Posts Tagged ‘indicatori de continuitate’

Eroarea materiala din Ordinul ANRE 28/2007

16/08/2015

SGC 2010 In standardul de performanta aprobat prin ordinul 28/2007 s-a strecutat o eroare de traducere a textului standardului european EN 50 160 (publicat in limba engleza). Astfel in loc de „pe durata oricărui interval de timp de o săptămână” asa cum se intentioneaza (corect, conform cu textul standardului EN 50 160) sa se scrie la art 27 din proiectul noului standard de performanta, in standardul de performanta in vigoare din 2007 s-a scris: „în 95 % din timpul oricărei perioade a unei săptămâni

In fapt exprimarea din standardul de performanta din Romania aprobat prin ordinul 28/2007 apropie reglementarea de cerinta de a mentine in permanenta tensiunea efectiva medie pe 10 minute (U_med_10_minute) in plaja +/-10%Un ceea ce pentru Romania este o cerinta greu de indeplinit in schimb in alte tari europene deja se vorbeste de mentinerea U_med_1_minut in plaja +/-10%Un ceea ce este mult mai restrictiv vezi articolul: Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Sa vedem textul integral al celor doua articole la care am facut referire mai sus:

Art 21 din Standardul de performanta aprobat prin Ord ANRE 28/2007: „În PD, în condiţii normale de exploatare, valoarea medie efectivă pentru 10 minute a tensiunii furnizate – în 95 % din timpul oricărei perioade a unei săptămâni – nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea contractuală la MT şi IT, respectiv de ± 10% din tensiunea nominală la JT.”

Art. 27. (1) din Proiectul 2015 al Standardului de performanta: „În PD, la JT, în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii furnizate, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10% – 15% din tensiunea nominală”

Pentru prezentarea mai clara a ideilor si pentru a intelege mai bine consecintele textului incriminat din Ord28/2007 va prezint o analiza asupra acestor aspecte:

Exprimarea din Ordinul 28/2007 „… 95% din timpul oricarei perioade a unei saptamani …” inseamna, in vizunea mea, citita ad literam, ca in orice interval de timp aleatoriu ales in cadrul unei sapatamani valoarea Umed_10′ trebuie sa fie in proportie de minim 95% in plaja +/- 10% Cerinta astfel exprimata este foarte dura pentru RED. Sa ne gandim ca intr-o saptamana alterneaza multe perioade de varf si gol de sarcina. Daca sunt alese varfurile de sarcina atunci exista probabilitate ridicata ca tensiunea Umed_10′ sa se depaseasca limita de -10% in mai mult de 95% din cazuri.

Daca exprimarea s-ar referi la durata intreaga a oricarei saptamani. In speta a oricaror 7 zile consecutive atunci ponderarea golurilor si varfurilor de sarcina ar permite ca in majoritatea Ljt sa avem Umed_10′ in plaja admisa de +/-10%.

Am studiat versiunile Italiana si Engleza a standardului european EN 50160/2010 (ultima versiune in vigoare). Acestea pentru limitele de variatie a Umed_10′ stabiesc la art 4.2.2.2 cerinta: „durante ciascun periodo di una settimana” sau „during each period of one week” ceea ce se traduce „in tinpul oricarei perioade de o saptamana” sau si mai clar „pe durata a oricaror 7 zile consecutive”

Consider ca avem de a face cu o eroare de traducere care ar trebui corecta de ANRE pentru a elimina confuziile.

In situatia in care actualul text al Ord 28/2007 ar fi corect referinta la saptamana din pdv logic nu s-ar mai sustine. Corect gramatical si logic ar fi ca cerinta sa se rezume la „in timpul oricarei perioade de timp” conditie greu de indeplinit!

Am facut si o analiza de detaliu pe o curba a tensiunii Umed_10′ si de exemplu de la o valoare a coeficientului de conformare la cerintele standardului de performata kUmed_10′ de 96,3% calculat pentru 7 zile consecutive in interiorul saptamanii am identificat segmente de timp in care KU scade foarte mult avand si tronsoane cu KUmed_10′ sub 75% In realitate pe 7 zile avem cca 1011 valori masurate pentru Umed_10′ din care 35 cu valori sub 207V (sub -10%Un). Aceste valori reduse ale Umed_10′ se polarizeaza de regula al varful de sarcina de seara. Evident ca daca intervalul de analiza se rezuma la varful de seara avem kU cu valori mai mici decat cele prescrise decat in standardul de performanta al serviciului de distributie aprobat prin Ordinul ANRE 28/2007

Neconformitati KU

Analiza pe care am facut-o este chiar mai complexa demonstrand ca intervalul de analiza nu poate fi mai mic de 200 minute. Pe cazul analizat am identificat cca 220 de intervale de 200′ in care avem 2 sau mai multe abateri ale tensiumii Umed_10′ sub valoarea prag de 207V

Din perspectiva intervalului mobil de 200′ majoritatea Ljt nu respecta cerinta de incadrere a Umed_10′ in plaja +/-10%Un.

La ultima actualizare a EN 50160 s-a luat in discutie trecerea de la pragul de 95% la cel de 100%. S-a mentinut totusi pragul de 95%! Unele state europene au facut deja acest pas. Altele au supralicitat mult trecand la Umed_1_minut.

Pe un studiu de caz daca Umed_10_minute are 3,5% abateri sub pragul de 207V, Umed_1_minut ajuge la 28%. Pentru noi socul in costuri si in nemultumirea clientilor ar fi foarte mare o astfel de reglementare.

U_med_10_minute vs U_med_1_minut

Starea tehnica actuala a Ljt din Romania poate sustine cerinta de 95% din timpul oricaror 7 zile consecutive in plaja +/-10%

Un alt aspect care ar trebui sa fie corectat este legat de asocierea unui an la SR EN 50160. Ultima actualizare in Romania s-a facut in 2007. In mod evident suntem cu cateva editii in urma fata de standardul european EN 50160/2010. Daca nu indicam anul editiei romanesti a SR EN 50160 ambiguitatile legislative sunt amplificate fara niciun castig.

Nu stiu in 2007, la ultima actualizare a SR EN 50160, care editie a EN 50160 a fos adoptata dar la actualizarea precedenta din 2003 s-a adoptat ca SR EN 50160/2003 editia EN 50160/1999!

In Europa exista o presiune activa din partea asociatiilor clientilor si a fabricantilor de echipamente pentru inasprirea cerintelor standardului EN 50160 si sunt de asteptat actualizari succesive. In prezent orizontul de timp pentru urmatoarea actualizare este anul 2013.

Cum fabricantii de receptoare electrice vor adera la prevederile ultimei editii a standardului EN 50160 sunt de asteptat  probleme in exploatarea receptoarelor electice in Ljt unde nivelul tensiunii nu se aliniaza atat de usor la cerintele EN 50160 in vigoare de aici o serie de litigii previzibile si/sau doar de nemultumiri ale clientilor.

