Archive for the ‘∙ LEA 0.4 kV’ Category

Emotie de primavara by Radu-Mihai Catindatu

13/04/2019

Radu 2

Salcii & retele stradale simbioza care primavara atrage in mod irezistibil privirile!

Lumea rasufla usurata si anul acesta vom avea deranjamente fara numar oricum in Europa suntem mult in urma suedezilor la media deseurilor din echipamentele electrice/cap de locuitor!!

Despre defrisari … fara cuvinte!

01/08/2017

Va recomand sa cititi pe blog:

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

 

Asupra documentarii masurilor corective in Ljt.

18/11/2015

SGC 2010

 

Rezumat managerial:

Masuratorile de sarcina si tensiune (mst) respectiv sesizarile clientilor au rol de alarmare privind o posibila existenta a unei unor neconformitati privind calitatea energiei ditribuite. Confirmarea se poate obtine efectuand inregistrarea tensiunii pe o periada de minim 7 zile consecutive.

Inainte de a promova lucrari de investitii si/sau de R2/RA2 este necesar sa apelam la lucrari de exploatare/mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii (INT) cel putin pe termen scurt:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refacerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depistarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vorbim de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

Lucrarile de marirea capacitatii de distributie pe fonduri de investitii (sau R2) vor avea la baza urmatoarele tipuri de solutii sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Se propune un algoritm pentru evidenta mst si managementul neconformitatilor legate de nivelul de tensiune

  1. Consideratii generale

 

In scopul utilizarii rationale a fondurilor de mentenata si de investitii este necesar sa fim preocupati de documentarea cat mai obiectiva a necesitatii masurilor corective si de cresterea eficientei utilizarii fondurilor.

Pentru documentarea necesitatii masurilor corectiva trebuie sa utilizam rezultatele:

  • masuratori de sarcina si tensiune (mst) cu periodicitate 1:3 ani
  • masuratori de sarcina si tensiune cu periodicitate redusa (anual sau semestrial)
  • inregistrarea nivelului tensiunii pe o durata de minim 7 zile cu medierea valorilor efective la 10 min

In privinta intreruperilor reactionam la sesizati respectiv la analizele trimestriale facute de DCO si Serviciul Politici tehnice sau la semnalele primite din partea Centrelor de Exploatare.

In scopul maririi eficientei utilizarii fondurilor este necesar sa identificam solutia care asigura cel putin pe termen scurt si mediu rezolvarea problemelor cu sumele minim necesare. Trebuie evitat sa se treaca la solutii investitionale care de regula presupun un efort financiar mai mare

 

 

  1. Asupra relevantei mst

 

Masuratorile de sarcina si tensiune pe care le efectuam in retelele stradale sunt un instrument important de monitorizare a calitatii energiei electrice distribuite clientilor. Rezultatele trebuie insa interpretate cu atentie pentru a reactiona corect.

            Rezultatele masuratorilor de sarcina şi tensiune pot fi utilizate ca avand funcţie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min şi respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performaţă pot confirma necesitatea INT atât în cazul unor tensiuni instantanee măsurate manual sub pragul de 207 V cât şi în plaja normata de 207-253 V.

In general neconformitatile legate de nivelul de tensiune sunt reclamate destul de prompt de catre clienti. Standardul de performanta ne impune ca in 15 zile sa raspundem acestor sesizari.

In tabelul din figura 1 se face o analiza a modului cum se pot pozitiona relativ marimile Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un si reactia posibila din partea clientilor

fig 1 curbe U_med 10 min

Figura 1 Calitatea nivelului tensiunii: cazuri posibile ale poziţiionarii

Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja

normata de +/- 10%Un [Stoian 2010b]

 

Din figura 1 se rezulta ca din 10 situatii posibile ale poziţiionarii Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min faţă de plaja normata de +/- 10%Un în 9 cazuri clienţii pot resimţi negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un şi respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile în 6 cazuri standardul de performaţă obliga OD să ia masuri de INT iar în 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca există perioade scurte de timp în care în punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii. Din acesta analiza putem concluziona ca si sesizarile clienţilor au funcţie de alarmare .

Pentru o mai buna fundamentare a concluziilor, extindem analiza prezentand in figura 2 curbele Umax_10 min, Umed_10 min şi respectiv Umin_10 min pentru cazurile 5, 8 identificate mai sus. In fiecare din acest caz din pdv al normativului tensiunea este corespunzatoare si in pofida nemultumirilor unor clienti nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de imbunatatire tensiune:

fig 2 matricea satisfactie client vs nivel tensiune

Fig 2 Curba tensiunilor Umed_10_min, Umax_max 10 min, Umin_min_10 min

cazurile 5,7 şi 8 [Stoian 2010b]

 

In cazul 5 clientii pot reclama atat supratensiuni ( peste pragul de 253V) cat si tensiuni scazute (sub pragul de 207V ) in anumite perioade de timp iar in cazul 8 clientii pot reclama tesniuni scazute. In ambele situatii insa nu se poate confirma necesitatea lucrarilor de INT

Deoarce inregistrarile nivelului de tensiune se pot suprapune peste perioade cu intreruperi rezultatul final poate fi denaturat In figura 3 am sintetizat 16 cazuri bazate pe rezultatele obţinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari

fig 3 tabelul analiza  valori U_med mst vs U instantanee din mst

Figura 3 Diagnosticarea necesitaţii INT pe baza MST

şi a monitorizarii nivelului tensiunii [Stoian 2010b]

 

Remarcam în tabelul din figura 3 ca din 16 cazuri doar în doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de îmbunatăţire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri în care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

Datele din tabelul de mai sus reconfirma faptul ca si in cazurile în care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mai mici decat pragul normat de 207V.

 

  1. Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii în RED jt

 

Algoritmul propus (vezi fig 4)se bazeaza pe acţiunile de masuratori de sarcina şi tensiune (MST) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui să spunem “perioadele de incarcăre maxima” a RED jt pentru ca în unele cazuri maximum se atinge în alte perioade din an) care vor fi dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigură documetarea obiectiva a necesitaţii de lucrari de îmbunatăţirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii să se faca cât mai a apropiat de momentul în care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

fig 4 algaritm management mst

Fig 4 Algoritm pentru monitorizarea nivelului tensiunii utilizand rezultatele mst şi analiza curbelor Umed_10’ obţinute cu voltmetrul inregistrator setat pe limitele de calitate a tensiunii prevăzute în STAS 50160 [Stoian 2010b]

Adoptand fundamentarea necesitaţilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min şi a gradului de conformare la cerinţele standardului de performanta vom reusi să eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt şi în acest mod să reuşim să focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

 

4        Lucrari de exploatare si de mentenata care pot contribui la imbunatatirea nivelului tensiunii:

  • intretinerea culoarelor de siguranta
  • inlocuirea izolatoarelor sparte sau fisurate
  • refecerea legaturilor electrice in axul LEA si al derivatiilor
  • refacere legaturilor electrice de racordare a bransamentelor
  • echilibrarea sarcinii pe fazele Ljt
  • depitarea consumatorilor care nu respecta solutiile de racordare si luarea masurilor de eliminare neconformitati (in general vb de amplificari neautorizate de aparate de comutatie in firidele de bransament si/sau de receptaoare poluante) care duc la depasirea capacitatii de distributie a Ljt respectiv la poluarea electromagnetica a circuitului stradal
  • determinarea consumatorilor care nu sunt satisfacuti de ATR actual sa solicite un nou ATR prilej cu care se va redefini solutia de alimentare astfel incat sa se asigure conditii de respectarea standardelor de calitate de ee inclusiv prin lucrari de marirea capacitatii de distributie in amonte de punctul de racordare

 

5        Lucrari de R2/Invstitii care asigura marirea capacitatii de distributie

 

In NF care se intocmesc pentru solicitarea finantarii din fonduri de investitii/R2 se vor mentiona in clar masurile tehnice luate prin lucrari de exploatare/mentenata si se vor anexa fisele de mst resectiv inregistreile tensiunii inainte si dupa masurile luate pe fonduri operationale.

Optiunea de dorit este sa putem realiza modernizarea integrala a instalatiilor in asociere cu una din masurile clasice de marire a capacitatii de distributie sau combinatii ale acestora:

  • marire sectiune
  • multiplicare se circuite
  • divizarea RED jt pe „n PT” apropiate
  • divizarea RED jt prin infiintarea de noi posturi de transformare

Constrangerile bugetare ne limiteaza optinumile de INT la lucrari din categoriile mentionate insa fara modermizarea integrala a Ljt si a bransamentelor aferente.

 

Stalpi cu barba in mediu urban by Radu Mihai

19/09/2014

Radu 2

In completarea articolului Domnului Stoian intitulat “Stalpi 110 kV cu barba” aduc si eu cateva poze cu astfel de stalpi “barbosi” din LEA. Pozele sunt realizate in Judetul Prahova si mai exact in orasele Ploiesti si Slanic.

Domnul Stoian Constantin a publicat poze cu LEA inalta tensiune de 110kV. Eu am descoperit stalpi din LEA MT si JT napaditi de vegetatie.

Stalp cu barba jt 1 by Radu Mihai

In Figura 1. este un stalp de iluminat public din zona Garii de Nord Ploiesti. Acesta are alimentare LES si corp de iluminat Timlux de la Luxten.

Vegetatia l-a acoperit complet, doar partea cu becul se mai vede. Este vorba de un stalp SE4 .

Nota SGC in opinia mea asa ceva se pastreza neatins de foarfeca! Este deosebit!

Stalp cu barba jt 2 by Radu Mihai

In Figura 2. apare un stalp de Medie Tensiune (MT) 20kV din localitatea Slanic (Prahova) care face o jonctiune LEA-LES. Pe acesta este asamblat si un separator. Plantele s-au catarat incolocindu-se pe cablurile de 20kV ajungand pana la partile neizolate ale instalatiei. Exista riscul de a se produce descarcari prin intermediul sevei care o contin aceste plante in tulpina lor.

Personal consider acest stalp un pericol. Se poate observa si faptul ca timpul si-a lasat amprenta asupra sa, este destul de degradat si evident….nemodernizat.

Nota SGC: Radu insista la OD sa curete acest stalp si trimite-ne o poza actualizata!

Stalp cu barba jt 3  by Radu Mihai

Figura 3. infatiseaza un stalp din RED de 0,4 kV   (JT) de pe o strada din Ploiesti. Verdeata la acoperit atat de bine in cat o interventie la retelele de telecomunicatii ar fi aproape imposibila. Aceasta a crescut pana a acoperit si LEA torsadata.

Nota SGC: Radu mai insista cu fotografiatul ca nu e clar daca votam pentru pastrarea vegetatiei. S-ar putea ca in realitate sa fie mai spectaculos decat in poza afisata!

Stalp cu barba jt 4  by Radu Mihai

In Figura 4. se observa cum vita-de-vie isi croieste drum pana in strada cu ajutorul cablurilor de telecomunicatii. Stalp din RED , LEA 0,4kV torsadata.

Stalp cu barba jt 5  by Radu Mihai

In Figura 5. este acelasi stalp din Figura 4., dar pozat din fata. De aici se observa cum vita-de-vie care a gasit suport bun pe stalp incepe sa faca o noua bolta pe acesta. Incepe sa creasca incet spre lampa de iluminat public.

Nota SGC: are potential!

Stalp cu struguri ….frumos nu ?!? Si cablul coaxial care alimenteaza casa din spatele stalpului este invaluit pana la jumatate de vita dinspre casa inspre stalp.   Acest stalp se afla pe strada in care sunt si ceilalti stalpi din articolul “Improvizatii in RED by Radu Mihai”. Retea din Ploiesti.

Stalp cu barba jt 6  by Radu Mihai

In Figura 6. am fotografiat acest copac care aproape ca sustine si el conductoarele din LEA clasica JT de 0,4 kV. Strada din Ploiesti cu retea din 1950 realizata pe stalpi de beton tip SC 1001.

Nota SGC: asta nu ne place! Daca ai prieteni la OD poate ii convingi sa faca ce trebuie in toamna asta!

Acestia au fost stalpii “barbosi” surprinsi de mine. Una dintre probleme grave care le pot cauza aceste plante …de regula iedera ..nu este doar o descarcare electrica in timp ce sunt verzi si umede, ci in momentul in care se usuca si din diverse motive sau factori de mediu pot provoca scurt-circuite mici intre fire si ele sa ia foc…fiind uscare.

Consider ca toaletarea RED ar trebui sa faca parte din programul permanent de mentenanta al LEA.

Stalpul lui Stanica!

03/10/2013

SGC 2010 Din respect pentru dl Stanica ii dedic titlul articolului desi competitia in a planta gresit stalpii terminali vibrati precomprimati e mare!

Fara comentarii prea multe sa lasam pozele sa vorbeasca:

Stanica se vrea pe blog

Nu ne mai luam de detalii cum ar fi inscriptionarile pentru ca a plouat!

Sau alt caz cu alt „Stanica”:

Stalp terminal 1 by GM

Evident ca se pot pune si imagini din care sa rezulte clar ca vorbim de stapli terminali. Concluzia va fi aceeasi: stalpi SE10 si SE11 pe pozitie de stalp de intindere terminali sunt plantatai ca si cand ar fi stalpi de intindere in aliniament!

Explicatie invariabila: „stiti, inainte sa sectionam reteaua „oamenii” au crezut ca trebuie sa plateze  stapi de intindere in aliniament”

La final fiecare „Stanica” se pregateste sa traiasca experienta replantarii stalpului si isi promite cu naduf ca „n-o sa se mai intample”!

Pentru a elimina orice confuzie va prezint cateva figuri care se refera la modul in care trebuie orientati stalpii speciali vibrati tip SE 10, SE 11 functie de rolul pe care il au in retea:

plantare st speciali

Regula principala pentru orientarea stalpilor speciali vibrati consta in a asigura solicitarea stalpului pe directia de moment maxim. Aceasta regula este valabila pentru intreaga gama de stalpi vibrati atat la joasa tensiune cat si la medie tensiune.

Probabil ca ar fi multe de spus  dar pentru oamnii inteligenti sper sa fie suficient atat!

Va recomand sa cititi pe blog articolul:

Aurel se vrea pe blog!

