Posts Tagged ‘CEF’

Ministerul Mediului sustine alimentarea cu energie electrica a locuintelor izolate.

09/11/2018

Ministerul mediului lanseaza un a doilea program de stimulare a productiei de energie din surse regenerabile .

Programul este dedicat caselor neelectrificate, izolate, locuite permanent, situate la o distanta mai mare de 2 km de o retea de distributie publica. Suma maxima care se acoda este 25000 lei/gospodarie. Este o suma nerambursabila si vizeaza acoperirea costurilor eligibile legate nemijlocit de echipamentele Centralei Electrice Fotovoltaice si respectiv de montarea acestora.

Finantarea se face prin Autoritatile Publice Locale (APL) care se vor putea inscrie in proiect in baza unor evidente ale caselor neelectrificare constituite din timp la Ministerul Energiei prin raportari care au fost solicitate de la APL.

Implicarea APL are o logica in sensul ca in conformitate cu Ordinul ANRE 75/2013 care aproba „Metodologia pentru evaluarea conditiilor de finantare a investitiilor pentru electrificarea localitatilor ori pentru extinderea retelelor de distributie a energiei electrice” APL cofinanteaza lucrarile alaturi de Operatorii de Distributie realizarea/extinderea de distributie a energiei electrice.

Investitia pentru realizarea retelelor publice de alimentare cu energie electrica a caselor izolate este mare, prohibitiva. In aceste conditii programul de finantare initiat  de Ministerul Mediului este o sansa deosebita pentru asigurarea energieie electrice pentru locuintele izolate

Detalii suplimentare si ghidul de finantare, postat deocamdata ca document de discutie, pe site http://www.mmediu.ro/

Un articol relevant si link pentru descarcarea „Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodãriile izolate neracordate la rețeaua de distribuție a energiei electric” poate fi gasit pe site http://e-nergia.ro

ANRE incurajeaza aparitia centralelor electrice de mica putere

27/07/2015

SGC 2010\

Ordinul ANRE 48/2013 Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice

art (3) „Exploatarea comercială a capacităților energetice se poate desfășura fără licență în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (5) și (6) din Legea nr. 123/2012”.

art (4)Clientul casnic deținător al unei capacități de producere a energiei electrice, respectiv electrice și termice în cogenerare racordate la rețea având puterea electrică mai mică decât 100 kW, poate exploata comercial aceste capacități energetice fără licență, indiferent de modul de racordare prin racord comun sau distinct de locul de consum al respectivului client casnic.

Legea energiei electrice 123/2012:

art 10(1) c) „dacă puterea electrică instalată a capacităţilor respective este mai mică de 500 kW, nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar obligaţia de notificare a autorităţii competente privind proiectul investiţional şi raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform reglementărilor în vigoare, revin operatorilor de distribuţie a energiei electrice

Art 10(2) „Autoritatea competentă emite licenţe pentru:

a) exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice”

Art 10 (5) Exploatarea comercială de capacităţi energetice se poate desfăşura fără a deţine licenţa pentru activităţile prevăzute la”:

b) (2) lit. a) şi b), de către clientul casnic deţinător al unor capacităţi de producere a energiei electrice, respectiv electrice şi termice în cogenerare, conectate la reţea, cu putere electrică mai mică de 100 kW

Unul din obiectivele declarate de ANRE in actualizarea facuta prin Ord 102/2015 a Regulamentului privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public (referit in continuare ca „Regulament”) a fost simplificarea racordarii la retelele electrice de distributie publica a centralelor electrice de mica putere.

Acest obiectiv a fost realiza prin urmatoarele prevederi:

Art 10 (4) : „Rezultatele obţinute din calculele de siguranţă sunt folosite pentru compararea variantelor de soluţie de racordare şi alegerea de către utilizator a variantei de soluţie pe care, din punctul lui de vedere, o consideră cea mai avantajoasă, tehnic şi economic, pentru racordarea la reţea

Regulamentul permite solicitantului de racordare sa isi aleaga proiectantul care sa ii reprezinte interesele in elaborarea studiului de solutie:

Art 11(5) „Prin excepţie de la prevederile alin. (4), contractul pentru executarea studiului de soluţie se poate încheia de către operatorul de reţea şi cu un anumit proiectant atestat, ales de către utilizator, însă numai în condiţiile în care utilizatorul cere în scris, explicit, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului dintre utilizator şi operatorul de reţea, având ca obiect elaborarea studiului de soluţie

