Posts Tagged ‘electricieni autorizati’

Stalpul lui Stanica!

03/10/2013

SGC 2010 Din respect pentru dl Stanica ii dedic titlul articolului desi competitia in a planta gresit stalpii terminali vibrati precomprimati e mare!

Fara comentarii prea multe sa lasam pozele sa vorbeasca:

Stanica se vrea pe blog

Nu ne mai luam de detalii cum ar fi inscriptionarile pentru ca a plouat!

Sau alt caz cu alt „Stanica”:

Stalp terminal 1 by GM

Evident ca se pot pune si imagini din care sa rezulte clar ca vorbim de stapli terminali. Concluzia va fi aceeasi: stalpi SE10 si SE11 pe pozitie de stalp de intindere terminali sunt plantatai ca si cand ar fi stalpi de intindere in aliniament!

Explicatie invariabila: „stiti, inainte sa sectionam reteaua „oamenii” au crezut ca trebuie sa plateze  stapi de intindere in aliniament”

La final fiecare „Stanica” se pregateste sa traiasca experienta replantarii stalpului si isi promite cu naduf ca „n-o sa se mai intample”!

Pentru a elimina orice confuzie va prezint cateva figuri care se refera la modul in care trebuie orientati stalpii speciali vibrati tip SE 10, SE 11 functie de rolul pe care il au in retea:

plantare st speciali

Regula principala pentru orientarea stalpilor speciali vibrati consta in a asigura solicitarea stalpului pe directia de moment maxim. Aceasta regula este valabila pentru intreaga gama de stalpi vibrati atat la joasa tensiune cat si la medie tensiune.

Probabil ca ar fi multe de spus  dar pentru oamnii inteligenti sper sa fie suficient atat!

Va recomand sa cititi pe blog articolul:

Aurel se vrea pe blog!

Istorie – Program Examen ANRE autorizari electricieni-Toamna 2013

09/09/2013

 

SGC 2010 Pe site http://www.anre.ro s-a publicat anuntul cu programul sesiunii de autorizare Yoaman 2013

ANUNT:

In conformitate cu prevederile Anexei 3 si a art. 17 din “Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia, precum si a expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari în domeniul instalatiilor electrice” ,

ANRE organizeaza, in perioada 02.09.2013 – 20.12.2013,  sesiunea de Toamna 2013 a examenului deautorizare a electricienilor, precum si de autorizare a verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu executia si expertilor tehnici de calitate si extrajudiciari în domeniul instalatiilor electrice si de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat 

Programul de organizare si desfasurare:

02 – septembrie – 2013 Publicarea anuntului
16 – septembrie 20 – septembrie -2013 Inscrierea candidatilor
20 – septembrie -2013 (data postei) Termen final de inscriere
11 – octombrie – 2013 Nominalizarea centrelor
01 – noiembrie-2013 Publicarea listei tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute inRegulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului in care vor fi programati
04 – 08 – noiembrie -2013 Completarea dosarelor (dupa caz)
11 – noiembrie – 2013 Publicarea listelor finale a tuturor candidatilor (solicitanti care indeplinesc/ nu indeplinesc conditiile prevazute in Regulament), cu indicarea motivelor de neindeplinire, unde este cazul si cu precizarea centrului si a seriei in care vor fi programati
15 – noiembrie 08 – decembrie – 2013 Desfasurarea examenelor de autorizare si a seriilor de prelungire a valabilitatii calitatii de electrician autorizat
09 – decembrie – 2013 Publicarea rezultatelor pe pagina de internet
13 – decembrie – 2013 Data limita pentru inregistrarea contestatiilor
20 – decembrie – 2013 Rezultatele analizarii contestatiilor

NotaProgramul de organizare si desfasurare a sesiunii de Toamna 2013 ar putea suferi modificari in functie de numarul solicitantilor. Va rugam accesati periodic site-ul ANRE pentru informatii actualizate.

 

 

Raspunsuri (2) la intrebari, din normative tehnice, din tematica sesiunii toamna 2007 de autorizare a electricienilor gradul II

11/01/2008

SGC 2002     Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!

 Succes natual, in pregatirea Dv!

Editia 5

Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor pt gradul II.  

            Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu  care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor

  Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen !

Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.    Bibliografie: 

  1. NTE 006: Ord. 7/2006 – Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00
  2. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc
  3. PE 106/95 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  4. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice
  5. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile

Statistici

II inclus in III_IVB
II – III_IVA=38 intrebari
II ∩ III_IVA = 117 intrebari
III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari
III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari
III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II

nr III_IVA nr III_IV B Norma Enunt Varianta a Varianta b Varianta c
1 24 21 NTE 006 Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este. neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6 neglijabilă
axa 10
se calculează pe bază de formulă
2 25 22 NTE 006 Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor: 10% 5%
art 14
15%
3 26 23 NTE 006 Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului: scade
art 15 b
creşte rămâne constant
4 27 24 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu: curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3 curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3 curentul de scurtcircuit de şoc
5 28 25 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este: mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
Catalin Pandele,
Alin Voicu
art 16a pg 19 randurile 11 si 12
mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
art 16 a3
6 29 26 NTE 006 În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare: aproape de generator
Ani Dobos:art 16b
departe de generator
Ani Dobos:atr 16b
indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7 30 27 NTE 006 În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: se neglijează nu există art 16c se calculează pe bază de formulă
8 31 28 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare: rezistenţele de contact
art 9d
impedanţele de defect
art 9d
impedanţele de scurtcircuit
9 32 29 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate: capacităţile liniilor
 
