Posts Tagged ‘LEA 20 kV legaturi de intindere’

Stalp de intindere/terminal SCI 3513 / SCT 3533

24/02/2012

Prin efortul lui Andras si cu ajutorul profesionist al dlui Inginer Gyarmathy Gabor avem informatia cautata de Radu Cîmpan.

S-a dovedit inca o data ca daca Andras isi propune sa rezolve o problema cu certitudine o va rezolva!

 

Buna ziua,
Va deranjez cu o mica problema ce am intampinat-o in identificarea unui stalp. Am atasat cateva poze cu tipul de stalp in cauza, si va rog daca se poate si aveti timp sa imi ziceti ce tip de stalp este, eventual sa imi comunicati unde sa caut caracteristicile lui.
Mentionez ca am cautat in mai multe carti si nu am gasit nimic. Tot ce stiu despre stalp este faptul ca se foloseste pentru retele de MT.
Va multumesc anticipat
Radu Cîmpan

Aici este link-ul de transfer.ro unde (inca! o sa) gasiti pozele:
http://dl.transfer.ro/transfer_ro-20feb-656257c1a595dce8.zip

Poți vedea toate comentariile acestui post aici:
https://stoianconstantin.wordpress.com/2008/12/07/lea-mt-cerinte-tehnice/#comments

Buna ziua

Trimit atasat informatiile primite  de la Dl Inginer Gyarmathy Gabor despre acel stalp. Va
rog sa le trimiteti mai departe la persoana care le-a solicitat.

Andras

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

24/11/2007

Petre In LEA 20 kV in mod uzual se pot intalni doua tipuri de legaturi de intindere :

a) Utilizand izolatoare de sustinere nestrapungibile, de ceramica tip IsNs. Acest tip de legaturi se intalnesc de obicei la LEA 20 kV cu conductor, de regula, de sectiune 35 mm2 construite in jurul anilor 1965-1970. De obicei aceasta solutie se intalneste mai ales pe derivatii (racorduri) din axele LEA spre posturile de transformare.

Principalul dezavantaj al acestor tipuri de legaturi de intindere il constitue rezistenta mecanica scazuta la solicitari de tractiune a izolatorului IsNs care este de 9,8 kN fata de 66 kN la izolatorul ITfs (izolator ceramic de intindere). In cazul acestui tip de legaturi de intindere folosite pe stalpii cu separatoare de racord sau sectionare rezulta distante de izolatie intre legaturile de intindere care sunt de o parte si de alta a separatorului mult mai mici decat intre polii separatorului in pozitie deschisa. In figura 1 aceasta distanta este marcata cu Dl. In exploatare acest tip de legaturi de intindere este considerat un punct slab al LEA 20 kV facand obiectul unor actiuni de inlocuire. In aceste conditii la constructia LEA 20 kV noi acest tip de legatura de intindere nu se mai foloseste.

fig 1

Remarcam ca elemente componente ale acestui tip de legatura de intindere: · Banda de aluminiu 10×1 mm2. Aceasta se utilizeaza prin infasurare pe conductor, spira langa spira, pentru a proteja conductorul in zona de frecare pe “gatul” izolatorului. Acelasi tip de banda il regasim si intre conductoare in interiorul clemei cu crestaturi.

· Clema cu crestaturi. Aceasta este o teava ovalizata din aluminiu cu rol de legatura mecanica care este presata din loc in loc alternativ pe o parte si pe cealalta cu prese manuale sau hidraulice. Remarcam ca utilizarea clemei cu crestaturi presupune taierea conductorului LEA si reantregirea acestuia utilizand cleme de legatura electrica.

· Cleme de legatura electrica.

a) Legaturi de intindere utilizand izolatoare special create pentru acest scop.

Pana in prezent s-au folosit pe scara larga izolatoarele din portelan tip ITfs produse de Electroceramica Turda respectiv izolatoarele de sticla ‘capa-tija’ produse de Fabrica de izolatoare Botosani. De cativa ani in retelele de medie tensiune exista tendinta de inlocuire a acestor tipuri de izolatoare cu izolatoare siliconice. Tot mai multe LEA 20 kV noi se construiesc cu izolatoare siliconice. Acestea sunt de tip ‘tija’ asemanatoare cu ITfs insa prezinta avantajul ca nu sunt casante si sunt mult mai usoare, de asemenea din punct de vedere mecanic suporta eforturi mai mari. Mare parte din armaturile utilizate la izolatoarele ceramice se preteaza si la izolatoarele siliconice (sau compozite). In figura 2 avem redata o legatura simpla de intindere pe Itfs utilizand clema cu crestatura.

fig 2

Fig. 2 legatura simpla de intindere cu Itfs 60/6 si clema cu crestatura.

