Posts Tagged ‘diriginte de santier’

Regulamentul privind receptia constructiilor

16/10/2017

Prin HGR 343/18.05.2017 publicat in MO 406/30.05.2017, cu incepere de la 01.07.2017, HGR 273/1994 isi schimba denumirea.

Denumirea veche asociata HGR 273/1994 este: „hotarare pentru aprobarea Regulamantului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”

Denumirea noua a HGR 273/1994 conform HGR 343/2017 este: ” hotarare pentru aprobarea Regulamentului privind receptia constructiilor”

In baza HGR 343/2017, HGR 273/1994  primeste o noua anexa care este in fapt noul regulament privind receptia constructiilor.

In textul noului regulament privind receptia constructiilor aprobat prin HGR 343/2017 sunt destul de multe schimbari fata de versiunea din 1994 !!!

Prin acest demers probabil ca s-au urmarit doua tinte:

  1. actualizarea propri-zisa a regulamentului in baza caruia se organizeaza receptiile lucrarilor la constructii
  2. conservarea codului HGR 273/1994 care este relativ cunoscut in lumea celor interesati de reglementarile privind calitatea in constructii

Ca sa intelegem motivatia modificarilor anexez in format word nota de fundamentare a HGR 343/2017 si redau mai jos prima parte a acesteia:

 

Secțiunea 1

Titlul actului normativ

 

HOTĂRÂRE pentru modificarea

Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

 

 

Secțiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1.Descrierea

situaţiei actuale

În prezent, regulile cu caracter normativ în baza cărora se realizează recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora sunt prevăzute în următoarele acte normative în vigoare:

 

–  Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată;

– Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată în Monitorul Oficial nr. 720/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

Potrivit prevederilor Regulamentului de recepţie susmenţionat, recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve şi că aceasta poate fi dată în folosinţă şi se realizează în două etape:

– recepţia la terminarea lucrărilor;

– recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.

De asemenea, se prevede că recepţia se poate face prin acordul părţilor sau, în cazul când părţile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti competente.

Comisia de recepţie este numită de către investitor şi alcătuită din cel puţin 5 membri. Dintre aceştia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului, un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi vor fi specialişti în domeniu, dintre care unul poate fi din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.  Pentru construcţiile din categoria de importanţă excepţională, având în vedere gradul de risc sub aspectul siguranţei, destinaţia, modul de utilizare, complexitatea şi volumul lucrărilor care fac obiectul recepţiei, comisiile de recepţie vor fi alcătuite din cel puţin 7 membri, numărul de specialişti fiind de minimum 5, dintre care unul este reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.

La terminarea examinării construcţiei, comisia de recepţie consemnează observaţiile şi concluziile într-un proces-verbal de recepţie, în care se cuprinde obligatoriu şi valoarea declarată a investiţiei.

Comisia de recepţie recomandă:

– admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţii sau cele care s-au consemnat nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale;

– amânarea recepţiei;

– respingerea recepţiei.

Pe baza procesului-verbal de recepţie, investitorul hotărăşte admiterea, amânarea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor.

În aplicarea Regulamentului de recepţie susmenţionat s-au constatat următoarele disfuncţionalităţi/deficienţe în derularea recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora:

– în lipsa definirii clare a sintagmelor „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”, în multe cazuri se consemnează ca dată a terminării recepţiei data întrunirii comisiei de recepţie, care se prevede în procesul-verbal, cu toate că recepţia este un proces de durată;

– în procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor se prevede valoarea declarată a investiţiei care, în multe cazuri nu coincide cu valoarea finală a investiţiei;

– investitorul poate numi în comisie un număr suficient de membri care, prin votul lor, pot asigura luarea unor decizii în contradicţie cu recomandările reprezentanţilor ordonatorului principal de credite (în cazul în care acesta nu este şi investitor), autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control;

– comisia de recepţie poate recomada admiterea recepţiei şi cu obiecţii. Din practica actuală a rezultat că obiecţiile consemnate de comisie, uneori cu acceptul investitorului, rămân nesoluţionate de executant;

– investitorul, în acord cu executantul, poate să hotărască admiterea recepţiei şi în cazul în care comisia recomandă amânarea sau respingerea acesteia.

