Posts Tagged ‘compatibilitate electromagnetica’

Compatibilitatea electromagnetica mereu in actualitate

18/10/2017

 Modificarea continua a tipurilor de receptoare electrice coroborata cu extinderea productiei de energie electrica in instalatiile consumatorilor racordati la retelele electrice de distributie 20 si 0.4 kV ridica noi aspecte ale compatibilitatii electromagnetice a caror intelegere ne permite in egala masura:

  • sa intelegem comportarea in exploatare a receptoarelor electrice si sa ne explicam disfunctionalitatile
  • sa alegem receptoare electrice cu un grad adecvat al imunitatii electromagnetice
  • sa concepem sisteme de protectie impotriva unor perturbatiilor electromagnetice
  • sa dimensionam corespunzator receptoarele electrice si echipamentele de retea cu nivele cat mai resuse ele emisie perturbatiilor electromagnetice respectiv cu nivele adecvate ale imunitatii electromagnetice

Receptoarele electrice racordate la o retea de distributie modifica complet mediul electromagnetic interactionand reciproc intr-o maniera evolutiva data si de schimbarea continua a receptoarelor care la un moment dat sunt sub tensiune respectiv in sarcina.

Regimurile dezechilibrate si deformante indeparteaza mult comportarea in exploatare a receptoarelor si a retelei de distributie fata de cazul ideal al regimurilor simetrice si echilibrate.

Va recomand cartea Prof Dr Ing Flavius Dan Surianu  „Aspecte ale compatibilitatii electromagnetice in domeniul electromagnetismului,” editia doua, aparuta in 2015 la Editura de Vest Timisoara care poate fi comandata pe internet.

Prin starea de compatibilitate electromagnetica „se intelege coexistenta neconflictuala a emitatoarelor si receptoarelor de energie electromagnetica”.

Cartea este o lectura utila atat specialistilor cat si persoanelor care doresc sa isi explice comportarea in exploatare a unor receptoare electrice (chiar noi) fabricate  dupa standarde de compatibilitate electromagnetica neaplicabile in Romania. Au parametri (prea) scazuti de imunitate electromagnetica.

Intre alte subiecte interesante in acesta carte exista si un capitol dedicat supratensiunilor atmosferice in care este explicat foarte bine modul in care se produc supratensiunile atmosferice (STA) si modul in care se manifesta STA in retelele electrice de distributie respectiv consecintele posibile ale STA asupra receptoarelor electrice

Eroarea materiala din Ordinul ANRE 28/2007

16/08/2015

SGC 2010 In standardul de performanta aprobat prin ordinul 28/2007 s-a strecutat o eroare de traducere a textului standardului european EN 50 160 (publicat in limba engleza). Astfel in loc de „pe durata oricărui interval de timp de o săptămână” asa cum se intentioneaza (corect, conform cu textul standardului EN 50 160) sa se scrie la art 27 din proiectul noului standard de performanta, in standardul de performanta in vigoare din 2007 s-a scris: „în 95 % din timpul oricărei perioade a unei săptămâni

In fapt exprimarea din standardul de performanta din Romania aprobat prin ordinul 28/2007 apropie reglementarea de cerinta de a mentine in permanenta tensiunea efectiva medie pe 10 minute (U_med_10_minute) in plaja +/-10%Un ceea ce pentru Romania este o cerinta greu de indeplinit in schimb in alte tari europene deja se vorbeste de mentinerea U_med_1_minut in plaja +/-10%Un ceea ce este mult mai restrictiv vezi articolul: Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

Sa vedem textul integral al celor doua articole la care am facut referire mai sus:

Art 21 din Standardul de performanta aprobat prin Ord ANRE 28/2007: „În PD, în condiţii normale de exploatare, valoarea medie efectivă pentru 10 minute a tensiunii furnizate – în 95 % din timpul oricărei perioade a unei săptămâni – nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea contractuală la MT şi IT, respectiv de ± 10% din tensiunea nominală la JT.”