Consider ca investitiile OD care au un ecart de relevanta de minim 25 de ani trebuie sa aiba in vedere tendinta de inasprire a reglementarilor pentru ca nu ne permitem sa revenim prea des pe acelasi amplasament cu lucrari de INT (Imbunatatire Nivel Tensiune).Sunt opinii care sutin ca n-am putea reveni mai devreme de 50 de ani, oricum mai repede de 30 de ani probabilitatea de a reveni programat cu investitii pe acelasi amplasament e redusa. Si din acesta perspectiva este important sa ne lamurim asupra intelesului Ord 28/2007 mai intai intre specialisti in distributia energiei electrice  si ulterior daca se sustine oportunitatea sa facem demersul de corectare a erorii de traducere din Ordinul 28/2007 sau cel putin sa obtinem confirmarea ca in caz de litigii analiza se face pe o saptamana (7 zile calendaristice consecutive).

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

16/08/2015

SGC 2010

In proiectul noului standard de performanta la art 27 avem prevazut:

„Art. 27. (1) În PD, la JT, în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii furnizate, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10% – 15% din tensiunea nominală”

Mai pe scurt avem:

  •  95% din timpul unei saptamani (7 zile consecutive) trebuie sa avem U_med_10 minute = Un ± 10% si
  • 100% din timpul unei saptamani trebuie sa avem U_med_10 minute in intervalul  Un + 10% – Un-15%

Prima conditie corespunde „spiritului” (voi explica intr-un articol dedicat ghilinelele) actualului standard de preformanta a serviciului de distributia energiei electrice aprobat prin Ordinul ANRE 28/2007.

A doua conditie: 100% din timpul unei saptamani trebuie sa avem U_med_10 minute in intervalul  Un + 10% – Un-15%  (253V- 195V) reprezinta un element de noutate adus de proiectul 2015 al noului standard de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice.

Prin acesta cerinta noua ANRE obliga operatorii de distributie la un nivel imbunatatit al performantei de a nu avea tensiuni efective medii determinate pe intervale de 10 minute, in punctul de delimitare mai scazute de Un-15% (0,85 Un), U_med_10 minute_ minim permis > 0,85Un. (U_med_10 minute_ minim permis >195V)

Pentru OD apare un nou criteriu de prioritate a investitiilor in retelele stradale jt. Vor trebui promovate invetitii acolo unde se inregistreaza valori ale U_med_10 minute< 195V. Daca acesta conditie este asociata cu 100% din orice interval de timp vor fi extrem de multe retele stradale  care neindeplinind acesta condite vor impune lucrari de investitii

In exemplul din figura de mai jos U_med_10 minute scade sub 195V de 10 ori. Noul standard de performanta nu permite sa existe  nici un interval de 10 minute in care U_med_10 minute sa scada sub 195V

Aveti mai jos nivelul de tensiune in punctele de delimitare in diferite tari europene:

Nivelul reglementat al tensiunii in unele tari din Europa

Ca sa va dati seama cat de ridicat nivelul de performanta al regelementarii din Norvegia va prezint in figura urmatoare diferenat dintre curba U_med_10_minute si U_med_1_minut:

U_med_10_minute vs U_med_1_minut

In exemplul din figura U_med_10_minute are valori neconforme (mai mici de 207V =0,9Un) in 3,5% din intervalul de timp analizat in timp ce raportarea la U_med_1_minut scoate in evidenta abateri fata de tensiunea medie normata de minim 207V in 28,5% din intervalul de timp analizat.

In Norvegia reglementatorul a impus ca in 100% din orice interval te timp valorile efective ale tensiunii mediate pe 60 secunde sa fie riguros metinute in plaja 253V-207V

Daca ne gandim ca receptoarele electrice au un nivel comun de imunitate electromagnetica putem concluziona ca receptoarele electrice utilizate in Romania sunt mai „stresate” decat cele din Norvegia!

Cunoscand nivelul reglementat al performantelor serviciului de distributie in lume am publicat pe blog destul de multe articole legate de necesitatea reducerii lungimii retelelor de joasa tensiune in scopul asigurarii la capete a unor caderi de tensiune cat mai mici.

Remarcam din acest articol ca ANRE ridica gradual nivelul de performanta reglementat al tensiunii in punctul de delimitare intr-un proces (pe termen lung!) de alimiere la nivelul de performanta de top din unele state din Europa.

Optiunea de crestere graduala a nivelului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice constituie o necesitate pentru ca tine cont de posibilitatile de finantare, a investitiilor necesare in retelele stradale de alimentare cu energie electrica, din tariful de distributei incasat de OD de cca 12% din pretul energiei electrice platita de utilizatorul final.

Presiunea pe fondurile de investitii ala OD creata prin reglementarile ANRE este imensa si putin difuza pentru ca ina celasi timp:

  • cresc pretentiile de performanta si implicit necesitatile de investitii in retele mai ales in retelel 0,4 kV care la nivelul tarii probabil ca depasesc 125 000 km cu o valoare de inlocuire cca 12,5 miliarde lei!
  • creste impicarea financiara a OD pentru sustinerea electrificarilor
  • creste implicarea financiara a OD pentru sustinerea alimentarii cu energie electrica a ansamblurilor rezidentiale
  • OD va trebui pe termen scurt sa generalizeze inlocuirea actualelor contoare cu contoare care permit citirea de la distanta cca 9 milioane de contoare!

Estimez ca in acest moment mimim mimimorum 3000 de circuite de retea stradala pe judet nu indeplinesc cerinta ca in 100% din timp U_med_10_minute sa fie mai mare de 195V. Fondurile necesare reglementarii acestor neconformitati sunt imense mult peste 300 milioane lei/judet. In aceste conditii alinierea retelor stradale la acest nivel de performanta preconizez ca se va face in 10-20 ani!

Proiectul noului Standard de performanta pt distributia energiei electrice

04/08/2015

SGC 2010

A fost adoptat noul standard de performanta pentru distributia energieie electrice prin Ordinul ANRE 11/2016 vezi articolul

Standardul de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice

ANRE a postat pe site http://www.anre.ro proiectul noului Standardul de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice care este supus dezbaterii publice si reprezintă varianta revizuită a Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei, aprobat prin Ordinul A.N.R.E nr. 28/2007 și are ca scop stabilirea indicatorilor de performanță în asigurarea serviciului de distribuţie, precum și a modului de urmărire și înregistrare a indicatorilor de performanță..