art 13
Liliana art 9h
impedanţele de scurtcircuit
Ani Dobos:art 9h
admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)
Ani Dobos: art 9h
10 33 30 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii: scurtcircuitul este departe de generator art 9a scurtcircuitul este aproape de generator scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11 34 31 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante: valorile tensiunii de alimentare art 9c impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c impedanţele de scurtcircuit
12 35 32 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând: impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13 36 33 PE 102/86 Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate: în aceeaşi încăpere; în încăperi separate
Ani Dobos:art 2.6,
nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14 37 34 PE 102/86 Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri: este interzisă, cu unele excepţii;
Ani Dobos:art 2.7
este permisă întotdeauna; nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15 38 35 PE 102/86 În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face: se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;
Ani Dobos:art 2.12 , nota1
nu se admite se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16 39 36 I7/2002 Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor: este interzisă;   art 5.2.27 este permisă în anumite condiţii; este permisă, dar nu se recomandă.
17 40 37 PE 102/86 În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă: se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;
Ani Dobos:art 3.2
se montează indicatoare de securitate; în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
Ani Dobos:art 3.2
18 41 38 PE 102/86 Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc: siguranţe fuzibile;
Ani Dobos:art 3.7
orice tip de întreruptor; aparate debroşabile.
Ani Dobos:art 3.7
19 42 39 I7/2002 La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:  10 mm  15 mm
art 5.2.62
 20 mm
20 43 40 I7/2002 Tabloul de distribuţie trebuie montat: în plan orizontal perfect vertical şi bine fixat
art 5.2.79
nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21 44 41 I7/2002 Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:  50 A  100 A  
art 5.2.28
 150 A
22 45 42 PE 102/86 Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)
Ani Dobos:art 4.4.7
este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23 46 43 PE 102/86 Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:  este permisă nu este permisă
Ani Dobos:art 4.5.3
 de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
art 5.2.30
24 47 44 I7/2002 Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:  conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28  conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact  conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25 48 45 I7/2002 Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie: este interzisă; art 4.2.23 este permisă; este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26 49 46 I7/2002 Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin : întreruptoare manuale; siguranţe fuzibile; art 7.1.12 întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12
27 50 47 I7/2002 Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi: în încăperi separate  art 7.1.16 în dulapuri speciale
Ani Dobos:art 7.1.16
nu este necesar un spaţiu special
28 51 48 PE 102/86 Carcasele bateriilor de condensatoare: trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ
Ani Dobos:art 4.7.6
nu trebuie să fie legate la pământ; trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29 52 49 I7/2002 Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din: Cu
art 5.1.3 b
Al otel
30 53 50 PE 102/86 Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:  în plan vertical  în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal  în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
Ani Dobos:art 4.8.10
31 54 51 I7/2002 Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel: faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis; faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
32 55 52 PE 102/86 Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie: verde pentru poziţia deschis;
Ani Dobos:art 4.9.11
alb pentru poziţia deschis alb pentru poziţia închis
Ani Dobos:art 4.9.11
33 93 103 PE 155/92 Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza: puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4 puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;
Ani Dobos:art2.1.1
criteriilor constructive;
34 94 104 PE 155/92 Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească: 0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1 10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale 5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35 95 105 PE 155/92 Conductoarele coloanelor electrice: trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;
Ani Dobos:art 3.2.1
pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m; pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36 96 106 PE 155/92 Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de: 50 mmp 150 mmp 100 mmp
art 3.2.2
37 97 107 PE 155/92 Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ: în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3 în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3 doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
38 98 108 PE 155/92 Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:  firida de branşament  coloana electrică art 1.2.1  punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
 art 1.2.1
39 99 109 PE 155/92 Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:  linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2  firida de branşament şi coloană sau colonele electrice  coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
40 100 110 PE 155/92 Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:  20 A  30 A
art 2.1.5
 40 A
41 101 111 PE 155/92 Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:  10 apartamente  20 de apartamente
art 2.1.7
 30 de apartamente
42 102 112 PE 155/92 Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:  3 x 50 + 25 mmp  3 x 70 + 35 mmp
art 3.2.10
 3 x 95 +50 mmp
43 103 113 PE 155/92 Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:  10 m 15 m
art 3.2.10
 20 m
44 104 114 PE 155/92 Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:  0,3 m  0,4 – 0,5 m
art 3.1.1
 1m
45 153 115 I7/2002 Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente: clădirilor agricole şi horticole
 art 1.1e
protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
46 154 116 I7/2002 Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens: se admite nu se admite art 3.3.6 se admite condiţionat
47 155 117 I7/2002 Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică: numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
Ani Dobos:art 3.3.9
48 156 118 I7/2002 Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este: interzisă admisă admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
art3.3.9
49 157 119 I7/2002 Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este: recomandată obligatorie
Ani Dobos:art 3.4.3
la latitudinea consumatorului
50 158 120 I7/2002 La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor: până la 30 A
art 3.4.9
până la 50 A până la 20 A
51 159 121 I7/2002 Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:
‘interzisăAlin Voicu
art 4.1.44 