 

Prevederile actuale nu mai corespund situației reale având în vedere perioada lungă de timp trecută de la data aprobării şi publicării Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, până în prezent, drept pentru care se impune intervenția legislativă în vederea actualizării acestora.

De asemenea, referitor la necesitatea revizuirii şi actualizării Hotărârii Guvernului nr. 203/2003, Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 prevede la art. IV faptul că în termen de 12 luni de la data intrării sale în vigoare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va revizui şi va actualiza, în mod corespunzător modificărilor şi completărilor aduse prin această lege, o serie de acte normative, printre care şi Hotărârea Guvernului nr. 273/1994.

Ulterior, potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995, termenul prevăzut la art. IV din Legea nr. 177/2015 a fost  prorogat cu 5 luni. În final, acest termen a fost încă o dată prorogat, până la data de 30 iunie 2017 prin prevederile art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin urmare, termenul prevăzut de Legea nr. 177/2015 pentru revizuirea şi actualizarea inclusiv a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994, a fost prorogat succesiv, până la data de 30 iunie 2017.

De asemenea, Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, aduce, prin republicare, modificări substanţiale referitoare la recepţia construcţiilor – parte componentă a sistemului calităţii.

Pentru crearea cadrului normativ unitar şi în vederea eliminării disfuncţionalităţilor/deficienţelor detaliate mai sus, în scopul creşterii calităţii în domeniul construcţiilor, a fost elaborat prezentul act normativ privind regulile cu caracter normativ în baza cărora se realizează recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora.

 

2. Schimbări preconizate În scopul reglementării stricte a procesului de recepţie a construcţiilor, precum şi pentru sporirea responsabilităţii investitorilor, a executanţilor şi a altor persoane fizice şi juridice implicate în procesul de recepţie, prin prezentul act normativ sunt vizate modificări necesare privind recepţia construcţiilor, după cum urmează:

– se prevede că recepţia construcţiilor reprezintă etapa care se finalizează cu admiterea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor de către investitor; în acest sens se definesc şi sintagmele „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”;

– potrivit art.4 din anexa la prezentul act normativ şi în conformitate cu  prevederile art. 37 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, recepţia la terminarea lucrărilor şi, respectiv, recepţia finală pot fi realizate şi pentru părţi/obiecte/sectoare din/de construcţie, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic şi funcţional. Procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcţiei serveşte şi la înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiilor pe stadii de execuţie în cartea funciară;

– Regulamentul prevăzut în anexa la prezentul act normativ prevede, la art. 7 şi art. 8, posibilitatea ca investitorul să decidă, motivat, preluarea de la executant a unei părţi din construcție într-un anumit stadiu fizic de execuţie. În acest caz, între investitor şi executant se încheie un proces-verbal de recepţie parţială, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (21) din Legea nr. 50/1991.

În procesul-verbal de recepţie parţială se consemnează, în mod obligatoriu, după caz: starea părţii de construcţie în cauză, viciile constatate rezultate în urma execuţiei necorespunzătoare pentru care au fost dispuse măsuri şi termene în vederea remedierii acestora, măsurile de conservare a lucrărilor executate.