LEA versus LES inconsecvente legislative

11/09/2013

SGC 2010 Ca sa usuram lectura, pentru un spectru mai larg de utilizatori ai blogului, precizam de la inceput semnificatia abrevierilor din titlu LEA = Linie Electrica Aeriana si LES = Linie Electrica Subterana

Va semnalez o necorelare intre HGR 490/2011 si Legea energiei electrice 123/2012 in privinta solutiilor de realizare a retelelor electrice de distributie publica:

HG 490/2011 care modifica HG 525/1996 prevede la art.28:

„(3) În vederea păstrării caracterului specific al spaţiului urban din intravilanul localităţilor se interzice montarea supraterană, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, telecomunicaţii, transport în comun, a automatelor pentru semnalizare rutieră şi altele de această natură.
(4) Montarea echipamentelor tehnice prevăzute la alin. (3), se execută în varianta de amplasare subterană ori, după caz, în incinte sau în nişele construcţiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construcţiilor şi fără afectarea circulaţiei publice.”

Legea 123/2012 prevede la art.45, alin (5):

(5)Operatorul de distribuţie are obligaţia executării lucrărilor de realizare/retehnologizare/reabilitare/modernizare a reţelelor electrice în vederea creşterii nivelului de calitate al serviciului de distribuţie a energiei electrice. În acest scop şi pentru adoptarea unor soluţii tehnice cât mai eficiente, echipamentele tehnice pot fi amplasate pe domeniul public, în zone intravilane în variantele constructive subterană sau supraterană, fără afectarea circulaţiei publice, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile şi a condiţiilor tehnice standardizate în vigoare privind amplasarea reţelelor edilitare.

Legea 123/2012 prevede la art.24, alin (4) aliniatul b:

„(4)La stabilirea punctului de delimitare patrimonială a instalaţiilor operatorului de reţea şi utilizatorul acesteia se vor avea în vedere:

b)limita de proprietate asupra terenurilor, astfel încât reţelele electrice amplasate pe domeniul public să fie deţinute, de regulă, de operatorul de reţea şi să se evite cât mai mult posibil amplasarea instalaţiilor operatorului de reţea pe proprietatea utilizatorului;”

Pot exista cazuri (in fapt chiar exista) in care „Primaria” sa se rigidizeze pe aplicarea prevederilor HGR 490/2011 pe calea acesta OD este obligat sa realizeze retele electrice exclusiv in cablu. Mai departe apar probleme la amplasarea cutiilor de distributie si o posturilor de transformare. Daca domeniul public nu mai este disponibil ramane domeniul privat. Sunt si cazuri in care nici proprietarii privati nu isi doresc instalatii ale operatorului de distributie pe ternul lor. Si atunci care sunt optiunile OD? Ce este de facut?

Ramane optiunea sugerata de HGR 490/2011, coroborata cu un eventual acord al Primariei de a monta cutiile de distributie si posturile de transformare pe domeniul public in solutie subterana. Experienta de exploatare de pana acum ne arata ca aceste instalatii realizate in solutie subterana sunt puncte foarte slabe ale retelei de distributie fiind frecvente incidente soldate cu durata mare de intrerupere deteriorari de echipamente electrice si accidente umane. Sa avem in vedere doar riscul de inundare,  de infiltrare a apei si de functionare a instalatiilor intr-un mediu umed si slab ventilat

Toate neajunsurile enuntate mai sus se repercuteaza foarte neplacut asupra cetatenilor ale caror interese ar trebui sa le promoveze „Primaria cu idei fixe”.

Mai sunt si alte dezavantaje ale solutiei „toate echipamentele de distributie montate subteran”:

– durata mare de remediere defecte

– riscuri reale de defectare de catre „Dorel”

– costuri de minim 2-3 ori mai mari pentru racordarea la reteaua de distrinutie publica fata de racordarea la o retea electrica aeriana,

– repetate probleme cu obtinerea aprobarilor pentru sapaturi care lungesc timpii de interventie si maresc costurile

Activitatea OD va fi in totalitate dependenta de modul in cate Primaria intelege sa se mobilizeze pentru certificate de urbanism, avize, acorduri, autorizatii de construire pentru ca OD sa poata interveni la reteaua de cabluri si echipamente subterane. Cel care in final inregistreaza pierderi si disconfort datorat de lipsa energiei electrice ete tocmai cetateanul reprezentat de „Primaria rigida” Adeseori „Primaria rigida” este si o Primarie cu mobilizare lenta pentru eliberarea actelor necesare promovarii lucrarilor!

Solutia ar putea fi reprezentata de o aliniere a HGR 490/2011 la prevederile Legii energiei electrice 123/2012 care contine prevederi mult mai rationale.

Optiunea realizarii retelelor subterane poate fi una cu efecte benefice daca:

–  posturile de transformare si a cutiilor de distributie sa fie amplasate rational preponderent pe domeniul public astfel incat sa se integreze cat mai firesc in peisaj si sa nu incurce circulatia,

– cutiile de distributie si posturile de transfornare  sa faciliteze racordarea cat mai facila a consumatorilor,

– toate subtraversarile de drumuri fiind necesar sa se faca cu tevi/canale de trecere astfel incat sa fie si protejate mecanic si sa permita inlocuirea/repararea cablului fara ca drumul sa fie spart.

Un caz interesant il constituie o ipotetica (I?) Primarie care este inconsecvent rigidizata pe aplicarea HGR 490/2011 si alterneaza perioadele (lungi) de rigiditate cu „ferestre”  imprevizibile de permisivitate astfel incat nu stii ce sa mai intelegi!

Va recomand sa cititi pe blog articolul LEA versus LES unde amalizam optiunile in corelatie cu constrangerile rezultate din necesitatea si dificultatile OD de obtinere drepturi de uz si servitute pentru zonele de protectie si de siguranta.

Acolo unde Primaria intelege sa isi reprezinte corect si echilibrat cetatenii si unde cetatenii se raporteaza corespunzator la interesul public OD poate identifica solutii de realizare a retelelor stradale in solutie aeriana (LEA) sau subterana (LES) astfel incat reteaua de distributie publica sa corespunda necetatilor clientilor de continuitate in alimentarea cu energie electrica si la care utilizatorii sa se poata racorda cu eforturi financiare cat mai mici intr-un timp cat mai scurt!

Din experienta mea cele mai multe Primarii coopereaza bine si chiar foare bine cu OD  iar cei care culeg avantajele acestor colaborari sunt cetatenii reprezentati de aceste Primarii!

Pregatesc un articol care sper sa fie interesant in care analizez problematica tipurilor de solutii in care se pot realiza retelele electrice stradale de distributie publica „LEA vs LES” din perspectiva complexa a costurilor  de infiintare, costurilor de racordare, probabilitatii de defect durata si costurile de exploatre etc.!

Improvizatii in RED (1) by Radu Mihai

19/08/2013

Radu Mihai

Motto: “ Sa invatam din greselile altora “ !!!  

Prin amabilitatea dlui Radu Mihai avem cateva fotografii cometate dintr-o retea stradala jt unde constructorul s-a remarcat din plin!

                       Am surprins cateva din multele nereguli aparute in reteaua electrica de distributie   unele dintre retele fiind facute de (ne)profesionistii din timpurilor noastre , iar alte retele fiind ceva mai vechi unde viciile de executie conjugate cu o intretinere defectuoasa in timp au dat ca rezultanta o uzura accelerata a RED .

                    In prima poza se vede cum au fost utilizate o pereche de bratari mult mai largi decat stalpul cel nou , bratarile din poza , fiind demontate de pe vechiul stalp de lemn , turtite cu ciocanul pe bordura pana au ajuns oarecum la dimensiunea potrivita .

Stalp bratari de fixare corp de iluminat prea largi

In a doua imagine , care are ca “personaj principal “ acelasi stalp am vrut sa scot in evidenta mai multe nereguli pe care le-am si numerotat , ca sa le descriu mai pe larg :

HPIM1407_stalp jt cu de toate 2

  1. S-au utilizat cleme CUIB ( Clema Universala Intindere Bransament ) , destinata cablurilor torsadate in locul unui CIB cu orificiu circular pentru cabluri coaxiale . Penele clemei utilizate in poza sunt introduse foarte presat si risca sa deterioreze izolatia conductorului daca nu a facut-o deja in timpul montajului .
  2. Cleme CDD (Cleme de Derivatie cu Dinti ) sunt utilizate corespunzator insa montajul lor nu este complet . Surubul dinamometric nu este rupt , fapt care pune la indoiala un contact perfect …un contact ce se poate slabi in timp .
  3.  Aceeasi poveste din poza de mai sus , dar vazuta din alt unghi . Din cauza largimii bratarilor lampa sta mult prea jos .

Bransament coaxial innadit

Conductorul a fost innadit din cauza a doua echipe de amatori : Prima , cu aprox 4 ani inainte de a se inlocui stalpii de lemn , care a executat noul bransament pentru ca s-a reconstruit o casa . Acestia nu au lasat conductor de rezerva (sub forma unui mic colac ) pe stalp , utilizand la fix cat a trebuit . Iar a doua echipa de amatori , cei care au inlocuit reteaua de distribute si stalpii , acestia preferand sa innadeasca cu cablu coaxial  pe cel deja existent cu inca 2 metri de conductor coaxial , matisandu-l si apoi izolandu-l cu banda izolatoare neagra de interior, care nu rezista la razele UV ( puteau folosi alba , care reflecta  lumina soarelui , rezista un pic mai mult _actualizat in urma comentariului dlui Klaxxy) . Corect trebuia inlocuit tot cablul  desi pare costisitor , dar aici nu era cazul , la 4 metri distanta de stalpul RED exista un mic stalp intermediar , intre stalpul retelei stradale si stalpul intermediar se putea utiliza conductor torsadat si trecerea trosadat/coaxial se facea foarte elegant cu cleme CDD.

!!! Plecand de la acesata poza , imi permit sa va dau un mic sfat , indiferent ca sunteti electrician sau nu , dar doriti sa refaceti bransamentul casei : CUMPARATI MAI MULT CABLU COAXIAL DECAT AVETI NEVOIE!  Sa fie lasata o rezerva pe stalp , daca sunt stalpi de lemn , sau foarte vechi rezerva sa fie de MINIM DOI  METRI . Dar si in cazul stapilor noi trebuie lasata , dar nu asa multa . Unele cleme CDD se strica iar la inlocuire se arunca si 4-5 cm din conductor .

Revenind la poza , innaditura este in acel loc, pentru ca acolo a fost si stalpul de lemn .

In a patra poza remarc dezordinea unor companii care furnizeaza servicii de telefonie , internet si televiziune , prin fibra optica si nu numai . Un modem este amplasat la “dispozitia oricui “ firele nu sunt prinse de stalp , aspect jalnic , si calitatea serviciilor lasa de dorit din cauza intreruperilor frecvente . Pentru toate acestea exista cleme si bratari de fixare …..dar probabil sunt “prea” scumpe ….sau e nepasare ..bataie de joc .

stalpdezordine

In cea de-a cincea poza se vede cum lampa de iluminat public , tot din cauza bratarilor a ajuns aproape de condutoarele de telecomunicatii . Probabil ca remarcati si dezordinea de pe stalp , dar si ca acesta este foarte inclinat .

Deficiente la montare corp de iluminat

In cea de-a 6-a poza si ultima , am fotografiat un stalp mai vechi . In primele poze am vorbit despre o retea noua de distributie din Ploiesti executata in iarna 2011-2012 . Nici macar timpul nu a fost ales corect pentru o astfel de lucrare de investitii , putea fi inceputa din primavara . In poza de mai jos este un stalp tot din beton , prima generatie de stalpi de beton , dupa informatiile culese de mine , acesta a fost asamblat o data cu constructia acelui cartier , in anul 1950 . Dar timpul la care i s-a adaugat si nepasarea au dus la cateva neconformitati. Si in aceasta poza voi numerota defectele si le voi descrie separat .

stalp vechi

  1. Vechimea de 63 de ani ( poza fiind facuta in 2013 iar izolatorii in 1950) si conditiile meteo au dus la distrugerea izolatorilor , care s-au crapat , acestia fiind tinuti la randul lor de conductoare .
  1. La a doua precizare se vad doua tipuri de racordari : una moderna aproxiamtiv          2010 cu cleme CDD montate incorect , capul dinamometric nu este rupt dar mai important , nulul este lasat prea mult dezizolat. Cea de-a doua improvizatie este foarte veche , un conductor a fost matisat direct de linie , fara cleme , iar conductorul de bransament este fara izolatie , risc foarte mare de scurt-circuit la vant puternic .
  1. La a treia precizare , desi ar parea ca face parte tot din prima , este mai aparte : izolatorul fazei de iluminat public s-a spart si destramat definitiv , din el mai ramanand un ciob , dar fara efect . Conductorul sta acum pe consola . In serile ploiase ofera un “mini spectacol” in spatele lampii , facand un mic scurt-circuit cand este stalpul umed , deschizand un arc electric mic si putin luminos , tot atunci si riscul de electrocutare este mare in cazul atingerii de stalp .
  1. Clema CIB din imagine este folosita corespunzator insa montata in locul nepotrivit . Bransamentul pe care il sustine a fost ancorat de partea marginala a consolei , aceasta inclinandu-se din cauza greutatii bransamentului si dezechilibrului . Acele console sunt proiectate sa fie ancorate de ele cate doua fire , unul pe stanga , altul pe dreapta , pentru a sta echilibrate . Simbolul facut de mine in poza cu verde ( acel “x”) reprezinta locul corect in care ar fi fost sa fie ancorata clema CIB . Dar mai corect de atat era sa fie cumparata o consola proprie , este cel mai bine !
  1. Vechimea stalpului si factorii de mediu , au dus la erodarea betonului pana la armaturile de fier-beton . In acei ani stalpii nu se fabricau din beton precomprimat  ci din beton simplu turnat . In cartierul din Ploiesti unde am pozat aces tip de stalp , sunt foarte multi de acest gen distrusi de eroziuni , unii dintre ei fiind chiar franti de la jumatate sau de la baza , existand riscul ca acestia sa cada la un vant foarte puternic sau la ancorarea mai multor cabluri .
  1. Ultima precizare am facut-o asupra elementelor scoase din uz dar si foarte vechi , uitate pe stalp . Acestea ingreuneaza stalpii si asa deteriorati si aglomereaza inutil stalpii nepermitand montarea de noi cabluri in acel loc. Si asa iau nastere ingramadelile inestetice de pe stalpi . Aici este vorba totusi de un caz minor cu echipamente de la fostele retele de Difuzor si cateva de telefonie fixa, dar exista si cazuri mai grave in care sunt abandonate “bucati” de circuit in RED , de la foste bransamente , pe izolatori , ba chiar unele ramase sub tensiune , impiedicand procesele de modernizare , sau ridicand riscul de scurt-circuit.

