Posts Tagged ‘aviz de racordare’

Regulament de racordare la retelele electrice de interes public: text actualizat la 28.02.2019

28/02/2019

Va ofer link-ul catre textul actualizat la 28.02.2019 al Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

Textul include prevederile: Ord 59/2013, Ord 63/2014, Ord 111/2018 si Ord 15/2019

Actualizarile vin sa clarifice anumite aspecte aparute pe parcursul aplicarii si faciliteaza accesul noilor utilizatori la retelele electrice de interes public.

Textul actualizat recunoste statulul de „prim dezvoltator” si asigura refinantarea acestora pentru instalatiile de racordare folosite ulterior la racordarea altor utilizatori respectiv altor dezvoltatori. Se rezolva astfel o problema practica foarte importanta!

Regulament de racordare actualizat la 28.02.2019

Sunt interesat sa dezbatem problemele identificate in aplicarea regulamentului!

Regulamentul de racordare la retelele electrice de distributie publica text actualizat la 20.07.2018

20/07/2018

Am integrat in textul initial al regulamentului de racordare la RED (retele electrice de distributie) aprobat prin Ordinul ANRE 59/2013 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 63/2014 (publicat in MO 537/18.07.2014) si respectiv prin Ordinul ANRE 111/2018 (publicat in MO 596/13.07.2018)  indicand in dreptul fiecarui articol modificat ordinul in baza caruia s-a facut modificarea.

Precizez ca modificarile aduse prin Ord 111/2018 intra in vigoare de la 01.08.2018

Regulament de racordare actualizat Ord 59_2013, Ord 63_2014 si Ord 111_2018

Atasez si ordinele ANRE 63/2014 si respectiv 111/2018 pe care le-am utilizat in actualizare.

Ord ANRE 63 din 2014 actualizare regulament de racordare

Ord 111 2018 Modificare Ord 59 2013 regulament de racordare

 

Alte cateva articole pe subiectul racordarii la RED  care eventual pot prezenta interes acces direct la reglementarile ANRE si eventual pentru studiile de caz pe care le contin in sectiunea de comentarii:

Delimitarea raspunderii – protectia datelor personale!

A intrat in vigoare noul regulament de racordare la retelele electrice de interes public Ord ANRE 59/2013 actualizat cu Ord 64/2014

Ordinul ANRE 102/2015 Regulament privind solutiile de racordare

Comunicat ANRE ref noua editie a regulamentului de stabilirea solutiilor de racordare actualizat 27.07.2015

Regulametul de racordare la retelele electrice de interes public publicat in 2013

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare pentru consumator necasnic

Continut cadru al avizului tehnic de racordare pentru consumatorii casnici

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare producator generatoare fotoelectrice

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare producator cu generatoare sincrone

Continutul cadru al avizului tehnic de racordare pentru producator cu generatoare sincrone

Regulament pt preluarea surplusului de ee produsa de consumatori din surse regenerabile

Cum se stabilesc solutiile de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public? Raspunsuri ANRE

– Avizul tehnic de racordare la retelele electrice de distributie (RED)

Avizul tehnic de racordare la retelele electrice de distribute a energiei electrice

Electrificarea localitatilor, extinderea retelelor electrice de distributie pentru alimentarea noilor clienti

Asupra dinamicii I eficient in cazul lucrarilor de aee creditate de dezvoltatori actualizat 22.09.2014

Ordinul ANRE 73/2014 – conditii asociate licentelor de distributia energiei electrice

Metodologia de finantare a electrificarilor localitatilor: document de discutie ANRE actualizat 22.09.2014

Care sunt etapele si principiile racordarii la retelele electrice? Raspunsuri ANRE! actualizat 22.09.2014

Istoricul fiselor tehnologice de realizare a bransametelor: 2-RE-FT 35-2001 vol 4 din 4

Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

ANRE incurajeaza aparitia centralelor electrice de mica putere

Licenta de producere energie electrica – opis documente necesare

Autorizatia de infiintare centrala electrica -opis documente necesare

Solutia de alimentare cu ee a consumatorilor casnici individuali se stabileste prin fisa de solutie.

Negocierea termenelor de realizare a instatatiei de racoradre la RED

Legalitatea amplasarea BPM la limita de proprietate

Bransament monofazat sau trifazat?

Executia unui bransament monofazat aerian by Radu Mihai CATINDATU

Indezirabilele reparatii accidentale

Influenta sarcinii dezechilibrate asupra valorii supratensiunilor de frecventa industriala.

 

ANRE incurajeaza aparitia centralelor electrice de mica putere

27/07/2015

SGC 2010\

Ordinul ANRE 48/2013 Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice

art (3) „Exploatarea comercială a capacităților energetice se poate desfășura fără licență în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (5) și (6) din Legea nr. 123/2012”.

art (4)Clientul casnic deținător al unei capacități de producere a energiei electrice, respectiv electrice și termice în cogenerare racordate la rețea având puterea electrică mai mică decât 100 kW, poate exploata comercial aceste capacități energetice fără licență, indiferent de modul de racordare prin racord comun sau distinct de locul de consum al respectivului client casnic.

Legea energiei electrice 123/2012:

art 10(1) c) „dacă puterea electrică instalată a capacităţilor respective este mai mică de 500 kW, nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de înfiinţare, dar obligaţia de notificare a autorităţii competente privind proiectul investiţional şi raportarea periodică a stadiului realizării acestuia, conform reglementărilor în vigoare, revin operatorilor de distribuţie a energiei electrice

Art 10(2) „Autoritatea competentă emite licenţe pentru:

a) exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice”

Art 10 (5) Exploatarea comercială de capacităţi energetice se poate desfăşura fără a deţine licenţa pentru activităţile prevăzute la”:

b) (2) lit. a) şi b), de către clientul casnic deţinător al unor capacităţi de producere a energiei electrice, respectiv electrice şi termice în cogenerare, conectate la reţea, cu putere electrică mai mică de 100 kW

Unul din obiectivele declarate de ANRE in actualizarea facuta prin Ord 102/2015 a Regulamentului privind stabilirea soluţiilor de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public (referit in continuare ca „Regulament”) a fost simplificarea racordarii la retelele electrice de distributie publica a centralelor electrice de mica putere.

Acest obiectiv a fost realiza prin urmatoarele prevederi:

Art 10 (4) : „Rezultatele obţinute din calculele de siguranţă sunt folosite pentru compararea variantelor de soluţie de racordare şi alegerea de către utilizator a variantei de soluţie pe care, din punctul lui de vedere, o consideră cea mai avantajoasă, tehnic şi economic, pentru racordarea la reţea

Regulamentul permite solicitantului de racordare sa isi aleaga proiectantul care sa ii reprezinte interesele in elaborarea studiului de solutie:

Art 11(5) „Prin excepţie de la prevederile alin. (4), contractul pentru executarea studiului de soluţie se poate încheia de către operatorul de reţea şi cu un anumit proiectant atestat, ales de către utilizator, însă numai în condiţiile în care utilizatorul cere în scris, explicit, acest lucru operatorului de reţea, înainte de încheierea contractului dintre utilizator şi operatorul de reţea, având ca obiect elaborarea studiului de soluţie

Prin Regulament se extinde foarte mult gama cazurilor in care solutia este stabilita direct, „din ochi” de operatorul de retea fara ca acesta sa poata impune noului utilizator sa finanteze eventuale studii de solutie. E drept ca daca operatorul de retea simte nevoie unor analize mai complexe si le poate finanta singur:

Art 22 „a) locurile de consum individuale ale utilizatorilor de tip clienţi casnici, indiferent de puterea solicitată

b) locurile de consum având puterea maximă simultană absorbită mai mică de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punctul de vedere al activităţii lor;

c) locurile de consum care se racordează la reţele electrice de medie sau joasă tensiune, indiferent de puterea solicitată, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

d) locurile de consum existente pentru care se solicită un spor de putere ce poate fi acordat prin instalaţiile de racordare existente, indiferent de tensiunea reţelei la care sunt racordate;

e) locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de joasă tensiune, inclusiv la barele posturilor de transformare, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă;

f)locurile de producere sau locurile de consum şi de producere care se racordează la reţele electrice de medie tensiune, având puterea maximă simultană evacuată mai mică sau egală cu 1 MW, dacă soluţia de racordare este unică şi/sau evidentă.”

Art 21 (2) „La şedinţa de avizare a studiului de soluţie este invitat şi utilizatorul/împuternicitul legal al utilizatorului, prin grija operatorului de reţea

Art 23 (1) Prin predarea la utilizator a studiului de soluţie avizat, operatorul de reţea responsabil cu elaborarea acestuia confirmă existenţa tuturor acordurilor prevăzute de reglementările în vigoare, din partea operatorilor de reţea implicaţi în stabilirea soluţiei de racordare.

Art 23 (2) Operatorul de reţea are obligaţia să avizeze toate variantele de soluţie stabilite în studiu, cu excepţia celor prin care se încalcă prevederile normelor tehnice sau ale reglementărilor în vigoare.

Art 23 (3) Avizul studiului de soluţie trebuie să prezinte toate variantele de soluţie stabilite în studiu, să precizeze variantele avizate şi pe cele respinse, precum şi motivaţiile şi justificările pentru respingerea unei variante, cu indicarea clară a prevederii încălcate conform alin. (2).