Art. 27. (1) din Proiectul 2015 al Standardului de performanta: „În PD, la JT, în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii furnizate, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10% – 15% din tensiunea nominală”

Pentru prezentarea mai clara a ideilor si pentru a intelege mai bine consecintele textului incriminat din Ord28/2007 va prezint o analiza asupra acestor aspecte:

Exprimarea din Ordinul 28/2007 „… 95% din timpul oricarei perioade a unei saptamani …” inseamna, in vizunea mea, citita ad literam, ca in orice interval de timp aleatoriu ales in cadrul unei sapatamani valoarea Umed_10′ trebuie sa fie in proportie de minim 95% in plaja +/- 10% Cerinta astfel exprimata este foarte dura pentru RED. Sa ne gandim ca intr-o saptamana alterneaza multe perioade de varf si gol de sarcina. Daca sunt alese varfurile de sarcina atunci exista probabilitate ridicata ca tensiunea Umed_10′ sa se depaseasca limita de -10% in mai mult de 95% din cazuri.

Daca exprimarea s-ar referi la durata intreaga a oricarei saptamani. In speta a oricaror 7 zile consecutive atunci ponderarea golurilor si varfurilor de sarcina ar permite ca in majoritatea Ljt sa avem Umed_10′ in plaja admisa de +/-10%.

Am studiat versiunile Italiana si Engleza a standardului european EN 50160/2010 (ultima versiune in vigoare). Acestea pentru limitele de variatie a Umed_10′ stabiesc la art 4.2.2.2 cerinta: „durante ciascun periodo di una settimana” sau „during each period of one week” ceea ce se traduce „in tinpul oricarei perioade de o saptamana” sau si mai clar „pe durata a oricaror 7 zile consecutive”

Consider ca avem de a face cu o eroare de traducere care ar trebui corecta de ANRE pentru a elimina confuziile.

In situatia in care actualul text al Ord 28/2007 ar fi corect referinta la saptamana din pdv logic nu s-ar mai sustine. Corect gramatical si logic ar fi ca cerinta sa se rezume la „in timpul oricarei perioade de timp” conditie greu de indeplinit!

Am facut si o analiza de detaliu pe o curba a tensiunii Umed_10′ si de exemplu de la o valoare a coeficientului de conformare la cerintele standardului de performata kUmed_10′ de 96,3% calculat pentru 7 zile consecutive in interiorul saptamanii am identificat segmente de timp in care KU scade foarte mult avand si tronsoane cu KUmed_10′ sub 75% In realitate pe 7 zile avem cca 1011 valori masurate pentru Umed_10′ din care 35 cu valori sub 207V (sub -10%Un). Aceste valori reduse ale Umed_10′ se polarizeaza de regula al varful de sarcina de seara. Evident ca daca intervalul de analiza se rezuma la varful de seara avem kU cu valori mai mici decat cele prescrise decat in standardul de performanta al serviciului de distributie aprobat prin Ordinul ANRE 28/2007

Neconformitati KU

Analiza pe care am facut-o este chiar mai complexa demonstrand ca intervalul de analiza nu poate fi mai mic de 200 minute. Pe cazul analizat am identificat cca 220 de intervale de 200′ in care avem 2 sau mai multe abateri ale tensiumii Umed_10′ sub valoarea prag de 207V

Din perspectiva intervalului mobil de 200′ majoritatea Ljt nu respecta cerinta de incadrere a Umed_10′ in plaja +/-10%Un.

La ultima actualizare a EN 50160 s-a luat in discutie trecerea de la pragul de 95% la cel de 100%. S-a mentinut totusi pragul de 95%! Unele state europene au facut deja acest pas. Altele au supralicitat mult trecand la Umed_1_minut.

Pe un studiu de caz daca Umed_10_minute are 3,5% abateri sub pragul de 207V, Umed_1_minut ajuge la 28%. Pentru noi socul in costuri si in nemultumirea clientilor ar fi foarte mare o astfel de reglementare.

U_med_10_minute vs U_med_1_minut

Starea tehnica actuala a Ljt din Romania poate sustine cerinta de 95% din timpul oricaror 7 zile consecutive in plaja +/-10%

Un alt aspect care ar trebui sa fie corectat este legat de asocierea unui an la SR EN 50160. Ultima actualizare in Romania s-a facut in 2007. In mod evident suntem cu cateva editii in urma fata de standardul european EN 50160/2010. Daca nu indicam anul editiei romanesti a SR EN 50160 ambiguitatile legislative sunt amplificate fara niciun castig.

Nu stiu in 2007, la ultima actualizare a SR EN 50160, care editie a EN 50160 a fos adoptata dar la actualizarea precedenta din 2003 s-a adoptat ca SR EN 50160/2003 editia EN 50160/1999!