Standard perrormanta distributie ee documet de discutie

Aveti mai jos motivatia ANRE pentru acesta revizuire si principalele modificari
Revizuirea Standardului este determinată de necesitatea adaptării acestuia la cadrul de reglementare și la modificările legislative apărute ulterior anului 2007.
Actualizarea Standardului este în conformitate cu modificările apărute în standardul SR EN 50160:2011 Caracteristici ale tensiunii în rețelele electrice publice de distribuție, în documentele aferente legislației primare și secundare, dintre care menționăm:

  • Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, Legea privind eficiența energetică nr. 121/2014,
  • Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare,
  • Codul Tehnic al RED Revizia I aprobat prin Ordinul ANRE nr. 128/2008,

precum și în normele tehnice privitoare la analiza și evidența evenimentelor accidentale din instalațiile de producere, transport și distribuție a energiei electrice și termice, la racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public și cele referitoare la funcționarea utilizatorilor racordați la RED, care trebuie să nu inducă perturbații în rețea.

Proiectul face referire la următoarele categorii de indicatori de performanță:
– Indicatori de performanță generali
– Indicatori de performanță specifici privind continuitatea serviciului
– Indicatori de performanță specifici privind calitatea tehnică a energiei electrice
– Indicatori de performanță specifici privind calitatea comercială a serviciului.
În cadrul documentului a fost introdus un capitol nou privitor la monitorizarea stării tehnice a rețelei electrice de distribuție, prin care sunt solicitate și informații referitoare la volumul instalațiilor retehnologizate, precum și la cele nou realizate anual.
De asemenea, s-a introdus un capitol referitor la compensaţiile pe care OD este obligat să le acorde utilizatorilor (locuri de consum și locuri de consum și de producere) pentru nerespectarea indicatorilor de performanță impuși de standard. În cazul locurilor de producere, compensațiile aferente pentru nerespectarea indicatorilor de performanță impuși de standard se determină pe baza unei formule de calcul, în funcție de puterea medie întreruptă a acestora.
Forma revizuită a Standardului aduce modificări față de cea anterioară, în ceea ce privește indicatorii de performanță ai serviciului de distribuţie a energiei electrice astfel:
– s-a modificat termenul de anunțare a întreruperilor planificate, acesta fiind prevăzut diferențiat pe categorii de clienți și niveluri de tensiune;
– s-a redus și s-a uniformizat durata întreruperilor planificate din mediul urban și din mediul rural;
– s-a prevăzut posibilitatea ca OD să efectueze într-un an calendaristic, 2 întreruperi planificate suplimentar, indiferent de zonă, în scopul realizării lucrărilor de retehnologizare a unor rețele electrice care alimentează un număr mare de utilizatori pentru care nu există condiții tehnice de alimentare prin scheme de rețea alternative;
– s-au redus termenele de restabilire a căii de alimentare/evacuare a energiei la un loc de consum și/sau de producere după o întrerupere neplanificată;
– s-a introdus obligația OD concesionar de a monitoriza un nou indicator de continuitate în alimentarea cu energie electrică referitor la numărul întreruperilor lungi neplanificate ce afectează un loc de consum și/sau de producere apărute într-un an calendaristic, în condiții normale de vreme;
– s-a introdus un indicator de continuitate cu privire la frecvenţa medie a întreruperilor momentane (de scurtă durată);
– s- a introdus termenul pentru punerea sub tensiune a instalațiilor de utilizare aferente unui loc de consum și/sau de producere, calculat de la data încheierii contractului pentru transportul, distribuția sau furnizarea energiei electrice;
– s-a introdus o secțiune referitoare la indicatorii aferenți activității de măsurare a energiei electrice;
– s-a prevăzut obligația OD concesionar de a organiza centre de relații cu utilizatorii, un serviciu permanent de voce și date, pagina proprie de internet, independente, inclusiv față de operatorii economici afiliați.
Pentru a permite OD concesionari să se adapteze la noile cerințe, în documentul Standard de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice supus anchetei publice, au fost stabiliți indicatori din ce în ce mai performanți care să fie îndepliniți progresiv.
Termenul de transmitere a observaţiilor la documentul de discuție la ANRE este 11 septembrie 2015 pe adresa de email gabriel.bucataru@anre.ro si/sau  sred@anre.ro

Nota_prezentare_proiect_Ordin

Proiect_de_Ordin_Standard_performanta_distributie_EE

 

 

Opinia ANRE asupra intreruperilor in alimetarea cu ee

23/07/2010

Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site www. anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre obligatiile OD in privinta continuitatii in alimetarea cu ee. De remarcat ca intreruperile sun monitorizare de OD, ca exista indicatori de performata si ca ANRE este preocutat de imbunatatirea prestatiei OD:

2010-02-09 21:35:58
Buna seara d-le Presedinte!

Numele meu este BMG. Locuiesc In Romania. Ceea ce doresc sa va aduc la cunostiinta este despre incapacitatea OD  de a rezolva problemele legate de alimetarea zonel in care locuiesc. Sistematic, din data de 15 decembrie 2009, este intrerupta alimentarea cu energie in fiecarea seara. O parte din sesizarile mele sunt inregistrate cu numerele cele mai recente: 476407/26.01.2010, 473554/24.01.2010, 476462/29.01.2010, 487796/ 07.01.210, etc…….

Din pacate toate aprobarile pentru noi racordari in zona s-au dat fara a se modifica corespunzator capacitatea de distributie a retelei de alimentare cu energie electrica a zonei.

Va rugam sa ne sprijiniti in sensibilizarea operatorului (care din pacate este strain si investeste pe cat se pare in masini  de interventii si ma putin in tehnologie cu efect direct la consumatori) in schimbarea postului de tranformare la o putere corespunzatoare noilor cerinte ale zonei.

In calitate de consumatori suntem frustrati, cu ata mai mult daca in cazul in care din partea noastra nu am platii acest serviciu ce ne-am astepta ? Nu mai vorbesc de politica de strut adoptata de serviciul care preia sesizarile si care nu da nicio explicatie consumatorilor pentru problemele care apar. In speranta ca veti dispune masurile firesti in vederea rezolvarii celor relatatate, primiti, stimate d-le Presedinte , cele mai cordiale salutatri. BMG