Art 23 (4) În situaţia în care prin studiul de soluţie s-au stabilit mai multe soluţii, utilizatorul trebuie să opteze pentru una dintre variantele de soluţie stabilite în studiu şi avizate de operatorul/operatorii de reţea şi să îşi exprime opţiunea în scris în termen de maximum două luni de la comunicarea de către operatorul de reţea a studiului de soluţie avizat.

Art 25 (1) „Neînţelegerile dintre operatorii de reţea şi utilizatori cu privire la avizul prevăzut la art. 23 alin. (3) se soluţionează pe cale amiabilă ori de către un expert de terţă parte care poate fi un verificator de proiecte de instalaţii electrice autorizat şi/sau un expert tehnic de calitate şi extrajudiciar în domeniul instalaţiilor electrice autorizat. => platit probabil de partea interesata!

Art (2) „În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă părţile nu ajung la o înţelegere, utilizatorii pot solicita declanşarea procedurii de soluţionare a divergenţei privind accesul la reţeaua electrică, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Probabil ca ar merita sa discutam si despre consecintele previzibile ale „liberalizarilor” aduse de noul text al Regulamentului!

Stalp de intindere/terminal SCI 3513 / SCT 3533

24/02/2012

Prin efortul lui Andras si cu ajutorul profesionist al dlui Inginer Gyarmathy Gabor avem informatia cautata de Radu Cîmpan.

S-a dovedit inca o data ca daca Andras isi propune sa rezolve o problema cu certitudine o va rezolva!

 

Buna ziua,
Va deranjez cu o mica problema ce am intampinat-o in identificarea unui stalp. Am atasat cateva poze cu tipul de stalp in cauza, si va rog daca se poate si aveti timp sa imi ziceti ce tip de stalp este, eventual sa imi comunicati unde sa caut caracteristicile lui.
Mentionez ca am cautat in mai multe carti si nu am gasit nimic. Tot ce stiu despre stalp este faptul ca se foloseste pentru retele de MT.
Va multumesc anticipat
Radu Cîmpan

Aici este link-ul de transfer.ro unde (inca! o sa) gasiti pozele:
http://dl.transfer.ro/transfer_ro-20feb-656257c1a595dce8.zip

Poți vedea toate comentariile acestui post aici:
https://stoianconstantin.wordpress.com/2008/12/07/lea-mt-cerinte-tehnice/#comments

Buna ziua

Trimit atasat informatiile primite  de la Dl Inginer Gyarmathy Gabor despre acel stalp. Va
rog sa le trimiteti mai departe la persoana care le-a solicitat.

Andras

Cum se stabilesc solutiile de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public? Raspunsuri ANRE

09/08/2009

SGC 2002 Raspunsuri ANRE publicate pe site www.anre.ro la sectiunea Info Consumatori la 09.08.2009
                Prin Ordinul Presedintelui ANRE nr. 129/2008 a fost aprobat Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public, denumit in cele ce urmeaza Regulamentul.
           
            Regulamentul stabileste conditiile, etapele si procedurile necesare pentru stabilirea solutiei sau a variantelor de solutie pentru racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public, asigurand, totodata, accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor la retelele electrice de interes public, oferind acestora posibilitatea de a alege varianta de solutie pe care, din punctul lor de vedere, o considera cea mai avantajoasa, tehnic si economic.
            Regulament se aplica la:
                        a) elaborarea studiilor de solutie pentru utilizatorii noi sau existenti care se                           dezvolta;
                        b) elaborarea studiilor de modificare a solutiilor de racordare a utilizatorilor                           existenti;
                        c) elaborarea fiselor de solutie;
                        d) emiterea avizelor tehnice de racordare de catre operatorii de retea.
            Regulament nu se aplica la stabilirea solutiilor de realizare a instalatiilor de utilizare.
            Conform prevederilor Regulamentului, racordarea instalatiei utilizatorilor la retelele electrice de interes public se realizeaza, dupa caz:
            a) direct la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune aferenta unui post de transformare;
            b) la reteaua electrica de distributie de joasa tensiune, la barele unui post de transformare;
            c) la reteaua electrica de distributie de medie tensiune, direct sau prin racord si post de transformare MT/JT kV;
            d) la reteaua electrica de distributie de 110 kV, direct sau prin statie de transformare 110/MT kV;
            e) la reteaua electrica de transport, direct la tensiunea retelei sau prin statie de transformare cu raport de transformare corespunzator.
                Stabilirea solutiei de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public
            Solutia de racordare a instalatiei de utilizare a unui utilizator la reteaua electrica de interes public se stabileste, dupa caz, pe baza de fisa de solutie sau studiu de solutie.
            Conform Regulamentului, studiul de solutie se elaboreaza pe baza de contract incheiat intre operatorul de retea si utilizator.
           
            Operatorul de retea transmite utilizatorului oferta de contract pentru elaborarea studiului de solutie in termen de maximum 7 zile calendaristice, dupa caz, de la data:
            a) inregistrarii comenzii utilizatorului;
            b) inregistrarii cererii utilizatorului pentru emiterea avizului tehnic de racordare, daca solutia de racordare, conform reglementarilor, se stabileste pe baza unui studiu de solutie.
           
            Termenul de elaborare a unui studiu de solutie, de la data depunerii de catre utilizator a datelor complete, este de:
            a) maximum 3 luni pentru racordarea locului de producere/consum la o retea cu tensiunea de 110 kV sau mai mare. In situatii deosebite, justificate prin complexitatea solutiilor, operatorul de retea poate solicita in propunerea de contract un termen mai mare. Durata suplimentara nu va depasi 3 luni pentru racordare la tensiunea de 110 kV, respectiv 6 luni pentru racordare la tensiuni mai mari de 110 kV;
            b) maximum o luna pentru racordarea la o retea de medie sau joasa tensiune.
                I. Fisa de solutie
            Conform Regulamentului, solutia de racordare se stabileste prin fisa de solutie pentru:
            a) utilizatorii de tip consumatori casnici individuali, indiferent de puterea solicitata;
            b) utilizatorii de tip consumatori care solicita o putere mai mica de 30 kVA, indiferent de categoria din care fac parte din punctul de vedere al activitatii lor;
            c) utilizatorii de tip consumatori care se racordeaza la retele electrice de medie sau joasa tensiune, indiferent de puterea solicitata, daca solutia de racordare este unica si/sau evidenta;
            d) utilizatori existenti care solicita un spor de putere ce poate fi acordat prin instalatiile de racordare existente, indiferent de tensiunea retelei la care sunt racordati.
                II. Elaborarea studiului de solutie
            Solutia de racordare se stabileste prin studiu de solutie pentru utilizatori care:
            a) se racordeaza la retele electrice avand tensiunea nominala de 110 kV sau mai mare;
            b) sunt distribuitori sau au grupuri generatoare indiferent de tensiunea retelei la care se racordeaza;
            c) se racordeaza la retele electrice de distributie de medie sau joasa tensiune, in situatiile in care sunt indeplinite simultan conditiile:
                        – utilizatorii nu se incadreaza in categoriile pentru care solutia de racordare se stabileste prin fisa de solutie;
                        – sunt posibile cel putin doua variante de solutie de racordare, corespunzatoare tehnic si comparabile economic;
            d) solicita modificarea/imbunatatirea instalatiilor de racordare existente sau cresterea gradului de siguranta in punctul de delimitare, daca lucrarile necesare nu pot fi stabilite prin fisa de solutie;
            e) prin tipul lor si caracteristicile echipamentelor instalatiilor de utilizare si/sau al proceselor tehnologice impun necesitatea unei analize pentru stabilirea impactului racordarii asupra retelei si a celorlalti utilizatori si stabilirea masurilor pentru incadrarea acestui impact in limitele normate.
                Avizarea studiului de solutie
            Conform Regulamentului, studiul de solutie se avizeaza de catre operatorul de retea conform procedurii proprii si in cadrul termenului de elaborare prevazut in contract. Timpul necesar avizarii studiului de solutie este inclus in durata maxima de elaborare.
           
            Studiile de solutie se avizeaza atat de catre operatorii de distributie, cat si de catre operatorul de transport si de sistem in toate cazurile in care prevad:
            a) racordarea la reteaua electrica de distributie a locurilor de producere cu puteri instalate mai mari de 10 MW;
            b) racordarea locurilor de producere sau de consum pe barele de medie tensiune sau 110 kV ale statiilor de transformare ale operatorului de transport si de sistem;
            c) mai multe variante pentru racordarea utilizatorilor, dintre care unele la tensiunile de 220 kV sau 400 kV si altele la tensiunea de 110 kV.
           
            Studiile de solutie, cu exceptiile de la alin. (2), se avizeaza de catre operatorii de distributie daca prezinta numai variante de racordare la o retea electrica de distributie, respectiv de catre operatorul de transport si de sistem, daca prezinta numai variante de racordare la reteaua electrica cu tensiune de 220 kV sau 400 kV.
           
            Utilizatorul trebuie sa opteze pentru una dintre variantele de solutie stabilite in studiu si avizate de operatorul de retea si sa isi exprime optiunea in scris si, dupa caz, sa solicite in termen de maximum doua luni emiterea avizului tehnic de racordare.

LEA mt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 22.01.2010 graficul accesarii acestei pagini astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta acest subiect (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 Generalitati

Retelele (liniile) electrice aeriene 6 si 20 kV (LEA mt) constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi cleme, echipamente de comutatie, echipamente de protecţie, prize de pământ etc. si prin care energia electrica este preluata din statiile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  Operator Distributie

Liniile aeriene mt solutia tehnica prin care:

o energia electrica este distribuita la distante relativ mari intre localitati ,

o se alimenteaza  reţelele de cabluri din zonele urbane,

o se asigura interconectare între staţii electrice it/mt,

o se alimenteaza un numar mare posturilor de transformare  mt/jt .

