Posts Tagged ‘autorizatie de construire’

Regulamentul privind receptia constructiilor

16/10/2017

Prin HGR 343/18.05.2017 publicat in MO 406/30.05.2017, cu incepere de la 01.07.2017, HGR 273/1994 isi schimba denumirea.

Denumirea veche asociata HGR 273/1994 este: „hotarare pentru aprobarea Regulamantului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”

Denumirea noua a HGR 273/1994 conform HGR 343/2017 este: ” hotarare pentru aprobarea Regulamentului privind receptia constructiilor”

In baza HGR 343/2017, HGR 273/1994  primeste o noua anexa care este in fapt noul regulament privind receptia constructiilor.

In textul noului regulament privind receptia constructiilor aprobat prin HGR 343/2017 sunt destul de multe schimbari fata de versiunea din 1994 !!!

Prin acest demers probabil ca s-au urmarit doua tinte:

  1. actualizarea propri-zisa a regulamentului in baza caruia se organizeaza receptiile lucrarilor la constructii
  2. conservarea codului HGR 273/1994 care este relativ cunoscut in lumea celor interesati de reglementarile privind calitatea in constructii

Ca sa intelegem motivatia modificarilor anexez in format word nota de fundamentare a HGR 343/2017 si redau mai jos prima parte a acesteia:

 

Secțiunea 1

Titlul actului normativ

 

HOTĂRÂRE pentru modificarea

Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

 

 

Secțiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1.Descrierea

situaţiei actuale

În prezent, regulile cu caracter normativ în baza cărora se realizează recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora sunt prevăzute în următoarele acte normative în vigoare:

 

–  Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată;

– Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată în Monitorul Oficial nr. 720/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

Potrivit prevederilor Regulamentului de recepţie susmenţionat, recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve şi că aceasta poate fi dată în folosinţă şi se realizează în două etape:

– recepţia la terminarea lucrărilor;

– recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.

De asemenea, se prevede că recepţia se poate face prin acordul părţilor sau, în cazul când părţile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot adresa instanţei judecătoreşti competente.

Comisia de recepţie este numită de către investitor şi alcătuită din cel puţin 5 membri. Dintre aceştia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului, un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi vor fi specialişti în domeniu, dintre care unul poate fi din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.  Pentru construcţiile din categoria de importanţă excepţională, având în vedere gradul de risc sub aspectul siguranţei, destinaţia, modul de utilizare, complexitatea şi volumul lucrărilor care fac obiectul recepţiei, comisiile de recepţie vor fi alcătuite din cel puţin 7 membri, numărul de specialişti fiind de minimum 5, dintre care unul este reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.

La terminarea examinării construcţiei, comisia de recepţie consemnează observaţiile şi concluziile într-un proces-verbal de recepţie, în care se cuprinde obligatoriu şi valoarea declarată a investiţiei.

Comisia de recepţie recomandă:

– admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţii sau cele care s-au consemnat nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale;

– amânarea recepţiei;

– respingerea recepţiei.

Pe baza procesului-verbal de recepţie, investitorul hotărăşte admiterea, amânarea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor.

În aplicarea Regulamentului de recepţie susmenţionat s-au constatat următoarele disfuncţionalităţi/deficienţe în derularea recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora:

– în lipsa definirii clare a sintagmelor „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”, în multe cazuri se consemnează ca dată a terminării recepţiei data întrunirii comisiei de recepţie, care se prevede în procesul-verbal, cu toate că recepţia este un proces de durată;

– în procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor se prevede valoarea declarată a investiţiei care, în multe cazuri nu coincide cu valoarea finală a investiţiei;

– investitorul poate numi în comisie un număr suficient de membri care, prin votul lor, pot asigura luarea unor decizii în contradicţie cu recomandările reprezentanţilor ordonatorului principal de credite (în cazul în care acesta nu este şi investitor), autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control;

– comisia de recepţie poate recomada admiterea recepţiei şi cu obiecţii. Din practica actuală a rezultat că obiecţiile consemnate de comisie, uneori cu acceptul investitorului, rămân nesoluţionate de executant;

– investitorul, în acord cu executantul, poate să hotărască admiterea recepţiei şi în cazul în care comisia recomandă amânarea sau respingerea acesteia.