2010-03-10 :
Stimate domnule BMG,
In urma analizei petitiei dumneavoastra si a clarificarilor transmise, la solicitarea noastra, de operatorul de distributie a energiei electrice si de furnizorul de energie electrica din zona DV suntem in masura sa va comunicam ca, din consultarea bazei de date a serviciului Call Center, figureaza, pentru perioada decembrie 2009 ÷ ianuarie 2010, un numar de zece sesizari telefonice, transmise de dumneavoastra, referitoare la intreruperi ale alimentarii cu energie electrica la locul Dv de consum  si anume:
– sesizarea nr. 447634/28.12.2009 ora 1831; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 1900;
 – sesizarea nr. 450345/30.12.2009 ora 1752; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 2015;
sesizarea nr. 473554/24.01.2010 ora 2145; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in data de 25.01.2010, la ora 1140;
sesizarea nr. 476407/26.01.2010 ora 2101; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 2200;
– sesizarea nr. 479462/29.01.2010 ora 0105; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 0250;
-sesizarea nr. 487796/07.02.2010 ora 0912; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 1405;
 -sesizarea nr. 488988/08.02.2010 ora 0325; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 1000;
-sesizarea nr. 490965/09.02.2010 ora 1958; reluarea alimentarii cu energie electrica s-a realizat in aceeasi data, la ora 2020.
Motivele producerii primelor opt intreruperi, comunicate de operatorul de distributie, au constat in arderea sigurantelor cu mare putere de rupere din postul de transformare aferent zonei in care este situat locul de consum, pe fondul cresterii consumului de energie electrica din perioada mentionata, perioada in care s-au inregistrat temperaturi foarte scazute.
Pentru remedierea problemei mentionate, OD a executat o lucrare constand in inlocuirea transformatorului din acest post de transformare cu unul de putere superioara, care a fost finalizata in data de 10.02.2010.
 Pentru realizarea acestei lucrari, a fost necesara intreruperea alimentarii cu energie electrica a mai multor locuri de consum din zona, printre care si cel in discutie, iar la serviciul Call Center s-au inregistrat, din partea dumneavoastra, sesizarile nr.491877/10.02.2010 ora 1809 ºi nr. 491733/10.02.2010 ora 1943. Reluarea alimentarii cu energie electrica a locurilor de consum afectate s-a realizat in aceeasi data, la ora 2200.
Mentionam ca operatorul de retea a precizat ca aceasta intrerupere planificata a fost anuntata in mass-media, conform prevederilor legale in vigoare, prezentand documente in acest sens.
De asemenea, dorim sa va aducem la cunostinta prevederile legale privind obligatiile operatorului de distributie referitor la intreruperile accidentale ale alimentarii cu energie electrica, precizate la art. 14 al Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice”,  aprobat prin Ordinul ANRE nr. 28/2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 760 din 9 noiembrie 2007, denumit in continuare „Standard”.
Astfel, operatorul de distributie a energiei electriceasigura sosirea echipei de interventie in minimum de timp dupa anuntarea de catre utilizator a intreruperii in alimentare, astfel incat restabilirea alimentarii, din momentul anuntarii, dupa o intrerupere neplanificata, sa se realizeze in maximum:
a) 12 ore pentru mediul urban, in conditii normale de vreme; 
b) 24 de ore pentru mediul rural, in conditii normale de vreme;
c) 72 de ore pentru mediul urban sau rural, in conditii meteorologice deosebite.”
In concluzie:,
 in cazul intreruperii din data de 24.01.2010, durata pana la reluarea alimentarii cu energie electrica a locului de consum in discutie a depasit durata maxima legala.
Din cele mentionate anterior, rezulta ca operatorul de distributie a incalcat prevederile art. 14 din „Standard” si,  in acest sens, ANRE va lua masurile legale in vigoare privind sanctionarea  OD.  Mentionam, de asemenea, ca in conformitate cu prevederile art. 26 ºi art. 37 alin. (4) din „Standard”, aveti dreptul de a solicita OD  plata unor compensatii, a caror valoare se calculeaza conform celor precizate in Anexa 4 a acestuia: 30 lei/depasire la joasa tensiune si suplimentar 20 lei la fiecare 12 ore, cu precizarea ca valoarea compensatiilor nu poate depasi 100 lei.
Operatorul de retea are obligatia de a plati aceste compensatii in termen de 30 zile de la inregistrarea cererii dumneavoastra. Ca urmare a semnalarii de catre consumatori a unui numar din ce in ce mai mare de cazuri de intrerupere a alimentarii cu energie electrica sau de neincadrare a energiei electrice furnizate in parametrii prevazuti de Standard,
ANRE a organizat mai multe intalniri cu operatorul de distributie a energiei electrice solicitandu-le acestora sa demareze, de urgenta, un program de identificare a acelor zone de retea unde apar in mod frecvent astfel de probleme si, de asemenea, sa stabileasca un program de masuri (inclusiv de reanalizare a lucrarilor prevazute in programele de investitii), in cel mai scurt timp posibil, astfel incat consumatorii racordati la instalatiile electrice aflate in gestiunea OD sa beneficieze de serviciul de distributie conform prevederilor legale in vigoare.
Dorim, de asemenea, sa va asiguram, pe aceasta cale ca, prin intermediul compartimentelor specializate, ANRE urmareste punerea in aplicare a prevederilor legislatiei in vigoare de catre operatorii ce activeaza pe piata de energie electrica (producatori, transportatori, distribuitori, furnizori), precum si de beneficiarii serviciilor prestate de acestia (inclusiv consumatorii casnici de energie electrica).

LEA jt performante: cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 GENERALITATI

Retelele (liniile) electrice aeriene (LEA jt) 0.4 kV constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi si cleme prin care energia electrica este preluata din posturile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  OD .

Din pdv constructiv exista urmatoarele categorii de LEA 0.4 kV aflate in exploarare:

1. pe stalpi de lemn cu conductoare neizolate

2. pe stalpi de beton cu conductoare neizolate

3. pe stalpi de beton cu conductoare TYIR

4. mixte atat din pdv al stalpilor (beton si lemn) cat si din pdv al conductoarelor (conductor neizolat si conductor TYIR)

5. pe stalpi de lemn cu conductoare TYIR ( astfel de linii noi, omogene constructiv sunt totusi in volum limitat constituind exceptii)

In prezent predomina LEA din categoria 2 si este in crestere volumul de LEA din actegoria 3. Volumul de LEA omogene constructiv din categoria 1 este in scadere pronuntata. In general volumul de stalpi de lemn cu vechime de peste 20 de ani este redus nemai constituind obiectul unor actiuni dedicate schimbarii stalpilor de lemn. Aceste tronsoane de LEA pe stalpi de lemn vechi se modernizeaza odata cu intrega retea a unui post de transformare.

Noi reţele aeriene jt se construiesc atat in mediul rural cat si in cel urban ori de cate ori analiza tehnico economica impune aceasta solutie tehnica. De regula LEA jt se preteaza:

· in mediu rural unde predomina consumatorii casnici cu gospodarii individuale si mici agenti economici si consumatori sociali (scoli, primarii etc)

· In mediu urban in zonele rezidentiale cu structura de consum asemanatoare zonelor rurale

· În cazurile, în care  pozarea cablurilor subterane presupune mari dificultăţi tehnice şi si costuri foarte mari

LEA jt costituie si suportul pentru retelele aeriene de teleconunicatii si televiziune in cablu. De regula aceste retele apartin altor agenti economici care au contracte de inchiriere a stalpilor.

