izolatoare este de 125 kV, conturnarea lor producându-se în realitate pentru amplitudini ale undelor de impuls cu 15÷20 % mai mari. 

               Ajunse în dreptul izolatoarelor, undele de supratensiune vor produce conturnarea acestora (izolatoarele de tipurile amintite fiind nestrăpungibile), bineînţeles dacă amplitudinea undelor este suficient de mare. Se produce o descărcare sub forma unui arc electric, între conductorul de fază şi consola stâlpului (legată la pământ) care constituie de fapt o punere la pământ monofazată. Efectul acestei puneri la pământ asupra reţelei respectiv asupra consumatorilor alimentaţi de către aceasta, depinde de modul de tratare al neutrului reţelei în cauză.

                Astfel, în cazul reţelelor cu neutrul tratat prin bobină de stingere (sau neutrul izolat), curentul de însoţire ce străbate spaţiul ionizat al arcului electric de conturnare după amorsarea acestuia, este relativ mic, de maxim 10÷15 A (curentul rezidual rezultat în urma compensării curentului capacitiv de punere la pământ de către curentul inductiv forţat de bobina de stingere). De aceea, de cele mai multe ori, după trecerea undei de supratensiune, acest curent nu poate menţine ionizarea traseului pe care s-a produs conturnarea şi arcul electric se stinge spontan. Cu alte cuvinte, conturnarea nu se poate transforma în arc electric stabil. Energia termică dezvoltată în timpul conturnării nu este suficient de mare pentru a putea produce deteriorarea sau distrugerea conductorului sau izolatorului. Fiecare conturnare produsă în acest fel constituie o atenuare pronunţată a undei de supratensiune, suplimentară atenuării produse prin propagarea “naturală” pe linie. Defectul este deci trecător, linia nu este deconectată de către protecţii şi deci nu este afectată alimentarea consumatorilor. Se poate afirma deci că se produce o autoprotecţie a liniei faţă de descărcările atmosferice. 

               În cazul reţelelor cu neutrul tratat prin rezistor de limitare, punerea la pământ monofazată produsă prin conturnare, se transformă în scurtcircuit monofazat. Prin urmare, curentul de însoţire ce străbate spaţiul ionizat al arcului electric de conturnare după amorsarea acestuia este foarte mare (de fapt curentul de scurtcircuit monofazat 600÷1000 A). Efectul distructiv al acestuia asupra conductorului şi asupra izolatorului poate fi foarte mare, cu atât mai mult cu cât el determină menţinerea arcului. Se produce însă o limitare a acestui efect, pe două căi: pe de o parte prin deplasarea în sensul circulaţiei de puteri pe linie, a piciorului de arc de pe conductor (datorită efectului de suflaj electrodinamic) şi pe de altă parte de către protecţia maximală de curent ce deconectează linia după 0,2÷0,3 s. Această deplasare a arcului electric permite ca energia termică dezvoltată de către curentul prin arcul electric să nu rămână concentrată, realizân-du-se îndepărtarea arcului de pe suprafaţa izolatorului şi favorizându-se astfel stingerea arcului electric. După pauza RAR, timp în care arcul electric dispare (prin dispariţia tensiunii, traseul pe care s-a produs conturnarea se deionizează) şi după repunerea liniei sub tensiune aceasta revine la funcţionarea normală. 

               După ce, în urma loviturii de trăsnet în conduc-tor, s-a produs conturnarea izolaţiei acestuia faţă de pământ, curentul de trăsnet se scurge la pământ prin priza de punere la pământ a stâlpului determinând creşterea pronunţată a potenţialului acesteia. În funcţie de cuplajul electromagnetic dintre faze, în conductoarele celorlalte faze se pot induce tensiuni periculoase, care pot conduce la apariţia unei conturnări a izolaţiei şi pe acestea, dubla conturnare transformându-se într-un scurtcircuit bifazat. Valorile distanţelor dintre faze şi limita maximă impusă valorii prizelor de pământ ale stâlpilor (R<10 W), vor face ca probabilitatea apariţia unei duble conturnări sau a unei descărcări între faze, să fie extrem de redusă. 