– este stabilită, în mod clar şi concis, procedura de comunicare între factorii implicaţi în procesul recepţiei, referitor la aspectele de natura organizatorică (art.9, art. 10, art 14 din regulamentul la prezentul act normativ), precum şi condiţiile în care comisia de recepţie se poate întruni, în mod legal, şi în care poate lua decizii cu privire la recepţie (art. 15, art. 16 din regulamentul la prezentul act normativ), în vederea desfăşurării, în condiţii optime, a recepţiei la terminarea lucrărilor;

– se specifică cazurile în care reprezentanţii I.S.C – Inspectoratului de Stat în Construcţii participă, în mod obligatoriu, ca membri în comisia de recepţie şi atribuţiile acestora în acest sens;

– se prevede că, din componenţa comisiei de recepţie fac parte în mod obligatoriu:

a) un reprezentant desemnat de către investitor, care este și președintele comisiei;

b) un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de construire;

c)  1 – 3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcții supuse recepției, în funcție de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de investitor, alții decât cei implicați în proiectarea/execuția obiectivului de investiții; aceştia îşi desfăşoară activitatea ca angajaţi ai investitorului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii.

– de asemenea, componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor prevăzută mai sus se completează în mod obligatoriu, cu următorii reprezentanţi:

a)     un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. în următoarele cazuri:

–  pentru obiective de investiţii, indiferent de sursa de finanţare,  care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă A – „excepţională”, B – „deosebită” şi C – „normală”, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;

–  pentru obiective de investiţii de interes public sau social finanţate total sau parţial din fonduri publice, care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă D – „redusă”, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;

b)     un reprezentant desemnat de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov, pentru categoriile de construcţii menţionate în Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

c)     un reprezentant desemnat de către direcţiile judeţene pentru cultură/Direcția pentru Cultură a Municipiului București, în cazul construcţiilor nominalizate în lista monumentelor istorice;

d)     un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se subrogă calităţii de investitor în cazul obiectivelor de investiţii care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă A –„excepţională” sau B – „deosebită”, respectiv la lucrări de intervenţii la aceste categorii de construcţii, finanţate total sau parţial din fonduri publice şi pentru care aprobarea documentaţiilor tehnico-economice este de competenţa Guvernului.

– se prevede că reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control în comisia de recepţie au drept de veto (art. 16 alin. (2) şi (3) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ); de asemenea, în cazul în care aceştia propun respingerea recepţiei, aceasta trebuie motivată în scris.

Conform prevederilor actului normativ, decizia comisiei se ia cu majoritatea membrilor comisiei, aceasta nereprezentând o simplă recomandare. Numai în conformitate cu decizia comisiei de recepţie, investitorul aprobă admiterea sau respingerea recepţiei, în termen de 3 zile de la luarea deciziei de către comisie, semnând procesul – verbal la terminarea lucrărilor.

– recepţia se poate admite numai fără obiecţii (art. 18 alin. (1) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ);

– recepţia la terminarea lucrărilor se poate respinge numai în cazurile expres prevăzute de prezentul regulament (art. 18 alin. (2) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ);

– în cadrul prezentului act normativ este stabilit concret modul în care executantul remediază aspectele sesizate de comisia de recepţie, în cazul în care aceasta decide suspendarea procesului de recepţie (art. 17 din regulamentul – anexa la prezentul act normativ).

Prezentul act normativ este întocmit pe baza unui act de nivel superior, respectiv Legea nr. 10/1995, şi nu poate contraveni principiilor şi dispoziţiilor acestuia, trebuind a fi corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune, în contextul în care, astfel cum am arătat mai sus, Legea nr. 10/1995 a suferit modificări substanţiale intervenite succesiv.

Astfel, în scopul integrării actului normativ în ansamblul legislaţiei, şi în vederea actualizării prevederilor referitoare la procesul de recepţie a construcţiilor, în acord cu contextul actual, a fost elaborat prezenta hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

Având în vedere faptul că propunerile de mai sus privesc parte a prevederilor în vigoare, neafectând concepţia generală ori caracterul unitar al actului normativ în vigoare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, se impune modificarea acestuia şi adoptarea prezentei hotărâri a Guvernului.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

HGR 273_1994 reg receptie

HGR 343_2017 regulament privind receptia constructiilor

Nota de Fundamentare_HG_343-2017

Stalpul lui Stanica!