Liniile aeriene încep de regulă de la  bornele cutiilor terminale de exterior (CTE) ale cablurilor mt de iesire din distribuitoarele mt ale statiilor de transformare 110 kV/mt sau in unele cazuri de la bornele exterioare ale  izolatoarelor de trecere interior-exterior ale staţiilor de transformare  110 kV/mt şi ale staţiilor de conexiuni mt zidite şi se termină în bornele izolatoare de trecere ale altor staţiilor de transformare 110 kV/mt si/sau ale unor posturi de transformare mt/jt, în lanţuri de izolatoate  ale posturilor  de transformare aeriene (PTA) sau în bornele CTE ale cablurilor racordate la LEA mt.

2 Tipuri de linii aeriene mt din punct de vedere al topologiei

2.1 Linii radiale

Sunt LEA alimentate de la un singur capat. Consumatorii unei astfel de LEA raman nealimentati pana la remedierea defectului care a generat retragerea LEA din exploatare. Singura masura de reducere a numarului de posturi de transformare afectate de intrerupere in cazul unor lucrari programate si/sau al unor incidente o constituie amplasarea unor separatoare de sectionare in axul LEA. In acest caz in amonte de primul separator de sectionare care delimiteaza zona defecta consumatorii pot fi realimentati prin repunerea LEA sub tensiune dupa deschidrea prealabila a separatorului de sectionare mentionat mai sus.

Este necesar sa fim preocupati de reducere a numarului de LEA radiale daca acest lucru este posibil cu costuri rezonabile. Se poate accepta ca intro zona in care dezvoltarea retelei este previzionata in mai multe etape succesive ca pana la definitivarea dezvoltarii zonei sa avem LEA radiale nou construita.

Solutiile de LEA mt noi radiale sunt de dorit in cazul LEA scurte care alimenteaza diverse obiective industriale daca se pot lua masuri tehnice de reducere a probabilitatii de defect si/sau daca durata de existenta a respectivelor locuri de consumeste limitata

2.2 Linii mt alimentate de la doua capete

LEA din aceasta categorie au de regula capetele racordate la doua statii mt diferite. In caz de incident este posibila izolarea tronsonului defect prin echipamente de comutatie (de regula prin separatoare de sectionare) si realimentarea din cele doua capete a tronsoanelor de LEA valide. De regula o astfel de LEA funcioneaza la schema normala radial fiind sectionata pe criteriul pierderilor minime si alimentata de la cele doua capete sau functioneza radial fiind separata vizibil intruna din cele doua statii can are si rolul de rezervare a alimentarii barelor 20 kV la disparitia tensiunii de 110 kV in statia respectiva.

2.3 LEA mt alimentate de la 3 sau mai multe capete

Exista configuratii complexe de linii mt care au 3 sau mai multe capete situate in statiii diferite de transformare. Aceste LEA mt functioneaza la schema normala radial permitand stabilire prin manevre a unor configuratii complexe menite sa realimenteze numarul maxim posibil de consumatori in cazul incidentelor si/sau al retragerilor din exploatare pentru lucrari a unor tronsoane LEA

Posibilitatea de reconfigurare a unei zone de retea buclate constituie atributul de flexibilitate al zonei respective de retea. De regula o astfel de  zona de retea complex buclata alimenteaza consumatori cu pretentii sporite de continuitate.

Este necesr sa se asigure un echilibru intre o flexibilitate mare, dorita de personalul de exploatare, si cresterea costurilor de investitii si de mentenanta cu tronsoane de LEA cu utilizare redusa respectiv pentru evitarea complicarii inutile a schemei retelei de distributie de mt

LEA mt buclate trebuie sa fie fazate la toate punctele de buclare astfel incat inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie de buclare sa nu se produca scurtcircuite polifazate care sa genereze incidente si/sau accidente umane.

Reţeaua de distributie de medie tensiune este în realitate formată dintro combinaţie a tipurilor de linii menţionate mai sus.

Din punct de vedere functional putem identifica:

2.3.1 Axul LEA

Axul LEA are conductorul cu dimensiunea cea mai mare si are cel putin un capat racordat la o statie de transformare. La ax se racordeaza derivatii pentru alimentarea unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare si racoarde individuale pentru posturi de transformare.

2.3.2 Derivatii

Sunt tronsoane de retea mt (realizate de regula tot in solutie aeriana) racordate la axul liniei mt (care leaga cele doua surse de alimentare) pentru asigurarea alimentarii unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare situate in zone geografice apropiate traseului axului LEA. Exista situatii in care axul derivatiilor are lugimi semnificative uneori chiar mai mari decat axul LEA la care sunt racordate. O astfel de derivatie este intodeauna radiala. Axul derivatiilor poate avea o sectiune inferioara axului LEA sin care este racordata

2.3.3 Racorduri mt din axul LEA si/sau al derivatiilor

Asigura alimentarea posturilor de transformare mt/jt. Putem avea racorduri in solutie aeriana care de regula alimenteaza PTA-uri. Exista si cazuri cand prin racorduri in solutie LEA sunt alimentate posturi de transformare in cabina de zid (PTCZ) Putem avea racorduri de posturi de transformare la o LEA in solutie subterana in acest caz la axul liniilor si al derivatiilor sunt racordate cabluri (LES)care alimenteaza posturi de transformare in diverse tipuri de cabine . in cazuri obligate putem avea chiar si PTA-uri racordate la o LEA prin LES

Prin conventie stalpul, din care se racordeaza o derivatie si/sau un racord apartin axului liniei mt. Derivatiile si racoardele racordate la axul liniei mt încep cu cleme de derivaţie (racordare) şi continua cu lanţurile de izolatoare şi izolatoarele auxiliare de susţinere şi console de derivaţie existente la  stalpul de racordare.


3 execuţia liniiilor aeriene mt

Liniile aeriene mt sunt executate in solutie  simplu circuit, dublu circuit, eventual multiplu circuit pe stalpi comuni.

În cazuri justificate se admit solutii de circuite comune  110 kV cu mt. Solutia de realizare a LEA mt comuna cu LEA jt este de asemenea destul de raspandita si are tendinta de extindere datorita restrictiilor impuse de proprietarii de terenuri pentru restrangerea culoarelor de teren ocupate de LEA de distributie a energiei electrice.

Se impune conditia ca in cazul  LEA in solutie dublu sau multiplu circuit indiferent de tensiune ca  toate circuitele sa fie în proprietatea distribuitorului.

3.1 Conductoarele liniilor aeriene mt

Pentru linii aeriene mt se utilizează conductoare neizolate, conductoare preizolate şi cabluri mt torsadate care pot fi pozare aerian. In fapt exista cabluri torsadate care pot fi pozate fara a fi necesar sa fie sectionate, succesiv pe traseul unei linii in apa aer si in sol. Atunci cand un astfel de cablu denumit si cablu universal mt torsadat se pozeaza ca LEA el poate sa echipeze o LEA simplu sau multiplu circuit sau o LEA mt comuna cu jt realizata cu conductoare jt neizolate si/sau torsadate.

3.1.1 Conductoare neizolate

Conductoarele neizolate sunt tipul de bază al conductorului utilizat în reţelele aeriene mt. În mod standard se utilizează cabluri Ol-Al – de aluminiu multifilare  cu inimă de oţel cu sectiuni de 50, 70, 95 sau 120 mmp. In portiuni speciale de traseu cand LEA mt in deschideri mari acestea se pot realiza cu gama de conductoare specifice LEA 110 kV utilizand si stalpi specifici LEA 110 kV

3.1.2 Conductoare mt preizolate

Conductoarele preizolate  mt sunt conductoare Ol-Al, prevăzute cu un strat exterior din polietilena extrudata. Deoarece această izolaţie nu garanteaza conditii de atingere nepericuloasa pentru oameni cand LEA este sub tensiune se utilizeaza termenul de conductor preizolat.

LEA mt realizata cu conductoare preizolate permite coronamente mai compacte si chiar mentinerea LEA in exploatare in conditiile in care pe alocuri este in contact cu vegetia forestiara iar in unele cazuri pe durata limitata raman in exploatare si avand crengi cazute pa LEA sau chiar copaci.

Si in cazul acestor LEA este necesara mentinera unui culoar de siguranta prin zona cu vegetatie forestiera dar de dimensiuni mai reduse.  Se utilizeaza conductoare preizolate in gama de sectiuni 50-120 mmp. Sectiunile uzuale sunt 50 si 70 mmp

In cazul LEA cu conductoare preizolate ne asteptam la scurcircuite monofazate si/sau puneri la pamant cu mare rezistenta de contact. In aceste conditii protectiile din statiile de transformate trebuie sa fie sensibile la intreruperea conductorului LEA existand pericolul ca in cazurile conductoarelor preizolate rupte si cazute la pamant acestea sa ramana sub tensiune si sa genereze accidente prin electrocutare in cazul atingerii de catre oameni a unui astfel de conductor.