 

Prevederile actuale nu mai corespund situației reale având în vedere perioada lungă de timp trecută de la data aprobării şi publicării Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, până în prezent, drept pentru care se impune intervenția legislativă în vederea actualizării acestora.

De asemenea, referitor la necesitatea revizuirii şi actualizării Hotărârii Guvernului nr. 203/2003, Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 prevede la art. IV faptul că în termen de 12 luni de la data intrării sale în vigoare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va revizui şi va actualiza, în mod corespunzător modificărilor şi completărilor aduse prin această lege, o serie de acte normative, printre care şi Hotărârea Guvernului nr. 273/1994.

Ulterior, potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995, termenul prevăzut la art. IV din Legea nr. 177/2015 a fost  prorogat cu 5 luni. În final, acest termen a fost încă o dată prorogat, până la data de 30 iunie 2017 prin prevederile art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin urmare, termenul prevăzut de Legea nr. 177/2015 pentru revizuirea şi actualizarea inclusiv a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994, a fost prorogat succesiv, până la data de 30 iunie 2017.

De asemenea, Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, aduce, prin republicare, modificări substanţiale referitoare la recepţia construcţiilor – parte componentă a sistemului calităţii.

Pentru crearea cadrului normativ unitar şi în vederea eliminării disfuncţionalităţilor/deficienţelor detaliate mai sus, în scopul creşterii calităţii în domeniul construcţiilor, a fost elaborat prezentul act normativ privind regulile cu caracter normativ în baza cărora se realizează recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora.

 

2. Schimbări preconizate În scopul reglementării stricte a procesului de recepţie a construcţiilor, precum şi pentru sporirea responsabilităţii investitorilor, a executanţilor şi a altor persoane fizice şi juridice implicate în procesul de recepţie, prin prezentul act normativ sunt vizate modificări necesare privind recepţia construcţiilor, după cum urmează:

– se prevede că recepţia construcţiilor reprezintă etapa care se finalizează cu admiterea sau respingerea recepţiei la terminarea lucrărilor de către investitor; în acest sens se definesc şi sintagmele „data de începere a recepţiei” şi „data finalizării recepţiei”;

– potrivit art.4 din anexa la prezentul act normativ şi în conformitate cu  prevederile art. 37 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, recepţia la terminarea lucrărilor şi, respectiv, recepţia finală pot fi realizate şi pentru părţi/obiecte/sectoare din/de construcţie, dacă acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic şi funcţional. Procesul-verbal de constatare privind stadiul realizării construcţiei serveşte şi la înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiilor pe stadii de execuţie în cartea funciară;

– Regulamentul prevăzut în anexa la prezentul act normativ prevede, la art. 7 şi art. 8, posibilitatea ca investitorul să decidă, motivat, preluarea de la executant a unei părţi din construcție într-un anumit stadiu fizic de execuţie. În acest caz, între investitor şi executant se încheie un proces-verbal de recepţie parţială, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (21) din Legea nr. 50/1991.

În procesul-verbal de recepţie parţială se consemnează, în mod obligatoriu, după caz: starea părţii de construcţie în cauză, viciile constatate rezultate în urma execuţiei necorespunzătoare pentru care au fost dispuse măsuri şi termene în vederea remedierii acestora, măsurile de conservare a lucrărilor executate.

– este stabilită, în mod clar şi concis, procedura de comunicare între factorii implicaţi în procesul recepţiei, referitor la aspectele de natura organizatorică (art.9, art. 10, art 14 din regulamentul la prezentul act normativ), precum şi condiţiile în care comisia de recepţie se poate întruni, în mod legal, şi în care poate lua decizii cu privire la recepţie (art. 15, art. 16 din regulamentul la prezentul act normativ), în vederea desfăşurării, în condiţii optime, a recepţiei la terminarea lucrărilor;

– se specifică cazurile în care reprezentanţii I.S.C – Inspectoratului de Stat în Construcţii participă, în mod obligatoriu, ca membri în comisia de recepţie şi atribuţiile acestora în acest sens;

– se prevede că, din componenţa comisiei de recepţie fac parte în mod obligatoriu:

a) un reprezentant desemnat de către investitor, care este și președintele comisiei;

b) un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de construire;

c)  1 – 3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcții supuse recepției, în funcție de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de investitor, alții decât cei implicați în proiectarea/execuția obiectivului de investiții; aceştia îşi desfăşoară activitatea ca angajaţi ai investitorului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii.