Va multumesc pentru atentia acordata articolului meu !

Va raspund la comentarii cu placere!

Radu Mihai

CPT in LEA jt

12/03/2013

SGC 2010 Starea tehnica a reteleor electrice de distributie influenteaza direct nivelul pierderilor de energie electrica. Astazi am primit fotografia unui scurtcircuit permanent intr-o retea stradala o,4 kV care dovedeste legatura dintre starea tehnica si CPT .

In mod traditional OD  este mai atras de ideea pierderilor „non tehnice” care in retelele de joasa tensiune sunt relativ greu de depistat si neglijeaza aportul starii tehnice precare a retelelor electrice de distributie la cresterea CPT.

Scurtcircuit monofazat in LEA jt

Consider ca fotografia este suficient de sugestiva si ca nu mai sunt necesare alte comentarii.

In schimb va recomand sa cititi pe blog si alte articole articole care trateaza problematica scurtcircuitelor si calitatii energiei electrice  in Ljt:

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului => cazul nostru!

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducerea lungimii?

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

LEA versus LES

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

Planurile generale de urbanism si retelele electrice de distributie

Calitatea energiei electrice

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Calitatea energiei electrice – extras din prevederile unor reglementari in vigoare

Nerespectarea parametrilor de caliate ai energiei electrice. Raspunsuri ANRE

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Astept cu interes comentariile DV

Ing. M. Gavrilă: Asupra calitatii energiei electrice în reţelele de j.t.

21/05/2012

În ultimul timp calitatea energiei electrice distribuite pe reţelele de j.t este tot mai îndoielnică şi este lăudabil faptul că pe blogul “Puterea sub lupă” apar tot mai multe materiale referitoare la acest aspect.

Prezentul material vine în completarea celor anterioare şi încearcă să aducă soluţii noi şi mai eficiente de rezolvare a calităţii energiei.

Scurte comentarii asupra dezbaterilor apărute pe blog.

1). În urma unui sondaj a rezultat că 24% din consumatori au tensiuni sub limita de 207 V ( 220−10%), iar 9% au frecvente fluctuatii ale tensiunii .Chiar dacă numărul de repondenţi este mic, sondajul conţine o mare doză de adevăr deoarece şi alte surse indică un procent de peste 30 % din consumatori ( în special din mediu rural ) ce au tensiune neconformă. Iar ca metodă de obţinere a unei tensiuni normale se fac mai multe propuneri printre care şi cea cu stabilizatoare care este fezabilă ca aspect tehnic dar este costisitoare şi incomodă pentru consumatori.

2). Se observă apariţia unor dese supratensiuni ce duc la deteriorarea aparaturii electrocasnice şi sunt păreri şi dezbateri privind cauzele acestora (regim deformant, întreruperea nulului reţelei ,etc.) . Iar pentru înlăturarea acestora se practică soluţia cu prize de pământ la fiecare abonat. Dar aceste prize nu numai că ridică preţul de cost dar se degradează în timp şi ridică probleme deosebite privind întreţinerea şi verificarea lor.

3). Se pune problema unei monitorizării mai intense a tensiunii cu analizoare care este tot o chestiune incomodă .

4). Se vorbeşte despre o mai atentă analiză la racordarea noilor consumatori. Dar această analiză este, de multe ori, pur ipotetică deoarece prin metodele de calcul din prescripţiile actuale de proiectare nu se dau soluţii privind :

– cuantificarea efectelor datorate consumatorilor deformanţi.

– cuantificarea efectelui de flicker.

– cuantificarea şocurilor de tensiune ce apar la pornirea şi ambalarea motoarelor. – cuantificarea unor posibile regimuri rezonante ce duc la suprasolicitarea şi întreruperea nulului reţelei ( aceasta fiind principala cauză a deselor intreruperi a nulului şi a supratensionări aparaturii electrocasnice).

5). Toate soluţiile ce au ca scop îmbunătăţirea calităţii energiei se rezumă, în final, la mărirea secţiunii liniei şi a reducerii lungimii ei. Şi se propun diverse strategii privitor la aceşti parametrii ai LE, se dau şi exemple cu calcule investiţionale dar toate aceste strategii nu sunt susţinute şi de calcule tehnice privind capabilitatea LE de a asigura reducerea tuturor perturbaţiilor posibile (efecte de flicker, regimuri deformante, variaţii rapide de tensiune, regimuri rezonante) sub limitele impuse de norme. Acesta este şi motivul pentru care într-unul din materiale se afirmă ”este greu sa sustii ca de la 500 m sau 800 m o LE j t nu se mai poate extinde şi trebue un nou post de transformare

6). În afara aspectelor calitative de mai sus se pune şi problema reducerii pierderilor de energie. Şi această problemă este destul de acută dar un calcul al reducerii acestor pierderi pus în balanţă cu costurile investiţionale pentru reducerea lor este foarte greu de efectuat după metodele de proiectare actuale.

Toate aceste probleme sunt reale şi sunt corect dezbătute în materialele din blogul “Puterea sub lupă” dar propunerile de rezolvare sunt numai parţial satisfăcătoare. O rezolvare satisfăcătoare a acestor probleme se poate obţine prin adoptarea unei alte metode de calcul şi analiză a liniilor de j.t. O nouă metodă de calcul şi analiză a liniilor de j.t.

Prin standardul de calitate SREN 50160 analiza calitaţii energiei din punct de vedere al tensiunii de alimentate se referă, în afară de perturbaţiile produse de variaţiile lente ale tensiunii , şi la perturbaţiile produse de :

– variaţiile rapide aleatorii ale tensiunii

– variaţiile rapide repetitive ale tensiunii (flickere ).

– regimuri deformante.

Cu toate că acest standard este în vigoare din 1994 instrucţiunile de proiectare nu prevăd metode de calcul privind influenţa acestor perturbaţii asupra calităţii tensiunii şi ca urmare nu se fac astfel de calcule în faza de proiectare. Ca urmare există foarte multe puncte de consum unde curba de tensiune arată ca în figura 1 de mai jos. Această curbă este înregistrată la o benzinărie unde sunt mai multe motoare de puteri mici (1÷3 kw) pentru pompe, compresoare, polizoare. Şi cum la racordarea consumatorului nu s-au luat în calcul şocurile date de pornirea motoarelor şi nu s-a ţinut cont nici de puterea de scurtcircuit din punctul de conectare, a rezultat curba de variaţie a tensiunii de mai jos cu o muţime de şocuri şi variaţii de tensiune în cursul unei zile. Astfel de curbe există în foarte multe puncte din reţelele de j.t deoarece după 1990 au apărut mulţi consumatori perturbanţi ce produc:

– variaţii rapide aleatorii de tensiune (la porniri şi ambalări de motoare sau agregate cu electronică industrială)

– variaţii rapide repetitive de tensiune (flicker) date de aparatele de sudură,electronică industrială,etc.

– regimuri deformante date de de transformatoare de sudură,electronică industrială,condensatoare,etc

Cauza principală ce duce la astfel de curbe ale tensiunii este „puterea de scurtcircuit redusă” de pe linia j.t. în punctul de conectare a consumatorului.

Fig.1 În literatura este dovedit că o putere de scurtcircuit mărită asigură „imunitatea sistemului electric local” prin :

1) Creşterea capacităţii de absorbţie a fenomenelor perturbatoare ce pot afecta calitatea energiei electrice ( până la pragul de neafectare a consumatorilor, prag prevăzut în diverse norme).

2) Creşterea capacităţii de distibuţie a reţelei,cât şi capabilitatea de a distribui o anumită cantitate de energie electrică în limita indicatorilor de calitate normaţi. Acesta este motivul pentru care literatura occidentală utilizează pentru calculul liniilor de j.t. valoarea puterii de scurtcircuit în punctul de conectare a consumatorului ( Sk în p.c.c). Şi pentru ca diversele perturbaţii să fie în limitele normate sunt stabilite diverse raporturi între puterea Sk în p.c.c. şi puterea sursei perturbatoare.

Astfel : I). În cazul variaţiilor lente de tensiune, pierderile de tensiune ce se calculează la ora actuală cu relaţii de felul DU = se vor calcula cu o relaţie de forma : DU(V)= Un(S/Sk)…. ……sau DU(%)=100(S/Sk) în care: – S este puterea aparentă a consumatorului; – Sk este puterea de scurtcircuit în punctul de conectare a consumatorului.

II). în cazul surselor de flicker se demonstrează că pentru atenuarea efectului de flicker în limitele admise de norme trebuie ca între Sk în p.c.c. şi puterea sursei de flicker să existe raportul : Sk > (125 ÷150) Sflk III). În cazul pornirii directe a motoarelor se demonstrează că variaţiile rapide de tensiune ( din momentul pornirii ) se calculează cu relaţia : DU(%)= …Iar pentru ilustrare se dă exemplu de calcul de mai jos.

Exemplul nr.1: Prin acest exemplu se va dovedi veridicitatea curbei de tensiune din figura 1.Să presupunem că există o linie electrică ca în figura 2,din care se racordează benzinăria de mai sus cu o putere simultan absorbită în regim permanent de 15 kw,compusă,în principal, din mai multe motoare de puteri mici cu pornire directă.Se consideră că pierderea de tensiune dată de consumatorii din amonte este de 6% şi iar pierderea de tensiune produsă de benzinărie în regim permanent calculată cu formula DU= (RP+XQ)/U=3,7%. Deci pierderea totală pe linie calculată după metodologia actuală este DU=6+3,7= 9,7% ( Valoare sub 10% şi benzinăria a primeşte aviz de racordare).

LEA neiz. 50mmp ;500m; r=0,3 Ω…x=0,15 Ω Sk=370 kVA ST=63kVA Consumatori ce produc DU= 6% P=15 kW ; cosφ= 0,85 şi deci S=17,6 kVA Fig. 2 Dar dacă se fac calcule bazate pe Sk în p.c.c. rezultă cu totul altceva. Pentru aceste calcule se trasează mai întâi curbele de variaţie a puterii de scurtcircuit de-a lungul liniei ,care arată ca în fig.3. Pentru calculele din exemplul de faţă se folosesc date de pe curbele Sk1 trasată pentru LEA 50 mmp neizolat cu luarea în consideraţie numai a impedanţei liniei şi Sk2 trasată pentru LEA 50 mmp neizolat cu luarea în în considerare atât a impedanţei LEA cât şi a impedanţei transformatorului de alimentare de 63 kVA ).

Pentru că se vor da şi alte exemple de calcul s-au trasat curbe şi pentru :

– LEA cu conductor izolat de 95 mmp şi transf. de 160 kVA ( curba Sk3).

– LEA cu conductor izolat de 70 mmp şi transf. de 160 kVA ( curba Sk4).

– LEA cu conductor neizolat de 50 mmp şi transf. de 160 kVA ( curba Sk5).

Sk (MVA) Neiz. 50mmp T63 +neiz.50mmp T160 +Neiz.50mmp T160 +Iz.70mmp T160 +Iz.95mmp Lg. (m) Fig. 3

Si în continuare,cu formula DU(%)=100(S/Sk) se fac următoarele calcule :

a). Se calculează DU pentru benzinărie în regim permanwnt folosind valoarea Sk1=476 kVA la 500m (nu s-a luat în considerare impedanţa transformatorului): DU=100(17,6/476)=3,7%. ( Deci a rezultat tot DU=3,7% ca mai sus).

b). Dar calculele ce se fac la ora actuală prin neluarea în considerare a impedanţei transformatorului de alimentare a LE sunt eraonate deoarece există o importantă pierdere de tensiune şi pe impedanţa lui. Şi dacă se ia în considerare această impedanţă rezultă Sk2 (la 500 m)=370 kVA iar DU=100(17,6/370)=4,76%, aceasta fiind pierderea reală în regim permanent. Iar pierderea totală pe LE este DU=6+4,76=10,76 % ( mai mare de 10 % ). Deci pierderea reală de tensiune este mai mare ca cea care se calculează la ora actuală iar eroarea de calcul este cu atât mai mare cu cât tronsonul de calcul este mai apropiat de transformator (unde se observă o mare diferenţă între valorile de pe curba Sk1 şi cele de pe curba Sk2).

c). Cum la acest consumator pornirile sunt destul de dese, se fac calcule şi pentru momentul pornirii unui motor de 2 kw ( pentru care S=2,3 kVA). În acest caz în regim permanent avem S=17,6−2,3=15,3 kVA iar pierderea în regim permanent este DU=100(15,3/370)= 4,1 %. Iar motorul în momentul pornirii produce DU=100(8*2))/370=4,3%. Deci în momentul pornirii pierderea totală este DU=6+4,1+4,3= 14,4% (care este >>ca 9,7% şi >>10% ) Obs: Dacă se porneşte un motor de 3kw, pierderea totală pe linie va fi : DU=6+3,8+6.5 =16,3% Variaţii rapide de tensiune se produc pe foarte multe linii aeriene deoarece după 1990 s-au racordat multe motoare mici cu pornire directă (pentru pompe apă, circulare,tocătoare de nutreţuri,şi alte utilităţi). Pentru a ilustra în ce condiţii se pot racorda astfel de motoare la LE de j.t. se dă şi următorul exemplu de calcul.

Exemplul nr.2. Să presupunem că există o LEA pentru care există o pierdere de tensiune de 7% şi pe care apare un nou consumator ce are un motor de 3 kw cu pornire directă. Dacă se fac calculele actuale ( fără a se considera regimul de pornire şi fără a se lua în considerare impedanţa transformatorului) se poate da aviz de racordare chiar dacă racordarea se face la distanţa de 1000 m pe o LEA cu conductor izolat de 95 mmp.

Dar dacă se fac calcule pe baza puterii de scurtcircuit rezultă :

– Motorul de 3 kw şi cos φ=0,85 are S=3,5 kVA . În momentul pornirii motorul absoarbe Sp =(6÷7)Sn şi luăm Sp= 7*3,5=24,5 kVA..Cum rezerva pierderii de tensiune a LE este de numai 3% rezultă că pentru a nu se depăşi DUtotal =10 % trebuie ca la locul de racordare a motorului să existe Sk >100(24,5/3) = 817 kVA. Şi pentru aceasta rezultă, de pe curba Sk3 (din fig.3) că racordarea este posibilă la o lungime mai mică de 535 m pe o LEA de 95 mmp, iar de pe curba Sk4 rezultă o lungime mai mică de 375m pe o LEA 70 mmp. Deci păstrând lungimi mari ,de multe ori este inutilă mărirea secţiunii la 70 mmp sau 95 mmp

Notă:

a). Pe LEA j.t. există foarte multe tronsone de pe care sunt racordate astfel de motoare şi cum ele pornesc de câteva ori în cursul unei zile rezultă un total disconfort pentru restul consumatorilor de pe acel tronson.

b). Din cele de mai sus se poate trage concluzia că pe multe LEA pentru care s-a făcut reabilitare folosind metodele actuale de calcul există DU >10 % chiar de la punerea în funcţie.