Mai ales in cazul unor LEA mt cu conductoare preizolate inscriptiile de securitate „ nu atinge stalpii si nici conductoarele cazute la pamant“ trebiue sa existe pe fiecare stalp al LEA si sa fie mentinute lizibile pe toata durata de viata a LEA mt

O alta problema specifica  conductoarelor preizolate o constituie protectia impotriva supratensiunilor atnosferice. Acest lucru se realizeaza prin amplasarea unor descarcatoare in axul LEA mt ori de cate ori se schimba parametrii LEA mt si respectiv pe traseul LEA echipata cu conductoare preizolate caz in care protectia poate fi realizata prin amplasarea unor descarcatoare cu coarne a caror numar si locatie se alege de catre proiectantul LEA mt

3.1.3 Cabluri mt torsadate pentru LEA mt

Exista pe piata doua tiputi de cabluri mt torsadate pentru LEA: cabluri cu fir de Ol purtator si cabluri autoportante. Cablurile mt torsadate de ultima generatie autoportante sunt realizate astfel incat sa suporte deschideri de 100 m si sa poata sa fie amplasate in apa si in sol sunt cunoscute si sub denumtea de cablu universal.

Aceste conductoare torsadate de mt pot contitui solutia acolo unde din ratiuni de restrictii impuse de terti culoarelor de siguranta  nu se pot realiza LEA/LES mt clasice. Solutia circuitelor comune LEA mt si jt realizata cu cablu torsadat mt ofera avantajul unor culoare de siguranta foarte inguste.

Mentionam cateva tipuri de cazuri la care utilizarea cablului torsadat mt se poate dovedi oportuna:

· la alimentarea posturilor de transformare în localităţi, unde nu este posibil sa se realizeze o lea mt clasica şi soluţia prin cablu subteran nu este potrivită din punct de vedere tehnic.

· în locuri, unde nu se pota utiliza cablu subteran din motive tehnice, ecologice, spaţiale sau din alte motive.

· pentru consumuri temporare şi în caz de avarii.

· în mod excepţional în cazul trecerii liniilor aeriene în apropierea altor construcţii sau prin spaţiu împădurit.

3.2 Stalpii liniilor aeriene mt

La executia liniilor aeriene mt sunt utilizati stâlpi de beton, stalpi metalici clasici cu zabrele, stâlpi de lemn şi stâlpi de oţel de tablă.

Stalpii LEA trebuie să fie dimensionati în funcţie de încărcarile care acţionează asupra lor. În afara cazurilor excepţionale (locuri complet inaccesibile, spaţii împrejmuite ale staţiilor electrice) nu este permisă utilizarea ancorării permanente a stalpilor pentru marirea capacitatii portante datorita vulnerabilitatii ancorei fata de vandalisme si al pericolului pe care il prezinta deteriorarea ancorelor pentru stabilitatea mecanica a LEA. Ancorele se pot utiliza doar pentru fixare temporara a stalpilor LEA pe duratalucrarilor de construcţie a liniilor aeriene.

3.2.1 Stâlpi de beton

Stâlpii de beton se utilizeaza pe scara larga la constructia LEA mt. Se utilizează pentru linii simplu circuit şi multiplu circuit echipate cu toata gama de conductoare mentionate mai sus.

Tipurile uzuale de stalpi sunt in gama de inaltime 12-14 m si in gama de momente capabile 4700-22000 daNm de tipul SC 15006, SC 150014, SC 150015, SE8 si SE9 La nevoie se pot comanda si stalpi cu utilizare mai redusa de tipul TSC 15006-12, TCP 15006-120, SC150014-105, sc 12-2200, CS 12-3100, CS 18-1300, T1187-1 cu inaltime de 9.2-18 m si momente capabile de3500-32000 daNm

Functie de conditiile tehnice din teren si in baza unei analize tehnico-economice detaliate se pot utiliza stalpi de beton jumelati sau in montaj portal.

Atunci cand se pot asigura gabaritele necesare si momentele capabile necesare LEA mt se poate executa si pe stalpi de 10-11.2 m utilizati in mod curent la realizarea LEA jt din gama SE 10, SE 11 SC 10002 si SC 10005

În funcţie de rolul pe care il au in LEA  se diferenţiază în stalpi de:

o susţinere in aliniament,

o sustinere in colt

o intindere in aliniament

o intindere in colt

o terminali

Stâlpii pot avea fundatii burate (straturi alternative de pamant si piatra sparta compactixata cu maiul) sau din beton: turnata odata cu plantarea stalpului sau „tip pahar“ cand este turnata utilizand cofraje demontabile staplii fiind plantati dupa intarirea betonului fundatiei fiind rigidizati in fundatie prin completarea cu betob a spatiului ramas intre peretele interior al fundatiei si stalp. Dimensiunile fundatiei se vor corela cu capacitatea portanta a solului tipul stalpului si rolul acestuia in LEA.

Functie de tipul stalpului fundatiile pot fi in sectiune circulare sau poligonale fiind sapate manual si/sau mecanizat.

Vârfurile stâlpilor trebuie să fie protejate împotriva pătreunderii apei cu un capac din plastic sau dupa caz printr-un dop de opturare realizat din fabrica din beton. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente, de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.2 Stâlpi metalici cu zăbrele

Stâlpii metalici cu zăbrele pot fi executati prin sudare sau bulonati. Se pot utiliza pentru linii simplu sau multiplu circuit cu conductoare neizolate şi/sau cu  conductoare preizolate.

De regula utilizarea stalpilor metalici cu zabrele este opotuna in portiuni speciale de traseu unde stalpii de beton nu pot satisface exigentele de gabarit si monent capabil si/sau unde restrictiile de acces nu permit amplasarea altor tipuri de stalpi.

Stalpii metalici se vor realiza in baza unor proiecte dedicate placand de la cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt in privinta gabaritului si momentului capabil necesare si respectuiv suprafata si tipul de teren disponibila pentru fundatie. Stalpii metalici pot fi alesi de proiectant din cataloagele producatorilor astfel incat sa indeplineasca cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt

Fundatiile stâlpilor metalici cu zăbrele sunt din beton turnat la fata locului sau prefabricate. Fundatiile se proiecteaza tinand cont de caracteristicile terenului de fundare si de solicitarile la care trebuie sa faca fata stalpul in LEA.

Stalpii metalici cu zabrele sunt realizati din  de oţel protejate îmoptriva coroziunii prin zincare la cald.

3.2.3 Stâlpi de lemn

Stâlpii de lemn se vor utiliza pentru linii simplu circuit amplasate  în locuri greu accesibile plantarea  stâlpilor de beton, în zone protejate şi parcuri naţionale, în localităţi, unde autorităţile locale impun cerinte speciale de urbanism. Pentru caracteristici specifice (flexibilitate) este adecvat să se utilizeze în culoare forestiere. Stâlpii de lemn se utilizează ca ca atare sau in diverse configuratii necesare maririi capacitatii portante: jumelati, portal, tip A sau cu propte pe una sau doua directii.

Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare, capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor electric utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.

Vârfurile stâlpilor se protejeaza împotriva pătrunderii apei. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.4 Stâlpi din tablă de oţel

Stâlpii din tablă de oţel se vor utiliza pentru linii simplu sau dublu acolo unde utilizarea altor tipuri de stalpi nu ste posibila si/sau nu se justifica din pdv  tehnico-economic sau dupa caz sunt impusi prin cerinte de urbanism. Stâlpii sunt realizati din tablă de oţel sudata longitudinal. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală. Protecţia împotriva coroziunii trebuie să fie realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor din tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă mai mare faţă de stâlpii de lemn şi de beton. Fixarea armăturilor şi a consolelor se realizează cu suruburi Fundatiile pentru stâlpii din tablă de oţel se execută în mod asemănător ca la stâlpii de beton.

3.3 Console ale liniilor aeriene mt

Console pentru linii aeriene cu conductoare neizolate şi conductoare simple izolate mt pe stâlpi de beton, de lemn, şi din tablă de oţel se realizeaza din otel protejat impotriva coroziunii prin zincare la cald si se fixeaza pe stalpi prin bride si/sau buloane. Avem o gama larga de console utilizate la constructia LEA mt. Tipurile consolelor depind de coronamentul ales pentru LEA, tipul izolatiei, numarul circuitelor, tipul conductorului si de rolul stalpilor  LEA, marimea deschiderilor dintre stalpi etc. Pentru a ilustra diversitatea consolelor mentionam cateva tipuri:

o console de sustinete orizontale pentru izolatie rigida

o console de sustinere coronament vertical

o console de sustine coronament dezaxat

o console de sustinete coronament elastic

o console de intindetre

o console de intindere dezaxate

o console de derivatie

o console de ocolire, etc

Toate aceste tipuri pot si sestinate LEA simplu si/sau multiplu circuit cu coronamente cu gabarit normal sau compactizat

Consolele sunt proiectate, omologate si garantate de fabricant si se aleg din cataloage pe baza caracteristililor mecanice a acestora: gabarit si eforturi admisibile functie de coronamentul LEA de tipul stalpilor (material si dimensiuni de gabarit), rolul lor functional in LEA si respectiv echipamentul care urmeaza sa se monteze pe stalp, etc

3.4 Izolatoare

Izolatoare trebuie să îndeplinească în acelaşi timp două funcţii de bază – fixează mecanic conductoarele LEA şi asigura izolarea acestora fata de stalpi si console.

Izolatoarele se diferentiaza dupa materialul utilizat la fabricare: ceramica, sticla, sau material compozit respectiv dupa rolul lor functional: izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere.

Din punct de vedere al caracteristicilor fizice paramertii importanti pentru izolatoare sunt tensiunea nominala de exploatate, tensiunea de tinere la impuls de tensiune, momentul capabil respectiv forta de rupere la tractiune.