03/10/2013

SGC 2010 Din respect pentru dl Stanica ii dedic titlul articolului desi competitia in a planta gresit stalpii terminali vibrati precomprimati e mare!

Fara comentarii prea multe sa lasam pozele sa vorbeasca:

Stanica se vrea pe blog

Nu ne mai luam de detalii cum ar fi inscriptionarile pentru ca a plouat!

Sau alt caz cu alt „Stanica”:

Stalp terminal 1 by GM

Evident ca se pot pune si imagini din care sa rezulte clar ca vorbim de stapli terminali. Concluzia va fi aceeasi: stalpi SE10 si SE11 pe pozitie de stalp de intindere terminali sunt plantatai ca si cand ar fi stalpi de intindere in aliniament!

Explicatie invariabila: „stiti, inainte sa sectionam reteaua „oamenii” au crezut ca trebuie sa plateze  stapi de intindere in aliniament”

La final fiecare „Stanica” se pregateste sa traiasca experienta replantarii stalpului si isi promite cu naduf ca „n-o sa se mai intample”!

Pentru a elimina orice confuzie va prezint cateva figuri care se refera la modul in care trebuie orientati stalpii speciali vibrati tip SE 10, SE 11 functie de rolul pe care il au in retea:

plantare st speciali

Regula principala pentru orientarea stalpilor speciali vibrati consta in a asigura solicitarea stalpului pe directia de moment maxim. Aceasta regula este valabila pentru intreaga gama de stalpi vibrati atat la joasa tensiune cat si la medie tensiune.

Probabil ca ar fi multe de spus  dar pentru oamnii inteligenti sper sa fie suficient atat!

Va recomand sa cititi pe blog articolul:

Aurel se vrea pe blog!

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

11/05/2013

SGC 2010

Unii oameni improvizeaza fara jena si au pretentia ca sunt originali. Sa vedem un exemplu de PTA racordat cu LEAT 20 kV facut dupa ureche vs solutia corecta:

IMG_2042

In fotogratia urmatoare avem  un detaliu al „solutiei” de realizare a legaturii electrice intre conductorul torsadat mt si PTA. In fapt un detaliu de pozare a CTE aferente conductorului trosadat

dataliu solutie de legatura electrica LEAT la PTA

Constructorul a argumentat ca rilele cutiei terminale au impus acesta solutie fara se se intrebe daca cutia terminala folosita este potrivita pentru LEAT! Pana la urma a rezultat o strutocamila  inestetica si  complicata.

detaliu2  solutie de legatura electrica LEAT la PTA.

In conditiile in care nu exista nici o constrangere legata de orientarea echipamentului si a transformatorului pe stalpul PTA in cazul nostru s-a ales cea mai nefericita solutie care a impus improvizarea unei console pentru indepartarea de stalpul PTA a punctului de prindere a legaturii de intindere a circuitelor jt.

detaliu de prindere improvizata a legaturilor de intindere jt la PTA

Pe langa faptul ca este inestetica solutia a generat si reducerea gabaritelor circuitelor jt fata de calea de acces!

dataliu 2 solutie de legatura electrica LEAT la PTA

Ca setul de improvizatii sa fie complet PTA-ul a fost dotat si cu un corp de iluminat public! De echiparea cutiilor de distributie nu mai vorbim  ca sa nu ne intristam de tot!

Sa vedem ce solutie recomanda ERICSON pentru arhitectura PTA racordat cu conductor torsadat mt sau cu cablu universal:

PTA cabl univ1    Remarcam simplitatea si eleganta solutiei dar si faptul ca se utilizeaza cutii terminale cu rile perpendiculare pe axul CTE. Si in cazul utilizarii unui set de cutii terminale termocontractibile pozitionarea rilelor inclinate trebuie sa fie facuta cu orientarea  personalizata a conului functie de pozitia papucului cutiei la punctul de racordare la PTA.