Prin Regulament se extinde foarte mult gama cazurilor in care solutia este stabilita direct, „din ochi” de operatorul de retea fara ca acesta sa poata impune noului utilizator sa finanteze eventuale studii de solutie. E drept ca daca operatorul de retea simte nevoie unor analize mai complexe si le poate finanta singur:

Art 22 „a) locurile de consum individuale ale utilizatorilor de tip clienţi casnici, indiferent de puterea solicitată

b) locurile de consum având puterea maximă simultană absorbită mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punctul de vedere al activităţii lor;

c) locurile de consum care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

d) locurile de consum existente pentru care se solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordate;

e) locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de joasă tensiune, inclusiv la barele posturilor de transformare, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

f)locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de medie tensiune, având puterea maximă simultană evacuată mai mică sau egală cu 1 MW, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă.”

Art 21 (2) „La şedinţa de avizare a studiului de soluţie este invitat şi utilizatorul/împuternicitul legal al utilizatorului, prin grija operatorului de reţea

Art 23 (1) Prin predarea la utilizator a studiului de soluţie avizat, operatorul de reţea responsabil cu elaborarea acestuia confirmă existenţa tuturor acordurilor prevăzute de reglementările în vigoare, din partea operatorilor de reţea implicaţi în stabilirea soluţiei de racordare.

Art 23 (2) Operatorul de reţea are obligaţia să avizeze toate variantele de soluţie stabilite în studiu, cu excepţia celor prin care se încalcă prevederile normelor tehnice sau ale reglementărilor în vigoare.

Art 23 (3) Avizul studiului de soluţie trebuie să prezinte toate variantele de soluţie stabilite în studiu, să precizeze variantele avizate şi pe cele respinse, precum şi motivaţiile şi justificările pentru respingerea unei variante, cu indicarea clară a prevederii încălcate conform alin. (2).

Art 23 (4) În situaţia în care prin studiul de soluţie s-au stabilit mai multe soluţii, utilizatorul trebuie să opteze pentru una dintre variantele de soluţie stabilite în studiu şi avizate de operatorul/operatorii de reţea şi să îşi exprime opţiunea în scris în termen de maximum două luni de la comunicarea de către operatorul de reţea a studiului de soluţie avizat.

Art 25 (1) „Neînţelegerile dintre operatorii de reţea şi utilizatori cu privire la avizul prevăzut la art. 23 alin. (3) se soluţionează pe cale amiabilă ori de către un expert de terţă parte care poate fi un verificator de proiecte de instalaţii electrice autorizat şi/sau un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice autorizat. => platit probabil de partea interesata!

Art (2) „În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă părţile nu ajung la o înţelegere, utilizatorii pot solicita declanşarea procedurii de soluţionare a divergenţei privind accesul la reţeaua electrică, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Probabil ca ar merita sa discutam si despre consecintele previzibile ale „liberalizarilor” aduse de noul text al Regulamentului!

Care este pragul de dispecerizare al Centralelor Electrice Fotovoltaice? _ actualizat 19.10.2013

14/10/2013

SGC 2010 Care este puterea de la care o centrala electrica fotovoltaica (CEF) devine dispecerizabila?

Conform Ordinului ANRE 30/2013 punlicat in MO 312/30.05.2013 acest prag este de 5MW  :

Prag dispecerizare CEF conform Ordinului ANRE 30 din 2013

Conform documentului, publicat pe site Transelectrica,: „Cerinte tehnice obligatorii pentru Centrale Electrice Fotovoltaice (CEF) in vederea inceperii probelor de punere in functiune”  pragul de dispecerizare ar fi de 10 MW:

Prag dispecerizare CEF conform  stie Transelectrica

Cum cerintele care vizeaza Centralele Dispecerizabile difera destul de mult fata de cerintele care vizeaza Centralele Nedispecerizabile pragul de la care centralale sunt dispecerizabile este foarte important.

Evident ca pentru cei care stiu care este relatia intre ANRE si Transelectrica din pdv al puterii de reglementare acorda credit ANRE. Dar chiar si oamenii instruiti in problematica relatiilor intre reglementator si operatorii SEN, daca citesc doar informatia de pe site Transelectrica, pot fi indusi in eroare.

Evident ca oamenii mai putin avizati in reglementarile din SEN, care iau contact cu informatia de pe site Transelectrica, vor fi din capul locului indusi in eroare deoarece acestia cu probabilitate ridicata nu isi pun problema sa verifice acesta informatie!

Probabil ca ar trebui corectata informatia de pe site Transelectrica!