Functie de comportarea la supratensiune  avem doua tupuri: izolatoare nestranungibile (acetea sunt de regula conturnate in caz de supratensiuni care depasesc tensiunea de tinere) izolatoare strapungibile (acestea in cazul supratensiunilor periculoase cedeaza prin stapungerea izolatiei)

In instalatiile  Operator Distributie  exista cateva tipuri de izolatoare din ceramica si sticla (clasice) cu laraga respandire:

o izolatoare de sustinere ceramice tip IsNs de fabicatie romanesca. Acestea au o pondere mare LEA mt. Tipurile mai vechi de izolatie de sustinere ceramica „tip delta“ de fabicatie straina au fost inlocuite cu IsNs ele mai pot fi intalnite numai ocazional in instalatii. Izolatoarele IsNs din LEA difera funtie de anul de fabricatie prin solutia de incastrarea boltului metalic in masa ceramica a izolatorului. Unele solutii tehnice care nu asigura o coordonare corecta a diferentelor de coeficienti de dilatare au o rata mai mare de defectare

o izolatoare cetamice de intindete tip ITFS (baston) sunt de fabricatie romaneasca care se remarca printro foarte buna comportare in exploatare.

o izolatoare tip capa-tije utilizate mai ales la realizarea lanturilor de intindere in cazul LEA cu coromament orizontal si/sau la realizare alegaturilor de sustinere (suspensie) in cazul LEA cu coronament deformabil. Cele de generatie mai veche sunt realizate din ceramica. Unele loturi au avut o rata foarte mare de defectare fiind in mare parte schimbate. Izolatoarele capa-tije de generatie mai noua sunt realizate din sticla avand o buna comportare in exploatare. Unul din neajunsurile majore ale izolatiei capa tija din sticla o constituie vulnerabilitatea sporita la lovituri mecanice. Inca exista zone in care acest tip de izolatie este vandalizata prin lovire cu piatra

Dupa anul 2000 s-au promovat un numar mare de lucrari de schimbarea izolatiei ceramice/sticla utilizand izolatoare din compozit (siliconice). Acest tip de izolatoare prezinta cateva avantaje:

o greutate redusa

o posibilitati de realizare in cama necesara (comandata) de lungimi

o parametrii de reziztenta mecanica superiori izolatiei calasice

o nu sunt casanti, reziata bine la lovituri mecanice.

Aceste avantaje au facut ca izolatia siliconica sa fie preferata solutiilor clasice si sa fie utilizata ca solutie de modernizarea izolatiei LEA mt respectiv la constructia LEA mt noi. Au fost insa loturi de izolatie siliconica cu comportare foarte proasta in exploatare care a fost nevoie sa fie inlocuite in primii doi ani de la PIF. Existenta acestor loturi de izolatoare siliconice de proasta calitate si lipsa unei experiente de exploatare indelungata creaza o oarecare incertitudine in privinta generalizarii utilizarii izolatoarelor compozit.

Avantajele izolatie compozit ne detemina sa ne bazam in continuare pe utilizarea lor restrictionand achizitie de la producatorii care ne-au livrat loturi de izolatoare de slaba calitate. Producatorii respectivi vor putea fi acceptati ca furnizori de izolatoare si/sau echipamente care utilizeaza izolatoarele produse de ei (separatoare si cadre de sigurante pentru PTA) numai dupa ce ne fac dovada ca au identificat si eliminat cauza fiabilitatii scazute a izolatoarelor si dovedesc cu probe de anduranta ridicarea nivelului calitativ al izolatoarelor compozite produse de ei. Interdictia de a utiliza izolatoarele produse de acestia vizeaza si instalatii le tertilor care urmeaza sa fie racordate la RED mt a  Operator Distributie . Aceasta restricie va fi notificata proiectantilor, constructorilor si solicitantilor de  avize tehnice de racordare.

Masura se va aplica imediat oricarui producator atunci cand fiabilitatea produselor livrate  Operator Distributie  nu se mentine la nivelul declarat initial si/sau asteptat.

In exploatare atunci cand se intervine pentru inlocuirea izolatiei defecte se vor inlocui toate izolatoarele de sustinere cereamice de pe stalpul care are cel putin un izolator defect

3.4.1 Izolatoare de susţinere compozit (siliconice)

Izolatoarele de sustinere vor fi de tipul nestrapungibil si vor fi livrate cu doua tipuri de cape superioare: cap rotund si cu clema „C“ care asigura fixarea conductorului cu un surub care determina strangerea unui bac mobil.

Izolatoarele cu clema „C“ vor echipa legaturile de sustinere simpla in aliniament si/sau colt fiind utilizate inclusiv ca izolator de ocolire pectru legaturile de intindere in aliniament  la faza de mijloc. Izolatoarele cu cap rotund var fi utilizate in asociere cu izolatoarele cu clema „C“ la realizarea legaturilor duble de sustinere in aliniament si/sau colt. La cest tip de legaturi conductorul LEA va trece prin clema „C“ iar izolatorul cu cap rotund va fi utilizat pentru intarirea mecanica a legaturii de sustinere

Izolatoarele de sustinere vor echipa LEA mt construite cu conductoare neizolate si preizolate cu sectiuni de pana la 120 mmp inclusiv

3.4.2 Izolatoare de intindere compozit (siliconice)

Se utilizeaza pentru realizarea legaturilor se intindere sinpla sau dubla respectiv pentru realizarea legaturilor de sustinere (suspensie) pentru LEA cu coronament deformabil

In componenta lanturilor de intindere se va utiliza o clema care permite realizarea legaturii de intindere fara sectionarea conductorului. In acest mod in cazul LEA noi, modernizate sau reparate cu prin conductorului se reduc numarul de legaturi electrice de inadire in aliniament.

In cazul proiectelor tehnice proiectantul va mentiona in mod explicit realizarea unor tronsoane cat mai lungi de LEA fara sectionarea conductorului si va indica stalpii la care sunt permise executarea legaturilor de intindere cu sectionarea conductorului.

4 Elemente de comutare şi deconectare

În linii aeriene mt sunt amplasate pe stalpi elemente de comutatie şi/sau separare vizibila (intreruptoare si separatoare de sectionare, racord si derivatie), conform principiilor stabilite în acest document. Aceste echipamente sunt utilizate pentru modificarea configuratiei LEA mt, izolarea tronsoanelor defecte si/sau retrase din exploatare pentru lucrari astfel incat sa se reduca durata si numarul clientilor afectati de intreruperile programate si/sau accidentale.

Densitatea echipamentelor de comutatie amplasete in LEA influenteaza direct indicatorii de continuitate SAIFI si SAIDI si indirect consumul propriu tehnologic. Acesti indicatori determina in final eficienta exploatarii RED

4.1 Tipuri uzuale de echipamente de comutatie si separatie vizibila

În funcţie de curentul nominal şi puterea de rupere:

o Întrerupătoare, capabile să comute curenţi de scurtcircuit (reclosere).

o Separatoare de sarcină, capabile să comute curenţi nominali (conform indicatiei producătorului), pentru comutare frecventă.

o Separatoare, capabile să comute doar curent în gol cu putere max. a transformatorului 630 kVA.

Toate separatoarele utilizate in LEA mt vor fi de tipul STEPNo echipate cu cutite de forta si cutite de punere la pamant (clp) cu interblocaj reciproc al actionarii, actionate cu doua manete de actionare distincte. STEPNo va fi realizat cu 3 izolatoare pe faza (cate doua pentru sutinerea bornelor de racordare si de sarcina si unul pentru actionarea cutitului fix.

Separatoarele de derivatie si de racord vor fi orientate cu clp spre puntele de consum iar in cazul separatoarelor de sectionare clp va fi orientat spre zona cu probabilitate de defect mai mare.

In cazul separatoarelor de linie clp va fi orientat spre barele statiei de transformate la care este racordat circuitul respectiv astfel incat sa se poata realiza cu operativitate legarea la pamant a cablului de iesire din statie si/sau a celulei de linie din statia de transformare.

In solutie standard STEPNo se monteaza orizontal pe stalp dedicat atat in cazul separatoarelor motate la trecelea LEA/LES cat si a separatoarelor de sectionare, racord, derivatie si de PTA.

Atunci cand sunt constrangeri motivate de spatiu se permite amplasarea verticala a STEPNo pe stalpii PTA respectiv pe stalpii care asigura trecerea LEA/LES cu clp orientat spre transformator respectiv spre cutiile terminale ale LES

Stalpii LEA mt cu aparataj vor fi prevazuti cu prize de pamant dimensionate corespunzator functie de tipul de tratare a neutrului in statia de transformare

4.2 Principii de selectare şi amplasare a elementelor de comutare şi deconectare

La selectarea locului de amplasare echipamentelor elemente de comutatie si separare vizibila in LEA mt  trebuie tinut cont de urmatoarele cerinte:

o locul de amplasare trebuie să fie liber accesibil pentru angajaţii de deservire operativa (de ex. în afara terenurilor împrejmuite şi altfel inaccesibile),

o Separatoarele de sectionare limita tronsoane de ax de linie si ax de derivatie mt la lungimi de maxim 5 km. Aceste tronsoane se pot reduca in cazul zomelor cu probabilitate mare de defect sau cu densitate mare de posturi de transformare respectiv in cazul unor consumatori cu necesitati/pretentii deosebite de continuitate.

o În cazul racordurilor pentru posturile de transformare mt/jt individuale separatoarele de racord vor fi amplasate de regulă pe primul stalp al racordului, în amonte de  postul de transformare. Se va utiliza un separator tripolar de exterior tip STEPNo. În cazul racordurilor mt  mai lungi de 0.3 km, va fi amplasat conform condiţiilor locale un separator de post situat in imediata apropiere a amplasamentului PTA.

o În cazul în care racordul mt nu este în proprietatea distribuitorului, separatorul de racord se amplaseasă întotdeauna pe primul stalp al racordului.

o In cazul derivatiilor separatorul de derivatie va fi amplasat de regulă pe primul stalp al derivatiei.