Referitor la prinderea circuitelor jt de stalpul PTA sper ca imaginea urmatoare sa fie relevanta!

PTA cu cablu univ 2

Fotografiile sunt preluate din cataloagele ERICSON si ENSTO fiind publicate initial pe blog in articolul:

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

Ca intodeauna viata bate filmul! Nu conteaza cat de simpla si de ofertanta este o tehnologie noua. Incompetenta poate  compromite tot. Sa nu uitam ca vorbim de oameni care la 10 ani de la aparitia CLAMI inca nu stiu cu siguranta cu se monteaza  corect acesta clema si care „protejeaza” surubul dimamomentric ca chiar si la clemele cu dinti performante!.

Ceea ce este profund neplacut ca sistemul de asigurare a calitatii  nu este de natura sa previna solutii improvizate de tipul celei prezentate in articol!

Va recomand sa cititi pe blog:

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

LEA versus LES

PTA cu racord in LES 20 kV

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Modernizarea distributiei energiei electrice.

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

UNIMEC, fise tehnice complete pentru 28 tipuri de stalpi metalici zabreliti

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Asupra “legalitatii” proiectelor in lipsa unor standarde si norme tehnice

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Se poarta CLAMI colorate!

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

Scump, prost si periculos!

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

– Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Facem pana iese bine (1)!

Facem pana iese bine (2)!

Facem pana iese bine (3)!

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

 

Pledoarie pentru dirigentia de santier

27/10/2010

Am investit in ultima vreme multa energie sa imi conving colegii si utilizatorii blogului de importanta imbunatatirii calitatii proiectarii. Evident ca a vorbi despre calitate si a obtine/genera calitate sunt  doua aspecte foarte diferite. Imbunatatirea calitatii intr-un anumit domeniu este un proces uneori destul de lent si de cele mai multe ori necesita un efort colectiv.

Totusi o documetatie buna nu garanteaza o lucrare bine executata. Constructorul isi poate pune o marca negativa pe lucrare compromitand o documetatie excelenta. Daca discutam de un nefericit caz in care o documetatie aproximativa incape pe mana  unui constructor care manifesta dezinteres pentru calitate rezultatul este dezastruos pentru finantator. In aceste cazuri investitorul va constata (adesea, prea tarziu) ca a  platit bani buni pe dreptul de a face costuri neperformate dupa punerea in functiune a investitiei.

Acest lant al non performatei ar putea fi rupt daca se face apel la serviciile unui diriginte de santier bine pregatit si bine intentionat. Dirigintele poate asigura:

  • identificarea viciilor de proiectare pe parcursul executiei
  • poate colabora la definirea solutiilor corective si sau a completarilor menite sa asigure obiectivului monitorizat functionalitate in conditii de eficienta economica
  • poate constrange constructorul sa faca lucrari de calitate
  • poate preveni punerea in opera a unor materiale cu parametrii necorespunzatori
  • poate identifica vicii de executie la probele interfazice si asigura eliminarea acestora
  • poate tine costurile lucrarii sub control si obtine economii pentru investitor
  • poate tine sub control ritmul de executie a lucararilor

Activitatea dirigintilor de santier se desfasoara in baza legii 10/1995 si este autorizata si monitorizata de Inspectia de Stat in Constructii  (ISC) si se supune legii calitatii in constructie. Pe site ISC www.isc-web.ro este publicata lista dirigintilor autorizat pe fiecare domeniu organizata pe judetele de resedinta ale acestor profesionisti.

Convins fiind de inportanta activitatii de dirigentie de santier m-am preocupat de identificarea persoanelor care practica in mod curent aceasta activitate. Din aproape in aproape am reusit sa identific performerii domeniului astfel incat in acest moment as putea face la cerere recomandarea omului potrivit pentru dirigentie corelat cu locatia obiectivului de investitii si complexitatea lucrarilor.

La sugestia Dv va ofer emailul: diriginte_de_santier@yahoo.com pentru a putea comunica mai bine!