                În consecinţă, pe LEA de medie tensiune obişnuite nu se prevăd dispozitive de protecţie împotriva supratensiunilor, cu excepţia aşa-numitelor “puncte slabe” ( [9] ) în care se instalează descărcătoare cu coarne (DC) sau descărcătoare cu rezistenţă variabilă (DRV) şi care corespund în general locurilor de schimbare a impedanţei caracteristice a traseului de propagare a undelor [9]: trecerile LEA – LES, stâlpii cu separator intercalaţi în liniile electrice pe stâlpi de lemn, separatoarele de secţionare şi de derivaţie (în special cele care în schema normală funcţionează în poziţie deschisă), porţiunile de linii pe stâlpi din beton intercalate în linii pe stâlpi de lemn, recordurile pentru posturile de transformare, etc. 

5.2. Cazul LEA cu conductoare izolate 

               Să presupunem în continuare cazul unei LEA în configuraţie clasică, cu singura deosebire că în locul conductoarelor neizolate se montează conductoare izolate cu un strat din polietilenă reticulată.

                Apariţia unei unde de supratensiune de origine atmosferică directă sau indusă, se propagă pe linie ca şi în cazul anterior, în ambele sensuri relativ la locul de producere a sa. Considerând că în dreptul unui izolator de susţinere sau suspensie, amplitudinea undei de supratensiune depăşeşte valoarea tensiunii de ţinere, de data aceasta a ansamblului format din izolaţia din XLPE şi izolatorul liniei, se va produce o străpungere a stratului electroizolant în dreptul izolatorului urmată de o conturnare a acestuia din urmă.

                În funcţie de modul de tratare a neutrului reţelei, va exista un comportament similar până la un punct, cu cazul conductorului neizolat, practic deteriorările produse depinzând de valoarea curentului de însoţire ce se stabileşte dinspre reţea prin căile deschise de străpungerea plus conturnarea (de data aceasta) produse de trăsnet. 

                Astfel, dacă curentul de însoţire este mic (cazul reţelelor cu neutrul izolat sau tratat cu bobină de stingere), deteriorările vor consta doar într-o străpungere (necontrolată de altfel) a stratului electroizolant al conductorului în dreptul izolatorului şi va avea forma unei perforaţii de dimensiuni cu valori sub 1 mm ([7]). În mod normal, într-o astfel de situaţie, dacă bobina de stingere îşi îndeplineşte funcţia, arcul electric nu se menţine şi reţeaua poate reveni la regimul normal, ca în cazul construcţiei clasice. 

                Prin urmare, la prima vedere, pe LEA aparţinând reţelelor cu neutrul tratat prin bobină de stingere, având conductoare izolate şi stâlpi cu coronament clasic, nu sunt necesare dispozitive speciale, suplimentare faţă de varianta clasică, pentru protecţia împotriva loviturilor directe de trăsnet. Acestea vor fi necesare însă, din două considerente:

1.     Producerea descărcării pe o cale controlată;

2.        Protecţia învelişului electroizolant în situaţia apariţiei unei unde de supratensiune pe un conductor aflat în contact cu vegetaţia. Simultaneitatea celor două evenimente are o probabilitate foarte mare în timpul furtunilor, adică tocmai în perioadele în care se contează pe eficienţa conductoarelor izolate. În fapt, este vorba despre descărcătoare cu coarne, care vor prelua unda de supratensiune evitând distrugerea stratului izolant în zona de contact cu vegetaţia. Un astfel de incident poate fi cauza avariei descrise în partea a doua a prezentului referat.