In Europa exista o presiune activa din partea asociatiilor clientilor si a fabricantilor de echipamente pentru inasprirea cerintelor standardului EN 50160 si sunt de asteptat actualizari succesive. In prezent orizontul de timp pentru urmatoarea actualizare este anul 2013.

Cum fabricantii de receptoare electrice vor adera la prevederile ultimei editii a standardului EN 50160 sunt de asteptat  probleme in exploatarea receptoarelor electice in Ljt unde nivelul tensiunii nu se aliniaza atat de usor la cerintele EN 50160 in vigoare de aici o serie de litigii previzibile si/sau doar de nemultumiri ale clientilor.

Consider ca investitiile OD care au un ecart de relevanta de minim 25 de ani trebuie sa aiba in vedere tendinta de inasprire a reglementarilor pentru ca nu ne permitem sa revenim prea des pe acelasi amplasament cu lucrari de INT (Imbunatatire Nivel Tensiune).Sunt opinii care sutin ca n-am putea reveni mai devreme de 50 de ani, oricum mai repede de 30 de ani probabilitatea de a reveni programat cu investitii pe acelasi amplasament e redusa. Si din acesta perspectiva este important sa ne lamurim asupra intelesului Ord 28/2007 mai intai intre specialisti in distributia energiei electrice  si ulterior daca se sustine oportunitatea sa facem demersul de corectare a erorii de traducere din Ordinul 28/2007 sau cel putin sa obtinem confirmarea ca in caz de litigii analiza se face pe o saptamana (7 zile calendaristice consecutive).

Referinte europene privind nivelul de performanta reglementat al tensiunii

16/08/2015

SGC 2010

In proiectul noului standard de performanta la art 27 avem prevazut:

„Art. 27. (1) În PD, la JT, în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii furnizate, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100 % din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10% – 15% din tensiunea nominală”

Mai pe scurt avem:

  •  95% din timpul unei saptamani (7 zile consecutive) trebuie sa avem U_med_10 minute = Un ± 10% si
  • 100% din timpul unei saptamani trebuie sa avem U_med_10 minute in intervalul  Un + 10% – Un-15%

Prima conditie corespunde „spiritului” (voi explica intr-un articol dedicat ghilinelele) actualului standard de preformanta a serviciului de distributia energiei electrice aprobat prin Ordinul ANRE 28/2007.

A doua conditie: 100% din timpul unei saptamani trebuie sa avem U_med_10 minute in intervalul  Un + 10% – Un-15%  (253V- 195V) reprezinta un element de noutate adus de proiectul 2015 al noului standard de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice.

Prin acesta cerinta noua ANRE obliga operatorii de distributie la un nivel imbunatatit al performantei de a nu avea tensiuni efective medii determinate pe intervale de 10 minute, in punctul de delimitare mai scazute de Un-15% (0,85 Un), U_med_10 minute_ minim permis > 0,85Un. (U_med_10 minute_ minim permis >195V)

Pentru OD apare un nou criteriu de prioritate a investitiilor in retelele stradale jt. Vor trebui promovate invetitii acolo unde se inregistreaza valori ale U_med_10 minute< 195V. Daca acesta conditie este asociata cu 100% din orice interval de timp vor fi extrem de multe retele stradale  care neindeplinind acesta condite vor impune lucrari de investitii

In exemplul din figura de mai jos U_med_10 minute scade sub 195V de 10 ori. Noul standard de performanta nu permite sa existe  nici un interval de 10 minute in care U_med_10 minute sa scada sub 195V

Aveti mai jos nivelul de tensiune in punctele de delimitare in diferite tari europene:

Nivelul reglementat al tensiunii in unele tari din Europa

Ca sa va dati seama cat de ridicat nivelul de performanta al regelementarii din Norvegia va prezint in figura urmatoare diferenat dintre curba U_med_10_minute si U_med_1_minut:

U_med_10_minute vs U_med_1_minut

In exemplul din figura U_med_10_minute are valori neconforme (mai mici de 207V =0,9Un) in 3,5% din intervalul de timp analizat in timp ce raportarea la U_med_1_minut scoate in evidenta abateri fata de tensiunea medie normata de minim 207V in 28,5% din intervalul de timp analizat.