– de asemenea, componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor prevăzută mai sus se completează în mod obligatoriu, cu următorii reprezentanţi:

a)     un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. în următoarele cazuri:

–  pentru obiective de investiţii, indiferent de sursa de finanţare,  care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă A – „excepţională”, B – „deosebită” şi C – „normală”, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;

–  pentru obiective de investiţii de interes public sau social finanţate total sau parţial din fonduri publice, care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă D – „redusă”, precum şi în cazul lucrărilor de intervenţii la aceste categorii de construcţii;

b)     un reprezentant desemnat de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov, pentru categoriile de construcţii menţionate în Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

c)     un reprezentant desemnat de către direcţiile judeţene pentru cultură/Direcția pentru Cultură a Municipiului București, în cazul construcţiilor nominalizate în lista monumentelor istorice;

d)     un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se subrogă calităţii de investitor în cazul obiectivelor de investiţii care constau în realizarea de construcţii noi încadrate, conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, în categoria de importanţă A –„excepţională” sau B – „deosebită”, respectiv la lucrări de intervenţii la aceste categorii de construcţii, finanţate total sau parţial din fonduri publice şi pentru care aprobarea documentaţiilor tehnico-economice este de competenţa Guvernului.

– se prevede că reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi ai organelor cu atribuţii de control în comisia de recepţie au drept de veto (art. 16 alin. (2) şi (3) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ); de asemenea, în cazul în care aceştia propun respingerea recepţiei, aceasta trebuie motivată în scris.

Conform prevederilor actului normativ, decizia comisiei se ia cu majoritatea membrilor comisiei, aceasta nereprezentând o simplă recomandare. Numai în conformitate cu decizia comisiei de recepţie, investitorul aprobă admiterea sau respingerea recepţiei, în termen de 3 zile de la luarea deciziei de către comisie, semnând procesul – verbal la terminarea lucrărilor.

– recepţia se poate admite numai fără obiecţii (art. 18 alin. (1) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ);

– recepţia la terminarea lucrărilor se poate respinge numai în cazurile expres prevăzute de prezentul regulament (art. 18 alin. (2) din regulamentul – anexa la prezentul act normativ);

– în cadrul prezentului act normativ este stabilit concret modul în care executantul remediază aspectele sesizate de comisia de recepţie, în cazul în care aceasta decide suspendarea procesului de recepţie (art. 17 din regulamentul – anexa la prezentul act normativ).

Prezentul act normativ este întocmit pe baza unui act de nivel superior, respectiv Legea nr. 10/1995, şi nu poate contraveni principiilor şi dispoziţiilor acestuia, trebuind a fi corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune, în contextul în care, astfel cum am arătat mai sus, Legea nr. 10/1995 a suferit modificări substanţiale intervenite succesiv.

Astfel, în scopul integrării actului normativ în ansamblul legislaţiei, şi în vederea actualizării prevederilor referitoare la procesul de recepţie a construcţiilor, în acord cu contextul actual, a fost elaborat prezenta hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

Având în vedere faptul că propunerile de mai sus privesc parte a prevederilor în vigoare, neafectând concepţia generală ori caracterul unitar al actului normativ în vigoare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, se impune modificarea acestuia şi adoptarea prezentei hotărâri a Guvernului.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

HGR 273_1994 reg receptie

HGR 343_2017 regulament privind receptia constructiilor

Nota de Fundamentare_HG_343-2017

Licenta de producere energie electrica – opis documente necesare

06/10/2013

SGC 2010 In completarea articolului referitor la obtinerea autorizatiei de infiintare centrale electrice va prezint un opis pentru obtinerea licentei de producere energie electrica

Pe site ANRE la sectinuea “Legislatie” pot fi gasite documentele primare. E drept trebuie insitat in primul rand pentru familiarizare cu modul in care sunt structurate informatiile pe site http://www.anre.ro si apoi studiind documentele postate pe site

E drept uneori trebuie coroborate mai multe ordine ANRE pentru a obtine imaginea completa a drumului cere trebuie parcurs. Cei interesati vor descoperi ce exista si destul de multi consultanti care le pot simplifica existenta!