obligatorie
 art 4.1.27a
la latitudinea executantului
52 160 122 I7/2002 Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este: permisă interzisă art 4.1.41 obligatorie
53 161 123 I7/2002 Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru: instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9 instalaţii de comandă, semnalizare instalaţii de comutare şi similare
54 162 124 I7/2002 + PE 102/92 Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este: interzisă
Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43
permisă în anumite condiţii la latitudinea consumatorului
55 163 125 I7/2002 La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este: aluminiu cupru sau aluminiu obligatoriu cupru 5.1.3
56 164 126 I7/2002 Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac: în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie în interiorul golurilor din elementele de construcţie numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29
57 165 127 I7/2002 Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune: este permisă întotdeauna este permisă în cazul conductoarelor de cupru este interzisă 5.1.31
58 166 128 I7/2002 Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:  minimum 8 spire o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33
59 167 129 I7/2002 Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:  prin răsucire şi matisare  prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34  prin lipire cu cositor
60 168 130 I7/2002 Legăturile barelor se execută: numai prin sudare numai cu ajutorul şuruburilor cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37
61 169 131 I7/2002 Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu: 16 mmp  10 mmp
art 5.1.38
6 mmp
62 170 132 I7/2002 Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate: numai prin sudare numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40
63 171 133 I7/2002 Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de: 3 m  4 m       
axa5
 5 m
64 172 134 I7/2002 Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:  oriunde pe traseul conductelor nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport  numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60
65 173 135 I7/2002 Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ: este interzisă  5.1.64 este admisă este admisă numai pentru conductoare de cupru
66 174 136 I7/2002 Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează: numai în încăperi în care mediul nu este coroziv în orice categorie de încăperi sau mediu   5.1.79 numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
67 175 137 I7/2002 Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează: numai aparent numai îngropat aparent sau îngropat, în anumite condiţii
Ani Dobos:art 5.1.84
68 176 138 I7/2002 Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:  perfect orizontală  aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89   cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
69 177 139 I7/2002 În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la: 1 m 0,5 m circa 0,3 m     art 5.1.92
70 178 140 I7/2002 Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor: este strict interzisă este admisă fără restricţii trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice   5.1.92
71 179 141 I7/2002 Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este: admisă interzisă    5.1.103 admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
72 180 142 I7/2002 Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim: 3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129 1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală 15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
73 181 143 I7/2002 Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate: aparent, indiferent de traseu în ţevi de protecţie; înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.  5.1. 132
74 182 144 I7/2002 Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu: cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor; cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139 cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
75 183 145 I7/2002 În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de: 1 cm 5 cm minimum 7 cm 
art 5.1.141
76 184 146 I7/2002 Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu: 50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune; (5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156 20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
77 185 147 I7/2002 Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice: se admite se admite condiţionat
!!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta
este interzisă art 5.2.7
78 186 148 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate: numai pe conductoarele de fază; 5.2.15 numai pe conductorul de nul; pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
79 187 149 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de: 1m de la axul aparatului; (0,6-1,5) m de la axul aparatului; 1,5 m de la axul aparatului.
80 188 150 I7/2002 Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de: 6 A minim 10 A 
5.2.16
minim 16 A
81 189 151 I7/2002 În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit: cel puţin o priză; cel puţin două prize; 5.2.18 cel puţin trei prize.
82 190 152 I7/2002 În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite: peste 1m peste 1,5 m      5.2.19 peste 2m
83 191 153 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de: cel puţin 1 m cel puţin 1,25 m   5.2.19 cel puţin 1,5 m
84 192 154 I7/2002 Siguranţele automate cu filet se pot utiliza: numai pentru separare atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.26 numai pentru deconectare sub sarcină
85 193 155 I7/2002 Întrerupătoarele automate se pot utiliza: numai pentru separare atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.37 numai pentru deconectare sub sarcină
86 194 156 I7/2002 În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta: trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37 poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
87 195 157 I7/2002 Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de: cel puţin 50 mm  
 art 5.2.64
75 mm 100 mm
88 196 158 I7/2002 Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească: 2 m 2,3 m
art 5.2.67
2,5 m
Ani Dobos: art5.2.67
89 197 159 I7/2002 Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu  0,5 m  0, 8 m     art 5.2.70  1 m
90 198 160 I7/2002 Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:  10 m
art 5.2.75
 3 m  5 m
91 199 161 I7/2002 Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la: 0,5 kW 1 kW 2 kW 
art 5.2.86
92 200 162 I7/2002 Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:  dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2  întotdeauna  dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
93 201 163 I7/2002 La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:  3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat  art 5.3.5  1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat  5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
94 202 164 I7/2002 În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult: 100 grade C 150 grade C  200 grade C
art 5.3.8
95 203 165 I7/2002 Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu: grătar protector dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere  5.3.25 legătura la un conductor de protecţie
96 204 166 I7/2002 În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de: minimum 2 kW minimum 2,5 kW    (5.3.8) minimum 3 kW
97 205 167 I7/2002 Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna: în construcţie capsulată cu contact de protecţie
art  5.3.9
în execuţie sub tencuială
98 206 168 I7/2002 Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de: 1 kW 1,5 kW 2 kW
art  5.3.8
99 207 169 I7/2002 Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:  la borna din interior  la oricare dintre borne  la borna conectata la partea filetata a duliei
art 5.3.23
100 208 170 I7/2002 Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări: peste 5 kg de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg
art  5.3.27
de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
101 209 171 I7/2002 Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:  8 kW  10 kW  15 kW 
art 5.4.1
102 210 172 I7/2002 Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: numai de sarcinile în regim normal de funcţionare numai de sarcinile de pornire de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
art 5.4.2
103 211 173 I7/2002 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: numai de sarcinile în regim normal de funcţionare numai de sarcinile de pornire de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
art 5.4.2
104 212 174 I7/2002 În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la: 4 kW 5,5 kW
art 5.4.5a
 7,5 kW
105 213 175 I7/2002 În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:  3 kW  4 kW 
art 5.4.5a
5,5 kW
106 214 176 I7/2002 La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:  10 % din putere transformatoarelor din post  20 % din puterea transformatoarelor din post
art 5.4.6
 30 % din puterea transformatoarelor din post
107 215 177 I7/2002 Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele: numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină
art  5.4.8
108 216 178 I7/2002 Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la: 0,6 kW  1,1 kW
art 5.4.8
 2,5 kW
109 217 179 I7/2002 Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară: se prevede la fiecare motor
art  5.4.11
se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii    5.4.11 este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
110 218 180 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare: mai mică de 0,5 MΩ mai mare sau egala cu 1 MΩ  art 6.9 mai mare sau egala cu 2 MΩ
111 219 181 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna: numai între conductoarele active luate 2 câte 2 numai între fiecare conductor activ şi pământ  atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ  art 6.9
112 220 182 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la: cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere  art 6.11 cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
113 221 183 I7/2002 Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze: cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului  art 7.1.9
114 222 184 I7/2002 În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă  amplasarea dozelor de legături numai în: volumul 1de protecţie volumul 2 de protecţie volumul 3 de protecţie
Ani Dobos art 7.2.7