In Norvegia reglementatorul a impus ca in 100% din orice interval te timp valorile efective ale tensiunii mediate pe 60 secunde sa fie riguros metinute in plaja 253V-207V

Daca ne gandim ca receptoarele electrice au un nivel comun de imunitate electromagnetica putem concluziona ca receptoarele electrice utilizate in Romania sunt mai „stresate” decat cele din Norvegia!

Cunoscand nivelul reglementat al performantelor serviciului de distributie in lume am publicat pe blog destul de multe articole legate de necesitatea reducerii lungimii retelelor de joasa tensiune in scopul asigurarii la capete a unor caderi de tensiune cat mai mici.

Remarcam din acest articol ca ANRE ridica gradual nivelul de performanta reglementat al tensiunii in punctul de delimitare intr-un proces (pe termen lung!) de alimiere la nivelul de performanta de top din unele state din Europa.

Optiunea de crestere graduala a nivelului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice constituie o necesitate pentru ca tine cont de posibilitatile de finantare, a investitiilor necesare in retelele stradale de alimentare cu energie electrica, din tariful de distributei incasat de OD de cca 12% din pretul energiei electrice platita de utilizatorul final.

Presiunea pe fondurile de investitii ala OD creata prin reglementarile ANRE este imensa si putin difuza pentru ca ina celasi timp:

  • cresc pretentiile de performanta si implicit necesitatile de investitii in retele mai ales in retelel 0,4 kV care la nivelul tarii probabil ca depasesc 125 000 km cu o valoare de inlocuire cca 12,5 miliarde lei!
  • creste impicarea financiara a OD pentru sustinerea electrificarilor
  • creste implicarea financiara a OD pentru sustinerea alimentarii cu energie electrica a ansamblurilor rezidentiale
  • OD va trebui pe termen scurt sa generalizeze inlocuirea actualelor contoare cu contoare care permit citirea de la distanta cca 9 milioane de contoare!

Estimez ca in acest moment mimim mimimorum 3000 de circuite de retea stradala pe judet nu indeplinesc cerinta ca in 100% din timp U_med_10_minute sa fie mai mare de 195V. Fondurile necesare reglementarii acestor neconformitati sunt imense mult peste 300 milioane lei/judet. In aceste conditii alinierea retelor stradale la acest nivel de performanta preconizez ca se va face in 10-20 ani!

Calitatea energiei electrice _ actualizat 12.12.2016

07/12/2011

Continut actualizat 12.12.2016

Calitatea energiei electrice este o problema deoasebit de complexa cu ramificatii in toate sferele economico-sociale ale unei tari/regiuni. Calitatea energiei electrice este o consecinta a unui complex impresionant de factori intre care amintim:

  • reglementari tehnice,
  • reglementari asiguratorii privind coridoarele de siguranta ale retelelor electrice
  • nivel tehnologic al receptoarelor electrice simultan racordate la retele,
  • nivel de educatie energetica a utilizatorilor,
  • reglementari privind compatibilitatea electromagnetica,
  • grad de dotare cu aparatura si structura ei pe generatii tehnologice,
  • structura zonala a sistemului electroenergetic,
  • factori geografici si meteorologici,
  • nivel de trai, grad de dotare cu sisteme de protectie etc.,etc.

            In mediile profesionale internationale se afirma si se demonstreaza un adevar aparent paradoxal: calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori (vezi si SREN 50160 anexa A).

            Greu de crezut, nu? Ar fi mai comod sa existe un inamic comun: distribuitorul /furnizorul de energie electrica. Pentru a facilita intelegerea acestei ”stranii” realitati va oferim doua exemple plastice:

            Fie reteaua electrica similara unei sali de asteptare. Atata timp cat sala  este inchisa publicului se mentine curatenia, atmosfera este respirabila. Odata cu accesul publicului lucrurile se schimba zona devine neancapatoare, atmosfera se incarca, creste concentratia virusilor apar diverse riscuri.

            Prin urmare odata cu aparitia sarcinii mediul respectiv capata alti parametri. De la un anumit  nivel al sarcinii mediul devine toxic. Care sunt masurile pe care le poate lua proprietarul salii? Care sunt masurile pe care le pot lua utilizatorii salii? Probabil si unii si altii pot lua niste masuri dar care nu pot restabili conditiile existente inaintea deschiderii salii pentru public.