Pentru o punere in tema preliminara prezint in acest articol o lista de de documente necesare obtinerii autorizatiei de infiintare pentru centrale fotovoltaice/eoliene/biomasa respectiv pentru centrale electrice hidraulice. Lista a fost descarcata de pe site http://www.anre.ro si este asociata cerintelor “regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice” aprobat prin ordinul ANRE 48/2013

Ord 48 13_acordare licente si autorizatii in SEN

Documente necesare pentru LICENŢE  PRODUCERE EN. EL.

Pentru exploatarea comerciala a centralelor electrice cu puterea instalata <= 1MW,

 solicitantul  anexeaza documentele marcate cu (*)

  Referinţa Document
1 art.17 alin. (1) (*) Cerere tip (model în Anexa 1)
2 art.17 alin.(4) (*) Dovada achitării tarifului  de analiză, care condiţionează înregistrarea cererii
3 art.18 alin.(a) (*) Certificat constatator, eliberat cu cel mult 30 zile înainte de data depunerii la ANRE
4 art.18 alin.(b(*)) Extrase, în copie, din ultima situaţie financiară.
5 art.18 alin.(c) (*) Declaraţii pe proprie răspundere, întocmite conform modelului 2.1 din Anexa nr.2
6 art.20, alin.(1), lit a) Adresele ampasamentelor unde sunt instalate capacităţile de producere a energiei electrice
7 art.20, alin.(1), lit b) (*) Specificaţiile tehnice ale capacităţilor energetice prevăzute la lit. a), în conformitate cu tabelul din Anexa 4
8 art.20, alin.(1), lit c) (*) Specificaţiile tehnice ale reţelelor electrice proprii, conform precizarilor din Regulament
9 art.20, alin.(1), lit d) Organigrama operatorului economic solicitant, indicând entitatea organizatorică responsabilă cu desfăşurarea activităţii pentru care se solicită licenţa
10 art.20, alin.(1), lit e) Fişa cu privire la personal – respectiv structura personalului, pe specialităţi,  minim un electrician autorizat … cu precizarile din Regulament
11 art.20, alin.(1), lit f) (*) Cifra de afaceri estimată a se realiza în anul acordării licenţei
12 art. 20, alin.(1), lit. g) (*) PVR la  punerea in functiune, conform HG 51/1996
13 art. 20, alin.(1), lit. h) (*) Documente care probează dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra capacităţilor energetice
14 art.  20, alin.(1), lit. i) Documente emise de operatorul de retea…  capacităţi energetice îndeplinesc cerinţele tehnice privind funcţionarea în cadrul SEN
15 art.20, alin.(1), lit. j) (*) Documente care atestă demararea de către solicitant a procedurii necesare pentru obţinerea autorizaţiei de mediu
Documente suplimentare pentru centrale cu puterea instalata <= 1MW (conform art. 20 alin. (2))
16 art.19, alin.(1), lit. a) (*) Actele prin care solicitantul a dobândit calitatea de proprietar, concesionar sau deţinător cu orice titlu legal al terenului/ constructiei pe care se amplaseaza cap. en.
17 art.19, alin.(1), lit. b) (*) Extrasele de carte funciară, eliberate în anul solicitării autorizaţiei
18 art.19, alin.(1), lit. c) (*) Tabel cu evidenţa terenurilor/ construcţiilor şi a actelor doveditoare – modelul 3.1. din anexa nr. 3
19 art.19, alin.(1), lit. i) (*) Avizul tehnic de racordare în termen de valabilitate, însoţit de contractul de racordare în cazul în care a fost încheiat
20 art.19, alin.(1), lit. k) (*) Plan de amplasament al capacităţilor energetice, cu ZPS, cu detaliile precizate in Regulament.
21 art.19, alin.(1), lit. l) (*) Declaraţia ref. identificare obiective faţă de care sunt stabilite distanţe de siguranţă şi că au fost respectate distanţele de siguranţă – modelului 3.2. din anexa nr. 3

Autorizatia de infiintare centrala electrica -opis documente necesare

06/10/2013

SGC 2010 Un numar mare de oameni sunt interesati de pasii care trebuie urmati pentru rezlizarea unei centrale electrice pentru producerea  energiei electrice din surse regenerabile.