                În cazul în care străpungerea stratului electroizolant urmată de conturnarea izolatorului determină producerea unui curent mare de însoţire dinspre reţea (curent de scurtcircuit monofazat – cazul reţelelor cu neutrul tratat cu rezistor de limitare), atunci, în intervalul de timp până la deconectarea liniei de către protecţie, arcul electric poate deteriora foarte grav stratul electroizolant şi chiar poate topi parţial sau total conductorul, efect amplificat de faptul că stratul electroizolant împiedică deplasarea “piciorului” de arc de pe conductor, arcul rămânând staţionar şi deci având un efect distructiv foarte pronunţat. Din acest motiv, în acest caz, liniile aeriene construite cu conductoare izolate, trebuie prevăzute cu dispozitive de protecţie împotriva arcului electric de tip APD (Arc Protection Devices) sau PAD (Power Arc Devices).                 Montarea acestor dispozitive devine imperativă întotdeauna însă atunci când, în cazul construcţiilor liniilor noi, se prevăd distanţe între faze mult micşorate faţă de tehnologia clasică (1/3) deoarece la acestea, ca urmare a unei lovituri directe de trăsnet, sunt posibile şi descărcări între faze, ce vor produce scurtcircuite polifazate, deci curenţi de însoţire foarte mari, cu efectele descrise anterior. 

6.       Dispozitivele de protecţie   împotriva arcului electric 

6.1. Tipuri constructive 

               Primele sisteme de protecţie împotriva acţiunii arcului electric s-au realizat prin dezizolarea  conductorului pe o porţiune de câţiva zeci de centimetri de o parte şi de alta a punctului de fixare pe izolator, capetele stratului electroizolant fiind fixate de conductor prin intermediul unor coliere de aluminiu cu muchii rotunjite (fig. 6). În acest fel, în cazul loviturii directe de trăsnet, efectele sunt practic identice cu cele din cazul construcţiei clasice, la care se adaugă descărcarea dintre faze, ce se produce datorită micşorării distanţelor dintre acestea până la 1/3, descărcare ce va fi preluată de către coliere. 

               Soluţia prezintă însă câteva dezavantaje:

          necesită o manoperă suplimentară pentru desizolarea conductorului în dreptul fiecărui punct de fixare;

          arderea arcului electric rămâne necontrolată;

          fiabilitatea redusă a colierelor de aluminiu.

 fig 6

                Cu toate acestea, sistemul a fost folosit în Ţările Nordice mulţi ani de zile, cu rezultate satisfăcătoare. 

               Pe la mijlocul anilor ’80 a început să fie folosit un nou sistem, care constă în montarea unei cleme cu dinţi (ce penetrează deci stratul electroizolant) în apropierea punctului de fixare a conductorului pe izolator şi prin intermediul căreia se fixează un corn de descărcare (fig. 7). Clema cu dinţi este conectată la acelaşi potenţial cu gulerul izolatorului suport prin intermediul unei conexiuni metalice (un fir de aluminiu infăşurat elicoidal la suprafaţa conductorului). Scopul acestui sistem este ca, în cazul apariţiei unei unde de supratensiune pe conductorul de fază, aceasta să producă conturnarea izolaţiei clasice, după care “piciorului” arcului să i se permită deplasarea sub acţiunea forţelor electrodinamice de-a lungul conexiunii metalice spre clema cu dinţi şi cornul descărcătorului, deci pe o cale sigură şi controlată. Se poate deduce de aici că dispozitivul trebuie instalat pe acea parte a izolatorului care este opusă părţii cu sursa, pentru a permite refularea arcului spre cornul de descărcare, şi pe ambele părţi în cazul circulaţiei în ambele sensuri a puterii pe linie (în regimul normal). 

 fig 7

        Descărcarea între faze, care succede descărcarea între fază şi consolă (pământ) prin conturnarea izolatorului, este preluată de către coarnele de descărcare, la o distanţă suficient de mare faţă de izolatoare, astfel încât acestea să nu fie afectate. 

        Aceste dispozitive de protecţie împotriva arcului electric au fost denumite la modul general APD (Arc Protection Devices). 