            Un al doilea exemplu este cel al retelelor de calculatoare. Aproape toti stim cat de valoroase pot fi informatiile cat de importante sunt accesul nerestrictionat oriunde in lume si viteza schimbului de informatii. In acelasi timp stim cate pericole ne pandesc din momentul in care am accesat internetul. Uneori este mai comod sa nu ne implicam in cunoasterea pericolelor si sa ignoram masurile de siguranta desi sunt situatii in care pagubele accesului pe internet pot depasi copios beneficiile.

            Asemeni retelelor de calculatoare in care diversii utilizatori debiteaza virusi si alti factori poluanti in retelele electrice calitatea energiei electrice este o consecinta a influientei reciproce pe care o genereaza interactiunea dintre diversele receptoare racordate la retea si a proceselor fizice asociate circulatiei de curent.

            Niciodata oriunde in lume nu se vor impaca calculatoarele, televizoarele, etc. cu aparatele de sudura racordate la aceeasi retea, cu morile de uroaie, cu betonierele, cu scurtcircuitele produse de crengile arborilor, cu tentativele de furt, cu vandalismele.

Cele de mai sus sunt o realitate obiectiva totusi ele nu exonereaza OD de la responsabilitati. Una din sarcinile OD este de a monitoriza calitatea energiei lectrice din Ljt si de a lua masuri corective astfel incat nivelul calitatii ee sa fie readus in limitele stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei Electrice (ANRE)

In Romania calitatea ee in retelele electrice de distributie publice este reglementata prin Ordinul ANRE 11/2016 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice care abroga  Ordinul ANRE nr. 28/2007 privind aprobarea Standardului de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice .

Deoarece elementele de intrare in dimensionarea unei retele stradale sunt determinate pe baze statistice  exista situatii in care dinamica si specificul consumului pe o retea stradala se pot schimba sau pot sa nu corespunda cu datele statistice avute in vedere la dimensionare. In aceste situatii este posibil ca paramentrii calitatii ee de la un moment dat sa nu (mai) corespunda prevederilor legale.

Un alt aspect obiectiv il constituie evolutia in timp a gradului de dotare cu aparatura electrocasnica a gospodariilor. Creste coeficientul de simultaneitate (mai multe receptoare electrice in stare de functionare simultana la un moment dat), creste puterea absorbita de fiecare gospodarie. Toate acestea conduc la incarcarea circuitelor stradale (Ljt, linie de joasa tensiune) si implicit la cresterea caderii de tensiune pe conductoarele Ljt. Consecinta acestui fapt o constituie scaderea generala a nivelului tensiunii in Ljt uneori sub limitele acceptate de standardul de performanta. In acesta situatie unele receptoare electrice se autoprotejeaza deconectandu-se de la circuitele de alimentare cu ee sau functioneaza in regimuri neperformante.

Exista o corelatie intre dimensionarea Ljt si nivelul de calitate a ee avut in vedere la dimensionarea receptoarelor electrice

Inainte de a ne defini poazitia asupra problematicii calitetii ee in Ljt ptrebuie sa avem si o imagine de ansamblu: suma banilor necesari unei compatibilitati intre Ljt si receptoarele electrice ar putea fi privita ca o constanta. Sursa acestor bani o constituie fonduri atrase de la beneficiari: plata costului receptoarelor electrice si plata energiei electrice (care include si tariful de distributie).

Simplist ar trebui sa ne gandim ce preferam sa platim putin pentru receptoarele electrice sau sa platim putin pentru energia electrica consumata. Raspunsul este greu de dat. Problema este puternic influentata de nivelul tehnologic atins de materialele si tehnologiile utilizate la realizarea/reabilitarea  retelelor stradale respectiv de interesele si performantele producatorilor de echipamente electrice. In plus in ecuatia balantei costurilor trebuie tinut cont de o serie intreaga de aspecte sociale.

ANRE decide unde se stabileste echilibrul. Producatorii de echipamente electrice ar trebui sa se informeze asupra reglementarilor de compatibilitate electromagnetiga din retelele stradale de distributia ee din tarile in care intentioneaza sa isi vanda produsele. In cazul internationalizarii retelelor de productie si de distributie adeseori amanuntele legate de necesitatea de a asigura compatibilitatea dintre cerintele de calitate a ee necesare pentru buna functionare a receptoarelor electrice si posibilitatile retelelor stradale sunt adesea ignorate. Asta in cazul bunei credinte a participantilor la actele de comert!