Pe site ANRE la sectinuea „Legislatie” pot fi gasite documentele primare. E drept trebuie insitat in primul rand pentru familiarizare cu modul in care sunt structurate informatiile pe site http://www.anre.ro si apoi studiind documentele postate pe site

E drept uneori trebuie coroborate mai multe ordine ANRE pentru a obtine imaginea completa a drumului cere trebuie parcurs. Cei interesati vor descoperi ce exista si destul de multi consultanti care le pot simplifica existenta!

Pentru o punere in tema preliminara prezint in acest articol o lista de de documente necesare obtinerii autorizatiei de infiintare pentru centrale fotovoltaice/eoliene/biomasa respectiv pentru centrale electrice hidraulice. Lista a fost descarcata de pe site http://www.anre.ro si este asociata cerintelor „regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice” aprobat prin ordinul ANRE 48/2013

Ord 48 13_acordarea licente si autorizatii in SEN

DOCUMENTE AUTORIZATIE DE INFIINTARE

 

  Document Referinţa
1 Cerere tip (model în Anexa 1) art.17 alin.(1)
2 Dovada achitării tarifului  de analiză, care condiţionează înregistrarea cererii art.17 alin.(4)
3 Certificat constatator, eliberat cu cel mult 30 zile înainte de data depunerii la ANRE art.18 alin.(a)
4 Extrase, în copie, din ultima situaţie financiară, cuprinzând prima pagină din aceste situaţii financiare cu dovada înregistrării la organele fiscale, bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi. art.18 alin.(b)

 

 

5 Declaraţii pe proprie răspundere, întocmite conform modelului 2.1 din Anexa nr.2 art.18 alin.(c)
6 Actele prin care solicitantul autorizaţiei a dobândit calitatea de proprietar, concesionar sau deţinător cu orice titlu legal al terenului şi/sau construcţiei, pe care/în care se amplasează capacităţile energetice care se înfiinţează/ retehnologizează art.19, alin.(1), lit. a)
7 Extrasele de carte funciară, eliberate în anul solicitării autorizaţiei, care dovedesc intabularea drepturilor asupra bunurilor imobile prevăzute la lit.a) art.19, alin.(1), lit. b)
8 Tabel cu evidenţa terenurilor/ construcţiilor şi a actelor doveditoare a drepturilor solicitantulului autorizaţiei asupra acestor bunuri imobile, întocmit conform modelului 3.1. din anexa nr. 3 art.19, alin.(1), lit. c)
9 Dovada notificării intenţiei de realizare/retehnologizare de capacităţi energetice, transmisă autorităţii administraţiei publice locale, în vederea informării publice art.19, alin.(1), lit. d)
10 Dovada publicării în mass-media, de regulă locală, a intenţiei de realizare/retehnologizare de capacităţi energetice art.19, alin.(1), lit. e)
11 Indicatorii tehnico-economici ai investiţiei/capacităţii energetice,  aprobaţi de către persoanele împuternicite ale solicitantului; art.19, alin.(1), lit. f)
12 Memoriul de prezentare/explicativ, în care solicitantul include date tehnico-economice referitoare la fiecare dintre capacităţile energetice, completate într-un tabel având  formatul prevăzut în anexa nr. 4, precum şi orice precizări pe care solicitantul le consideră utile art.19, alin.(1), lit. g)
18 Documente privind sursele de finanţare a lucrărilor: … conform precizarilor din Regulament. art.19, alin.(1), lit. h)

(art.19, alin. (2))