IV). În cazul pornirilor uşoare de motoare ( porniri stea-triunghi sau cu startere) se demonstrează că se produc variaţii rapide de tensiune ce se pot calcula cu relaţia : DU= [100*(2÷3) Pm ] / Sk

V). În cazul consumatorilor ce produc regim deformant este demonstrat şi recomandat să existe raportul Sk>120 Sdef pentru consumatorii inductivi şi raportul Sk>133 Qc pentru consumatorii capacitivi. În cazul consumatorilor capacitivi condiţiile sunt ceva mai severe deoarece în aceste cazuri pot să apară regimuri rezonante ( de tensiune sau curent ) ce pot duce la străpungera izolaţiei sau la întreruperea nulului şi se finalizează cu supratensionarea consumatorilor.

Iar explicaţia este următorea :În mod normal o reţea electrică de j.t., dacă nu ar avea conectate condensatoare, ar putea fi considerată ca o reţea cu caracter inductiv la care impedanţa Z variază liniar cu frecvenţa f (curba 1 din fig. 4). Dar cum conectarea condensatoarelor este o necesitate (pentru ameliorarea factorului de putere) rezultă că în majoritatea cazurilor reţelele de j.t. sunt circuite RLC a căror impedanţă echivalentă se modifică funcţie de frecvenţă. Fig.4

Cum pe majoritatea LE există regimuri deformante,dacă pe o LE apar şi condensatoare există probabilitatea ca într-un nod al reţelei să apară egalitate între impedanţa inductivă şi cea capacitivă pentru o anumită frecvenţă şi să apară rezonanţa pe acea fecvenţă.

Aşa cum se vede în fig.4 pe măsură ce creşte puterea capacitivă regimul rezonant se deplasează spre armonica principală ( 50 Hz.). Şi cum sunt multe LE unde curentul pe nul este foarte mare ( din cauza nesimetriilor) un regim rezonant pe armonici apropiate de cea fundamentală poate duce fie la o creştere foarte mare a curentului care suprasolicită nulul ( pentru că are secţiune mai mică ) fie la la străpungerea izolaţiei fazelor, ambele fenomene ducând la supratensionarea consumatorilor. Pentru a se preîntâmpina astfel de fenomene literatura tehnică occidentală propune deplasarea unor posibile rezonanţe spre armonici cât mai depărtate de 50 Hz, ştiut fiind că pentru armonici superioare valorile componen-telor armonice ale curenţilor ( tensiunilor) se micşorează foarte mult şi o amplificare a lor nu este periculoasă. Din literatura de specialitate se cunoaşte formula frecvenţei de rezonanţă fr, (sau a armonicii de rezonană hr ) funcţie de mărimile Sk şi Qc . Astfel:

 

şi respectiv Din formule rezultă că deplasarea frecvenţei de rezonanţă spre armonici superioare se poate realiza în două moduri:

a). prin scăderea puterii condensatoarelor (Qc) din nodurile reţelei ( vezi curba 2 din fig.4)

b).prin creşterea puterii Sk în aceste noduri.

Dar cum puterea Qc a condensatoarelor ce se montează este impusă de mărimea receptoarelor (motoarelor) şi de valoarea factorului de putere, rezultă că singura soluţie viabilă rămâne creşterea puterii de scurtcircuit. Cunoscuta firmă “Schneider Electric” recomandă ca deplasarea acestor posibile rezonanţe să se facă dincolo de armonica 10 şi ca urmare în formula de calcul Sk  h2 *Qc se va lua h=11. Dacă se asigură o putere de scurtcircuit care să înlăture posibilele rezonanţe şi dacă neutrul liniei are pământările conform normelor în vigoare se evită marea majoritate a supratensiunilor fără a se mări secţiunea nulului şi fără a se mai face prize de pămănt la fiecare abonat.

Notă: Având în vedere legătura directă între calitatea energiei şi puterea de scurtcircuit normele CEI obligă distribuitorii să asigure pentru consumatorii casnici un nivel minim al puteri Sk în p.c.c. De exemplu în occident această valoare este de 600 kVA şi numai când consumatorii au pretenţii la un Sk > 600 kVA ( solicită o putere absorbită mai mare sau mai perturbantă ) ,sunt obligaţi la o plată suplimentară pentru îmbunătăţirea parametrilor sistemului energetic local.

Concluzii :

1). Deşi satandardul de calitate SREN 50160 (în vigoare din 1994) prevede normarea unor perturbaţii precum variaţiile rapide ale tensiunii (aleatorii sau sub formă de flicker) sau regimul deformant, nici la ora actuală nu se fac calcule pentru evidenţierea efectelor acestor perturbaţii asupra calităţii tensiunii de alimentare.

2). Prin folosirea metodologiei actuale de calcul pentru LE sunt situaţii unde deşi s-a făcut reabilitarea liniei parametrii calitativi ai tensiunii nu se încadrează în norme.

3). Este demonstrat că există o legătură directă între valoarea Sk în p.c.c şi calitatea tensiunii,drept pentru care literatura tehnică occidentală foloseşte această putere pentru calcule şi analize ale LE j.t.

4). La ora actuală sunt diverse opţiuni strategice privind lungimea şi secţiunea LE j.t. dar ele nu au o fundamen-tare tehnico-economică. Prin folosirea Sk în p.c.c. nu se vor mai propune lungimi şi secţiuni arbitrare, acestea fiind dictate de valoarea acestei puteri

5).Calculele bazate pe Sk rezolvă mai simplu şi mai uşor dilema privind momentul când o creştere a lungimii LE nu mai este eficientă tehnico-economic şi se impune o nouă injecţie (un nou post de transformare) deoarece :

– Capabilitatea unei LE de a prelua o anumită putere ( energie ) este direct proporţională cu valoaarea Sk. – Se pot trasa foarte uşor curbe de scurtcircuit pentru diverse configuraţii de reţele j.t. ( ca putere a transformato-rului şi ca secţiune şi lungime a LE )

– Cunoscând puterea (energia) absorbită de pe un tronson cât şi evoluţia în următorii ani se pot analiza rapid şi uşor diverse variante atât tehnic cât şi economic şi se poate alege soluţia optimă privind lungimea şi secţiunea LE.

6). Cu ajutorul calculelor bazate pe Sk în p.c.c. se asigură atât calitatea tensiunii cât şi reducerea pierderilor de energie folosind soluţii de execuţie mai economice .Iar o putere Sk care asigură calitatea şi reduce pierderile va asigura în mod cert şi sensibilitatea şi selectivitatea protecţiilor. ( Se menţionează că există algoritm şi pentru trasarea curbelor curenţilor de scurtcircuit trifazat şi monofazat ) de-a lungul liniei.

7 ). Se demonstrează că o putere de scurtcircuit mărită care să satisfacă cerinţele de calitate a energiei se poate obţine,în mod avantajos,prin scurtarea LE şi nu prin mărirea secţiunii ei.

8). În acest sens se prezintă exemplul de calcul de mai jos prin care se demonstrează că o putere de scurtcircuit mărită oferă deopotrivă şi avantaje tenice ( asigură o calitate sporită a energiei ) dar şi avantaje economice prin creşterea considerabilă a energiei vândute şi reducerea substanţială a pierderilor de energie.

În acest exemplu se analizează o linie existentă şi mai multe variante de reabilitare.

■ Situaţia existentă : Schema monofilară a situaţiei existente arată ca în figura de mai jos. ST=160 kVA 2 plecări de (1200m * 50 mmp) 2 plecări Sk= 400 kVA SK= 206 kVA .. ..

 

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=40 kVA Considerând o sarcina uniform distribuită care se asimilează cu o sarcină concentrată şi conectată la jumătatea lungimii,unde Sk=400 kVA rezultă că puterea maximă simultan distribuită în limita DU=10% =100*S / Sk este: S mx.=10*Sk / 100 =40 kVA pe o plecare………. iar pentru cele 2 plecări: Smx= 2*40 = 80 kVA. Considerând că energia este distribuită după o curbă de sarcină cu un coeficient de umplere Ku =0,35 rezultă că energia ce se poate distribui pe ambele plecări în limita DU= 10%este : W =80*8760*0,35*0,001= 245 MVAh/an.

■ Varianta 1-INT: Se propune schimbarea conductorului existent cu conductor izolat de 70 mmp. ( variantă propusă de anumiţi Operatori de Distribuţie) şi schema monofilară arată ca în figura de mai jos ST=160 kVA 1200m * 70 mmp 2 plecări Sk=541 kVA SK= 284 kVA ..

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=54,1 kVA Făcând calcule similare cu cele de la situaţia existentă,rezultă : S mx.=10*Sk / 100 =54,1 kVA pe o plecare…….iar pentru cele 2 plecări: Smx= 2*54,1= 108,2 kVA. Iar energia distribuită,pentru Ku =0,35, în limita DU=10% este : W =108,2*8760*0,35*0,001= 332 MVAh/an …. Deci s-a obţinut o creştere a energie distribuite cu 35,5% (=332 / 245). Surplus ce poate asigura o creştere a consumului doar pentru câţiva ani. Aşadar o investiţie totuşi costisitoare pentru o rezolvare de numai câţiva ani . Cât priveşte pierderile de energie, ele se reduc de la valoarea de 100% la valoarea raportului R70/R50=0,44/0,6=73%

■ Varianta 2-INT : Se propune schimbarea conductorului existent cu conductor izolat de 95 mmp. (variantă,dea-semenea propusă de anumiţi Operatori de Distribuţie) şi schema monofilară arată ca în figura de mai jos Făcând calcule similare cu cele de la situaţia existentă,rezultă : S mx.=10*Sk / 100 =74 kVA pe o plecare……iar pentru cele 2 plecări: Smx= 2*74= 148 kVA. Iar energia distribuită,pentru Ku =0,35, în limita DU=10% este : W =148*8760*0,35*0,001= 453,8 MVAh/an ST=160 kVA 1200m * 95 mmp 2 plecări Sk=740 kVA SK= 398 kVA .

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=74 kVA …. Deci s-a obţinut o creştere a energie distribuite cu 85% (=453,8 / 245), creştere destul de mare dar şi costurile în acest caz sunt foarte mari pentru că trebuesc înlocuiţi mulţi stâlpi) Cât priveşte pierderile de energie,ele se reduc de la valoarea de 100% la valoarea raportului R95/R50=0,3/0,6=50%

■ Varianta 3-INT. Se propune a se folosi linia existentă (de 50 mmp) dar se va realiza încă o injecţie 20/0,4 kV (un nou PTA) şi în acest fel rezultă 2 LEA cu 2 PTA şi cu lungimea plecărilor redusă la jumătate. ST=160 kVA ST=160 kVA Sk=753 Sk=400 kVA 2 plecări de (600m*50mmp ) 2 plecări de 600m*50 mmp.

Σ S≡ S.mx.simultan distrib..=75,3 kVA Făcând calcule similare cu cele de la situaţia existentă,rezultă : S mx.=10*Sk / 100 =75,3 kVA…pe o plecare Pentru 2 plecări…Smx= 2*75,3= 150,6 kVA………Şi pentru cele 4 plecări,Smx= 2*150,6= 301,2 kVA Iar energia distribuită,pentru Ku =0,35, în limita DU=10% este : W =301,2*8760*0,35*0,001= 923,5 MVAh/an. Deci în această variantă se obţine o creştere a energiei,faţă de situaţia existentă de 3,77 ori (=923,5 / 245). O creştere suficient de mare pentru a acoperi consumul în acel perimetru pentru următorii 50÷60 ani.

Pentru calculul pierderilor de energie se procedează în felul următor :

Se dau mai jos schemele monofilare pentru situaţia esistentă şi pentru varianta 3 INT cu specificarea elementelor necesare pentru calcul.

Se menţionează că evaluarea piederilor se face în momentul executării INT când puterile distribuite( cerute de consumatori) sunt aceleaşi pentru ambele scheme. Pentru simplificare se consideră că puterile circulă pe toată lungimea liniei. Ştiind că pierderea de putere (pentru o reţea trifazată) este : Dp=3*R*I2 = R*(S/U)2, rezultă:

– Pentru linia existentă ( cu 2 plecări ) pierderea totală este : Dp1.total = 2[R* (S /U)2]

– Pentru varianta 3 de INT:

– Pentru o plecare : Dp pl.=(R/2)*[(S/2)/U]2 =(R/8)*(S/U)2.

– Pentru ambele linii ( 4 plecări ) : Dp2.total =4* R/8)*(S/U)2. =(1/2*R)*(S/U)2

Deci după executarea INT în varianta 3 pierderea totală de putere ( şi de energie) se reduce de 4 ori . Făcând calcule economice unde pentru variantei 3 INT se ia în considerare marea cantitate a energiei ce se poate vinde, economia de energie rezultată prin reducerea pierderilor dar şi neplata unor penalizări din cauza calităţii ne- corespunzătoare a energiei ( care la noi încă nu se practică ),este vizibil că aceasta este varianta cea mai bună. Obs: Ca strategie pentru INT la reţele de j.t. este eficient a se folosi,în ordine, următoarele metode :

1). Pentru LE ce au derivaţii chiar şi la 200÷300m de la PT se vor executa cât mai multe ieşiri din cutia de dis-tribuţie.Chiar dacă aceste ieşiri se fac cu cablu de 120÷150 mmp aceasta este cea mai eficientă soluţie.

2). Se încearcă reducerea lungimii cu păstrarea secţiunii,căci în acest fel se execută o lucrare valabilă pentru mulţi ani pe când dacă mai întâi se măreşte secţiunea,rezolvarea este,de multe ori,de scurtă durată şi când va trebui să se facă o nouă injecţie 20 / 0,4 kV se poate dovededi că mărirea secţiunii a fost o investiţie ce nu era necesară.

3). Iar mărirea secţiunii este ultima metodă aplicabilă căci se dovedeşte că prin folosirea primelor două aceasta nu mai este necesară.

 

Se poarta CLAMI colorate!