Acesta „lupta” a costuilor penntru asigurarea compatibilitatii electromegnetice a facilitat aparitia unor solutii tehnice care asigura armonizarea necesitatilor si a posibilitatilor:

– echipamente de protectie inclusiv la supratensiuni atmosferice si de comutatie

– stabilizatoare de tensiune

– redresoare & invertoare cu fara baterii de acumulatoare incorporate (UPS-suri sau surse neintreruptibile)

Producatorii acestor echipamente si bazeaza afacerea tocmai de discrepantele dintre necesitatile de calitate a receptoarelor electrice si posibilitatile reteleor de distributie. Clientul final obtine avantaje care se concretizeaza in marirea duretei de viata a echipamentelor electrice ceea ce se traduce pana la urma in avantaje financiare si in spor de confort.

Mecanismele de finatare in retelele de distributie publica si incertitudinile de prognozare a asarcinii  pun Operatorii de distributie in situatia de a actiona mai degraba corectiv decat preventiv in problemele legate de calitatea ee. In permanenta vor exista Ljt in asteptarea constituirii fondurilor de investitii pentru marirea capacitatii de distributie.

Calitatea energiei electrice – extras din prevederile unor reglementari in vigoare

17/11/2007

SGC 2002  
                                      Informatia accesata la momentul portivit poate preveni insatisfactii majore …. daca aveti
                                       un caz concret s-ar putea sa va  pot consilia!

 

                     Va prezint in cele ce urmeaza modul in care consumatorii de energie electrica influenteaza calitatea energiei electrice cu mentiunea ca textul de mai jos este preluat din standardul roman (aliniat la standardele Uniunii Europeane) SR EN 50160 /  1998 privind unele performante ale retelelor de distributia energiei electrice “anexa A informativa„ :

           Electricitatea este o forma de energie deosebit de supla si adaptabila. Ea poate fi transformata in alte forme de energie : caldura, lumina, energie mecanica si, deasemenea, in numeroase alte forme electromagnetica, electronica, acustica, vizuala, care stau la baza tehnicilor moderne de telecomunicatii, tehnologia informatiei si audiovizual. Dupa modul cum este furnizata clientilor, electricitatea prezinta numeroase caracteristici care pot varia si efecta utilizarea sa de catre clienti Acest standard descrie caracteristicile energiei electrice sub forma de tensiune alternativa.   Date fiind utilizarile energiei electrice, este de dorit ca tensiunea furnizata sa  prezinte alternante regulate dupa o sinusoida perfecte si o amplitudina constanta. In practica, numerosi factori impiedica realizarea acestor cerinte. Spre deosebire de produsele curente, utilizatorul este unul din principalii factori care determina variatia caracteristicilor energiei furnizate. 

         Trecerea energiei prin aparatele clientilor provoaca o crestere a curentilor care sunt mai mult sau mai putin proportionali cu cererile acestora. Cand acesti curenti trec prin conductoarele retelei produc caderi de tensiune. Marirea tensiunii de alimentare a unui client individual in orice moment este o functie a caderilor de tensiune cumulate in toate elementele retelei prin care acesta este alimentat. Ea este determinata atat de cererea sa individuala, cat si de consumul simultan al celorlalti clienti. Intrucat fiecare cerere  a unui client este continuu variabila  si variatia suplimentara este in functie de gradul de coincidenta intre cereriile a numerosi clienti, tensiunea livrata este de aesmenea, variabila. Din acest motiv acest standard trateaza caracteristicile tensiuni din punct de vedere statistic sau probabilistic. Este in interesul economic al clientului ca standardul sa corespunda conditiilor preconizate in mod normal mai mult decat evenimentelor intamplatoare cum ar fi, un grad neobisnuit de coincidenta intre cerintele multor aparate sau clienti.  Energia electrica ajunge la client printr-un sistem de producere, transport si distributie. Fiecare componenta a sistemului poate suferi defectari sau intreruperi datorata solicitarilor electrice, mecanice si chimice. Acestea apar din mai multe cauze, incluzand conditii climatice extreme, procese obijnuite de uzura si imbatranire si cauze externe datorate activitatilor umane, pasarilor, animalelor etc. Un astfel de defect sau chiar intrerupe alimentarea unuia sau mai multor clienti. Pentru a mentine frecventa constanta este necesara o capacitate de productie egala in fiecare moment cu cererea simultana a consumatorilor. Deoarece atat capacitatea de productie, cat si cererea se pot schimba in cantitati discrete, in special in eventualitatea unor defecte la sistemele de producere, transport sau distributie, exista intodeauna un risc de neadaptare rezultand o crestere sau o scadere afrecventei. Totusi, acest risc se reduce prin conectarea mai multor retele intr-o retea mai mare interconectatata, a carei capacitate de productie este foarte mare in raport cu variatiile ce pot aparea. Exista mai multe alte caracteristici care pot avea un efect de perturbare sau de defectare asupra echipamentului clientilor sau chiar asupra clientilor. Cateva din aceste caracteristici perturbatoare provin din evenimente tranzitorii inevitabile chiar ale retelei de alimentare rezultate din defecte sau comutatii, sau cauzate de fenomene atmosferice (trasnet). Totusi, altele sunt rezultatul utilizarilor variate ale energiei electrice care modifica direct forma de unda a tensiuniii, impun o modelare speciala a marimii sale, sau suprapun tensiuni de semnalizare. Din pura coincidenta, odata cu proliferarea moderna a echipamentelor ce au aceste defecte, exista, de asemenea, o crestere a numarului de echipamente sensibile la aceste perturbatii.