Pe de alta parte in conditiile in care deja ANRE a reglementat cu un ordin problema conditiilor tehice de racoradre la SEN a CEF consider ca operatorii SEN ar trebui sa renunte la propriile lor viziuni de reglementare a aceluiasi subiect. In aceste conditii o varianta corecta ar fi chiar retragerea de pe site Transelectrica a respectivului document.

Actualizere 19.10.2013,

Tot urmarind sa vad daca se misca ceva pe site Transelectrica (recunosc ca am trimis si un email la Transelectrica pe acest subiect) am constatat ca existe un site  cu format „nou” si unul „vechi”:

Site nou Transelectrica

 

Formatul nou al paginii web al site Transelectrica are si un buton dedicat spre „site vechi”. Ei bine pe pagina noua de web a Transelectrica este publicata o versiune usor actualizata a ” Cerinţe-lor tehnice obligatorii pentru Centralele Electrice Fotovoltaice (CEF)  în vederea începerii probelor de punere în funcţiune „:

Cerinte pentru energizare CFV finala pentru site_nou_ Transelectrica_descarcat 19.10.2013 fisierul este format doc.

Problema legata de pragul de dispererizare persista insa si aici. In viziune autorilor acestei instructiuni pragul de la care CEF devin dispecerizabile este tot 10 MW in dezacord cu ordinul ANRE 30/2013. In rest noul text este ceva mai clar desi inca contine si cerinte discutabile unele care exced prevederile ordinului ANRE 30/2013 si altele necorelate cu procedurile OD.

SGC

Procedura de finantare a lucrarilor de intarire a RED determinate de centrale electrice

14/09/2013

SGC 2010 Oportunitatile financiare asociate centralelor electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile (de ex vezi cerificatele verzi) au determinat un veritabil asalt asupra retelelor electrice de distributie (RED).

Aparitia si ulterior  proliferarea centralelor electrice racordate la RED aduce noi si noi particularitati in exploatarea RED. Pe anumite segmente de timp creste foarte mult solicitarea/uzura fizica a RED datorita cresterii incarcarii acestora datorata evacuarii puterii produse de centralele electrice racordate la RED. Asociat cu acesta crestere a sarcinii cresc foarte mult pierderile de energie electrica prin efect Joule-Lantz (incalzirea consuctoarelor care este proportionala cu patratul valorii efective a curentului electric).

Centralele electrice racordate la RED vin si cu pretentii sporite de continuitate, complica si ingreuneaza procedurile de retragere din exploatare a RED pentru lucrari. Aparitia sau perspectiva aparitiei pe termen scurt a mai multor zeci de km de retea 20 kV in cablu duce la schimbari ale modului de tratare a neutrului sau la necesitatea amplificarii echipamentelor de tratare a neurului cu efecte asupra tuturor clientilor racordate la respectivele RED.

In anumite zone de RED reginurile de functionare si solicitarile cele mai mari sunt legate de existenta centralelor electrice schimband modul traditionala de abordare in care „regulile” erau stabilite exlusiv de  existenta si necesitatile consumatorilor,

Treptat efectele existentei RED s-au deplasat de la nivelul posturilor de transformare (care necesitau redimensionare) spre circuitele (retelele) de medie tensiune (o particularitate importanta o reprezinta retelele 6 kV in care se racordeaza noi centrale electrice) si din ce in ce mai des efectele se concentreaza la nivelul statiilor electrice si al reteleor electrice 110 kV.

Mecanismele de sprijin financiar sustin apetitul investitional in centrale electrice racordate la RED iar viteza mobilizare a fondurilor  pentru infiintarea noilor centrale electrice au surprins operatorii de retea descoperiti din perspectiva reglemetarilor. Uneori s-a ajuns la situatia in care costurie generate in RED de evacuarea puterii din CE sa nu aiba mecanisme de recuperare de la cei care au  generat aceste costuri si sa preseze pe incarcarea tarifelor de distributie platite de ceilalti utilizatori ai RED sau doar pe rentabilitatea OD.

Evident ca treptat cadrul de reglemetare trebuie sa se dezvolte pentru a face fata noilor situatii din RED care nu se vor limita la situatia actuala si vor fi in continua evolutie atat in privinta capacitatilor de productie concentrale in parcuri/grupuri de putere mare dar in curand este previzibil sa se ridice valul investitional in „centrale electrice de apartament”. Este previzibil ca in gospodarii sa apara in curand un numar semnificativ de centrale electrice care vor debita surplusul de energie electrica in retelele electrice stradale.