13/05/2012

La inceputul anului 2009, UNIMEC  a anuntat existenta a 1.000.000 de CLAMI in instalatiile mt si jt din Romania. Probabil ca acum numarul de CLAMI montate in retelele electrice de distributie a crescut este mult mai mare.

Utilizarea CLAMI s-a generalizat pentru ca permite realizarea LEA fara sectionarea conductorului pe tronsoane lungi de retea.

De regula racordurile mt noi pot fi realizate fara sectionarea conductorului. Eliminarea unui numar mare de legaturi electrice ale conductorului a permis reducerea semnificativa incidentelor/deranjamentelor datorate contactelor electrice slabe in clemele de legatura electrice.

Este timpul sa dam CLAMI noi valente functionale!

Necesitatea imbunatatirii indicatorilor de continuitate si a nivelului de tensiune impune tot mai des solutia de multiplicare a circuitelor jt. In aceste conditii la iesirea din posturile de transformare frecvent avem tronsoane de LEA jt cu 3-4 circuite.

Identificarea corecta a circuitelor este foarte importanta in primul rand din ratiuni de electrosecuritate. SC ELCOPREST SRL suplimentar masurilor obijnuite de inscriptionare LEA, a realizat o lucrare de modernizare LEA jt la care, pe tronsoanele cu circuite multiple, a procedat la vopsirea CLAMI.

In postul de transformare circuitele, pe langa inscriptionarea clasica a denumirii, au marcat pe intreruptoare o bulina colorata care corespunde culorii in care sunt vospite CLAMI aferente fiecarui circuit.

Desigur este de urmarit comportarea in timp a stratului de vopsea aplicat in conditii de santier respectiv de analizat ce solutii exista pentru o acoperire care sa asigure o buna comportare in timp.

Din pdv al impactului vizual mie mi-a placut cum arata si cred ca este o solutie care merita atentia specialistilor.

Astept cu interes opiniile Dv referitoare la acesta solutie de marcare circuite LEA jt.

CLAMI colorate ar putea fi folosite cu succes si la mt. De exemplu s-ar putea adopta o culoare care sa fie folosita exclusiv la realizarea racordurilor mt din gestiunea tertilor. In practica decelarea instalatiilor  tertilor de cele ale operatorului de distributie este importanta.

Cristian, prima experienta ca sef de lucrare!

28/12/2011

 Salut Cristian!

Ca sa asiguram un punct de referinta scriu articolul pe care ti l-am promis. Sper ca la viitoarea intalnire sa vedem progresul necesar. Pacat de munca care trebuie facuta de doua ori!

Relativ usor putea fi evitat montarea unui SE4 nou ca stalp de colt. Primele 3 deschideri au cumulat maxim 90 m!

Pe conductorul torsadat legaturile electrice se realizeaza cu cleme cu dinti care asigura inclusiv refacerea izolatiei conductorului in zona legaturii electrice. CLEAL se utilizeaza exclusiv petru legaturile electrice pe conductoare neizolate.

Intre neajunsuri: s-au generat locuri in care se pot produce scurtcircuite si respectiv premise de electrocutare!

Legaturile de intindere pe langa functionalitate trebuie sa fie si estetice. In lucrarea ta fiecare legatura de intindere are o alta forma! Singura constanta o constituie modul gresit in care sint realizate legaturile electrice de innadire in ax si de derivatite: ai utilizat in mod eronat cleme CLEAL.

Conductorul se dezizoleaza inainte de montarea CLAMI! Vorbim de un material plastic care sub actiunea caldurii se inmoaie si se va slabi legatura mecanica din CLAMI. De aici sub actiunea stresului produs de vant putem avea ruperi de conductoare in CLAMI

Parerea mea este ca montarea corecta a CLAMI este mai usoara initial la montarea conductorului torsadat decat ulterior ca modalitate de eliminarea neconformitatilor! E bine si pentru constructor e bine si pentru consumatorii de ee care vor suferi intreruperi in alimentarea cu ee care puteau sa fie evitate!

In CD a PTA ai tolerat ca muncitorii sa rupa spire din conductoarele de nul ca sa poata monta papuci de dimensiuni necorespunzatoare pentru sectiunea de 95 mmp a conductorului de nul. Atentie vorbim de schema TN-C unde conductorul de nul (PEN) este atat nul de lucru cat si nul de protectie!

S-a luat decizia de marire a sectiunii conductorului de nul pentru ca in regimurile dezechilibrate curentul pe nul poate depasi curentul pe faza nu ca sa aveti voi de unde taia spire! Intreruperea nului e isnotita de supratensiuni in retea care pot conduce la arderi de receptoare electrice, accidente umane si/asu incendii. E clar ca cercetarea unui astfel de eveniment va scoate in evidenta gresala de montaj! Din fericire nu vom ajunge acolo pentru ca aplicam principiul „facem pana iese bine”!

Dupa montarea unui papuc cu presa bavurile se indeparteaza. Acoperirea lor cu banda izolanta nu are niciun inteles. In scuta vreme banda izolanta va fi strapunsa si sub actiunea caldurii se va dereriora si va cadea. Daca simti nevoia realizarii unui capat terminal corect atunci trebuie sa folosesti si materiale adecvate!

Daca tot te apuci de refacerea izolatiei in zona papucilor atunci fii consecvent, izoleaza toate conductoarele!

N-am poze suficient de relevante dar fii convins ca trebuie sa realizezi legarea conductorului de nul la prizele de pamant montate in LEA jt. La tine deocamdata functionam intr-o bizara schema „TI”. Avem pericol public de electocutare in cazul unor scutcircuite. Avem pericol sporit de accidente in cazul intrerulerilor de nul!

Despre legaturile de intindere la PTA realizate le conductorul T2x mumai de bine! Nu se folosete CLAMI si este necesar sa se asigure bride de fixare de stalp pentru de prindere de stalp pentru fiecare circuit sau bride speciale cu mai multe puncte se prindere dedicate fiecarui circuit. Avem atat argumete functionale cat si estetice!

Sa nu uit!

Capacelele dela clemele cu dinti se pot pune la locul lor numai dupa ce s-a rupt surubul dinamometric metalic! Daca nu s-a rupt surubul dinamometric legatura electrice nu este corect realizata. Nu s-a realizat strangerea suficienta a contactelor. In plus izolarea clemei impotriva umiditatii se realizeaza doar daca acesta este corect montata!

SGC

Bransament monofazat sau trifazat?

23/10/2011

Actualizat: 17.05.2016

Va propun sa vedem cum arata la 15.05.2016,  dinamica accesarilor acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

a_dinamica accesarilor 1

a_dinamica accesarilor 2

Extrapoland accesarile primelor 4 luni din acest an, pentru anul 2016, anticipam cca 21000 de accesari!

Multi utilizatori ai blogului sunt preocupati sa inteleaga care este diferenta dintre un bransament monofazat si unul trifazat si care optiune ar fi mai buna pentru locuinta /spatiul lor de productie.

Daca avem sau intentionam sa achizitionam receptoare electrice trifazate atunci exista o singura optiune: bransamentul trifazat!

Daca avem doar receptoare electrice monofazate atunci se mentin cele doua optiuni: monofazat  sau trifazat .

Daca puterea maxima solicitata este sub 11 KVA (Ordinul ANRE 102/2015 art 7(1)a) bransamentul va fi monofazat.

Pentru puteri peste 11 kVA, din necesitatea de a echilibra incarcarea fazelor retelei stradale se impun bransamentele trifazate.

In situatia in care avem un bransament trifazat din care trebuie sa racordam consumatori monofazati trebuie stiut ca Puterea maxima simultan absorbita trebuie repartizata cat mai echilibrat pe cele 3 faze ale retelei. Sa dam  un exemplu de incompatibilitate:

Pmax simultam absorbita solicitata si avizata de operatorul de distributie pentru un bransament trifazat = 12 kVA. Pe fiecare faza pot fi racordati consumatori monofazati care insumeaza Pmax absorbit monofazat = 4 kVA ( 12kVA/3 = 4 kVA).

In aceste conditii daca am avea un receptor monofazat de 5 kVA de exemplu o centrala electrica monofazata nu vom reusi sa o alimentam din/cu bransamentul nostru!

Voi utiliza notatiile 1f = monofazat si 3f = trifazat

Prin urmare trebuie sa tinem cont ca trebuie sa avem respectate relatiile:

P max avizat 3f > sau = P max abs  de receptoarele 3f + Pmax abs 1f_faza R + Pmax abs 1f_faza S + Pmax abs 1f _faza T

respectand si condita ca pe fiecare faza  sa avem (clik pe formula pentru a fi deschisa intr-o pagina noua):

ralatie intre puterile absorbite trifazat si monofazat

In tabelul urmator analizam, pentru exemplificare, cateva cazuri (clik pe tabel pentru vizualizare mai clara):

tabel exemple 3fvs1f si combinatii
Costul unui bransament trifazat este mai mare decat costul unui bransament monofazat orientativ (repet doar orientativ) un bransament trifazat poate costa cca 3500 lei (uneori mai mult!) iar un bransament monofazat cca 2000 lei (uneori mai putin!).

Instalatia electrica interioara alimetata de un bransament trifazat este si ea mai scumpa decat o instalatie monofazata poate de regula raportul nu este chiar 3:1 (dar poate fi uneori chiar mai mare!).

Atunci cand se cere estimarea costului unui bransament trebuie sa stim solutia:

– bransament subteran sau aerian cu/fara stalp(i) intermediar(i) de bransament

– lungimea bransamentului, sectiunea conductorului

– cu amplasarea blocului de masura si protectie BMP M(monofazat) sau BMPT (trifazat) la limita de proprietate sau pe cladire

– sunt importante si informatiile despre retea daca exista, sectiune, tip: 1f sau 3f, incarcare, lungime fata de postul de transformare. Uneori daca reteaua are atinse limitele de capacitate de distributie si/sau limitele care se pot asigura conditiile de electrosecuritate acesta retea nu este disponibila pentru noi racordari (asta cel putin pe termen scurt!)!

Actualizare 07.04.2014 => studiu de caz centrala electrica fotovoltaica (1f) pentru productie de energie electrice vs bransament trifazat

Azi am intalnit un caz foarte interesant. Pe un bransament trifazat un cetatean si-a montat o centrala monofazata de 7 kW. A declarat ca nu este interesat de surplusul de ee debitat in reteaua stradala. A decis sa imparta consumul casei pe doua faze iar pe cea de-a treia a montat centrala electrica fotovoltaica.

Dupa cateva luni a inceput sa se planga ca nu i-a scazut deloc factura de energie electrica desi panoul centralei ii arata ca acesta a produs relativ multa ee!

V-ati prins! Cazul este impresionant! La omul acesta productia nu se intalnea cu consumul in propria s-a gospodarie. Daca totusi s-ar fi intalnit prin optiunea de centrala monofazata pe bransament trifazat s-ar fi intalnit numai pe consumul unei faze desi puterea produsa este mai mare decat puterea absorbita de bransamentul trifazat pe sensul de consum!

Daca lucrurile nu va sunt clare mai vorbim!

Actualizare 27.09.2014 => studiu de caz dimensionarea unui bransament trifazat

Am avut o discutie interesanta cu dna Alina C. pe care s-a concretizat intr-un studiu de caz privind repartizarea consumului pe faze si dimensionarea puterii maxime simultan absorbite de dimensionare a unui bransament:

Alina C. Says:

Buna ziua, scuzati daca e o intrebare stupida, doar acum incep sa ma documentez…

Am cumparat o casa de 160 mp pe care am vrea sa o incalzim electric.

Ni s-a spus ca avem nevoie de o centrala electrica de minim 18kw.

Ce putere ar trebui sa cerem pentru bransament la trifazat?

Doamna de la ghiseu (Electrica) spunea ca ar fi suficient 10kW… exista vreo diferenta de costuri la bransament care depind de aceasta putere?

  • stoianconstantin Says:
    Intrebarea este OK! Chiar va felicit ca v-ati pus problema verificarii unei informatii “ciudate” pe care ati primit-o de la OD Trebuie sa stabiliti daca centrala este monofazata sau trifazata. Daca centrala ar fi monofazata atunci avem o problema pentru ca exista o limitare la 11 kW la care se dau, de regula, solutii monofazate. Prin urmare puteti solicita/veti fi indrumata sa solicitati 18*3 = 46 kW trifazat. In acesta situatie pe o faza veti alimenta centrala monofazata si restul consumatorilor ii puteti repartiza pe celelalte faze aveti rezervati cate 18 kW consum monofazat pe fiecare din celelalte doua faze, arhisuficient chiar si pentru case super dotate cu electrocasnice! Daca centrala ar fi trifazata atunci pe fiecare faza centrala va consuma cate 6 kW/faza acum trebuie sa apreciati ce consumatori monofazati aveti si daca vreti sa ii repartizati pe una, doua sau trei faze.Luam pe rand cazurile plecand de la ideea ca v-ar trebui in total alti 6 kW putere maxim simultan absorbita pentru consumatorii monofazati:– repartizam consumatorii monofazati pe o singura faza atunci vom solicita 36 kW trifazat urmand ca pe faza cea mai incarcata (sa o denumim faza R) sa avem 12kW (6kW absorbiti de centrala pe o faza + 6 kW pentru consumatorii monofazati concentrati toti pe o singura faza), pe faza S vom avea 6 kW (absorbiti de centrala) si respectiv pe faza T vom avea 6kW (absorbiti de centralai) rezulta un consum dezechilibrat. De mentionat ca pe fiecare din cele doua faze mai putin incarcate aveti oricand posibilitatea sa adaugati noi consumatori insumand cate 6 kW pe fiecare! Faza care da puterea ceruta pentru bransamentul trifazat este faza cea mai incarcata (12 kW). Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 12 kW*3 = 36 kW– repartizam consumatorii monofazati pe doua faze atunci vom solicita 27 kW trifazat urmand pe faza  R sa avem 9 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 3 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (jumatate din consumatorii monofazati ai casei)), pe faza S vom avea  tot 9 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 3 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (jumatate din consumatorii monofazati ai casei)) si respectiv pe faza T vom avea 6 kW (absorbiti de centrala) rezulta tot un consum dezechilibrat dar mai prietenos cu reteaua stradala decat in cazul anterior. De mentionat ca faza mai putin incarcata aveti oricand posibilitatea sa adaugati noi consumatori insunamd 3 kW! Fazele care dau puterea ceruta pentru bransamentul trifazat sunt fazele cele mai incarcate (9 kW). Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 9kW*3 = 27 kW– repartizam consumatorii monofazati pe fiecare din cele trei faze ale bransamentului trifazat atunci vom solicita 24 kW trifazat urmand sa incarcam fiecare din cele 3 faze cu cate 8 kW (6kW absorbiti de centrala trifazata pe o faza + 2 kW pentru consumatorii monofazati alimentati din acesta faza (o treime din consumatorii monofazati ai casei)), vom avea un consum echilibrat la sarcina maxima. Valoarea Pmax  simultan absorbita ceruta pentru bransamentul trifazat va fi 8kW*3 = 27 kWAti observat ca in sistemul trifazat identificam faza cea mai incarcata si inmultim puterea acestei faze cu 3 si obtinem puterea trifazata de dimensionare a bransamentului si a protectiilor. Cand se face dimensionarea se dimensioneaza “simetric” pe fiecare faza luand de referinta faza cea mai incarcata.Daca optam pentru echilibrarea consumului putem observa ca “ne descurcam” si cu o putere de dimensionare a bransamentului mai redusa si ca vom folosi intreaga capacitate de distributie a bransamentului pe fiecare faza asta inseaman ca vom face economie. E drept ca in casa o instalatie trifazata s-ar putea sa coste ceva mai mult dacat una monofazata.Daca mergeti foarte strict pe dimensionare trebuie sa aveti grija ca niciodata sa nu alimentati din oricare faza in cazul nostru mai mult de 2 kW consum monofazat in timp ce functioneaza centrala pentru ca ne alegem cu o declansare prin suprasarcina a protectiilor!Ar mai fi o varianta! Cereti un bransament trifazat de 18 kW dedicat pentru centrala si unul monofazat pentru consumatorii monofazati ai casei uzual dimensionat pentru 5-6 kW putere maxima simultan absorbita. In cazul acesta ati putea de exemplu sa cereti si tarife diferite pentru cele doua contoare si sa obtineti avantaje importante adecvand tariful fiecarui tip de consum! Este posibil ca acesta sa fie varianta de cost investitional mim si sa ofere avantaje financiare semnificative in exploatare prin facilitarea adegvarii tarifelor pe tip de consum.