            Acest standard defineste acolo unde este posibil, variatiile caracteristicilor estimate in mod obisnuit. In alte cazuri, standardul prevede cea mai buna indicatie posibila la care ne putem astepta la termeni cantitativi. 

             Intrucat exista o diversitate considerabila in structura retelelor de distributie in diferite zone, rezultata din diferentele de densitate de sarcina, din dispersia populatiei, din topografia locala etc. multi clienti vor constata variatii considerabil mai mici ale caracteristicilor tensiunii decat valorile cuprinse in acest standard.

              Este o trasatura speciala a electricitatii ca, in raport cu unele din caracteristicile sale, calitatea sa sa fie afectata de utilizator mai mult decat de producator sau distribuitor. In aceste cazuri, clientul este partener esential  al distribuitorului, in efortul de a mentine calitatea energiei electrice. Ar trebui mentionat ca aceasta chestiune este abordata direct si  in alte standarde, deja publicate sau in pregatire. Standardele prevind emisia stabilesc niveluri perturbatilor electromagnetice pe care echipamentul clientilor are permisiunea sa le genereze. Standardele de imunitate impun niveluri de perturbatii pe care echipamentul ar fi capabil sa le tolereze fara a induce defecte sau intreruperi in functionare. Un al treilea set de standarde, pentru nivelurile de compatibilitate electromacnetica asigura cordonarea si coerenta standardelor de emisie si imunitate cu obiectivul general de obtinere a compatibilitatii electromagnetice Desi acest standard are legaturi evidente cu nivelurile de compatibilitate este important de subliniat ca acesta se raporteaza la caracteristicile tensiunii electrice. Nu este un standard pentru nivelurile de compatibilitate. In mod special ar trebui subliniat faptul ca performanta echipamentului poate fi afectata, daca acesta este supus unor conditii de alimentare mai severe decat cele specifice in standardul sau de produs.

            Cele de mai sus ne arata ca simpla cumparare a uni receptor electric nu ne garanteaza ca ne vom putea si bucura de el. Este necesar sa stim ca pot aparea anumite probleme de compatibilitate electromagnetica la interactiunea receptorului electric cureteaua de alimentare de care trebuie sa tinem cont pentru e evita deteriorarea sau uzura rapida a acestiua  si implicit insatisfactii generate de pagubele asociate.

                Este necesara o minima  consultanta de specialitate atunci cand intentioneaza sa achizitioneze receptoare electrice noi pentru completarea sau pentru inlocuirea celor vechi. Forma reglementata a acestei consultante o constituie avizul de racordare pe care il emite operatorul de distributie in raza caruia se afla imobilul Dv. 

            Achizitia de echipamente fara o preocupare explicita pentru investigarea conditiilor necesare de compatibilizare cu retelele electrice precum si de protectie a acestora este de natura sa genereze insatisfactii majore si costuri semnificative. In plus fata de aceste elemente instalatiile interioare ale multora din cladiri sunt intr-o stare mai mult decat precara. Achizitia de receptoare electrice noi fara preocuparea de a investi in reabilitarea instalatiilor electrice ale imobilului va conduce la acelesi insatisfactii.