Proiectarea lucrarilor in LEA jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 pesonalizate pentru lucrare prin datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

Pentru achizitia serviciului de proiectare se va utiliza tema de proiectare cadru din anexa 1 personalizata pentru lucrare si caietul de sarcini cadru din anexa 2

La proiectarea Ljt se va tine cont de optiunile  OD  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LEA jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LEA jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LEA jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a Ljt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2 TiPuri de reţele aeriene jt din punct de vedere al conductoarelor folosite

Conform acestui punct de vedere împărţim reţelele în:

· Reţele aeriene cu conductoare izolate torsadate

· Reţele aeriene jt cu conductoare neizolate

Noi reţele aeriene cu conductoare neizolate nu se vor mai construi. Conductoare neizolate se pot utiliza doar in cazul unor reparaţii punctuale a LEA existente cu conductoare neizolate nemodernizate .

Bransamentele aeriene  monofazate se construiesc cu conductoare coaxiale iar bransamentele aeriene trifazate se construiesc cu conductoare torsadate.

3 Topologia LEA jt

In structura LEA jt identificam:

  • axul circuitelor
  • derivatii
  • branşamente

Axul circuitului LEA jt se racordeaza la barele posturilor de transformare si asigura distributia energiei electrice catre cel mai indepartat puct de consum racordat la circuitul respectiv.

Derivatiile asigura alimentarea unor grupuri de consumatori situati pe strazi si alei adiacente traseului axului LEA jt Derivatiile pot avea sectiuni mai mici decat sectiunea axului daca acest lucru rezulta din dimensionarea LEA si din analiza tehnico economica facuta in cazul documentatiei tehnice. Exista situatii cand LEA jt omogena din pdv al sectiunilor utilizate la ax si la derivatii datorate efectului de scara al comenzii coroborate cu parametii tehnico economici asociati sa fie mai avantajoase decat LEA jt neomogene din pdv al sectiunilor utilizate la constructia axului si a derivatiilor.

Branşamentele sunt părţi finale ale liniilor jt cu secţiunea cea mai mică, care servesc pentru conectarea unui consumator. Branşamentul se termină de regulă într-un Bloc de Masura si Protectie Monofazat sau Trifazat (BMPM, BMPT).

Bransamentele vechi s-au realizat fara BMP utilizandu-se firide de bransament (metalice si/sau din ebonita) pentru amplasarea sigurantelor pentru protectia bransamentelor iar montarea contorului, in aceste cazuri, se face in tabloul general de distributie al imobilului situat in interiorul imobilelor alimentate cu energie electrica. Portiunea de bransament situata intre firida de bransament si contor se numeste coloana si este pozata de regula in tub ingropat subtencuiala in peretii imobilului apartinand clientului. Bransamentul, realizat in aceasta solutie, inclusiv coloana este in gestiunea  OD .

Din pdv al numarului si tipul circuitelor existente pe aceeasi stalpi putem avea:

· LEA jt simplu circuit

· LEA jt dublu circuit

· LEA jt cu circuite multiple (de regula in zona de racordare la posturile de transformare si/sau pe tronsoane de lungime mai redusa)

· Fiecare din categoriile de mai sus pot fi realizate pe stalpi comuni cu LEA mt

De regula LEA jt se realizeaza in configuratie radiala. Totusi nu sunt excluse in unele cazuri particulare de posturi de transformare apropiate sa se asigura rezervarea reciproca a barelor jt prin circuite LEA jt care pot fi alimentate de la doua capete.

Exista in exploatare circuite de iluminat public care in cazul unor LEA jt invecinate, radiale au puncte de aprindere comandate in cascada. In acest caz exista cate un conductor de iluminat public cu capete in doua posturi distincte.

Retelele noi si cele modernizate se vor realiza in configuratie radiala cu puncte de aprindere a iluminatului public a caror comanda locala se poate seta intrunul din urmatoarele moduri: prin ceas, fotocelula sau manual

4 BRANŞAMENTE AERIENE JT

4.1 Specificaţiile branşamentului

Branşamentul electric se realizeaza in solutia stabilita in avizul tehnic de racordare (ATR) respectand principiile stabilita prin prezenta politica tehnica. Expoatarea bransamentului trebuie facuta in conformitate cu instructiunile tehnice de utilizare puse la dispozitia clientului ca anexa la contractul de distributie.

Branşamentul electric serveşte la alimentarea cu energie electrica dintro LEA stradala situata de regula pe domeniul public. In conformitate cu ATR bransamentele sunt proprietate CEZ Distrinutie de la clemene de racordare pana la bornele de sarcina ale contoarelor electrice montate in BMP M/T

Echiparea BMPM /T face obiectul fisei tehnice din anexa 3. In toate cazurile capacul de policarbonat transparent al BMP M/T se  fixeaza cu suruburi si se sigileaza cu sigilii de unica folosinta.

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public. In acest caz bransamentul poate fi realizat atat in solutie aeriana ( utilizand consola de acoperis si/sau cui de fizare in zid) cat si in solutie subterana.

In cazuri justificate tehnico economic se accepta montarea BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament daca acestia se pot amplasa la limita de proprietate. De regula aceasta solutie se va adopta pentru bransamente individuale nefiind excluse cazurile in care solutia se accepta pentru mai multe bransamente derivate din stalpii intermediari de bransament. In toate cazurile de amplasare a BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament se va avea in vedere ca BMP M/T sa fie ferite de lovituri accidentale prin pozitionare corespunzatoare fata de caile de acces. Coloanele bransamentelor in aceste cazuri se pot realiza atat in solutie aeriana, utilizand stalpul intermediar de bransament ca punct de sustinere, cat si in solutie subterana.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 13 Consolidarea patrimoniala a LEA jt).

4.2 Condiţii tehnice de executie a branşamentelor din LEA jt

Branşamentul electric, cu respectarea cerintelor de la cap 4.1, se poate realizeaza in urmatoarele variante:

  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate de regula pe stelaj metalic si racordarea in cablu la LEA jt. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate in cablu cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S. Functie de conditiile locale suportul BMP M/T poate fi incastrat in gard, poate fi asigurat de peretele exterior al cladirilor care se invecineaza cu domeniul public sau poate fi un cofret/firida dedicata bransamentului care sa asigure o protectie sporita inpotriva factorilor meteorologici si/sau un aspect edilitar corespunzator zonei respective.
  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate pe stalpul intermediar de bransament. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate atat in solutie aeriana cat si in solutie subterana utilizand cabluri armate pt pozare subtera, conductoare TYIR sau conductoare „concentrice“ pt pozare aeriana cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S.
  • cu utilizarea unei console montate pe acoperisul imobilelor de inaltime mica (5-6 m) si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de iesirea din consola, in proprietate, ca exceptie justificata
  • cu utilizarea unor puncte se sprijin incastrate in peretii cladirilor inalte care sa sigure un gabarit de minim 4 m masurat in dreptul punctului de sprijin si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de acet punct  de sprijin, in proprietate, ca exceptie justificata

Utilizarea stalpilor intermediari este necesara de regula cand LEA se afla pe partea opusa a strazii in raport cu imobilele alimentate si/sau in cazul in care imobilele sunt amplasate la distanta mai mare de limita de proprietate.