               Cele două soluţii descrise mai sus se folosesc pe linii cu conductoare izolate, la care curenţii de însoţire în cazul descărcărilor între fază şi pământ sunt mari sau la care distanţele între faze sunt micşorate la 1/3 din distanţele de la construcţia clasică.

                 S-a pus întrebarea dacă aceleaşi sisteme de protecţie se pot folosi şi în cazul în care linia este construită cu conductoare izolate dar stâlpii au coronament clasic. Studiile făcute la firma ENSTO ([7]) au condus la concluzia că în acest caz arcul nu are destulă energie pentru a putea ioniza spaţiul de aer dintre faze (nu se poate produce şi descărcarea dintre faze) iar arcul poate să ardă staţionar între firul de aluminiu şi consolă, ceea ce poate conduce la distrugerea izolatorului. De aceea, pentru astfel de situaţii se foloseşte o altă construcţie, mai precis cea denumită PAD (Power Arc Devices), de fapt un descărcător cu coarne montat în paralel cu izolatorul de susţinere sau de suspensie a conductorului (fig.8). 

OAC fig 8

                Dispozitivele de tip PAD sunt destinate şi cazurilor în care curentul de însoţire este un curent de scurtcircuit dar de valori relativ reduse. În aceste situaţii, arcul electric nu se poate mişca suficient de repede de la punctul de început al descărcării spre cornul de descărcare, ceea ce de asemenea poate duce la distrugerea izolatorului şi a conductorului

                Rolul cornului inferior este evident: cel de a îndepărta şi piciorul inferior al arcului de izolator şi a uşura totodată stingerea arcului.

                Modul de instalare a acestor dispozitive de protecţie este descris în detaliu în standarde (de exemplu în SFS 5792/1996 [6]).                Dispozitivele tip PAD pot fi folosite şi pentru protecţia “clasică” la supratensiuni (trecerile LEA-LES, racordurile de PT, extremităţile reţelei, etc.).

 6.2. Alegerea dispozitivelor de protecţie împotriva acţiunii arcului electric  

              Utilizarea dispozitivelor de tip APD şi PAD, în funcţie de distanţa dintre faze şi valoarea curentului de însoţire, este precizată în tabelul 1 ([7]). 

                Şi din acest tabel rezultă că dispozitivele de protecţie împotriva arcului electric sunt aplicabile în reţelele în care curentul de însoţire are valori relativ mari. 

                În România, conform tabelului 1, dispozitivele de protecţie sunt aplicabile în reţelele de medie tensiune cu neutrul tratat prin rezistor, curenţii de însoţire având valori maxime în jurul valorii de 1 kA. Astfel, în cazul liniilor la care conductorul clasic a fost înlocuit cu conductor izolat (stâlpi cu coronament clasic), se vor monta dispozitive de tip PAD, dacă curentul de însoţire depăşeşte valoarea de 1 kA (soluţia 1), iar la liniile nou construite (cu distanţe reduse între faze) la care curenţii de însoţire au valori sub 1,5 kA, se vor monta de asemenea dispozitive tip PAD (soluţia 4).

                                                                         Tabelul 1. Alegerea dispozitivelor de tip APD sau PAD 

Soluţia nr. Spaţiul dintre faze[mm] Curentul de însoţire[kA] Tipul de dispozitiv de protecţie