CEF

EON Moldova propune procedurarea  contractarii si executarii lucrarilor de intarire retele electrice ca urmare a racordarii de centrale de producere a energiei electrice:

Procedura de incheiere contracte de intarire retele el_Proiect

Nota explicativa

Anexa 1 la Procedura_model acord cadru intariri_Proiect

Procedura a fost publicata la  13.09.2013 ca document de discutie

„ANRE supune consultarii publice proiectul de Procedura pentru contractarea si executarea lucrărilor de intarire retele electrice ca urmare a racordarii de centrale de producere a energiei electrice, elaborata de S.C. E.ON Moldova Distributie S.A. Documentul a fost elaborat in scopul fluidizarii procesului de racordare la retelele electrice, a centralelor electrice de producere a energiei electrice, eliminand riscul blocarii acestui proces din cauza problemelor aparute in legatura cu necesitatea efectuarii unor  lucrari de intarire a retelelor electrice de distributie.”

CEE

Proiectul procedurii poate fi accesat si direct de pe site ANRE utilizand acest: link

Ca o observatie personala la proiectul de procedura ar fi mentiunea ca ingeneral participarea partilor la finantare lucrarilor in amonte de punctul de racordare se poate asimila cu ponderea partilor la puterea avizata pentru evacuare in RED insa in situatia sistemelor de tratare a neutrului criteriile ar trebui sa tina cont de alte elemente constructive ala retelelor de evacuare a puterii in RED de exemplu de volumul de cablu 20 kV asociat fiecarei centrale electrice.

Satutul de „investitor fara portofoliu” al consumatorilor „traditionali” ai RED care pe calea certificatelor verzsi si al tarifelor de distributie sunt „capacitati” la sustinerea dezvoltarii centralelor electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile consider ca poate justifica interesul opiniei publice pentru reglementarea acestui nou domeniu investitional.

Implicatiile numarului mare  de centrale centralelor electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile nu se limiteaza la aspectele  financiare legate de asigurarea conditiilor de recuperare a investitiilor in aceste centrale prin scheme de sprijin care implica financiar consumatorii de energie electrica. Existenta acestui tip de centrale se interfereaza cu rentabilitatea functionarii unor centrale electrice traditionale care pierd parti importante de piata fara ca noile centrale electrice sa poata acoperi integral functiile vechilor  tipuri de centale.

Pentru a face mai usor de inteles afirmatiile din paragraful precedent dau exemplul centraleor termo electrice. Se poate conta pe functionarea lor „in banda” (continuu indiferent de conditiilor meteo. Rentabilitatea lor este conditionata tocmai de asugurarea conditiilor sa functioneze constant la incarcarea economica (sa zicem la incarcarea maxima). Pentru ca deja centralele electrice din susrse regenerabile au prioritate la productie apar perioade in care productia de ee in centralale termoelectrice trebuie restrictionata de aici efecte foarte „contondente” atat pentru centralele termo electrice restrictionate dar si pentru securitatea energetica in ansamblu si deci pentru toti consumatorii de energie electrica. In acelasi timp avem nevoie de energie electrica si cand vantul nu bate sau este innorat. Repornirea tremocentraleor sau incarcarea lor se face cu costuri de productie suplimentare care le scot din zona de rentabilitate. Cineva trebuie sa acopere aceste costuri pentru ca nu sunt posibile miracolele tehnice si/sau financiare!

Mai departe oprirea/restrictionarea centraleor termoelectrice duce la inchiderea minelor si lantul efectelor continua …! Dar in acelasi timp reactionam cumva la ideea de reducere a poluarii respectiv la amenintarea reala a epuizarii hidocarburilor!

Turbina hidraulica pentru micro hidocentrale electrectrice

Nu exista deocamdata decantata o solutie universala a aceste schimbari pe care le traim. Avem nevoie sa valorificam sursele de energie regenerabila dar in acelasi timp nu ne putem debarasa fara discernemant de productia de energie electrica din purtatorii „traditionali de energie electrica” : carbune, hidrocarburi, nuclear

Mecanismele de cerere si oferta nu sunt suficient de rafinate ca sa asigure un echilibru optimizat al productiei de energie electrica dintr-o gama difersificata de producatori de energie electrica. In aceste conditii ne asteptam la o continua adaptare a cadrului legislativ astfel incat pe de o parte pretul ee sa fie mentinut la cote suportabile iar pe de alta pare sa se asigure conditii tehnice corespunzatoare de functionare a reteleor electrice care sa garanteze clientilor  calitatea necesara a energiei electrice