115 223 185 I7/2002 În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie: 0 I II 
art 7.2.8
116 224 186 I7/2002 În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor: este totdeauna admisă nu este admisă cu nici o condiţie este admisã condiţionat 7.2.9
117 225 187 I7/2002 Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi: din materiale electroizolante  7.3.2 flexibile metalice
118   188 PE 106/2003 Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este: valoarea eficace a tensiunii între faze: valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare Cap II valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare
119   189 PE 106/2003 Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin: valorile rotunjite ale secţiunilor ambele metale
Cap II
valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor două metale) valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2 zecimale
120   190 PE 106/2003 Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind: semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim. Cap II
121   191 PE 106/2003 La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia în considerare: zona meteorologică şi tipul de amplasament art 9 presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii stratului de chiciură
Muresan Dan art 9
doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor)
122   192 PE 106/2003 Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor: produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi
 art 21
produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot neglija
Muresan Dan art 21
produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau conductoare
123   193 PE 106/2003 La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de: 10% 15% 5%  art 25
124   194 PE 106/2003 La dimensionarea LEA de joasă tensiune, săgeata maximă a LEA se calculează în: ipoteza temperaturii maxime  art 26 ipoteza încărcării cu chiciură art 26 ipoteza vântului maxim
125   195 PE 106/2003 Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate: este interzisă este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente cu obstacole mai mici de 10 m)
Liliana  art 29
este admisă pentru lucrări de reparaţii, în baza unor justificări tehnico-economice
126   196 PE 106/2003 Pentru construcţia LEA  j.t. utilizarea conductoarelor din oţel-aluminiu sau aliaje de aluminiu, neizolate: este interzisă este admisă în zonele de amplasament I (câmpii, dealuri, litoralul mării sau al lacurilor, amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mici de 10 m)
Liliana  art 29
este admisă în zonele de amplasament II (localităţi, cu excepţia centrelor marilor oraşe, precum şi amplasamente din zone construite, cu obstacole mai mari de 10 m)
127   197 PE 106/2003 La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din oţel-aluminiu, să fie: 16 mmp 25 mmp art 31 30 mmp
128   198 PE 106/2003 La dimensionare, din considerente mecanice se recomandă ca secţiunile minime ale conductoarelor LEA j.t. neizolate, din aluminiu, să fie: 20 mmp 16 mmp 35 mmp art 31
129   199 PE 106/2003 În LEA j.t. se utilizează de regulă, stâlpi din: metal
 art 35, 36
lemn
 art 35, 51
beton armat, prefabricaţi 
Muresan Dan art 35, 51
130   200 PE 106/2003 La dimensionarea LEA j.t., la determinarea încărcărilor tuturor stâlpilor, se ia în considerare o încărcare suplimentară provenită din greutatea montorului şi a dispozitivelor de montaj, cu valoarea recomandată de: 500 daN 100 daN art 43 250 daN
131   201 PE 106/2003 Montarea pe stâlpii LEA j.t. a diverselor obiecte ca panouri, placarde, cabluri, reclame, etc.: este interzisă este permisă numai cu acordul unităţii care exploatează linia electrică respectivă este permisă necondiţionat
132   202 PE 106/2003 La dimensionarea LEA j.t., dacă încărcările rezultate prin calcul depăşesc momentul maxim al stâlpului şi se montează o ancoră, dimensionarea acesteia se face la încărcări de calcul cu un coeficient de siguranţă de: 2 2,5
 art 54
1,5
133   203 PE 106/2003 Accesoriile LEA j.t. (console, suporturi, armături) se protejează prin: vopsire smălţuire zincare art 36
134   204 PE 106/2003 Distanţa minimă pe verticală de la fasciculul torsadat al LEA j.t., montat pe stâlpi, în punctul de săgeată maximă, la sol, trebuie să fie de: 4 m art 64 3m 2,5 m
135   205 PE 106/2003 Montarea fasciculelor LEA j.t. pe faţadele clădirilor se va realiza cu respectarea următoarelor: pereţii trebuie să fie din materiale necombustibile şi rezistenţi din punct de vedere mecanic
 art 65
distanţa de la fascicul la sol să fie de minimum 2 m este interzisă montarea pe pereţii încăperilor în care au loc procese termice
Muresan Dan art 65
136   206 PE 106/2003 În cazul LEA j.t. cu conductoare neizolate, conductoarele vor fi montate: în coronament orizontal
 art 66
în coronament vertical, în cazuri justificate
 art 66
întotdeauna în coronament vertical
137   207 PE 106/2003 Indiferent de tipul coronamentului LEA j.t. sau zona meteorologică, distanţa minimă între conductoarele neizolate, în punctele de prindere nu va fi mai mică decât: 0,15 m 0,5 m
art 69
2 m
138   208 PE 106/2003 La dimensionarea LEA j.t. distanţa minimă pe verticală de la conductoare, în punctul de săgeată maximă şi suprafaţa solului, în zonele cu circulaţie frecventă, trebuie să fie de: 6 m
 art 71
3 m 10 m
139   209 PE 106/2003 La dimensionarea LEA j.t. cu două circuite cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă dintre fascicule trebuie să fie: 30 cm
 art 75
50 cm nu este normată
Alin Voicu
art 73
140   210 PE 106/2003 La dimensionarea LEA j.t. având un circuit cu conductoare neizolate şi un circuit cu conductoare izolate torsadate, distanţa minimă între cele două circuite trebuie să fie de: 30 cm
 art 75
nu este normată 50 cm
141   211 PE 106/2003 La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune: distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 3 m distanţa pe stâlp între elementele liniei de medie şi joasă tensiune va fi de minim 1,5 m
art 77
circuitul de joasă tensiune se montează sub circuitul de medie tensiune
Liliana art  77
142   212 PE 106/2003 La dimensionarea LEA cu stâlpi comuni pentru joasă şi medie tensiune, distanţa pe verticală între conductorul inferior al liniei de medie tensiune, la condiţia de săgeată maximă, şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune se stabileşte în funcţie de deschiderea dintre stâlpi art 79 nu va fi niciodată mai mică de 1,5 m va fi de minim 1 m, indiferent de deschiderea dintre stâlpi
143   213 PE 106/2003 Realizarea liniilor aeriene de joasă tensiune pe aceiaşi stâlpi cu instalaţii pentru transportul în comun: este permisă dacă troleibuzele sunt prevăzute cu limitator de cursă care să reţină captatoarele la deconectarea accidentală a acestora de la linia de contact art 82 este interzisă este permisă dacă la dimensionarea stâlpilor se ţine seama şi de încărcările datorate instalaţiilor de transport în comun şi distanţele între circuite sunt cele reglementate art 82
144   214 PE 106/2003 La dimensionarea liniilor electrice de joasă tensiune, se are în vedere ca măsură de siguranţă: realizarea unor fundaţii speciale deschiderea nu va depăşi 80% din valoarea deschiderii calculate art 84 interzicerea înnădirii conductoarelor art 84
145   215 PE 106/2003 La dimensionarea LEA j.t. traversarea cu linia peste căi ferate în zona staţiilor, depourilor de locomotive, a atelierelor de material rulant: se face cu respectarea unei distanţe minime pe verticală de 7 m nu se admite art 89 se admite în condiţii de siguranţă mărită
146   216 PE 106/2003 La dimensionarea LEA j.t. la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în afara localităţilor, stâlpii LEA j.t. se amplasează: în zona de protecţie a drumului, necondiţionat în afara zonei de protecţie a drumului art 94 în zona de protecţie numai cu acordul unităţii care administrează drumul şi luarea măsurilor stabilite de comun acord art 94
147   217 PE 106/2003 La dimensionarea LEA j.t., la traversările şi apropierile faţă de drumurile situate în interiorul  localităţilor (urbane sau rurale), stâlpii LEA j.t. se amplasează la o distanţă minimă de bordură de: 0,2 m art 95 0,1 m nu este normată
148   218 PE 106/2003 LEA de joasă tensiune pe stâlpi comuni cu medie tensiune se realizează cu respectarea unor prevederi cum ar fi: linia cu tensiune mai mică se va monta deasupra liniei cu tensiune mai mare se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ ale liniei de medie tensiune art 98 armăturile metalice ale tuturor stâlpilor se vor lega la conductorul de nul art 98
149   219 PE 106/2003 Traversarea LEA de joasă tensiune peste construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie): este permisă dacă distanţa minimă pe verticală între LEA şi construcţie este de minim 2 m este permisă condiţionat, în funcţie de tipul construcţiei este interzisă art 105
150   220 PE 106/2003 Apropierea axului  LEA de joasă tensiune de construcţii în care se prelucrează sau depozitează substanţe combustibile, inflamabile sau cu pericol de incendiu (explozie): este interzisă la o  distanţa mai mică de 1,5 ori înălţimea deasupra solului a celui mai înalt stâlp din zonă art 105 este permisă condiţionat (doar în „cazurile obligate” în care nu se poate respecta distanţa minimă, cu tratarea de comun acord între unităţile care administrează linia şi construcţia) art 105 este interzisă
151   221 PE 106/2003 Traversarea liniilor de contact pentru tramvai sau troleibuz de către LEA de joasă tensiune: se face cu LEA cu conductoare izolate torsadate art 110 este interzisă se face respectându-se condiţiile de „siguranţă mărită” art 110
152   222 PE 106/2003 Apropierea LEA de joasă tensiune faţă de clădiri se realizează: respectând o distanţă pe verticală de minim 2 m, măsurată la săgeată sau deviaţie maximă în funcţie de categoria de pericol a clădirii
 art 117
respectând o distanţă pe orizontală de minim 1 m între un stâlp al LEA şi orice parte a unei clădiri
Muresan Dan art 117
153   223 PE 106/2003 Montarea fasciculelor de conductoare izolate torsadate ale LEA j.t. pe elemente de  clădire din materiale combustibile: este întotdeauna interzisă este admisă condiţionat (cu condiţia ca între fasciculul şi peretele combustibil se interpune un material incombustibil) art 119 este admisă necondiţionat
154   224 PE 106/2003 La traversarea şi apropierea LEA j.t. cu conductoare neizolate  faţă de poduri, baraje, diguri, trebuie respectată o distanţă minimă de: 1 m 0,3 m 2 m  art 121
155   225 PE 106/2003 Construirea LEA j.t. peste ape curgătoare, lacuri sau canale navigabile sau în zona de protecţie a acestora: este întotdeauna interzisă este permisă condiţionat
 art 123
este întotdeauna permisă