Lungimea bransamentelor este limitata la 70 m. Peste acesta limita se vor prevedea derivatii monofazate/trifazate si prize de pamant artificiale la capetele acestora utilizand conductoare TYIR care vor contine obligatoriu conductorul PEN din Ol-Al 50 mmp

Portiunea branşamentului de la ultimul punct de susţinere (consolă de acoperiş, consolă de perete) pana la intrarea in BMP trebuie să fie cât mai scurtă. Se interzice inadirea  concuctorului  de bransament si a conductorului coloanei care asigura legatura intre BMP M/T si tabloul general de distributie al imobilului trebuie sa fie continuie La introducerea conductorului de bransament si a coloanelor în zidărie trebuie să fie luate măsuri împotriva pătrunderii apei.

Constructia bransamentelor este reglementata de un normativ asimilat de ANRE si inclus in Catalogul National Prescriptiilor si Normativelor Tehnice Energetice PE 155/1992 care contine indrumari tehnice cu caracter general. In raport cu acest normativ preleveaza prevederile prezentei politici tehnice

In situatia in care dintrun stalp al LEA jt este necesar sa se derive mai mult de 3 bransamente se pot utiliza cutii de derivatie pentru realizarea conexiunii la aceste bransamente.

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se vor utiliza mai multe BMP individuale sau un grup de BMP integrate intr-un ansamblu numit FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

Protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj sau se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Protectia montata in BMP M/T trebuie sa fie sensibila la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului. Pentru acesta se vor prevedea:

o protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  OD  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Secţiunea minimă a conductoarelor de branşament este Al 2×16 mm² pentru bransamentele monofazate si Al 3*25 +25 mmp pentru bransamentele trifazate


5 CONDUCTOARE ALE REŢELELOR AERIENE JT

  • Conductoarele  utilizate pentru reţele aeriene jt sunt de tipul TYIR cu nul purtator. Conductoarele de faza si cele pentru iluminatul public sunt din Al multifilar de diferite sectiuni cu izolatie din PVC, iar nulul purtator este din Ol-AL avand sectiunea de 50 mmp, cu izolatie din PVC
  • Conductoare din aluminiu neizolat nu se mai utilieaza la retelele noi si nici la modernizarea retelelor existente. Se permite utilizarea conductorului de aluminiu neizolat numai la reparatii de mica amploare a retelelor exixtente.cu un cablu purtător de oţel şi doar pentru reparaţii parţiale şi devieri ale reţelelor aeriene jt.
  • Sectiunea minima a conductoarelor de  LEA jt va fi de 70 mmp pentu o lungime maxima a circuitului de 1000 m. Daca lungimea circuitului este mai mare de 1000 m sau se preconizeaza ca se  poate ajunge pana la maxim 1400 m sectiunea LEA jt va fi de 95 mmp
  • Circuitele stradale modernizate si cele nou construite nu vor contine conductoarele de iluminat public.
  • In situatia retelelor modernizate pot fi prevazute pe cheltuiala  OD  circuite de iluminat public distincte fata de cale de forta in solutie monofazata si/sau trifazata functie de incarcarea preconizata. Aceste circuite se vor realiza:
    • daca exista acceptul administratiei locale de cumparare ulterioara, cel putin la valoarea neamortizata, a circuitelor de iluminat public in conformitate cu prevederile legii
    • numai pe tronsoanele de retea stradala pe care a existat inainte de modernizare iluminat public si numai daca iluminatul public a funtionat minim 6 luni pe an inainte de data demararii studiului de fezabilitate
    • intentia de modernizare a LEA jt care va afecta solutia de realizare a circuitelor de iluminat public va fi notifivata administratiei locale imediat dupa aprobarea programului de investitii pentru anul urmator prin grija Serviciilor Strategie si dezvoltare
  • In cazul retelelor noi circuitele de iluminat public vor fi finatate in baza avizelor tehnice de racordare de catre adminstratiile publice locale si/sau de catre alti operatori autorizati pentru prestarea serviciului de iluminat public
  • Dimensionarea circuitelor de iluminat public se face dupa criteriul asigurarii sensibilitatii la curentul de scurtcircuit minim la extremitatea circuitului si se verifica la incadrarea in caderea maxim admisibila a tensiunii la incarcarea maxim preconizata cu lampi de iluminat public.
  • Proiectantul va avea in vedere reducerea numarului de sectionari (inadiri) ale conductorului in axul retelelor stradale. In acest sens va avea in vedere ca sectionarea conductorului sa se faca numai in locurile stabilitae in proiect urmarind sa realizeze tronsoane de minim 400 ml fara sectionarea conductorului. Derivatiile de regula vor fi realizate fara intreruperea conductorului.
  • In cazul retelelor  jt amplasate la drumurile natioanale se vor prevedea circuite pe ambele parti ale DN  daca exista clienti pe ambele parti ale DN luand in considerare faptul ca se interzice treversarea aeriana, cu bransamente a DN.
  • Se vor realiza de asemenea circuite pe ambele parti ale celorlalte categorii de drumuri daca numarul bransamentelor care traverseaza drumul depaseste 20 buc/km