    Cred ca cele de mai sus explica de ce e nevoie de electricieni pe lume!

    Doamna de la ghiseu in mod sigur nu este electrician!

  • Alina C. Says:
    Va multumesc pentru raspunsul prompt si clar.

Intr-adevar, centrala este trifazata, si vom mai avea boilerul termoelectric si plita tot trifazate…

Am inteles in sfarsit cum se impart consumatorii pe cele 3 faze.

Aveti dreptate, chiar este nevoie de electricieni pe lume!

Va multumec inca o data!

Delimitarea raspunderii – protectia datelor personale!

10/04/2011

Actualizare 21.06.2018,

Protectia datelor personale este un subiect „cald” care preocupa practic pe toata lumea. Va sugerez sa reduceti la minimum  datele Dvs personale pe care le postati pe blog constienti plecand de la ideea ca ele sunt accesibile oricarui alt utilizator al blogului.

Postati pe blog doar acele informatii personale care nu va deranjeaza ca sunt publice. Daca postati la comentarii adresa de email valida trebuie sa stiti ca de regula nu o folosesc, din cate stiu eu nu poate fi vazuta de alti utilizatori, precis este in baza de date a platformei de comunicare/socializare care gazduieste blogul.

Pe de alta parte, consider ca este o chestiune de „fair play” ca macar prin adresa de email sa stiu ca discut cu o persoana care isi asuma mesajele si nu abuzeaza de „anonimat”!

Uneori, cand natura comentariului o impune, continui discutia pe email direct cu autorul comentariului ca sa aprofundam problema cu detalii care nu este necesar sa fie publice. Securitatea emailurilor si ea este dependenta de atitudinea, resursele companiei/companiilor care gazduiesc/ofera aceste servicii, gratuite!

Sunt cazuri in care intreb locatia/judetul unde mi se semnaleaza o problema pt ca s-ar putea sa cunosc zona sau apreciez ca solutia depinde de practica locala a APL/OD pe are uneori o cunosc. Asta o fac doar pt ca raspunsul sa fie cat mai adecvat pt Dvs respectiv pt imbunatatirea experientei mele.

Dupa aproape 4 ani de experimetare a comunicarii pe blog cu persoane interesate de probleme de energetica simt nevoia sa inserez un scurt articol dedicat „delimitarii raspunderii” acea sectiune  „disclaimer” asociata majoritatii web-site-urilor utilitare.

Postez informatii si dau raspunsuri cu buna credinta. Calitatea acestora depinde insa de acuratetea informatiei primare la care am acces  si/sau dupa caz de gradul in care am reusit sa definesc problema asupra careia mi se cere opinia. De asemenea calitatea opiniilor exprimate de mine este subsumata convingerilor profesionale pe care le am, la un moment dat, asupra unui subiect fara ca aceasta calitate sa corespunda tuturor exigentelor.

Nu in ultimul rand, accept ideea ca anumite opinii exprimate de mine pe blog pot fi gresite.

In timp imi pot schimba opinia asupra unui anumit subiect ca urmare a documetarii suplimetare si/sau accesarii unor noi detalii sau intelegerii mai bune a unui subiect. Este foarte posibil insa sa nu revin asupra unor afirmatii asupra carora mi-am modificat pozitia pur si simplu pentru ca, mai ales in cazul comentariilor, nu tin o evidenta a acestora!

Prin urmare va invit sa utilizati cu discernamant si circumspectie informatiile la care aveti acces pe blog. De preferat sa verificati informatiile din surse mai autorizate!

Raspunderea asupra consecintelor utilizarii informatiilor de pe bog apartine in intregime utilizatorilor  acestor informatii!

Prezentul mesaj are menirea de a constientiza utilizatorii asupra riscului de a utiliza niste informatii gresite si in acest mod sa previn nemultumiri si/sau pagube de orice forma sau cuantum.

Cu stima,

Stoian Constantin

Utilitatea stabilizatoarelor de tensiune

17/02/2011

    Astazi am participat la o discutie interesanta despre utilizarea stabilizatoarelor de tensiune in instalatiile interioare racordate le retelele stradale de alimentare cu energie electrica. Sunt curios sa aflu daca utilizarea stabilizatoarelor de tensiune este ocazionala sau e un fenomen de masa si care este parerea detinatorilor de stabilizatoare despre utilitatea acestora.

Ma astept ca eventualele discutii sa genereze idei pentru noi sondaje de opinie.

Articole recomandate:

Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

– Regimurile deformante si dezechilibrate din retelele electrice de distributie

Care e perceptia Dv asupra calitatii tensiunii in punctul de racordare la reteaua stradala?

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

06/11/2010

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem „perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt KU
[%]
Umin mst [V] min { U med_10′ }
[V]
Intreruperi Diagnostic
1 >95% >207V >207V da tens ok
2 >95% >207V >207V nu tens ok
3 >95% <207V <207V da tens ok
4 >95% <207V <207V nu tens ok
5 >95% <207V >207V da tens ok
6 >95% <207V >207V nu tens ok
7 <95% >207V >207V da tens ok
8 <95% >207V >207V nu err
9 <95% <207V >207V da tens ok
10 <95% <207V >207V nu err
11 <95% <207V <207V nu nec INT
12 <95% <207V <207V da incertitudine nec reluare mst
13 >95% >207V <207V da tens ok
14 <95% >207V <207V nu nec INT
15 >95% >207V <207V nu tens ok
16 <95% >207V <207V da incertitudine nec reluare mst
           

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.

Deranjamentele in reteaua de iluminat public

23/07/2010

Rubrica “dialog cu presedintele” de pe site http://www.anre.ro este o sursa interesanta de informatii. 

 Am gasit pentru cei interesati de subiect, opinia ANRE, despre deranjamentele in reteaua de iluminat public:

” 2010-03-06 23:42:16

Stimate domnule PETRU LIFICIU – PRESEDINTELE ANRE,

Numele meu este CV, domiciliez in Piatra Neamt. Ma adresez dvs. spre a trimite spre competenta solutionare sesizarea subsemnatului de mai jos intrucat personal am epuizat mijloacele de sesizare catre OD DERANJAMENTE. Daca nici in urma sesizarii ANRE, OD nu va rezolva aspectele semnalate nu-mi ramane altceva de facut decat a trimite acest caz pe adresa tuturor mijloacelor mass-media pentru a arata cum trateaza cetateanul si contribuabilul roman distinsii reprezentanti ai OD.

SPETA: In perioada 18.02.2010 – 06.03.2010 am sesizat telelefonic de 5 ori la OD DERANJAMENTE – 0233.929 -faptul ca pe str. Mihai Viteazu din Piatra Neamt, in spatele magazinului „UNIC”, sunt mai multi stalpi de iluminat public ce nu functioneaza.

Problema n-ar fi deranjanta dar sunt si locuri de parcare in zona, iar noaptea e intuneric bezna, conditii ce favorizeaza furturile de si din auto.

De asemnea, pentru locuitorii ce incep devreme serviciul sau revin la ore tarzii la domiciliu, lipsa iluminatului public este fondul favorabil al savarsirii unor fapte infractionale de natura furturilor/ talhariilor.

La sesizarile efectuate mi s-a raspuns ca s-a constatat un cablu defect, s-a intocmit o nota de constatare dar pana acum nu s-a rezolvat problema.

Personal nu ma incalzeste cu nimic daca de fiecare data cand telefonez la 929 mi se spune acelasi lucru ca ” e un cablu defect”.

Este o problema nerezolvabila aceasta defectiune?

 Trebuie sa asteptam luni sau ani pana la rezolvarea unei defectiuni ? Daca acesta este modul de rezolvare al aspectelor sesizate de cetateni, in sensul ca ni se confirma ca este o defectiune dar nu se repara, cred ca orice comentariu e de prisos……..

Sper un raspuns favorabil prezentei petitii. Cu deosebita consideratie, CV

 2010-04-12 : Stimate domnule CV,

In urma analizei petitiei dumneavoastra, si a explicatiilor pe care institutia noastra le-a solicitat operatorului de distributie a energiei electrice  va comunicam ca disfunctionalitatile instalatiilor de iluminat public aferente str. Mihai Viteazul din municipiul Piatra-Neamt, judetul Neamt, s-au datorat defectarii unui cablu electric subteran de joasa tensiune apartinând instalatiei de iluminat public.

Avand in vedere conditiile meteorologice nefavorabile din cursul lunii februarie a anului curent, OD  a comunicat institutiei noastre faptul ca accesul echipelor de interventie la casetele de iluminat a fost blocat de prezenta ghetii, ceea ce a intarziat remedierea defectiunii semnalate. In consecinta, reparatia cablului respectiv s-a realizat in mai multe etape, fiind finalizata in data de 08.03.2010.

De asemenea, consideram ca ar fi util sa va aducem la cunostinta o serie de prevederi legale referitoare la iluminatul public, si anume:

a). in acord cu prevederile art. 13, alin. (2) lit. f) si alin. (3) al „Legii serviciilor comunitare de utilitati publice” nr. 51 din 8 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 254 din 21 martie 2006, iluminatul public este de competenta Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – ANRSC;

 b)„Legea serviciului de iluminat public” nr. 230 din 7 iunie 2006 – Legea 230/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 517 din 15 iunie 2006 precizeaza faptul ca incepand cu data de 21 martie 2010 sistemele de iluminat public intra in gestiunea autoritatilor locale

si prevede, in cadrul art. 41, faptul ca „Pana la atribuirea sau darea in administrare a serviciului de iluminat public, dupa caz, operatorii de distributie a energiei electrice care presteaza in prezent serviciul de iluminat public vor asigura continuitatea acestuia, cu recuperarea costurilor aferente, in baza unui contract incheiat cu autoritatile administratiei publice locale prin negociere directa, cu avizul A.N.R.E.”

Precizam ca OD a afirmat, prin intermediul adresei transmise institutiei noastre, faptul ca a notificat Primaria Piatra-Neamt privind obligatia incheierii, pe o perioada de timp determinata, a unui contract de mentenanta pentru asigurarea functionarii iluminatului public.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

19/07/2010

   Am descoperit recent pe Youtube imagini extrem de sugestive postate de niste oameni norocosi si altruisti care au avut sansa sa filmeze live efectele produse de vegetatia din culoarele de siguranta ale LEA.

Puteti vedea situatiile periculoase cu ochii Dv. Puteti vedea cu ochii Dv mecanismul producerii penelor de curent. Veti vedea cum nepasarea unora si inconstienta altora parafeaza abonamente la pagube si saracie si la riscuri imense de accidentare.

Zi de zi trecem nepasatori (indiferent de statutul nostru: proprietari de arbori, rerezentanti ai operatorilor de sistem, opinie publica, reprezentati ai administratiei locale etc, etc oricum parti presupus responsabile si interesate de solutii rationale) pe langa situatii periculoase si ne indignam vehement cand se intrerupe alimetarea cu ee.

Sa vedem imaginile promise, si mai vorbim:

Scurtcircuit live, efecte:

  • pierderi masive de ee in regimul trazitoriu de defect,
  •  pericol de incendiu, pericol de cadere arbore carescut salbatic langa LEA,
  •  pericol de electrocutare in zona copacului,
  •  pericol de rupere a conductoarelor LEA,
  •  in final o pana de curent:

 

Sansa unica,

 interviu despre pericolele vegetariei din culoarele de siguranta luat chiar in momentul in care crengile unor arbori, sub greutatea zapezii, intra in contact cu conductoarele unei retele aflate sub tensiune.

 Rezultanta un puternic scurtcircuit surprins live, oameni speriati si clasica „pana de curent”.

Atentie oamenii vorbesc „limbi straine”, la noi e mult mai rau. Dialogul surzilor pigmentat cu prostie, amatorism si nepasare producand efecte pe scara laraga ca si cand nu am fi destul de saraci!

Iata ce face o creanga cazuta pe o linie lectrica aeriane (LEA) :

Copac rasturnat de vant peste LEA:

Creanga in LEA (2), poate scoate din functiune o retea lunga de zeci de km. In retelele electrice defectele/ deficientele locale se manifesta prin pene de curent care afecteaza tot circuitul electric :

Creanga atingand LEA intr-o zona in care se fac decoronari:

Pe bog se mai poate citi:

Pana de curent prezentata de media in strainatate:

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

15/07/2010

Studiul a fost elaborat prin efortul

Dlor ing Munteanu Stefan si  ing Crau Grigore     

 

1.   INTRODUCERE

Transportul electricitatii de la centralele producatoare la utilizatori se face preponderent prin retele aeriene. Aceasta impanzire cu linii electrice aeriene (LEA) a peisajului continua sa creasca ajungand in cele mai indepartate zone.