  

 

Tematica şi bibliografie pentru examenul de autorizare electricieni

08/01/2008

SGC 2002           Va doresc succes la examen! Va recomand sa accesati cat mai des site ANRE si sa consultati legislatia energetica direct de la sursa.

Va sugerez sa vizitati cat mai des sectiunea dedicata examenelor de autorizare de pe site ANRE. Acolo veti gasi toate informatiile necesare pentru pregatirea examenului si comunicarile Comisiei de examinare atat in faza de verificare a dosarelor pana la cea de publicare a rezultatelor

Domeniul Denumire document Document aprobat prin: Indicativ: Inlocuieste pe: Aplicabilitate pe grad / tip
I II IIIA/IVA IIIB/IVB
Electrotehnica Cunoştinţe de electrotehnică, măsurări electrice şi maşini electrice (se pot studia manualele şi cărţile din literatura tehnică de specialitate)       DA DA DA DA
Legislatie 1.               Legea energiei electrice nr. 13 din 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23.02.2007       DA DA DA DA
  2.               Regulament de furnizare a energiei electrice la consumatori HG nr. 1007 din 25.07.2004, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 673 din 27.07.2004     DA DA DA DA
  3.               Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public HG nr. 867 din 17.07.2003, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 559 din. 4.08.2003     DA DA DA DA
  4.               Codul tehnic al reţelei electrice de transport – Revizia 1 Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08.2004, cu modificările şi completările ulterioare      NU NU DA DA
  5.               Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie Decizia ANRE nr. 101 din 6.06.2000 a Preşedintelui ANRE     DA DA DA DA
  6.               Codul de măsurare a energiei electrice Ordinul ANRE nr. 17 din 20.06.2002 al Preşedintelui ANRE     NU NU DA DA
  7.               Norme tehnice pentru stabilirea zonelor de protecţie şi siguranţă ale capacităţilor energetice Ordinul ANRE nr. 4 din 9.03.2007     NU NU DA DA
  8.               Regulament pentru autorizarea electricienilor care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, Revizia 3 Ordinul ANRE nr. 25 din 20.07.2007     DA DA DA DA
  9.               Regulament pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, Revizia 3 Ordinul ANRE nr. 24 din 20.07.2007     NU DA DA DA
  10.            Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public Ordinul ANRE nr. 45/ 2006     DA DA DA DA
  Procedura de solutionare a neintelegerilor privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public si emiterea avizelor de amplasament Ordinul ANRE nr. 18/ 2004     NU DA DA DA
Norme tehnice 11.            Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.   I 7 /2002, Ordin MTCT   DA DA DA DA
  12.            Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenerge-tice împotriva supratensiunilor Ordinul ANRE nr. 2/ 2003; NTE 001/03/00 PE 109 NU NU DA DA
  13.            Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii, comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor Ordinul ANRE nr. 34/ 2003 NTE 002/03/00   NU NU NU DA
  14.            Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V Ordinul ANRE nr. 32/ 004 NTE 003/04/00 PE 104/93, PE 122/82, PE 123/78 NU NU DA DA
  15.            Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice Decizia ANRE nr. 1424/ 2006 NTE 005 PE 013 NU NU DA NU
  16.            Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV Ordinul ANRE nr. 7/ 2006 NTE 006/06/00 PE 134 NU DA DA DA
  17.            Prescriptii generale de proiectare a retelelor electrice (republicate in 1993). Modificarea 1 (1990)   PE 022-3/87   NU NU DA NU
  18.            Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kV   PE 101/ 1985 (republicat în 1993)   NU NU DA DA
  19.            Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice   PE 102/1986 (republicat în 1993)   DA DA DA DA
  20.            Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit   PE 103/1992   NU NU DA DA
  21.            Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune   PE106/95   NU DA NU DA
  22.            Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice   PE 107/1995;   NU NU DA DA
  23.            Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice electrice   PE 116-94 PE 196-84 NU NU NU DA
  24.            Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari   PE 120/1994   NU NU DA DA
  25.            Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica   PE132/95   NU NU DA NU
  26.            Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV   PE 134/1995;   NU NU DA DA
  27.            Instructiuni privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatiilor electrice de distributie de 1-110kV   PE 135-91   NU NU DA NU
  28.            Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile   PE 155/1992   DA DA DA DA

  Bibliografie 

Domeniul tematic Electrotehnică: Manualele şi cărţi din literatura tehnică de specialitate;

Domeniul tematic Legislatie:

      Legile şi reglementările aprobate prin hotărâri ale Guvernului sunt publicate în Monitorul Oficial al României.

      Reglementările ANRE (regulamente, coduri, etc), aprobate prin Ordin al preşedintelui ANRE sunt publicate pe pagina de INTERNET a ANRE www.anre.ro şi pot fi descărcate gratuit.

Domeniul tematic Norme tehnice:

      Normele tehnice ce au indicativul NTE, aprobate prin Ordin al preşedintelui ANRE, sunt publicate pe pagina de INTERNET a ANRE www.anre.ro şi pot fi descărcate gratuit.

      Normativele tehnice ce au indicativ PE (prescripţie energetică) se pot procura de la Editura ICEMENERG, Oficiul de Documentare în Energetică ODE, Bd. Energeticienilor 8, sector 3, telefon 021-346.27.69. 021-346.27.04.

      Normativul care figurează la punctul 11 al listei bibliografice se poate procura de la INCERC, Şos. Pantelimon 266 (după Piaţa Delfinului) între orele  9 – 15, telefon 021-255 22 50.

Mihai spune:
03/02/2009 la 12:02   modifică

Buna ziua,
Va multumesc pentru munca depusa cu acest blog, si prin faptul ca ne impartasiti toate cunostintele. Vreau doar sa va aduc la cunostinta ca s-au schimbat numerele de telefon cu care se poate lua legatura cu reprezentantii ANRE, sunt trecute pe site-ul ANRE cele noi, am avut placerea sa vorbesc cu o doamna foarte amabila.
Noile numere sunt:
“Informatii
Serviciu Atestari/Autorizare electricieni
Tel: 021-3278136; 021-3278137
Secretariat:
Tel:021-3278104
Fax: 021-3278170
Programul de lucru cu publicul
L M M J V – 9.00 – 13.00″

Va multumesc si bafta in continuare.