4.3 Separatoare de sarcina  şi întrerupătoare automate telecomandate

Locurile de amplasare a acestor echipamante depinde de un numar mare de factori legati de topologia retelei, amplasarea geografica conditiile de comunicatii (semnal radio, GPS, existanta retelelor de fibra optica) densitatea posturilor de transformare, incarcarea LEA, pretentiile de continuitate ale consumatorilor, probabilitatea de defect, tipul de informatii legat de marimile electrice disponibile pentru transmitere la distanta, etc

Ansamblul echipamantelor telecomandate montate in RED mt (LEA si LES) constituie sistemul de automatizarea distributiei (SAD) al  Operator Distributie

Decizia de amplasare a echipamentelor telecomandate trebuie sa urmareasca imbunatatirea performantei RED atat din punct de vedere al indicatorilor de constinuitate cat si din pdv al eficientei economice a exploatarii RED

SAD trebuie sa asigure:

o izolarea tronsoanelor de ax si a derivatiilor cu probabilitate ridicata de defect

o in cazul oraselor mici alimentate din doua surse comutarea de pe sursa de baza pe alimentarea de rezerva

o realimentarea numarului maxim de consumatori prin reconfigurarea RED mt valorificand flexibilitatea RED.

o reducerea necesitatii deplasarii echipelor de interventie pentru efectuarea manevrelor manuale

o informatii despre tipul de defect si localizarea acestuia

4.3.1 Separator de sarcina telecomandat

Separatorul de sarcina telecomandat  este un echipament de comutatie comnadat prin telecomanda capabil sa intrerupa si sa restabileasca curentii de sarcina nominali. Traductorii de curent si tensiune asociati acestui echipament permit masurarea parametrilor energiei electrice si transmiterea lor la dispecer. Intre acesti parametrii sunt accesibile informatii despre valoarea curentului de sarcina si despre trecerea curentului de scurtcircuit date foarte importante in exploatarea LEA si pentru identificarea si izolarea tronsoanelor defecte.

Separatoarele telecomandate se amplaseaza:

o in axul avand rolul sectionarii LEA in mai multe tronsoane.

o la începutul derivatiilor radiale si respectiv in axul derivatiilor lungi.

o ca separator de bucla intre LEA.

4.3.2 Intreruptoare telecomandate (recloser)

Recloserul este capabil să întrerupă şi să comute în mod repetat curenţi de scurtcircuit cu posibilitatea funcţiilor de protectie, semnalizare şi automatizare.

Recloserele se amplasaseaza:

o la inceputul derivatiilor lungi si/sau cu probabilitate ridicata de defect in scopul reducerii numarului de intreruperi ale consumatorilor situati in amonte de recloser

o in axul LEA mt inaintea tronsoanelor cu probabilitate mare de defect

o ca intrerupator de bucla in cazul in care se doreste protejarea consumatorilor situati pe LEA mt care preia consumatori suplimentari prin inchiderea recloserului de bucla

Recloserele pot avea activate functiile de reanclansare automata rapida (RAR) intr-unul sau in mai multe cicluri succesive cu diferite pauze de RAR.

Numarul recloserelor inseriate pe calea de curent care pot lucra selectiv este limitat la maxim 2 (trei cu intreruptotul din statie). Amplasarea a mai mult de 2 reclosere inseriate pe calea de curent poate fi justificata prin necesitati de manevra care pot impune, in anumite configuratii, necesitatea unei puteri de rupere superioare celei unui separator de sarcina. In acest caz prin telecomanda vor fi activate/inhibate protectiile astfel incat sa existe doar 2 reclosere pe calea de curent cu protectiile activate

4.3.3 Întrerupător telecomandat  „inteligent“

Recloserele tot fi setate sa lucreze coordonat, automat (fara interventia factorului uman) cu separatoare de sarcina telecomandate situate in aval astfel incat in perioada in care recloserul este declansat acesta sa comande deschiderea ultimului separator telecomandat care a fost parcurs de curentul de defect astfel incat al reconectarea recloserului tronsonul de LEA defect sa fi fost izolat

4.4 Alte principii pentru selectarea tipurilor de elemente de comutare şi deconectare şi amplasarea lor.

Este permisa utilizarea separatoarelor tripolare telecomandate cu stingerea arcului in aer. Deoarece utilizarea acestora in instalatiile CEZ Distribuite este la inceput va fi monitorizata atent comportarea lor in exploatare astfel incat sa se confirme posibilitatea extinderii utilizarii lor.

In zonele de munte si/sau in zonele de retea cu in care se prognozeaza manevrarea cu frecventa sporita vor fi preferate separatoare de sarcina capsulate.

Pe schemele monofilare ale vor fi evidentiate locurile de montare a transformatoarelor de tensiune (TT). De regula acestea vor fi montate in amonte de bornele care la schema normala sunt borne de retea. Cunoasterea locului de montare a TT in raport cu echipamentul telecomandat, si chiar a fazelor pe care sunt amplasate TT constituie informatii foarte importante in analiza unor avarii.

Dispecerul va urmari limitarea abaterilor de la schema normala care au ca efect functionarea echipamentului telecomandat numai pe baterie fara posibilitate de reincarcare din TT 20/0.1 kV care asigura „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat. In cazuri justificate treapta de dispecer cu autoritate de decizie poate dispune schimbarea punctului de racordare a TT astfel incat sa se asigure maximizarea duratei de asigurare a „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat din acest TT. In cazuri deosebite se poate analiza montarea TT 20/0.1 kV de „servicii interne“ pe ambele parti ale echipamentului telecomandat astfel incat sa se elimine conditionarile de reconfigurare ale RED discutate in acest paragraf.

In cazul retelelor cu neutrul legat la pamant prin rezistenta, protectiile recloserelor montate respectiv modulele voltmetrice de semnalizare a disparitiei tensiunii primare vor fi desensibilizate la scaderea temporara de tensiune asociata scurtcircuitelor monofazate care se simte pe toate circuitele racordate la bara statiei 110/mt care alimenteaza circuitul pe care este scurtcircuitul mentionat mai sus.

Pentru execuatrea setarilor protectie si/sau lucarilor de revizie/repararie ale echipamamntului de teleconunicatii (RTU) este necesara montarea unei platforme metalice cu balustrada montata la o inaltime corespunzatoare care sa permita lucrul la cutia cu circuite secundare a echipamentului de comutatie telecomandat cu circuitele primare aflate sub tensiune.

Toate echipamentele de comutatie integrate in SAD vor fi prevazute cu posibilitate de setare locala a actionarii electrice si respectiv cu posibilitate de actionare locala manuala (cel putin o manevra de deschidere)

Intreruptoarele telecomandate si separatoarele de sarcina capsulate vor fi incadrate intre separatoare tripoalare de exterior SPEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor cu posibilitati de alimentare de la doua capete respectiv vor avea montat in amonte un STEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor radiale. Exceptie de la aceasta cerinta pot face tronsoanele scurte de LEA care includ 1-2 posturi de transformare cu pretentii scazute de continuitate si care pot fi retrase din exploatare odata cu separatotul/intreruptorul telecomandat pentru lucrarile de mentenenta preventiva/corective care pot fi efectuate la acestea

Ori de cate ori este posibil se va apela la racordarea echipamentelor telecomandate la rerelele de fibra optica.

La stabilirea caii de comunicatie intre dispecer si echipamentele telecomandate se va face si o analiza a sensibilitatii acestor cai de comunicatei la efectele disparitiei tensiunii in RED mt asupra unuia sau mai multor echipamante teleconandate promovand lucrarile necesare reducere a acestei sensibilitati si de alegere a solutiei cu imunitatea cea mai ridicata la disparitia tensiunii din RED mt.

5 protecţieA LEA mt împotriva supratensiunilor atmosferice

Liniile aeriene mt în reţele de distribuţie sunt expuse acţiunilor nefavorabile ale descarcarilor electrice care determina inducerea unor supratensiuni atmosferice (STA) in RED care se manifesta prin:

o declansari repetate ale circuitelor RED

o suprasolicitarea si uzura izolatiei RED si chiar distrugeri de echipamente ale RED

o reducerea duretei de viata a echipamentului electric al RED

o uzura receptoarelor electrice racordate la RED

Aceste efecte justifica preocuparile pentru promovarea unor solutii tehnice de protectie impotriva STA. In LEA mt masura tehnica de baza de protectie impotriva STA o constituie amplasarea descarcatoarelor care in principal sunt de doua tipuri: descarcatoare cu coarne si descarcatoare cu oxiz de zinc.


Descarcatoarele pentru protectia LEA mt la STA de regula in urmatoarele tipuri de locatii:

o pe ambele parti ale echipamentelor telecomandate,

o la trecerea LEA/LES,

o pe bornete mt ale postrurilor de transformare aeriene (PTA),

o in locurile unde se schimba parametrii conductorulul LEA (schimbari de sectiune, jonctiuni conductoare neizolate cu conductoare preizolate,

o din loc in loc pe traseul LEA in zone cu activitate keraunica ridicata.