Pe masura dezvoltarii LEA se constata ca exista o influenta negativa reciproca intre LEA si pasari. Multe din LEA construite pana in prezent constituie riscuri fatale pentru pasari fiind la randul lor expuse la incidente costisitoare datorita actiunii pasarilor prin coliziuni si scurtcircuite care produc distrugerea echipamentelor, intreruperea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor si incendii de padure in zonele si perioadele calde.

Scurtcircuitele se produc atat prin atingerea simultana de catre pasare a unui conductor aflat sub tensiune si a unui element metalic legat la pamant cat si prin poluarea izolatorilor prin urina si excremente.

            Relativ la cauzele incidentelor  in literatura se consemneaza :

–       distantele relativ mici intre dintre elementele aflate sub tensiune si elementele metalice legate la pamant

–       multe incidente se datoreaza pasarilor cu zbor rapid care nu mai pot evita LEA

–       zboruri in ceata

–       zboruri in stoluri

–       in statii pasarile cauzeaza deranjamente prin atragerea pradatorilor ca : pisici,                   serpi, etc.

–       cuiburile provoaca si ele scurtcircuite ; de exemplu, majoritatea cuiburilor de barza sunt amplasate pe stalpi din LEA JT ; cuibul aflat direct pe conductoarele neizolate provoaca scurtcircuite si corodari ale conductoarelor datorita caracterului acid al excrementelor, iar cuibul in sine ingreuneaza lucrarile de mentenanta

Primele consemnari ale unor incidente de acest fel dateaza din 1920 in SUA si au continuat sa se inmulteasca odata cu dezvoltarea LEA.

Pasarile sunt responsabile de cca 25 % din totalul intreruperilor in SUA.

Din analiza facuta in Germania pe 1512 berze moarte a reiesit  faptul ca cca 45 % au murit in urma electrocutarii.

Este foarte dificil de a estima numarul total de incidente pe LEA datorate pasarilor; in anumite locatii, un numar remarcabil de pasari moarte gasite in apropierea stalpilor ucigasi au putut stabili o legatura directa intre LEA si pasari. De exemplu, in Germania sub un singur stalp de LEA MT au fost gasite la o simpla inspectie 28 de pasari moarte, iar intr-o anumita zona din Kazahstan cateva sute de cazuri au fost raportate pe oportiune de 11 km de LEA in octombrie 2000. 

Pasarile sunt atrase de stalpii LEA datorita inaltimii acestora care le ofera punct de observatie convenabil si siguranta pentru cuibarit.

Exista o serie de stalpi, in special din MT, (cunoscuti ca «stalpi ucigasi») care prezinta un mare pericol pentru pasari, fiind expusi totodata la deranjamente.

Nu exista nici o sansa ca pasarile sa se adapteze la constructiile existente din punct de vedere al protectiei impotriva electrocutarii. Singurele posibilitati de a reduce sau elimina incidentele produse de pasari pe stalpii de MT sunt :

  • modificarea constructiva a stalpilor noi pentru a-i face imuni la actiunea distrugatoare a pasarilor ;
  • retrofitul stalpilor existenti in scopul eliminarii pe cat posibil a cauzelor care conduc la aparitia scurtcircuitelor

 

2. SITUATIA PE PLAN MONDIAL

            Pe plan mondial, literatura consemneaza preocuparea unor guverne, societati de electricitate si asociatii pentru protectia pasarilor in scopul reducerii incidentelor pe LEA  datorate pasarilor.

            Astfel, in SUA exista un program de cercetare al Comisiei Energetice a Californiei care a concluzionat ca electrocutarile pasarilor in sistemul de distributie a energiei electrice produc mii de pasari moarte anual si intrerureri in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor care costa economia Californiei cca 1 miliard de dolari anual prin scaderea productivitatii si reparatii.

            Caracteristicile constructive ale LEA sunt elementele care confera riscuri de electrocutare a pasarilor. Au fost identificate cateva tipuri constructive periculoase, dar gradul de risc nu este bine inteles. In general stalpii LEA trifazate cu izolatorii de sustinere amplasati deasupra consolei prezinta riscuri mai mari decat alti stalpi datorita posibilitatii pe care o ofera pasarii asezate in capul izolatorului de a atinge consola cu aripa.

In multe tari, LEA se diminueaza ca pondere in volumul total de linii electrice. Un trend favorabil se observa in ceea ce priveste politica unor companii de electricitate de a construi cu precadere LES.

Doua exemple sunt date in literatura :

  • in Olanda toate liniile electrice de joasa si medie tensiune  sunt subterane ;
  • in nordul Germaniei, compania SCHLESWAG AG a stopat construirea de LEA in 1989 si a inceput reamplasarea LEA existente in LES. In multe parti ale Germaniei peste 50% din liniile electrice de medie tensiune sunt deja LES  MT, iar LEA JT continua sa fie trecute in LES.

Cablurile de IT sunt solutii scumpe utilizate in cazuri exceptionale. Ca urmare peste tot in lume liniile electrice de inalta tensiune raman aeriene, dar standardele pentru construirea acestora impun utilizarea de stalpi cu inaltimi mari (cca 50 m), pentru a preveni coliziunile.

Datorita lungimii mari a izolatoarelor si a faptului ca acestea sunt suspendate sub consola,  riscurile de producere a scurtcircuitelor in LEA HT sunt reduse. Totusi s-au raportat incidente datorita umiditatii produse de urina si excrementele pasarilor depuse pe izolatori.

Masuri pentru eliminarea incidentelor ar trebui impuse prin standarde care sa contina o clauza de protectie a pasarilor existenta deja in Germania cu urmatorul continut :

« Consolele, izolatorii si alte parti ale LEA vor fi construite astfel incat pasarile sa nu aiba nici o posibilitate de a se aseza in mod periculos langa elemente aflate sun tensiune  « (VDE 0210, 1985, sectiunea 8.10 Bird Protection) ».

In noua lege pentru conservarea naturii din Germania din 2002 paragraful 53 se stabileste ca:

« Stalpii LEA noi si echipamentele tehnice ale acestora trebuie construite astfel incat sa fie excluasa posibilitatea electrocutarii pasarilor. Masuri de reducere a incidentelor pe LEA MT trebuie luate in urmatorii 10 ani». De altfel in Germania  exista o lunga experienta care poate fi utilizata in alte parti ale lumii.

Un exemplu privind preocuparea la nivel mondial vizavi de relatia nefasta dintre LEA si pasari il constituie raportul  « Pasarile si LEA » intocmit in 05.03.2009 de subgrupul « ENERGIA SI TRANSPORTUL » din cadrul Intergrupului pentru Dezvoltarea Durabila al Parlamentului European.

Urmatoarele luari de cuvant sunt edificatoare.

Domnul Vaclav Hlavac reprezentantul Presedintiei cehe si Agentiei pentru Conservarea Naturii din Republica Ceha a subliniat ca : 

–   Interactiunea dintre LEA si pasari este o problema de nivel mondial care necesita solutii internationale.

–   Politicile privitoare la echipamentele LEA trebuie sa fie similare in diferite tari

–   Sunt necesare standarde care sa previna incidentele, solutia cu retele subterae este totdeauna de preferat.

Domnul Andras Schmidt din cadrul Ministerului Mediului si Apelor al Ungariei a mentionat ca :

–   In Ungaria in anii 1970 s-au adopat primele masuri de izolare electrica a stalpilor si construirea de platforme pentru cuibarire, dar asigurarea resurselor a fost limitata inainte de aderarea la UE ;

–   monitorizarea cauzalitatii incidentelor a fost organizata pentru prima data la nivel national in 2004 ;

–   integrarea in UE a deschis mai multe oportunitati de finantare, cum ar fi « Life Nature Project » si  « Environment and Energy Operational  Programme ».

–   Decenii de colaborare cu furnizorii de electricitate ofera o foarte buna baza pentru implicarea in proiecte de larga anvergura »

Domnul Ghergo Halmos din cadrul « Bird Life Hungary » a mentionat:

–   electrocutarea pasarilor pe LEA MT este o problema mondiala si constituie principala cauza a mortalitatii rapitoarelor in multe regiuni.

–   in Ungaria se estimeaza ca exista cca 250 mii de stalpi periculosi (cca 30% din total) si mor cca  20 mii de pasari anual.

–   Bird Life a dezvoltat  o consola izolata in 1991 si peste 50 mii de stalpi au fost acoperiti cu material izolant ;

–   Legea conservarii naturii modificata in anul 2009 forteaza companiile de electricitate care construiesc sau modernizeaza LEA sa adopte solutii prietenoase fata de pasari ;

–   Companiile de electricitate si-au modificat politicile astfel incat tipurile de stalpi prietenosi sunt deja in dezvoltare.

Domnul Marcus Mitcow de la NABU – BIRD LIFE INTERNATIONAL, a analizat cele trei tipuri de riscuri din relatia LEA-Pasari : electrocutarea, coliziunea si impactul negativ asupra zonelor de stationare sau iernat, subliniind ca :

–   Trebuie sa se intensifice utilizarea stalpilor prietenosi avand izolatoare suspendate.

–   Liniile aeriene sunt mai ieftine pe termen scurt, au durata de executie mai scurta, si durate mai reduse pentru reparatii fata de LES, dar LES confera 100% protectie pasarilor, o acceptanta foarte mare din partea populatiei, o mica perturbare a mediului, o cantitate redusa de radiatii electromagnetice si o mare toleranta la conditiile de mediu

–   Pe termen lung LES devin mai ieftine decat LEA mai ales in zonele cu climat agresiv. In acest sens se da exemplu situatia catastrofala din Germania din 2005 cand foarte multi stalpi au cazut din cauza chiciurii. Demn de mentionat este si exemplul companiei americane « Pacific Gas and Electric CompanY s (PG & E) «  care, din anul 2002, in urma unei intelegeri cu Serviciul american pentru Protectia Pestelui si Vietii Salbatice a modernizat peste 12 mii de stalpi periculosi pentru pasari. Compania a intocmit un plan de protectie a pasarilor constand in :

–   Educarea si antrenarea personalului propriu in scopul punerii in practica a masurilor necesare reducerii incidentelor

–   Utilizarea de stalpi prietenosi

–   Parteneriate cu organisme guvernamentele si neguvernamentale .

Este impotant de mentionat de esemenea ca in Germania a fost editat un catalog de solutii tehnice prietenoase cu pasarile pentru stalpii de MT care a fost acceptat de statele semnatare ale conventiei de la Bonn din septembrie 2002, din care prezentam in continuare unele solutii.

3. SITUATIA DIN ROMANIA

In Romania sunt consemnate putine evenimente si actiuni legate de coexistenta dintre LEA si pasari. Putem mentiona, de exemplu, un articol aparut in Monitorul de Neamt din 16 iulie 2008 intitulat « Graurii lasa E.ON fara curent » in care se consemneaza: « Conducerea E.ON Neamt zice ca in ultima vreme are mari probleme cu graurii ; angajatii E.ON s-au saturat sa adune cadavrele carbonizate ale acestora ; graurii ataca in stoluri retelele de distributie provocand scurtcircuite care lasa in bezna sute de abonati ».

Cele mai multe informatii provin din Transilvania acolo unde exista o Asociatie pentru Protectia Pasarilor si Naturii denumita MILVUS GROUP care are in componenta chiar un grup de lucru « PASARI SI LINII ELECTRICE ». Acest grup a incheiat un acord de colaborare cu SC Electrica SA Targu-Mures in anul 2003 pentru a gasi impreuna solutii la problema coexistentei dintre LEA si pasari. A fost obtinuta finatare in cadrul unui proiect « GEF SGP » pentru a face primii pasi in izolarea LEA MT la Dumbravioara, unde cuibareste o populatie insemnata de berze. Au reusit sa identifice cele mai periculoare tipuri de stalpi si au gasit solutii pentru izolarea acestora pe care le-au prezentat la SC Electrica SA . Au efectuat iesiri pe teren pentru controlul LEA MT controland 482 de stalpi. Grupul MILVUS a intocmit un « Ghid pentru confectionarea si montarea suporturilor pentru cuiburi de berze « in colaborare cu SC Electrica SA Targu-Mures in cadrul proiectului « Protectia berzei albe in Bazinul Carpatic » finantat de Centrul Regional de Protectia Mediului din Europa Centrala si de Est (LEC).

      Romania este semnatara mai multor conventii internationale in domeniul conservarii mediului ca de exemplu: Conventia de la Berna in vigoare din 1979 ratificata in 1993, Conventia de la Bonn ratificata in 1998.

      Este important de mentionat ca in documentele emise de ANRE in 1999 (Monitorul oficial din Octombrie 1999) se mentioneaza : « Constituie contraventie exploatarea unor instalatii care nu respecta conditiile tehnice de securitate si care pot dauna persoanelor fizice si mediului inconjurator ».

      Aceasta prevedere a ANRE constituie un element determinant in adoptarea de masuri eficiente pentru reglementarea coexistentei dintre LEA si pasari

4. ELEMENTE  DE  RETEA VULNERABILE.  SOLUTII  PENTRU INLATURAREA / DIMINUAREA RISCURILOR DE  ELECTROCUTARE

 

4.1.Probleme specifice statiilor de transformare

In statiile de transformare HT/MT pasarile mici isi construiesc cuiburi in orice mica deschizatura disponibila. Activitatea pasarilor de construire a cuiburilor poate cauza deranjamente in mai multe feluri:

–   scurtcircuit direct intre elemente aflate sub tensiune si elemente legate la pamant;

–   scurtcircuit provocat de materiale scapate de pasari in zborul lor deasupra statiei;

–   scurtcircuite provocate de pradatori (pasari de prada, pisici, serpi, dihori etc.) atrasi de cuiburi.

Pasarile mari produc deranjamente prin construirea de cuiburi mari si direct datorita anvergurii aripilor.