Mihai

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

01/01/2008

SGC 2010          De Craciun in Voluntari si in alte cateva localitati au fost intreruperi de curent. Ziarele s-au inflamat. Pe forumuri au curs cuvinte grele. Am scris articolul Sarbatori fara lumina.
       Fuga mass media dupa senzationalul ieftin si superficilitatea reporterilor au condus la ratarea unei sanse ca analizand insatisfactia generata de „pana de curent” sa se ajunga la cauze si pe aceasta cale sa se exercite o presiune constructiva pentru promovarea masurilor corective necesare.
       Acum, chiar si  dupa acele demersuri jurnalistice, probabil ca suntem in aceeasi situatie. Un mic foc de paie si cateva masuri de conjunctura.
      Probabil ca pana cand administratia locala nu va intelege ca are responsabilitatea asigurarii finantarii retelelor de utilitati inainte de a elibera autorizatorizatii de constructie probabil ca zona se va confrunta in continuare cu pene de curent.
   Asta e legea in Romania (13/2007  (art12(2)) si toate reglementarile anterioare). Finantarea asigurarii conditiilor de racordare se face de solicitanti. Electrificarea unor noi zone se face de catre administratia locala sau dupa caz de dezvoltatorii noilor proiecte imobiliare.
      In aceste conditii operatorii de distributie (OD) nu pot investi decat riscand. Reglementarile ANRE nu permit acest risc si bine fac. In acest fel sunt protejati toti clientii OD de abuzuri si interpretari optimiste a diverselor proiecte  care ar presupune constructia de noi retele electrice. 
      Fara surse de finantare corect dimensionate orice zona se dezvolta chiniut trecand prin repetate pene de curent care in final conduc la costuri neperformante, la pierderi economice nervi si disconfort.
           Romania are un sector energetic despre care se pot spune multe dar ramane o certitudine incontestabila: profesionalismul energeticienilor romani ne-a ferit in ultimii 30 de ani de evenimente majore. In acest timp in jurul nostru s-au intamplat multe evenimente de un dramatism deosebit.
          
             Riscuri exista oriunde exista o instalatie creata de om. Daca vorbim de o instalatie uriasa care se intinde ca o plasa peste intreg teritoriul tarii vulnerabila la prostia omeneasca, la vandalisme, la improvizatii, la fenomene meteo extreme, etc, etc, etc atunci probabilitatea de defect devine palpabila, amenintatoare.
          O mana de oameni reusesc sa tina sub control acest urias sistem si in 99.999% din cazuri performantele pe care le asigura sunt superioare prevederilor contractuale.
           
          Probabil ca doar balcanismul nostru incontestabil determina un primar sa-si insoteasca concetatenii la blocarea unui drum national iar mass media sa trateze superficial efectele unei stari de fapt ale caror cauze sunt inafara retelelor electrice.

Pana de curent a paralizat America de Nord

 mai rau decat un atentat terorist

            „Totusi, populatia a reactionat cu calm. Cauzele celei mai mari avarii electrice din istorie raman necunoscute. Transportul public – paralizat, pietonii – loviti de masini.
           Primul gand: „E ca la 11 septembrie 2001!”.
           Mobilizare generala ca la un atentat.
           Bush: „Pot spune cu siguranta ca acesta nu este un act terorist„.
        Economia americana a scapat cu rani usoare. Mai multe centrale americane – inchise.
       Vineri seara, energia electrica fusese restabilita doar partial. Populatia, avertizata sa nu-si puna imediat in functiune aparatura electrocasnica.”

 Cele mai spectaculoase pene de curent din SUA si Canada

           „Pana de curent care a paralizat, joi, statul american New York si sudul Canadei are precedente in Statele Unite si in lume.
                STATELE UNITE
 – 9 noiembrie 1965 – cea mai mare pana de curent din istoria Statelor Unite a lasat in intuneric 30 de milioane de persoane din sapte state din nord-estul Americii si o parte din Canada. Incidentul a fost provocat de oprirea unui releu situat in apropiere de frontiera Canadei, ca urmare a unei fluctuatii puternice de tensiune. – – 13 iulie 1977 – intrerupere de curent de mai multe ore in orasul New York si comitatul invecinat Westchester. Politia a fost nevoita sa aresteze 4.000 de persoane din cauza valului de jafuri si revolte.
– 3 iulie 1996 – zece milioane de locuitori din vestul tarii si dintr-o serie de regiuni din Canada si Mexic au ramas fara curent electric ca urmare a unei defectiuni la reteaua electrica dintre statele Wyoming si Idaho.
– 18 ianuarie 2001 – un milion de californieni au ramas fara curent electric in regiunea San Francisco. Statul California are deseori probleme de acest gen, dupa liberalizarea ratata a sectorului energetic.
     CANADA
 – ianuarie 1998 – in estul Canadei, peste trei milioane de oameni au fost nevoiti sa traiasca fara curent electric mai mult de o saptamana, din cauza ploilor foarte reci care au supraincarcat liniile electrice.”

Cauzele exacte ale celei mai mari avarii electrice din istorie

 raman necunoscute

          „In timp ce realimentarea cu electricitate incepuse sa se faca treptat simtita, vineri dimineata, in majoritatea oraselor din nord-estul Statelor Unite si sudul Canadei – afectate, joi dupa-amiaza, de cea mai mare pana de curent din istoria continentului nord-american -, inginerii energeticieni americani si canadieni nu reusisera sa stabileasca cu exactitate cauzele care au provocat acest incident.
           Dupa ce autoritatile de la Washington au exclus categoric teoria unui atac terorist, expertii din domeniul energetic au incercat sa ofere cateva explicatii pentru pana de curent care a afectat aproape 50 de milioane de persoane.

      Phill Harris, presedintele PJM Interconnect, compania care coordoneaza reteaua de aprovizionare cu electricitate din Pennsylvania si din alte noua state americane, a declarat, ieri, ca pana de curent a fost provocata, cel mai probabil, de o defectiune tehnica produsa la o centrala electrica din regiunea Marilor Lacuri, centrala aflata fie in nordul statului New York, fie pe teritoriul canadian (!!! incertitudine).