Masurile de protectie a RED mt la STA sunt sustinute de masurile de protectie la STA care se iau in RED 110 kV si respectiv in RED 0.4 kV si chiar de masurile de protectie la STA a instalatiilor electrice de utilizare a energieie electrice.

5.1 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare neizolate

Având în vedere cheltuielile mari în raport cu eficienţa protecţiei reţelele aeriene mt cu conductoare neizolate de regula nu se protejează prin amplasarea elementelor de protecţie in axul LEA. În cazul impactului direct de trăsnet în conductoare sau în construcţii legate la pământ supratensiunea se reduce prin conturnarea izolatiei şi astfel se limitează extinderea undei de supratensiune.

Caile de curent pentru descarcarea la pamant a curenţilor de impuls de trăsnet sunt constituite din corpul stalpilor de oţel, de armatura stalpilor de beton care constituie priza de pamant naturala a acestora si de prizele de pamant artificiale montate in axul LEA mt pe racordurile si derivatiile mt. In cazul LEA mt pe stâlpi de lemn trebuie legate la pământ consolele pe stâlpi la fiecare 1000 m de linie.

In zone cu activitate keraunica ridicata se pot amplasa protectii la STA in axul LEA mt. Distanta dintre doua seturi de descarcatoare succesive va fi stabilita prin proiectul tehnic al LEA mt.

5.2 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare preizolate

La conductoare preizolate prin descărcarea supratensiunii la pământ se deteriorează izolaţia şi acest loc devine în continuare sursa de noi incidente. Datorida fixarii piciorului de arc pe conductorul preizolat doar in puncul in care este strapunsa izolatiea exista pericolul sectionarii conductorului De aceea este necesar ca la aceste linii să se amplaseze elemente de protecţie avand in vedere următoarele cazuri:

o in situatia in care se solicită/este necesara o siguranţă mai mare a liniilor.

o in locuri expuse cu posibilitate ridicată de apariţie a supratensiunilor atmosferice.

o la începutul şi capătul liniilor cu conductoare izolate, la stâlpi cu linii deviate.

Pentru protecţia conductoarelor izolate se utilizează cu precădere eclatoare cu coarne cu descacare in aer . Aceste eclatoare se montează la in dreptul izolatoarelor LEA mt. Un corn al eclatorului este amplasat cu o clema cu dinti pe conductor şi altul pe o construcţie independentă, fixată pe consolă, al o distanţă suficientă de la izolatorul LEA. Nu este admisibil să se utilizeze ca eclator direct construcţia de susţinere (consolă). Eclatorul poate fi creat pe izolatoare sutinere si/sau de intindere. Deoarece mentinerea distanţei dintre varfurile coarnelor descarcatoarelor este importanta pentru buna funtionare a descarcatorului nu este permis să se utilizeze coarnele eclatorului pentru conecatrea garniturilor mobile de scurtcircuitoare.

Un alt elemente de protecţie permis sunt descarcatoarele cu oxin de Zn. Având în vedere preţul mai mare este recomandabil să se utilizeze descarcatoare cu axid de Zn pentru protecţie directă a conductoarelor preizolate doar în cazuri justificate.

5.3 Protectia la STA a posturilor de transformare pe stălp şi în cabina de zid

Posturile de transformare aeriene (PTA) se protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate în cadrul de siguranţe FEN.

Posturile de transformare în cabina de zid (PTCZ) cu racordare aeriana la LEA MTse protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate in exteriorul PTCZ in apropierea izolatoarelor de trecere interior-exterior.

In cazuri motivate de caracteristicile keraunice ale zonei se poate prevedea montarea unor seturi suplimentare de descarcatoare la primul stalp al racordului LEA mt inainte de posturile de transformare. Aceasta ve permite devierea părţii  principale a undei de supratensiune eventuale după impactul apropiat al trăsnetului în pământ. Această măsură de suport va fi utilizată întotdeauna la linii pe stâlpi de lemn, unde consolele vor fi legate la pământ prin legare de pământ artificială – bandă cu lungime de 20 m sau altă priză de pământ echivalentă.

5.4 Protectia la STA la trecerea liniilor aeriene în cablu

La trecere din linii aeriene cablul se protejează întotdeauna cu descarcatoarele de supratensiune cu curent de descărcare nominal de minim 10 kA. Excepţie sunt doar sectoare de cabluri scurte inserate în linii aeriene, unde se va proteja ambele capete ale cablului.

Descarcatoarel vor fi amplasate pe punctul de susţinere direct la manşonul terminal al cablului, unde se vor termina de asemenea conductoarele liniilor aeriene.

5.5 Protectia la STA a echipamentelor de comutatie si separatie vizibila montate pe LEA mt

Se vor proteja cu descarcatoare de supratensiune cu curent de descărcare nominal de min 10 kA echipamentele, la care există pericolul de defectare în cazul supratensiunii atmosferice. La întrerupătoarele şi separatoarele telecomandate de la distanţă se amplasează descarcatoare de supratensiune pe ambele părţi ale echipamentelor.

6 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea mt

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

7 racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o noua sarcina maxima a LEA mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o sectiunea cailor de curent pe LEA mt in amonte de puntul de racordare

o mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al LEA mt sub limita de 5%

o mentinerea rezervei de capacitate de distributie a LEA mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte LEA mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din LEA mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul LEA mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

o largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la LEA mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord. In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Calitatea energiei electrice – extras din prevederile unor reglementari in vigoare

17/11/2007

SGC 2002  
                                      Informatia accesata la momentul portivit poate preveni insatisfactii majore …. daca aveti
                                       un caz concret s-ar putea sa va  pot consilia!

 

                     Va prezint in cele ce urmeaza modul in care consumatorii de energie electrica influenteaza calitatea energiei electrice cu mentiunea ca textul de mai jos este preluat din standardul roman (aliniat la standardele Uniunii Europeane) SR EN 50160 /  1998 privind unele performante ale retelelor de distributia energiei electrice “anexa A informativa„ :

           Electricitatea este o forma de energie deosebit de supla si adaptabila. Ea poate fi transformata in alte forme de energie : caldura, lumina, energie mecanica si, deasemenea, in numeroase alte forme electromagnetica, electronica, acustica, vizuala, care stau la baza tehnicilor moderne de telecomunicatii, tehnologia informatiei si audiovizual. Dupa modul cum este furnizata clientilor, electricitatea prezinta numeroase caracteristici care pot varia si efecta utilizarea sa de catre clienti Acest standard descrie caracteristicile energiei electrice sub forma de tensiune alternativa.   Date fiind utilizarile energiei electrice, este de dorit ca tensiunea furnizata sa  prezinte alternante regulate dupa o sinusoida perfecte si o amplitudina constanta. In practica, numerosi factori impiedica realizarea acestor cerinte. Spre deosebire de produsele curente, utilizatorul este unul din principalii factori care determina variatia caracteristicilor energiei furnizate. 

         Trecerea energiei prin aparatele clientilor provoaca o crestere a curentilor care sunt mai mult sau mai putin proportionali cu cererile acestora. Cand acesti curenti trec prin conductoarele retelei produc caderi de tensiune. Marirea tensiunii de alimentare a unui client individual in orice moment este o functie a caderilor de tensiune cumulate in toate elementele retelei prin care acesta este alimentat. Ea este determinata atat de cererea sa individuala, cat si de consumul simultan al celorlalti clienti. Intrucat fiecare cerere  a unui client este continuu variabila  si variatia suplimentara este in functie de gradul de coincidenta intre cereriile a numerosi clienti, tensiunea livrata este de aesmenea, variabila. Din acest motiv acest standard trateaza caracteristicile tensiuni din punct de vedere statistic sau probabilistic. Este in interesul economic al clientului ca standardul sa corespunda conditiilor preconizate in mod normal mai mult decat evenimentelor intamplatoare cum ar fi, un grad neobisnuit de coincidenta intre cerintele multor aparate sau clienti.  Energia electrica ajunge la client printr-un sistem de producere, transport si distributie. Fiecare componenta a sistemului poate suferi defectari sau intreruperi datorata solicitarilor electrice, mecanice si chimice. Acestea apar din mai multe cauze, incluzand conditii climatice extreme, procese obijnuite de uzura si imbatranire si cauze externe datorate activitatilor umane, pasarilor, animalelor etc. Un astfel de defect sau chiar intrerupe alimentarea unuia sau mai multor clienti. Pentru a mentine frecventa constanta este necesara o capacitate de productie egala in fiecare moment cu cererea simultana a consumatorilor. Deoarece atat capacitatea de productie, cat si cererea se pot schimba in cantitati discrete, in special in eventualitatea unor defecte la sistemele de producere, transport sau distributie, exista intodeauna un risc de neadaptare rezultand o crestere sau o scadere afrecventei. Totusi, acest risc se reduce prin conectarea mai multor retele intr-o retea mai mare interconectatata, a carei capacitate de productie este foarte mare in raport cu variatiile ce pot aparea. Exista mai multe alte caracteristici care pot avea un efect de perturbare sau de defectare asupra echipamentului clientilor sau chiar asupra clientilor. Cateva din aceste caracteristici perturbatoare provin din evenimente tranzitorii inevitabile chiar ale retelei de alimentare rezultate din defecte sau comutatii, sau cauzate de fenomene atmosferice (trasnet). Totusi, altele sunt rezultatul utilizarilor variate ale energiei electrice care modifica direct forma de unda a tensiuniii, impun o modelare speciala a marimii sale, sau suprapun tensiuni de semnalizare. Din pura coincidenta, odata cu proliferarea moderna a echipamentelor ce au aceste defecte, exista, de asemenea, o crestere a numarului de echipamente sensibile la aceste perturbatii.