  Dacă reţeaua are neutrul tratat cu bobină de stingere, rolul PAD este cel precizat la paragraful 5.2.                 Pentru alegerea corectă a echipamentului de protecţie împotriva arcului electric, stabilirea dimensiunii spaţiului de descărcare (distanţa dintre cornul de descărcare şi consolă sau între coarnele de descărcare) respectiv a distanţelor dintre dispozitive de-a lungul liniei, trebuie să se ţină seama de o multitudine de factori: tipurile de trăsnete, valorile curenţilor de trăsnet şi ale curenţilor de însoţire, probabilitatea loviturii de trăsnet, probabilitatea conturnării izolatoarelor LEA, configuraţia terenului şi a vegetaţiei din apropiere, configuraţia şi traseul liniei electrice, modul de realizare a prizelor de pământ, nivelul de risc, tipul de echipamente de protecţie existente, costuri, etc.                Conform [7], “pentru a exista certitudinea 100% că nu apar nici un fel de avarii pe linie datorită loviturii directe de trăsnet, ar trebui instalat câte un dispozitiv APD la fiecare stâlp, ceea ce în practică devine o soluţie foarte costisitoare”. 

               În procedura de determinare a distanţei dintre două APD, parametrii determinanţi sunt: densitatea loviturilor de trăsnet, probabilitatea loviturilor directe de trăsnet în linie în zona respectivă şi de asemenea probabilitatea de conturnare a izolatoarelor.                 Referitor la protecţia împotriva loviturilor directe de trăsnet a LEA construite cu conductoare izolate, în literatura tehnică de specialitate se întâlnesc următoarele recomandări [7]:

          pentru LEA aflate în zone în care loviturile directe de trăsnet au o probabilitate mare de producere (în câmp deschis, fără ecranări naturale sau artificiale), distanţele dintre APD vor fi de max. 100÷200 m;

          pentru LEA plasate în zone în care loviturile directe de trăsnet au o probabilitate redusă (perimetre ecranate, în zone forestiere, văi, etc.) distanţele între APD vor fi de max 300÷400 m;

          pentru stabilirea numărului şi locului de amplasare a APD, se va ţine seama în permanenţă de modificările produse în ceea ce priveşte activitatea keraunică pe teritoriul străbătut de linie;

          APD se vor plasa obligatoriu:   pe toţi stâlpii ce ocupă poziţii proeminente pe traseu;   la toate transformatoarele racordate la linie (cât mai aproape de acestea);

   la capetele tuturor ramificaţiilor;   la toate trecerile LEA-LES;

                În ceea ce priveşte distanţa dintre coarnele descărcătorului din componenţa PAD, în literatură se recomandă valori cuprinse între 100÷150 mm [2], sau chiar 80±10 mm dacă PAD sunt prevăzute şi cu descărcătoare cu ZnO ([10]), fig. 9. 

fig 9

  Bibliografie 

Lucrare prezentata de autori la SIG 2001

[1] * * *   Cabluri cu izolaţie din polietilenă reticulată pentru linii elecrice aeriene la tensiuni nominale U0/U 12/20 kV, Um 24 kV, Standard de firmă – SF 21/1998, IPROEB S.A., Fabrica de cabluri izolate;

        

[2] * * *   SLIM – sisteme de linii izolate de medie tensiune – fişă tehnică 1999, EXIMPROD GRUP S.A. Buzău;
[3] * * *   Cablu aerian de 20 kV, cu conductor de oţel aliminiu şi izolaţie din polietilenă reticulată, tip OAC2X, Standard de firmă SF Nr. 2/1998 – S.C. ELCARO – SIEMENS Slatina;
[4] * * *   12/20 kV overhead lines. PAS – system, Standard SFS 5790/1995, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[5] * * *   12/20 kV overhead lines. XLPE – covered overhead conductors PAS, Standard SFS 5791/1994, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[6] * * *   12/20 kV overhead lines. Constructions and light arc protection devices for XLPE – covered overhead conductor PAS, Standard SFS 5792/1996, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[7] Kokkonen, M., APDs and Lightning Protection, ENSTO Oy Sekko Ab, Finland;
[8] * * *   Compounds for Medium Voltage Aerial Cable Application, Borealis A/S, 1998, Denmark;
[9] * * *   PE 109-92  Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor, Regia Autonomă de Electricitate – RENEL, Bucureşti, 1992;
[10] * * *   Current limiting arcing horn SDI 46.7 – ENSTO SEKKO OY, document 20.5.99/SH