6 Stalpi si console utilizate in LEA jt

  • stâlpi pentru construcţia liniilor aeriene se utilizează de beton, de lemn, de oţel
    • Stâlpi de beton se utilizează din beton de tip SE 4, SE 10, SE 11 recomandati pentru mediul rural si tip SC 1001 SC 10002 si SC 10005 recomandati pentru mediul urban. Stalpii au inaltimi cuprinse intre 10 si 11.2 m iar momentele capabile variaza intre 825 daNm si 10940 daNm. Fundatiile pentru stâlpii de beton se propun în funcţie de tipul stâlpului de beton, de rolul lui in linie, de incarcarea cu circuite  şi de capacitate de încârcare a solului. Vârfurile stâlpilor centrifugati tip SC se protejeză împotriva pătrunderii apei cu capace de plastic sau prin opturarea golului cu dop de beton. Armăturile de susţinere se fixează pe stâlpi prin legare cu bride sau prin buloane fixate in gaurile dedicate precticate din fabricatie in satlp. Stâlpii de beton formează în perioada actuală o parte decisivă din toate construcţiile de susţinere de linii jt.
    • Stâlpi de lemn se utilizează ca suporturi ale liniilor electrice în locuri inaccesibile pentru mecanizare pentru amplasarea stâlpilor de beton, în locuri protejate ale zonelor peisagistice şi ale parcurilor naţionale, în localităţi unde autorităţile teritoriale solicită respectarea caracterului peisajului. Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare,capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor el. utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.
    • Stâlpi de tablă de oţel se pot  utiliza pentru construcţia liniilor electrice în anumite zone unde celelalte tipuri de stalpi nu pot fi utilizate. Stâlpii sunt sudaţi din tablă de oţel. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală Protecţia împotriva coroziunii este realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor de tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă lungă. Faţă de stâlpii de lemn şi de beton durata de viaţă este mai mult decât dublă. Fixarea armăturilor se realizează prin înşurubarea bolţurilor în deschizături, care o să fie asigurate pe baza specificaţiilor de către producători. Date caracteristice ale stâlpilor de tablă de oţel sunt încălcare nominală, lungime, diametru al bulonului, diametru al capătului. Stâlpii de tablă de oţel fixeaza prin buloane in fundatii de beton.
  • Console de acoperiş sunt tuburi din oţel fixate în construcţiile clădirilor, se utilizează acolo, unde este necesară majorarea înălţimii de suspensie a conductoarelor. În cazul, în care sunt supuse la tractiuni orizontale se creşte stabilitatea lor cu suporturi şi armături  suplimentare
  • console pentru incastrare in zid sunt profiluri de oţel fixate în construcţiile clădirilor
  • Consolele de acoperiş şi consolele cele incastrate in zid se utilizează ca puncte de susţinere doar pentru branşamente la consumatori. Se interzice in mod explicit utilizarea consolelor de bransament pentru sustinerea altor retele (radioficare,telefonie, FO, etc ) sau diverse obiecte (antene radio, antene de receptie Tv, antene de Tv prin satelit etc)

7 utilizarea Stalpilor LEA jt pentru montarea echipamentelor si retelelor tertilor

Cu acordul operatorului reţelei aeriene jt este posibil ca pe stalpii retelelor să se amplaseze diverse retele de telecominicatii si date şi corpuri de iluminat ale iluminatului public, radiodifuziune publică etc.. Echipamentele entităţilor străine trebuie să fie întotdeauna separate din punct de vedere al proprietăţii.

Autorizarea montarii altor echipamente/circuite se face cu un studiu de rezistenta menanica prealabil sau este permisa numai in zone special dimensionate si/sau verificate si aprobate in prealabil pentru respectivele utilizari. De exemplu in cazul stalpilor  utilizati pentru publicitate stradala cu bannere amplasate deasupra strazilor fie vor fi realizate locatii inca din faza de proiectare in zone cu vad fie vor fi identificate perechi de stalpi speciali care vor fi verificate daca corespund din punct de vedere mecanic pentru amplasarea de bannere publicitare.

Se interzice in mod expres amplasarea banerelor publicitare deasupra strazilor cu ancorare daca acest lucru impune utilizarea cel putin a unui stalp de sustinere tip SE4, SC10001 sau un stalp metalic de sustinere de iluminat public.

La montarea iluminatului public, circuitele stradale de forta utilizate pentru distributia energiei electrice vor avea  patru conductoare şi vor fi independente de circuitele de iluminat public. Corpurile de iluminat vor fi amplasate pe stalpii retelei stradale 0.4 kV ale liniilor de distribuţie şi vor fi conectate la circuitele dedicate iluminatului public.

Operatorul de reţea jt va atenţiona solicitantul asupra obligaţiei de a demonta eventual muta echipamentul în cazul ajustărilor şi a reconstrucţiilor de reţea.

8 armături si cleme utilizate la executia LEA jt

Pentru conductoare izolate:

  • Console de intindere si de derivatie
  • Console de sustinere fixate cu bride sau cu prezoane
  • Cleme pentru legaturile de intindre terminale si in aliniament care permit legaturi fara intreruperea continuitatii conductorului. Vor fi utilizate cleme tip CLAMI. La iesirea din posturile de transformare vor fi utilizate in mod obligatoriu cleme de intindere fara intreruperea conductorului care asigura si refacerea izolatiei nulului
  • Cleme pentru legaturile electrice sunt componente esentiale in asigurarea performantelor retelelor electrice si din acest motiv vor avea parametrii constructiv si functionali descrisi in anexa 4 Principalele caracteristici vor fi: curent nominal in regim de durata minim 250A in ax, derivatii si la bransamente, montare prin perforarea izolatiei, surub dinamometric metalic, sistem elestic pentru compensarea curgerii conductorului la locul de amplasare a clemei, carcasa  din polietilena rezistente la ultraviolete, stabilitate dinamica si termica la curentul de scurcircuit de minim 6 kA/0,7s temperatura minima admisa  pentru instalare -20°C,  temperatura mediului ambiant in exploatare normala -30°C  +95°C , rigiditate dielectrica 6 kV/50 Hz/1 min.

Pentru conductoare neizolate :

  • Console de oţel pentru coronamente orizontale/verticale cu unul sau mai multe circuite
  • Izolatoare susţinătoare şi de intindere de porţelan
  • Suporti drepti si curbi pentru izolatoarele de sustinere
  • cleme pentru legaturile electrice in ax derivatii si pentru racordarea bransamentelor

9 protectia reţelelor aeriene jt

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionale LEA jt
  • Protectia trebuie să garanteze de semenea, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit.
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distribuite interioare de la clienti
  • In cazul circuitelor care pot ajunge pana la 1000 m (pt retelele cu sestiunea de 70 mmp, I scc min = 220 A) si pana la 1400 ml m (pt retelele cu sestiunea de 95 mmp, I scc min = 220 A) se vor utiliza intreruptoare cu In = 160 A si cu coeficientul de sensibilitate (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) de 1.25, cu posibilitati de temporizare de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate, pentru desensibilizarea la scurtcircuite trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice. Aceste intreruptoare vor asigura protectia LEA, pe intrega lungime, prin intreruperea oricarui tip de curent de defect  in maxim 3 secunde.
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Pentru LEAjt stradale scurte se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR treapta minima care se poate monta in CD a PTA va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Ori de cate ori conditia de desensibiliare a protectiei LEA jt in raport cu sarcina maxima de minim 30% nu se poate realiza se vor prevedea circuite suplimentare
  • In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si de cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.
  • Cutiile de selectivitate se vor monta la o inaltime de 1.60 m, masurata intre sol si marginea inferioara, care sa asigure posibilitatea manevrarii de la sol a intreruptorului.