            Acest standard defineste acolo unde este posibil, variatiile caracteristicilor estimate in mod obisnuit. In alte cazuri, standardul prevede cea mai buna indicatie posibila la care ne putem astepta la termeni cantitativi. 

             Intrucat exista o diversitate considerabila in structura retelelor de distributie in diferite zone, rezultata din diferentele de densitate de sarcina, din dispersia populatiei, din topografia locala etc. multi clienti vor constata variatii considerabil mai mici ale caracteristicilor tensiunii decat valorile cuprinse in acest standard.

              Este o trasatura speciala a electricitatii ca, in raport cu unele din caracteristicile sale, calitatea sa sa fie afectata de utilizator mai mult decat de producator sau distribuitor. In aceste cazuri, clientul este partener esential  al distribuitorului, in efortul de a mentine calitatea energiei electrice. Ar trebui mentionat ca aceasta chestiune este abordata direct si  in alte standarde, deja publicate sau in pregatire. Standardele prevind emisia stabilesc niveluri perturbatilor electromagnetice pe care echipamentul clientilor are permisiunea sa le genereze. Standardele de imunitate impun niveluri de perturbatii pe care echipamentul ar fi capabil sa le tolereze fara a induce defecte sau intreruperi in functionare. Un al treilea set de standarde, pentru nivelurile de compatibilitate electromacnetica asigura cordonarea si coerenta standardelor de emisie si imunitate cu obiectivul general de obtinere a compatibilitatii electromagnetice Desi acest standard are legaturi evidente cu nivelurile de compatibilitate este important de subliniat ca acesta se raporteaza la caracteristicile tensiunii electrice. Nu este un standard pentru nivelurile de compatibilitate. In mod special ar trebui subliniat faptul ca performanta echipamentului poate fi afectata, daca acesta este supus unor conditii de alimentare mai severe decat cele specifice in standardul sau de produs.

            Cele de mai sus ne arata ca simpla cumparare a uni receptor electric nu ne garanteaza ca ne vom putea si bucura de el. Este necesar sa stim ca pot aparea anumite probleme de compatibilitate electromagnetica la interactiunea receptorului electric cureteaua de alimentare de care trebuie sa tinem cont pentru e evita deteriorarea sau uzura rapida a acestiua  si implicit insatisfactii generate de pagubele asociate.

                Este necesara o minima  consultanta de specialitate atunci cand intentioneaza sa achizitioneze receptoare electrice noi pentru completarea sau pentru inlocuirea celor vechi. Forma reglementata a acestei consultante o constituie avizul de racordare pe care il emite operatorul de distributie in raza caruia se afla imobilul Dv. 

            Achizitia de echipamente fara o preocupare explicita pentru investigarea conditiilor necesare de compatibilizare cu retelele electrice precum si de protectie a acestora este de natura sa genereze insatisfactii majore si costuri semnificative. In plus fata de aceste elemente instalatiile interioare ale multora din cladiri sunt intr-o stare mai mult decat precara. Achizitia de receptoare electrice noi fara preocuparea de a investi in reabilitarea instalatiilor electrice ale imobilului va conduce la acelesi insatisfactii.

            Mentiomam ca o data cu noile generatii de echipamente electice au aparut si echipamente de protectie si compatibilizare cu retelele de alimentare. Pentru evitarea surprizelor neplacute este necesar atunci cand intentionati sa achizitionati receptoare noi sa va preocupe protejarea acestora si reabilitarea instalatiilor de alimentare cu energie electrica din interiorul imobilelor. 

            Va recomandam ca atunci cand solicitati avize de racordare sa declarati in mod explicit receptoarele pe care le aveti sau intentionati sa le achizitionati pentru ca Operatorul Dv de Distributie a Energiei Electrice sa  poata defini cat mai corect conditiile tehnice care trebuie realizate pentru buna functionare si protectie a acestora.

 

                 Daca intampinati greutati sau doriti o opinie suplimentara  s-ar putea sa va pot ajuta …!!  

            Pentru a concretiza cele de mai sus va prezint cateva prevederi ale :

                           ·        standardului SR EN 50160 ,

                          ·        standardului de performanta impus de ANRE operatorilor de distributie

           In standardului SR EN 50160 este prevazut : Art. 2.9 Supratensiuni tranzitorii intre faze si pamantIn general, supratensiunile tranzitorii nu trebuie sa depaseasca 6 kV valoare de varf, dar ocazional pot aparea valori mai mari. Durata acestora acopera o plaja dela cateva milisecunde pana la mai putin de o microsecunda

     Nota – Energia continuta de supratensiunea tranzitorie variaza considerabil in functie de origine. O supratensiune indusa de traznet are, in general o amplitudine mai mare, dar contine o energie mai mica decat o supratensiune cauzata de comutatie, datorita in general, duratei mai mari a supratensiunilor de comutatie. Dispozitivele de protectie la supratensiune in instalatiile consumatorilor trebuie alese tinand seama, cu mai multa exigenta, de supratensiunile de comutatie. In acest fel se acopera atat domeniul supratensiunilor de traznet cat si al celor de comutatie. 

          In standardul de performanta impus de ANRE operatorilor de distributie (OD) in Secţiunea 2 – Fenomene aleatoare privind calitatea tensiunii.este prevazut :

         Art 27            Fenomenele prezentate în continuare sunt aleatoare şi imprevizibile, iar repartiţia lor în decursul unui an foarte neregulată. OD nu poate controla aceste fenomene. În consecinţă,  utilizatorul  trebuie să-şi ia toate măsurile necesare de protecţie.

                  Art 28               Microîntreruperile sunt fie întreruperi tranzitorii,  fie goluri de tensiune cu o durată de max 1s. Ele se datorează în principal defectelor din reţea sau din instalaţiile utilizatorilor racordaţi la reţea. 

                 Art 29               Deformarea curbei sinusoidale din reţeaua OD este, în general, produsă de receptoarele neliniare ale consumatorilor. OD va urmări şi adopta, împreună cu consumatorii, măsuri de limitare a armonicilor. Respectarea limitelor este importantă pentru a se evita deteriorări de echipamente prin încălzire, pierderi suplimentare în reţele, sau distrugeri de instalaţii ca urmare a unei rezonanţe armonice.

               Art 29(1)            În afara supratensiunilor temporare la frecvenţa industrială (50 Hz), în reţelele electrice pot apărea şi supratensiuni tranzitorii (de impuls) în raport cu pământul, de origine atmosferică sau de comutaţie. Supratensiunile atmosferice se datorează loviturilor de trăsnet în linii sau în apropierea acestora. Supratensiunile de comutaţie pot să apară  din cauza unor manevre (comutaţii) în reţeaua OD sau în reţeaua utilizatorului. Se întâlnesc frecvent supratensiuni fază – pământ de 2 sau de 3 ori tensiunea nominală.(2) Protecţia contra supratensiunilor tranzitorii trebuie asigurată din faza de proiectare (prevederea de paratrăsnete, descărcătoare, etc), atât la OD cât şi la utilizator.(3) Pe baza unei analize de risc, utilizatorii trebuie să-şi ia toate măsurile necesare de protecţie (în instalaţiile proprii) şi să respecte standardele în vigoare (SR CEI 62066/2005).

Energia Electrica o afacere rentabila si pentru tine

16/11/2007

SGC 2002            Va propun sa discutam in special despre energia electrica. In mod incontestabil astazi energia electrica este la originea majoritatii activitatilor umane fie ca vorbim despre activitati productive sau despre confortul casnic. In aceste conditii fiecare aspect legat de conditiile de racordare la retelele electrice de distributie, calitatea energiei electrice, costul energiei electrice sunt extrem de importante. Uneori afacerile esueaza datorita costurilor mari cu energia electrica generate si/sau calitatii necorespunzatoare a energiei electrice. La originea acestor probleme adesea sta amatorismul si lipsa de informatie.

             Blogul este deschis atat consumatorilor de energie electrica cat si specialistilor din electroenergetica. Sunt ferm convins ca existenta acestui forum este de natura sa ofere solutii la o gama larga de probleme legate de energia electrica care preocupa un numar mare de persoane fizice si agenti economici.

           Cazurile mai interesante si mai complexe pot beneficia de consultanta dedicata incepand cu primii pasi pentru obtinerea avizului tehnic de racordare, analiza solutiilor tehnice propuse de Operatorul de Distributie, negocierea taxei de racordare, alegerea tarifelor, eficientizarea consumului, masuri de protectie a cladirilor si receptoarelor electrice impotriva supratensiunilor atmosferice, alegerea receptoarelor electrice, realizarea/modificarea instalatiilor electrice interioare, imbunatatirea factorului de putere, reducerea pierderilor de energie electrica, etc. etc.

                Nu ezitati sa puneti in discutie orice problema legata de energia electrica. Sunt convins ca impreuna vom gasi cea mai buna solutie. De experienta dobandita vor beneficia implicit toti vizitatorii blogului.

                Imi doresc sa administrez un blog care sa contribue in mod efectiv la solutionarea unor probleme concrete. Sa vedem ce voi reusi…