Remarcam urmatoarele parti componente:· Clema cu crestatura · Clema de tractiune tip potcovita CTPf-120. Aceasta permite fizarea de izolator si protectia mecanica a conductorului in zona solicitata la efortul de tractiune· Carlig A2-60 pentru suspendarea izolatorului de consola· Cleme de legatura electrica.Remarcam din nou sectionarea conductorului LEA 20 kV pentru a putea executa legatura de intindere cu ajutorul clemei cu crestaturi. In ultima vreme clema cu crestatura tinde sa fie utilizata tot mai rar la executarea legaturilor de intindere la constructia LEA 20 kV noi. Acest lucru este posibil datorita aparitiei pe piata romaneasca a unor cleme speciale care permit executia legaturilor de intindere fara sectionarea conductorului LEA. In aceste conditii se pot elimina pana la 70–80% din legaturile electrice din axul LEA. Prin aceasta se elimina de fapt mai multe puncte slabe din linie stiut fiind faptul ca in retelele electrice la nivelul contactelor se localizeaza multe din defectiuni. Noua tehnologie ne permite sa ne alegem locurile unde sa realizam legaturi de intindere cu sectionarea conductorului. De regula criteriile dupa care alegem aceste puncte de sectionare ale conductorului sunt: accesul usor la stalpii speciali, lungimi rezonabile ale panoului de intindere de aproximativ 0.8-1.5 km care pot fi executate de regula intr-o zi. Atunci cand noile cleme de intindere sunt asociate cu izolatoare compozite rezulta o LEA foarte sigura in exploatare.Clemele de intindere care permit executia legaturilor de intindere fara intreruperea conductorului sunt :

· SO 85, SO 105, SO 146 produse de firma finlandeza ENSTO si comercializata in tara de SC. ELMET INVEST , fig.3

fig 3 SO85

· Cleme de intindere MOSDORFER Austria din familia 4440.52, fig. 4 si din familia 4435.01 fig. 5 comercializate in tara de SC. ELECTRICA Arad fg 4 si 5

· Cleme de intindere tip CLAMI 35-50 mm2 si CLAMI 70-95 mm2 produse si comercializate de firma romaneasca SC.UNIMEC Buzau, fig. 6 si fig. 7.

fig 6 si 7

In retelele de 110 kV s-au utilizat cleme asemanatoare cu cele prezentate mai sus fiind cunoscute sub denumirea generica de ‘cleme pistol’. Existenta unui producator roman a facut ca noua tehnologie de realizare a legaturilor de intindere in LEA 20 kV sa fie acceptata pe scara larga. CLAMI se executa in doua variante pentru conductor in gama 35-50 mm2 si respectiv 70-95 mm2. Diferenta intre cele doua tipuri consta in numarul de bride CLAMI 35-50 mm2 are doua bride iar CLAMI 70-95 mm2 are 4 bride.

In figura 8 prezentam un ansamblu izolator siliconic de intindere cu clema CLAMI. Acestea constitue elementele principale ale unei legaturi simple de intindere din figura lipsind doar piesa U de fixare pe consola. Pentru un montaj corect trebuie urmarit ca inelul din varful clemei sa fie orientat spre deschidere iar suruburile sa fie montate pe cordita.

fig 8

Clemele de intindere produse de Mosdorfer au ca element fundamental un sistem de pene care asigura strangerea si blocarea conductorului. Suplimentar cordita este fixata cu doua bride asamblate cu 4 suruburi. Acest tip de clema datorita unei promovari deficitare are o arie de raspandire redusa.

Este important de precizat ca fiecare din clemele prezentate mai sus au un domeniu optim de utilizare in functie de sectiunea, tipul si fabricantul conductorului. Prezentam imagini de la teste de tractiune la rupere efectuate cu clemele SO si CLAMI la sediul UNIMEC din Buzau.Vezi figura 10. fig 10

Prin proiectare atenta cunoscand eforturile la care sunt supuse clemele si performantele conductoarelor se pot alege clemele de intindere cu ,comportarea cea mai buna. Este important de precizat ca in exploatare LEA trebuie privita ca un ansamblu iar proiectarea mecanica trebuie sa aiba in vedere limitarea efectelor unei suprasarcini fiind de preferat sa se rupa mai intai conductoarele apoi consolele si in ultima instanta stalpii.In cazurile concrete practice proiectantii au la dispozitie o gama limitata de stalpi si console deja proiectate aflate in productia curenta sarcina proiectantului rezumandu-se la alegerea tipului de clema ,la stabilirea distantelor dintre stalpi si a tractiunii in conductor pentru realizarea unor distante minime normate intre conductor si sol.

Incercarile experimentale din poligonul UNIMEC au stabilit ca legaturile de intindere efectuate in LEA 0.4 kV cu conductoare torsadate utilizand cleme CIR 750 (cleme de intindere retea) nu respecta raza minima de curbura impusa de producatorii conductorului torsadat. Pe aceasta cale a aparut un nou domeniu de utilizare pentru CLAMI. Figurile 14 si 15 ilustreaza acest lucru.

fig 14_15

In figura 14 remarcam dezizolarea nulului purtator (Ol-Al 50 mm2 ) din fascicolulul de conductor torsadat. In figura 15 remarcam montajul corect al CLAMI 35-50 mm2 suruburile fiind pe cordita.Observam de asemenea modul de realizare a legaturii nulului la armatura stalpului.

Ing  Stoian Petre