13 Avizul tehnic de racordare în termen de valabilitate, însoţit de contractul de racordare în cazul în care a fost încheiat art.19, alin.(1), lit. i)
14 Acordul de mediu sau decizia privind încadrarea proiectului; art.19, alin.(1), lit. j)
4 Plan de amplasament al capacităţilor energetice, pe care sunt reprezentate zonele de protecţie şi de siguranţă, cu detaliile precizate in Regulament. art.19, alin.(1), lit. k)
15 Declaraţia potrivit căreia, la stabilirea amplasamentelor capacităţilor energetice supuse autorizării, au fost identificate obiectivele existente sau în curs de înfiinţare, faţă de care sunt stabilite distanţe de siguranţă şi că au fost respectate distanţele de siguranţă faţă de obiectivele identificate. Declaratia va avea anexat tabelul întocmit conform modelului 3.2. din anexa nr. 3 art.19, alin.(1), lit. l)
16 Notă privind etapele de realizare a lucrărilor, precum şi durata totală a proiectului investiţional art.19, alin.(1), lit. m)
17 Declaraţie pe propria răspundere a solicitantului potrivit careia, pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaţii electrice care fac obiectul autorizaţiei de înfiinţare sunt/vor fi angajaţi doar contractori/subcontractori atestaţi de ANRE conform legislaţiei în vigoare. art.19, alin.(1), lit. n)

 

 

O noua taxa!

20/02/2013

SGC 2010 In 18.02.2013 am participat la o sedinta interesanta la o Primarie pentru discutarea unui proiect de introducere a unei noi autorizatii: autorizatia de spargere!

Evident ca Primaria respectiva elibereaza in temeiul legii 50.1991:

  • cerificate de urbanism
  • avize prin Administratia Domeniului Public (ADP)
  • Autorizatii de construire (AC)

Primaria  are un departament pentru monitorizarea respectarii Autorizatiilor de Construire care certifica si lucrarile de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile autorizate.

Problema edililor este ca au constatat ca anumite lucrari de readucere la starea initiala a domeniului public sunt executate superficial si apar, in cazul strazilor si trotuarelor, frecvente situatii in care la scurta vreme dupa finalizarea lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor afectate de diverse sapaturi acestea se degradeaza rapid rezultand gropi, denivelari sau aspect de carpeala.

Solutia edililor:

  • o noua autorizatie: autorizatie de spargere
  • titularul autorizatiei de spargere isi va asuma obligatia umplerii gropii sapate si a compactarii pamantului / materialului de umplutura
  • instituirea unui monopol al ADP asupra lucrarilor de readucere la starea initiala pe costurile titularului de autorizatie de spargere
  • obligarea titularului autorizatiei de spargere sa constituie la ADP o garantie egala cu c/v lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor pt acoperirea riscului de deterioare a strazilor/trotuarelor in urma eventualelor vicii de compactare
  • autorizatia de spargere se emite in (alte) 30 de zile de la solicitare

Participantii la acest inedit brainstorming au adus o gama destul de laga de obiectiuni/propuneri:

  • noua taxa a fost apreciata ca abuziva si fara temei legal
  • garantia egala cu c/v lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor pusa la dispozitia tocmai a executantului acestor lucrari nu poate fi asigurata din bugetele de investitii ale lucrarilor autorizate
  • in caietele de sarcini pentru licitarea executiei lucrarilor nu poate fi indicat un subcontractant
  • Primaria nu utilizeaza corespunzator parghiile oferite de legea 50/1991 si legea 10/1995 care ii confera suficiente cai de monitorizare a lucrarilor de constuctii montaj care afecteaza domeniul public in schimb este preocupata de inventarea unui unei noi autorizatii, a unei noi taxe  si a unui mod alambicat de gestionare problemei calitatii lucrarilor de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile tertilor.
  • fara costuri pentru titularul AC, Primaria poate cere includerea in programul calitatii faze determinante noi si/sau poate pretinde sa participe la verificarea si receptia unor faze determinate astfel incat sa se asigure ca toate lucrarile au fost integral si corect executate
  • Primaria nu pune conditii suficient de clare la emiterea avizelor de catre ADP in ceea ce priveste tehnologiile de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile terilor si nici in ceea ce priveste probele si verificarile pe faze determinante
  • termenul de emitere a noii autorizatii de spargere de 30 de zile a fost apreciat ca total inacceptabil deoarece vine sa intarzie si mai mult lucarile deja afecatate de sistemul birocratic de eliberare a AC
  • DTAC este superficial verificat

Sunt curios sa aflu opiniile Dv despre acest subiect!