10 protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LEA jt in cadrul  OD  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare care au bara de nul din cutia de distributie izolata fata de priza de pamant a postului de transformare prima legatura la pamant a unui circuit LEA jt se realizeaza de regula la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea zonelor de influenta a prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare.
  • Sistemul de legare la pamant a LEA jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LEA jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul stalpilor si al conductoarelor cazute la pamant la valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este costituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  • Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza SR HD 60364-4-41:2007 si a instructiunii 1 RE-Ip 30/90
  • Legatura nulului retelei la priza de pamant la stalpii de intindere in aliniament si terminali prevazuti cu pp artificiale  se va face atat la priza de pamant naturala a stapului, prin armatura stalpului,  cat si la priza de pamant artificiala  printr-un conductor separat montat in acest scop.
  • De regula in LEA jt realizata cu conductoare torsadate nulul retelei se va lega la pamant numai la stalpii prevazuti cu prize de pamant artificiale. In cazuri obligare de rezistivitatea solului cand se justifica economic, se poate prevedea legarea nulului la toate prizele naturale ale stalpilor daca aceasta masura conduce la realizarea unei rezistente echivalente ale pp sub 4 ohmi.
  • In cazul LEA jt comun cu LEA mt se vor prevedea pp la fiecare stalp comune atat pt circuitul mt cat si pentru cel jt.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.
  • Prizele de pamat utilizate in  OD  vor fi realizate din otel zincat la cald. De regula se vor utiliza prize de pamant tipizate iar la nevoie in cazul solurilor cu rezistivitate ridicara se vor proiecta prize de pamant adecvate


11 protecţia împotriva supratensiunii ATMOSFERICe şi a trăsnetelor

  • Reţelele jt se exploatează cu un neutrul  legat la pământ in schema de tip TNC-S. In reteaua jt se vor amplasa descarcatoare clasa A avand curentul nominal de descărcare de 10kA, clasă energetică 1. Se utilizează varianta constructiva  cu disconector, care la suprasarcină va deconecta firul de legatura la priza de pamant. Eventuale deteriorări ale descarcatoarelor vor putea sa fie constatate prin inspectii vizuale de la sol.
  • Amplasarea descarcatoarelor  în reţele jt: se realizează în conformitate cu   1 Lj-I85-87 conform urmatoarelor  reguli:

· in tablouri de distribuţie 0,4 kV, la transformator mt/jt sau la primii stalpi pe fiecare circuit

· in reţea aeriană: la fiecare 500m si la capătul liniilor deviate mai lungi decât 200m.

· descarcatoarele  cu deconectare automată de la sursă vor fi montate pe toate conductoarele de faza ale retelei aeriene  fiind legate la priza de pamant artificiala la care este legat si conductorul PEN al circuitului. Pentru conectare la priza de pamant se vor utiliza conductoare cât mai scurte legate direct la conductorul de coborare la priza de pamant prin suruburi/cleme individuale. SE admite lagarea la o placuta de borne comuna grupului de descarcatoare montat pe un stalp, acesta fiind ferm legata printro clema de legatura electrica care asigura o stanbilitate dinamica si termica de minim 6 kA/0,7s

· branşamente care deviază de la linii aeriene jt nu trebuie protejate cu fire de scurgere de supratensiune dacă lungimea lor nu depăşeşte 200m (se reaminteste faptul ca prezenta norma limiteaza la 70 m lungimea bransamentelor).

12 reguli pentru DIMENsionarea reţelelor aeriene jt

  • Criteriul principal de dimensionare al LEA il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LEA se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 70 mmp pentru lungimi care se proiecteaza si/sau se prognozeaza ca pot ajunge in etape diferite de dezvoltare a LEA jt pana la 1000m. Respectiv sectiunea LEA va fi de 95 mmp daca lungimea LEA jt se prognozeaza ca poate depasi 1000 m pana la maxim 1400 ml
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase (vezi STAS 12604/2 si SR HD 60364-4-41:2007) contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura mentinerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura prin calcule de dimensionare mecanica alegerea stalpilor utilizati.
  • Conductoarele dimensionate si verificate dupa criterii de natura electrica vor fi supuse verificarilor de rezistenta mecanica.

13 racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    • mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LEA jt.
    • incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LEA jt
    • incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt
    • mentinerea CPT in limita a maxim 12%
    • mentinerea lungimii maxime a circuitului LEA jt de 1000 m pt conductorul de 70 mmp si 1400 m pt conductorul de 95 mmp

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o majorari de sectiune

o multiplicari de circuite

o noi injectii din LEA mt

o amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o marirea numarului de circuite in cutiile de distributie pt racordarea noilor consumatori

Se va preveni racordarea la circuitele LEA jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o selectivitatea in raport cu protectia LEA jt

o sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT si/sau pe primul stalp al LEA jt

o constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

14 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea JT

Proiectantul va obţine in numele  OD  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  OD  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  OD  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

15 Monitorizarea calitatii energiei electrice

In cazul relelelor jt noi sau modernizate in cutia de distributie vor fi amplasate echipamente de nonitorizarea calitatii electrice care vor asigura inregistrarea electronica a curbele de sarcina pe fiecare circuit si pe circuitul general si respectiv vor intregistra valoarea efectiva a tensiunii pe barele postului de transformare.

La capetele circuitelor jt se vor monta inregistratoare de tensiune trifazate. Acestea vor fi amplasate intrun BMP dedicat amplasat in paralel cu ultimul bransament, la limita de proprietate. In documentatia tehnica vor fi identificate necesitatile concrete de monitorizate a tensiunii la capetele circuitelor la care se previzioneaza sunt conditii favorabile aparititie in timp a neconformitatilor in raport cu standardul de performata a activitatii de distributia energiei electrice:

o lungimi mari fata de postul de transformare

o numar mare de clienti

o dinamica ridicata a sarcinii consumatorilor existenti

o posibilitati de indesirea punctelor de consum pe traseul lea jt

Frecventa citirii marimilor inregistrate se sa stabili in proiectul dedicat monitorizarii calitatii energiei electrice

De la caz la caz in exploatare se poate dispune fie montarea de noi puncte fixe de monitorizarea tensiunii la capetele de retele fie realizarea monitorizarii prin montarea temporara a unor inregistratoare mobile gazduite de regula in instalatiile interioare ale clientilor

16 Obiectivele investitionale la proiectarea LEA jt (dupa caz retele noi sau modernizate)

16.1 reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate

b        indreptarea stalpilor inclinati

c        reabilitarea fundatiile deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

16.2 Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8% tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g      se va asigura protectia LEA jt la supratensiuni atmosferice

h  modernizarea echipamentului PTA

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

j      sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

16.3 Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

k      asigurarea sensibilitatii  protectiei LEA jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

l      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

m     se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

n      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

16.4 Imbunatatirea indicatorilor de performanta privind calitatea energiei electrice

o        se vor lua masuri pentru reducerea probabilitatii de defect in LEA JT prin inlocuirea stalpilor necorespunzatori, trecerea conductoarelor in TYIR si redimensionarea si inlocuirea clemelor de legatura si derivatie electrica

p    investitia va asigura conditiile necesare pentru reducerea costurilor de mentenanta si exploatare (costuri operationale) inclusiv prin lucrari de realizare a culoarelor de siguranta

16.5 Parametrii limita solicitati.

t DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 8%.

u      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS 12604.

v      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

x      CPT in situatia proiectata maxim 12%