            Mentiomam ca o data cu noile generatii de echipamente electice au aparut si echipamente de protectie si compatibilizare cu retelele de alimentare. Pentru evitarea surprizelor neplacute este necesar atunci cand intentionati sa achizitionati receptoare noi sa va preocupe protejarea acestora si reabilitarea instalatiilor de alimentare cu energie electrica din interiorul imobilelor. 

            Va recomandam ca atunci cand solicitati avize de racordare sa declarati in mod explicit receptoarele pe care le aveti sau intentionati sa le achizitionati pentru ca Operatorul Dv de Distributie a Energiei Electrice sa  poata defini cat mai corect conditiile tehnice care trebuie realizate pentru buna functionare si protectie a acestora.

 

                 Daca intampinati greutati sau doriti o opinie suplimentara  s-ar putea sa va pot ajuta …!!  

            Pentru a concretiza cele de mai sus va prezint cateva prevederi ale :

                           ·        standardului SR EN 50160 ,

                          ·        standardului de performanta impus de ANRE operatorilor de distributie

           In standardului SR EN 50160 este prevazut : Art. 2.9 Supratensiuni tranzitorii intre faze si pamantIn general, supratensiunile tranzitorii nu trebuie sa depaseasca 6 kV valoare de varf, dar ocazional pot aparea valori mai mari. Durata acestora acopera o plaja dela cateva milisecunde pana la mai putin de o microsecunda

     Nota – Energia continuta de supratensiunea tranzitorie variaza considerabil in functie de origine. O supratensiune indusa de traznet are, in general o amplitudine mai mare, dar contine o energie mai mica decat o supratensiune cauzata de comutatie, datorita in general, duratei mai mari a supratensiunilor de comutatie. Dispozitivele de protectie la supratensiune in instalatiile consumatorilor trebuie alese tinand seama, cu mai multa exigenta, de supratensiunile de comutatie. In acest fel se acopera atat domeniul supratensiunilor de traznet cat si al celor de comutatie. 

          In standardul de performanta impus de ANRE operatorilor de distributie (OD) in Secţiunea 2 – Fenomene aleatoare privind calitatea tensiunii.este prevazut :

         Art 27            Fenomenele prezentate în continuare sunt aleatoare şi imprevizibile, iar repartiţia lor în decursul unui an foarte neregulată. OD nu poate controla aceste fenomene. În consecinţă,  utilizatorul  trebuie să-şi ia toate măsurile necesare de protecţie.

                  Art 28               Microîntreruperile sunt fie întreruperi tranzitorii,  fie goluri de tensiune cu o durată de max 1s. Ele se datorează în principal defectelor din reţea sau din instalaţiile utilizatorilor racordaţi la reţea. 

                 Art 29               Deformarea curbei sinusoidale din reţeaua OD este, în general, produsă de receptoarele neliniare ale consumatorilor. OD va urmări şi adopta, împreună cu consumatorii, măsuri de limitare a armonicilor. Respectarea limitelor este importantă pentru a se evita deteriorări de echipamente prin încălzire, pierderi suplimentare în reţele, sau distrugeri de instalaţii ca urmare a unei rezonanţe armonice.

               Art 29(1)            În afara supratensiunilor temporare la frecvenţa industrială (50 Hz), în reţelele electrice pot apărea şi supratensiuni tranzitorii (de impuls) în raport cu pământul, de origine atmosferică sau de comutaţie. Supratensiunile atmosferice se datorează loviturilor de trăsnet în linii sau în apropierea acestora. Supratensiunile de comutaţie pot să apară  din cauza unor manevre (comutaţii) în reţeaua OD sau în reţeaua utilizatorului. Se întâlnesc frecvent supratensiuni fază – pământ de 2 sau de 3 ori tensiunea nominală.(2) Protecţia contra supratensiunilor tranzitorii trebuie asigurată din faza de proiectare (prevederea de paratrăsnete, descărcătoare, etc), atât la OD cât şi la utilizator.(3) Pe baza unei analize de risc, utilizatorii trebuie să-şi ia toate măsurile necesare de protecţie (în instalaţiile proprii) şi să respecte standardele în vigoare (SR CEI 62066/2005).