SGC

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

03/09/2011

Obtinerea avizelor, acordurilor, conventiilor de uz si servitute necesare eliberarii autorizatiilor de construire ridica dificultati din ce in ce mai mari datorita necesitatii armonizarii intereselor avizatorilor, necesitatii sistematizarii dezvoltarii urbaniztice a localitatilor si respectiv asigurarea unor indicatori de eficienta economica cat mai buni pentru investitiile in infrastructura de distributie a energiei electrice.

Folosesc termenul generic de avizator pentru proprietarii/administratorii de retele de utilitati, proprietarii de terenuri si/sau cladiri, administratorii drumurilor, CFR, institutii specializate ale statului: mediu, inspectia in constructii, cadastru etc

In unele cazuri asistam la un veritabil razboi al surzilor. Fiecare avizator si apara cu indarjire interesele nefiind interesat de cooperare pentru sutinerea interesului comun pentru dezvoltarea localitatii. Unele Primarii se implica altele manifesta un dezinteres condamnabil fata de orice intentie investitionala din localitatea lor. Poti vedea cum se pretind fara noima cat mai multe avize parca cu scopul de a intarzia cat mai mult realizarea investitiilor.

Daca ceri explicatii in unele cazuri constati ca singura motivatie a lungii liste de avize este sa asigure functionarului de la urbanism „un somn linistit”. Omul nu se straduieste prea mult sa inteleaga documentatia de solicitare a Certificatului de Urbanism si pretinde avize astfel incat sa aiba senzatia ca  ” poate dormi linistit”

Probabil ca abordari de acest tip nu vor disparea niciodata atata timp cat nu exista creat niciun mecanism menit sa determine schimbarea de atitudine din partea functionarilor publici.

Prevederile PUG-urilor ar putea contribui la stimularea dezvoltarii coerentea  localitatilor si in particular a retelelor de utilitati inclusiv a  retelei electrice de distributie (RED). Este necesar ca in PUG sa fie inclus un capitol dedicat RED.

Am vazut asertiuni facute de arhitecti referitoare la RED care nu isi ating obiectivele de utilitate pentru consolidarea PUG ci dar incarca continutul PUG cu fraze generale nedocumetate si adeseori cu greseli grosolane si ele menite sa asigure „somn linistit” pentru platitorii PUG-ului.

Majoritatea realizatorilor de PUG-uri au state vechi in meserie. Reutilizeaza la greu texte incropite pe genunchi pentru sectiunea de utilitati. In materie de retele electrice textul tradeaza improvizatia de le prima vedere pentru ca oamenii traiesc ba in epoca CONEL, ba in epaca RENEL iar altii chiar invoca anticul IRE. Deschiderea pietei energiei specializarea operatorilor existenta mai multor operatori SEN proprietari de retele sunt necunosscute totale. Faptul ca exista un volum mare re retele electrice in gestiunea agentilor economici si a persoanelor fizice este deja mult pre mult pentru ei.

Fara nicio informatie despre incarcarile si configuratia RED isi dau cu nonsalanta cu parerea despre solutiile de extindere RED. Partea proasta e ca lumea si mai neavizata crede ineptiile lor!

Realizarea  capitolului dedicat infrastructurii energetice a localitatii trebuie facuta prin cooptarea in colectivul de elaborare a PUG a unui/unor proiectanti autorizati ANRE.

Capitolul din PUG dedicat analizei infrastructurii de distributie respectiv a potentialului energetic din/al localitatii ar putea avea in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