            Centrala respectiva era conectata la alte instalatii energetice majore, iar caderea de tensiune, printr-un efect de domino, a dus, intr-un interval de numai trei minute, la blocarea a alte 21 de centrale, intre care zece centrale nucleare. Pana de curent s-a extins apoi rapid, afectand liniile de inalta tensiune din estul si centrul Statelor Unite, a mai spus Harris. El a explicat ca sistemele automate care monitorizeaza reteaua de electricitate au functionat normal, intervenind pentru a compensa caderea de tensiune aparuta in nordul Statelor Unite, insa, in cele din urma, incercand sa suplineasca lipsa de electricitate, reteaua a devenit instabila si a determinat inchiderea sau izolarea unor instalatii electrice, in scopul prevenirii unui colaps al intregului sistem energetic american.
       Nu vom sti ce a determinat aceasta pana, decat dupa ce vom verifica toate detaliile existente. Ne va lua insa ceva timp pana sa analizam toate amanuntele si sa gasim cauza initiala„, a avertizat Harris.
     In timp ce oficialitatile americane nu s-au pronuntat asupra cauzelor exacte ale incidentului, canadienii s-au lansat intr-o serie de declaratii contradictorii.
   Joi, la scurt timp dupa producerea incidentului, biroul premierului canadian anunta ca pana de curent a fost declansata de incendiul provocat de un fulger care a lovit o centrala electrica aflata in partea americana a cascadei Niagara. Aceasta informatie avea sa fie insa infirmata rapid de autoritatile locale americane din zona Niagarei. Ceva mai tarziu, ministrul canadian al Apararii, John McCallum, a afirmat ca pana de curent care a paralizat nord-estul continentului american a avut loc din cauza unei probleme survenite la o centrala din Pennsylvania.
      Tot autoritatile de la Ottawa au anuntat ca reteaua canadiana a fost „contaminata” de la cea americana. Un oficial canadian a declarat ca, in momentul producerii penei de curent, Canada importa electricitate din Statele Unite. Vineri dimineata, responsabili canadieni din domeniul energetic afirmau ca, mai intai, vor fi realimentate cu energie localitatile mici, de teama ca nu cumva reconectarea unui oras mare sa nu duca la o noua paralizare a retelei electrice, din cauza cererii mari de curent. In acelasi context, autoritatile canadiene au cerut populatiei sa nu-si puna imediat in functiune aparatele electro-casnice.
   Pana de curent produsa joi dupa-amiaza i-a facut pe specialistii americani din domeniul energetic sa recunoasca un adevar incredibil.
Statele Unite sunt o superputere cu o retea energetica din lumea a treia
a declarat, ieri, Bill Richardson, fost secretar al Departamentului pentru Energie, adaugand ca la originea acestei catastrofe se afla faptul ca
 nimeni nu mai construieste capacitati electrice de transmisie care sa faca fata necesitatilor noastre actuale„.
   La randul sau, consilierul unei organizatii de evaluare a starii retelei electrice din Statele Unite, David Cook, avertizase Congresul american, inca de acum doi ani, ca o pana de curent de mare amploare este inevitabila.
Intrebarea nu este daca se va mai produce o pana majora a retelei de electricitate, ci cand si unde se va intampla acest lucru”, declara Cook
la vremea respectiva, in fata Congresului.
     El a mai precizat ca infrastructura energetica a Statelor Unite imbina in mod periculos metode de control computerizate cu echipamente invechite, datand din 1950.
     Desi organizatia lui Cook apreciase, anul trecut, ca vor fi necesare 56 de miliarde de dolari pentru reabilitarea retelei, oficialitatile de la Washington nu au fost dispuse sa investeasca in acest scop decat 35 de milioane de dolari. Administratia Bush si lideri ai Comisiei pentru energie electrica din cadrul Congresului discuta, de doi ani, despre o noua legislatie care sa contribuie la refacerea sistemului energetic, insa, pana in prezent, nu a fost inaintata Congresului nici o lege in acest sens.
     Si s-a facut putina lumina… Vineri seara, energia electrica nu fusese inca restabilita in tot orasul New York, iar Detroit ar putea ramane fara curent si peste weekend. In New Jersey, in schimb, lumina revenise in majoritatea caselor, ca si in Toronto, Canada. In restul statelor, alimentarea cu energie electrica fusese restabilita partial. Traficul revenise si el la normal, desi metroul newyorkez nu a circulat seara, in timpul orelor de varf. Tronsoane ale sistemului energetic au continuat insa sa aiba probleme si in timpul zilei de vineri. Autoritatile au rugat cetatenii sa nu utilizeze aparate cu consum mare de energie, care pot provoca noi caderi in reteaua inca insuficient stabilizata. „

Asupra relatiei dintre OD si unitatile independente de proiectare de retele electrice

29/12/2007

 

SGC 2002          ANRE confera unitatilor de proiectare pe care le autorizeaza statutul de parteneri ai operatorilor de distributie (OD) in privinta dezvoltarii si modernizarii reteleor electrice.

          Pentru o buna colaborare este necesar sa construiasca o platforma comuna de valori intre OD si fiecare unitate de proiectare cu care acestia colaboreaza menita sa asigure pentru unitatile de proiectare o eficinta si o eficacitate sporita iar pentru OD garantia unor parteneri in care pot avea incredere ca le vor oferi lucrari de calitate la termenele convenite.

          Consideram proiectantul un specialist informat apt sa inteleaga necesitatea dezvoltarii durabile a retelelor electrice cu respectarea legislatiei, a mediului si a proprietatii private.

          Dupa 18 ani de formare a economiei de piata trebuie sa fim constienti de realitatile din jurul nostru :

  • legislatia sustine si garanteaza proprietatea privata ;
  • ANRE a inceput(timid) intretinerea normativelor tehnice;
  • mare parte din normative nu au mai fost actualizate necesitand o utilizare precauta ; 
  • legislatia privind proprietatea intelectuala a prins contur si are chiar tendinta de a deveni operationala ; 
  • administratia locala da semne ca este pregatita sa-si administreze mai bine patrimoniul;
  • legea 50 privind autorizarea constructiilor si a celor privind administrarea domeniului public impun utilizarea in documentatii a planurilor bazate de tridicari topo in coordonate urniversale ;
  • legea 10 a calitatii in constructii este un fapt implinit cu buna practica de aplicare ;
  • operatorii de distributie sunt interesati de dezvoltarea durabila aceasta inseamna promovarea de lucrari care sa rezolve probleme concrete si sa asigure premise de exploatare a retelelor de distributie cu costuri operationale reduse asigurand realizarea cerintelor licentelor si standardelor de performanta in raport cu fiecare utilizator;
  • regulile de electrosecuritate sunt din ce in ce mai stricte iar incalcarea lor este sanctionata tot mai sever;
  • clientii OD reclama vechement servicii de calitate pentru banii pe care ii platesc ;

         Cele de mai sus si poate multe altele nementionate converg catre redefinirea si consolidarea importantei meseriei de proiectant . 

         Punctam cateva consecinte ale noului context economico-social-legislativ asupra activitatii de proiectare si asupra proiectantilor :

  1. raspunderea proiectantului se extinde pe toate durata de exploatare a instalatiilor proiectate;
  2. in documentatii constructorii trebuie sa aiba toate informatiile necesare executiei lucrarii la nivelul necesar de calitate. Nu mai au sustinere ipotezele ca o tehnologie sau alta este cunoscuta si nu mai trebuie prezentata in documentatie. Acest lucru este evident daca ne gandim la multitudinea de fabricanti la internationalizarea ofertelor tehnice si tehnologice precum si la independenta unitatilor de constructii si la disparitia practic a fiselor tehnologice universal valabile. O documentatie care nu tine cont de aceste realitati este o documentatie realizata cu instrumentele unui context social-economic-legislativ de care Romania s-a indepartat acum 18 ani .O astfel de documentatie nu este compatibila cu realitatile tehnice legislative din prezent.
  3. In documentatii unitatea de exploatare trebuie sa isi regaseasca toate informatiile necesare unei exploatari corecte.
  4. Prin sistemul de avize , acorduri,autorizatii , instalatiile trebuie realizate pe teren solid existenta lor trebuie sa nu poata fi contestata. Riveranii trebuie sa fi aceptat reguli de coexistenta astfel incat noua instalatie sa nu reprezinte un abonament la litigii sau la costuri neperformante cum ar fi de exemplu defrisarile/decoronarile ;
  5. Proiectantul trebuie sa faca un continuu efort de documentare cu privire la:
  • metode si algoritmi de dimensionare ;
  • software de tehnoredactare; 
  • echipamenet si tehnologii noi
  •  legislatie ;

6.   Proiectantul trebuie sa cunoasca fara dubiu performantele echipamentelor pana la a solicita acces la argumentele tehnice care le dovedesc. Doar in acest mod poate asigura compatibilitatea si poate promova solutii performante pentru client.