  • analiza necesarului de electrificari a fiecarei unitati teritorial administrative
  • acoperirea actuala cu retele electrice de distributie (RED) mt si RED jt a localitatilor
  • vulnerabilitatea RED la factorii de mediu specifici localitatii (alunecari de teren, eroziuni de maluri , vegetatie etc)
  • analiza continuitatii plecand de la tipul schemelor de alimentare (radiale si/sau buclate) coroborate cu factorii de risc
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea localitatii pe amplasamentele actuale respectiv pe noi amplasamente de interes.
  • analiza capacitatii disponibile in RED pentru dezvoltarea activitatilor industriale pe amplasamentele actuale care au/ au avut destinatia de platforme industriale respectiv pe noi amplasamente de interes
  • impactul RED cu mediul eventual adoptarea deciziilor strategice privind modul cum se autorizeaza in viitor dezvoltarea RED aerian, subteran sau mixt
  • analiza coexistentei RED cu proprietatile private
  • analiza RED existente in patrimoniul altor  agenti economici decat operatorul de distributie
  • analiza indicatorilor de eficienta energetica in activitatile economice ale unitatilor teritorial administrative
  • iluminatul public: densitate, proprietate, mod de exploatate, costuri etc
  • analiza gradului si a structurii de dotare a locuintelor cu receptoare electrocasnice si a nivelului de consum etc
  • analiza surselor/combustibilului utilizat pentru incalzirea locuintelor si a spatiilor de productie si a probemelor legate de acestea: disponibilitate, impact asupra mediului, infrastructuri legate de comercializarea combustibilului primar, tendinte eventuale legate de perspectiva trecerii la utilizarea energiei electrice pentru incalzit
  • analiza potentialului hidroenergetic amenajat si amenajabil pentru exploatarea industriala
  • analiza potentialului de productie energie electrica eoliana si solara pe teritoriul localitatii
  • conditii generale de urbanism (de preferat convenite cu operatorul de distributie din zona) pentru extinderea, modernizarea si repararea RED

Existenta capitolului dedicat RED in PUG ar putea ajuta functionarii publici sa isi adapteze cerintele de avize astfel incat sa faciliteze dezvoltarea durabila a RED si simplificarea formalitatilor de emitere a autorizatiei de construire.

Pledoarie pentru dirigentia de santier

27/10/2010

Am investit in ultima vreme multa energie sa imi conving colegii si utilizatorii blogului de importanta imbunatatirii calitatii proiectarii. Evident ca a vorbi despre calitate si a obtine/genera calitate sunt  doua aspecte foarte diferite. Imbunatatirea calitatii intr-un anumit domeniu este un proces uneori destul de lent si de cele mai multe ori necesita un efort colectiv.

Totusi o documetatie buna nu garanteaza o lucrare bine executata. Constructorul isi poate pune o marca negativa pe lucrare compromitand o documetatie excelenta. Daca discutam de un nefericit caz in care o documetatie aproximativa incape pe mana  unui constructor care manifesta dezinteres pentru calitate rezultatul este dezastruos pentru finantator. In aceste cazuri investitorul va constata (adesea, prea tarziu) ca a  platit bani buni pe dreptul de a face costuri neperformate dupa punerea in functiune a investitiei.

Acest lant al non performatei ar putea fi rupt daca se face apel la serviciile unui diriginte de santier bine pregatit si bine intentionat. Dirigintele poate asigura:

  • identificarea viciilor de proiectare pe parcursul executiei
  • poate colabora la definirea solutiilor corective si sau a completarilor menite sa asigure obiectivului monitorizat functionalitate in conditii de eficienta economica
  • poate constrange constructorul sa faca lucrari de calitate
  • poate preveni punerea in opera a unor materiale cu parametrii necorespunzatori
  • poate identifica vicii de executie la probele interfazice si asigura eliminarea acestora
  • poate tine costurile lucrarii sub control si obtine economii pentru investitor
  • poate tine sub control ritmul de executie a lucararilor

Activitatea dirigintilor de santier se desfasoara in baza legii 10/1995 si este autorizata si monitorizata de Inspectia de Stat in Constructii  (ISC) si se supune legii calitatii in constructie. Pe site ISC www.isc-web.ro este publicata lista dirigintilor autorizat pe fiecare domeniu organizata pe judetele de resedinta ale acestor profesionisti.

Convins fiind de inportanta activitatii de dirigentie de santier m-am preocupat de identificarea persoanelor care practica in mod curent aceasta activitate. Din aproape in aproape am reusit sa identific performerii domeniului astfel incat in acest moment as putea face la cerere recomandarea omului potrivit pentru dirigentie corelat cu locatia obiectivului de investitii si complexitatea lucrarilor.

La sugestia Dv va ofer emailul: diriginte_de_santier@yahoo.com pentru a putea comunica mai bine!