7. In documentatii toate materialele si toate utilajele trebuie sa fie promovate prin declararea si impunerea justificata a parametrilor tehnici.

        Dam aici un exemplu elocvent. Desi contactele electrice alaturi de izolatie definesc performanta instalatiei in prea multe documentatii acestea beneficiaza de o atentie minima sau chiar sunt ignorate. Constructorii isi iau libertatea sa aprovizioneze cele mai ieftine sau disponibile cleme, le monteaza la bunul  simt al electricianului neinstruit iar rezultatul se traduce in nonperformanta costisitoare.

8/ Toti factorii implicati in realizarea unei lucrari in retelele electrice, beneficiar, proiectant, constructor, au certificate sistemele de management al calitatii. Aceasta stare de fapt trebuie sa fie mai mult decat o moda. Trebuie sa reflecte in continutul documentatiei, in executia efectiva si in inregistrarile concrete care atesta calitatea interfazica.

     Va propunem sa meditam la starea de fapt a aspectelor practice legate de calitate si sunt convins ca vom constata ca inca sunt multe lucruri de imbunatatit. In vederea asigurarii unui caracter practic imediat al acestui demers rezumam cateva aspecte care trebuie sa fie solutionate de dv. inaintea prezentarii documentatiilor la  avizare pentru a evita insatisfactiile, costurile neperformante si pentru a preveni nerespectarea termenelor angajate prin contractele de proiectare :

  1. Se vor obtine toate avizele necesare executarii lucrarii in deplina legalitate chiar daca (in unele cazuri) acestea nu sunt solicitate in certificatele de urbanism ;
  2. Desenele se vor realiza cu instrumente moderne (de preferat si din considerente de costuri) la scari relevante care sa asigure un bun suport de comunicare cu cititorul ;
  3. Planurile vor fi realizate in baza ridicarilor topografice in coordonate stereo 70. Exista astfel de suporturi topografice in toate judetele care se pot achizitiona la preturi rezonabile. Exista unitati specializate care pot efectua ridicarile topo in timp util.
  4. De la proprietari se vor obtine avize in fata Notarului Public certificate de acesta.
  5. Se vor face calcule electrice de dimensionarea echipamentelor .
  6. Se vor face calcule de alegerea protectiilor plecand de la premisa necesitatii asigurarii selectivitatii si sensibilitatii protectiilor pe intreaga lungime a retelelor .     Algoritmii vor fi declarati.

          Atentionam ca legislatia referitoare la masurile de prevenire a accidentelor prin electrocutare prin atingere indirecta nu este optionala.  Retelele trebuie sa fie sigure cu atat mai mult cu cat adesea sunt amplasate in zone cu circulatie frecventa.

            Asigurarea cerintelor de selectivitate si sensibilitate se poate realiza pe urmatoarele cai:  

  • alegerea atenta a curbelor de ardere/declansare ;
  • prevederea de cutii de selectivitate echipate cu protectii;
  • schimbarea solutiilor uzuale de protectie (de exemplu realizarea unei retele TN-S si promovarea protectiilor diferentiale);
  • marirea sectiunii conductoarelor retelei stradale ;
  • realizarea de noi puncte de injectie din reteaua mt. Pentru scurtarea lungimii retelei stradale; Atentionam proiectantii asigurarea sensibilitatii si selectivitatii protectiilor nu poate fi acceptata daca se realizeaza prin restrictionarea capacitatii de distributie a retelelor stradale. 

7.    Documentatiua trebuie sa contina o sectiune a analiza avizelor si acordurilor prin care sa se scoata in evidenta conditionarile si restrictiile si in care sa se faca dovada respectarii lor prin trimitere la sectiunea din documentatie unde se tine cont de cerintele avizatorilor.

8.     Lucrarile de modernizare retele j.t. trebuie sa contina capitol distinct de prognoza evolutiei sarcinii pe urmatorii 15 ani.   Instalatiile trebuie dimensionate sa asigure parametrii de calitate a energiei electrice corespunzator sarcinii prognozate.

9.     Se vor face calcule de dimensionare mecanica .

10. Rezultatele calculelor electrice si mecanice vor fi explicitate,interpretate si vor beneficia de concluzii explicit formulate .

11. Utilajele si materialele principale (stalpi,cleme pentru legaturi mecanice, cleme pentru legaturi electrice,conductoare, cutii de conexiuni) vor avea precizate explicit parametrii electrici si mecanici , modalitatile de certificare a conformitatii fata de parametrii si a certificarii calitatii. Se vor prezenta scheme monofilare, desene tehnice cu precizarea dimensiunilor si parametrilor relevanti.

12. Toate anexele, tabelele, plansele, schemele, schitele, trebuie referite in lucrare cel putin o data si ori de cate ori este necesar.

13. Atunci cand fisele tehnice nu contin scheme si desene tehnice se va mentiona ca sunt valabile doar insotite de plansele respective. De asemenea plansele desenate se vor corela cu fisele tehnice prin inscrisuri explicite.

14. Se vor descrie tehnologiile de realizare a lucrarilor/instalatiilor proiectate.

15. La SF se va insista pe: 

  • interpretarea indicatorilor economici ;
  • pe prezentarea/dovedirea motivelor tehnice, de securitate, calitate energie electrica, protectie mediu care sustin promovarea lucrarii; 

          Toate afirmatiile trebuie sa fie dovedite prin timiteri la sectiunile corespunzatoare din documentatii. 

            Recomandam proiectantilor sa adopte o atitudine constructiva si sa tina cont de recomandarile Comisiilor Tehnice de Avizare atat la reavizarea fiecarei lucrari care a generat necesitatea unor observatii cat si pentru toate lucrarile urmatoare.

      Relatiile cu CTE trebuie privite ca un continuu proces de invatare si de dezvoltare profesionala. Repetarea unor aborbari gresite nu face nimanui cinste fiind de natura sa consume inutil timpul si sa intarzie promovarea lucrailor care fac obiectul comenzilor de proiectare

          La randul lor CTE trebuie sa constientizeze ca pot transmite informatii necesare departamentelor de achizitii pentru restrictionarea accesului la ofertare a unitatilor de proiectare care vor dovedi ca nu reusesc sa evolueze in ritmul si la nivelul necesar in ceea ce priveste calitatea documentatiilor .

           La nevoie CTE isi pot exercita dreptul unor comunicari cu ANRE pentru mediere si/sau suspendarea autorizarilor. Avem convingerea ca nu vom ajunge la aceste masuri daca unitatile de proiectare adopta atitudinea necesara pentru invatare si isi respecta clientii.