            Pentru reducerea/eliminarea deranjamentelor se pot utiliza urmatoarele solutii:

a)    Solutii de descurajare care constau in:

  • Generatoare de ultrasunete care emit sunete cu diferite frecvente si modulatii care nu sunt agreate de pasari sau care imita strigatele pradatorilor;
  • Aplicarea pe console de “geluri repelente” care emit mirosuri neplacute pentru pasari;
  • Montarea pe instalatii de dispozitive cu efect de intimidare a pasarilor: stegulete din plastic falfaitoare, reflectorizante, continand elemente vizuale care sperie pasarile etc.;

Din pacate, s-a constatat ca aceste solutii au eficienta scazuta pe termen mediu si lung datorita capacitatii de adaptare a pasarilor.

b) Gardarea proeminentelor potential periculoase cu dispozitive izolante care impiedica aterizarea pasarii. Aceste dispozitive constau in:

  • grupuri de tepuse din plastic montate pe consola deasupra  izolatoarelor;
  • manunchiuri de tije din plastic montate in varful izolatoarelor daca acestea sunt amplasate deasupra consolei sau pe consola deasupra izolatoarelor daca acestea sunt amplasate sub consola (sunt suspendate)

c) Daca structura este mai complexa avind numeroase suporturi care permit aterizarea pasarii, se pot utiliza:

  • capisoane electroizolante montate peste izolatoarele de sustinere;
  • inele metalice cu extensii tip paianjen montate pe gulerul izolatorului de sustinere;
  • teci electroizolante montate peste conductoare in zona legaturilor electrice.

d) Daca s-a produs deja contaminarea izolatoarelor cu dejectii, se poate trece la spalarea acestora cu jet de apa si perie, dar metoda este costisitoare si dificil de aplicat;

e) Utilizarea de izolatori agabaritici (supraalungiti);

f) Utilizarea de izolatori speciali, diametrul rilei (fustei) superioare fiind mai mare decat al celorlalte rile, acesta comportandu-se ca o umbrela de protectie impotriva dejectiilor;

g) In cazul in care pasarile protejate de lege (cum sunt berzele) si-au construit deja cuibul in instalatie, indepartarea cuibului trebuie sa fie precedata de reconstruirea lui intr-o locatie apropiata lipsita de pericol, pe o platforma asezata in varful unui stalp din afara retelei electrice. Stalpul trebuie sa fie mai inalt decat stalpii retelei electrice pentru a fi preferat de pasari.

Mutarea cuiburilor din statie este o operatie laborioasa si tracasanta. Pe de alta parte, din moment ce pasarile au ales statia ca loc de cuibarit deoarece i-a aparut ca fiind sigura si confortabila, ele trebuie convinse cumva ca nu este chiar asa prin metode ca: dispozitive vizuale de descurajare, elemente pirotehnice, tunuri cu propan, tunuri antipasari, emitatoare de zgomote, lumini, inspectii permanente etc.

Pasarile protejate de lege care clocesc deja oua necesita o abordare diferita. Daca pasarea a construit cuibul intr-o zona in care nu poate produce deranjamente, Societatea de electricitate trebuie sa-l protejeze prin instalarea de sicane si bariere adecvate impotriva pradatorilor.

h) Utilizarea luminilor pe timp de noapte s-a dovedit eficienta deoarece pasarilor nu le plac luminile nocturne.

4.2. Probleme pe liniile de inalta tensiune (LEA HT)

Pe LEA HT, datorita distantelor mari dintre conductoare precum si a modului de amplasare a izolatoarelor (suspendate sub console), se inregistreaza relativ putine incidente. Pericolul real il reprezinta poluarea izolatorilor cu excremente.

Ca metode utilizate pentru inlaturarea acestui pericol putem mentiona:

  • amplasarea pe consola, deasupra izolatorilor, de tepuse sau manunchiuri de tije izolante care sa impiedice aterizarea pasarii;
  • inlocuirea izolatorilor clasici cu izolatori speciali avand rila superioara extinsa ca diametru;
  • montarea unei fuste izolante peste inelul de garda.

 

4.3. Probleme pe liniile de medie tensiune (LEA MT)

Cele mai multe evenimente neplacute provocate de pasari se inregistreaza pe LEA MT. De altfel, asa numitii “killer posts” (stalpi ucgasi) sunt stalpii de MT avand izolatorii de sustinere amplasati deasupra consolei metalice.

Evident ca stalpii cu PTA sau alte ehipamente prezinta riscuri majore datorita densitatii mai mari de elemente aflate sub tensiune si facilitatii oferite pasarilor de a-si construi aici cuibul.

Reducerea sau eliminarea riscului de electrocutare a pasarilor implica masuri pentru reducerea impactului negativ al stalpilor existenti asupra pasarilor, pe de o parte, respectiv dezvoltarea de stalpi noi care sa nu mai poata produce electrocutarea pasarilor (proiectarea de “stalpi prietenosi”).

Cercetarile in domeniu au pus in evidenta faptul ca un element esential pentru determinarea celor mai eficiente metode de reducere / eliminare a riscului de electrocutare a pasarilor pe LEA MT il constituie monitorizarea retelelor electrice avand in vedere varietatea de conditii constructive si de mediu.

In general vorbind, masurile se refera la:

  • marirea distantei dintre faze prin alungirea stalpilor, consolelor si izolatoarelor;
  • inlocuirea consolelor metalice cu console din lemn sau fibra de sticla;
  • inlocuirea conductoarelor neizolate cu conductoare izolate;
  • izolarea fazei de mijloc a coronamentului triunghi deasupra izolatorului din varful stalpului;
  • utilizarea materialelor izolante la confectionarea bratarilor;
  • alungirea izolatarelor;
  • marirea distantei dintre conductoare si elementele legate la pamant;
  • suspendarea sub consola a izolatoarelor de sustinere;
  • instalarea de teci electroizolante pe conductoare si izolatoare;
  • reamplasarea transformatoarelor si altor echipamente de pe stalpi pe sol (utilizarea de posturi in anvelopa);
  • trecerea LEA in LES;
  • instalarea de platforme artificiale pentru cuibarit;
  • instalarea de rejectoare (dispozitive care sa impiedice asezarea pasarilor direct pe conductoare);
  • monitorizarea mortalitatii pasarilor si identificarea solutiilor adecvate pentru reproiectarea stalpilor;
  • renuntarea la descarcatoarele cu coarne.

In literatura se descriu cele mai folosite tipuri de stalpi si de legaturi electrice, riscul potential pentru electrocutarea pasarilor pe care il prezinta fiecare dintre acestia si masuri specifice pentru diminuarea riscurilor. Dintre acestea mentionam:

Nr. crt. Tip stalp/legatura Nivel de risc deelectrocutare Solutii pentru diminuarea riscului de electrocutare
1 Stalpii de sustinere cu izolatori montati deasupra consolei  Risc ridicat – Se monteaza izolatoarele sub consola
2 Stalpii de lemn pe vreme umeda Scazut – Se inlocuiesc stalpii de lemn cu stalpi de beton
3 Legaturile de sustinere/derivatie Scazut – Se lungesc lanturile;- Se monteaza rejectoare din tije de plastic deasupra consolei;- Se monteaza teci izolante pe conductoare
4 Legatura de intindere a fazei de mijloc  ( izolatorul in varful stalpului) Risc ridicat – Se monteaza teaca izolanta peste legatura de intindere a fazei de mijloc
5 Stalpii cu separator orizontal Risc ridicat – Se monteaza deasupra separatorului un suport izolant pe care pasarea sa aterizeze in siguranta;- Se monteaza tije rejectoare deasupra separatorului

 

            Toate metodele prezinta avantaje, dar si dezavantaje, asa incat alegerea solutiei optime se dovedeste a fi dificila mai ales daca luam in calcul si aspectul financiar.

            Exemple:

–   capisoanele pentru izolatoare si tecile electroizolante se fabrica din materiale cu diferite grade de rezistenta la actiunea factorilor de mediu (inclusiv radiatii UV) astfel incat, la un moment dat isi pierd caracteristicile dielectrice

–   unele teci izolante au gauri pentru scurgerea apei care atrag pasarile tentate sa caute acolo insecte;

–   dispozitivele de tip steag pentru marcarea conductoarelor reprezinta bariere in calea vantului, iar iarna ingheata producand cresteri ale tractiunii in conductoare

5. ASPECTE ECONOMICE

            In literatura exista putine referiri la aspectele economice legate de implementarea masurilor pentru diminuarea riscurilor de aparitie a deranjamentelor datorate pasarilor. Avand in vedere marea diversitate de echipamente si conditii tehnice/ambientale din zona de acoperire cu retele electrice a oricarei Societati de electricitate, este clar ca evaluarea costurilor se poate face doar pe cazuri concrete.

            Cu titlu informativ prezentam o evaluare a Comisiei Energetice a Californiei care a stabilit ca fiind necesare activitati si costuri aferente precum cele din tabelul urmator:

Nr.crt. Activitati Costuri(mii $)
1 Determinarea riscurilor de electrocutare asociate diferitelor tipuri de stalpi si retele electrice 200
2 Demararea activitatilor de cercetare-dezvoltare concentrate pe modificarea stalpilor existenti si proiectarea de stalpi noi 1000
3 Dezvoltarea unui model de evaluare a riscurilor 75
4 Dezvoltarea unei metode standard de monitorizare a stalpilor si incidentelor 45
5 Dezvoltarea unui ghid de constructie a LEA sigure din punct de vedere al coexistentei cu pasarile 50
6 Elaborarea de politici tehnice care sa reglementeze coexistenta dintre LEA si pasari 45
7 Constituirea unei baze de date referitoare la coexistenta dintre LEA si pasari 50
8 TOTAL 1465

 

6. ILUSTRATII

Izolator suport cu protectie antipasare

 

 

 

 

7 . CONCLUZII SI PROPUNERI

  • Se recomanda abandonarea solutiei cu izolatori de sustinere montati deasupra consolei si utilizarea izolatorilor suspendati. Izolatorii suspendati trebuie sa fie din categoria celor cu fuste inegale pentru ruperea podului de gheata, deci si al excrementelor.

 

  • Promovarea solutiei de echipare a stalpilor LEA 110kV cu izolatoare cu rila superioara marita (aceasta solutie se recomanda numai daca solutia de echipare cu izolatori cu fuste inegale nu este eficienta).
  • Montarea pe capatul superior al actualilor izolatori a unor dispozitive auxiliare tip umbrela cu dimensiuni mai mari decat fustele izolatorului, pentru evitarea scurgerii excrementelor pe izolator (solutie recomandata pentru LEA HT vechi care nu sunt prinse in planul de modernizare)
  • Montarea de teci electroizolante pe LEA 20kV (solutie recomandata pentru LEA MT vechi care nu sunt prinse in planul de modernizare).

 

  • Acolo unde este posibil, liniile electrice vor fi amplasate subteran. Acolo unde nu este posibil, LEA se vor construi cu izolatorii de sustinere suspendati sub consola.
  • Utilizarea conductorului torsadat de medie tensiune este de luat in calcul cand se modernizeaza LEA existente si mai ales cand se construiesc linii noi.  
  • Utilizarea stalpilor de plastic la constructia LEA MT si JT

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

19/10/2009

SGC 2002

Astazi am primit de la UNIMEC, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA o.4 kV cu conductoare torsadate TYIR.

Recunosc ca am fost placut impresionat de noile realizari ale UNIMEC care vin sa solutioneze cateva probleme intalnite de generatia atuala de armaturi jt si in plus consolideaza tehnologia de realizare a LEA jt cu conductoare torsadateTYIR  facilitand o imbunatatire a productivitatii muncii.

Probabil ca o LEA jt realizata respectand cerintele tehnice stipulate pe blog cu armaturi si cleme UNIMEC si cu cleme de legatura electrica ENSTO va fi o LEA jt care se apropie foarte mult de conceptul unei instalatii „fara mentenata”.

Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

Fisa tehnica clema de derulare si sustinere cablu torsadat 0.4 kV ASA R 0.4 kV

ASA R 04kV

Fisa tehnica Bratara universala BU-Jt/tip stalp centrifugat

FISA TEHNICA-BU JT-centrifugati

Fisa tehnica Bratara universala jt BU-jt/tip stalp vibrat

FISA TEHNICA-BU JT-vibrati

Fisa tehnica Tija universala de joasa tensiune TU-Jt/tip stalp

FISA TEHNICA-TU JT

Legatura de sustinere in aliniament cu TU si ASA R

Legatura de sustinere TU vibrat & ASA R

Legatura de intindere cu BU si CLAMI

Legatura de intindere BU centrifugat & CLAMI

Cerinte tehnice LEA jt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 Asociat articolului: ” LEA jt performante: cerinte tehnice” va propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint „raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

  1. Enumerati minim 5 obiective investitionale prevazute in cerintele tehnice pentru LEA JT legate de electrosecuritate: 

 

  
  
  
  
  

 

 

2 Este permisa proiectarea unor LEA JT la care protectia din CD a PTA sa fie insensibila la curentii de scurtcircuit ? 

 

a)      Da

b)      Nu 

 

Precizati minim 3 argumente pentru optiunea d-voastra.

 

  
  
  

 

 

3 Precizati minim 4 solutii tehnice prin care intr-o retea JT existenta, cu circuite lungi, se poate asigura indeplinirea cerintelor de sesnsibilitate a protectiei la curentii de scurtcircuit la capetele retelei. 

 

  
  
  
  

 

 

4 Prin ATR se pot da solutii prin care sa se extinda LEA JT fara asigurarea sensibilitatii protectiei  la curentii de scc la extremitatile LEA JT. 

 

a)      da

b)      nu

Argumentati-va optiunea. 

  
  
  
 

 

5 Care este raportul dintre Iscc minim In al unei sigurante MPR>50 A pt. ca aceasta sa fie sensibila la curentul de scc?

 

a)      2

b)      3,5

c)      5

 

6 Care este ordinul de marime al curentului de scc minim la capatul unui circuit JT realizat cu conductor de 70 mmp cu lungime de 1000.

 

a)      1000 A

b)      500 A

c)      220 A

 

7 Care este lungimea maxima a unui circuit LEA JT 70 mmp care poate fi protejat cu o siguranta MPR de 100 A.

 

a)      1500 m

b)      1000 m

c)      450 m

 

8 Care este valoarea necesara a coeficientului de sensibilitate (Ks=Iscc min/In al unui intreruptor cu In=160 A pt. a ‘vedea’ curentul de scurtcircuit la capatul unui circuit LEA JT de 70 mmp.

 

a)      6

b)      4

c)      2

d)      1,25

 

 

 

 

9 Enumerati minim 5 categorii de puncte slabe care pot fi intalnite in LEA JT . Ce solutii sunt prevazute in cerintele tehnice pt. eliminarea acestor puncte slabe?

 

Nr. crt. Categoria de punct slab din LEA JT

Solutii in cerintele tehnice

  1.

 

    
 
 
 
 
  2.     
 
 
 
 
  3.     
 
 
 
 
  4.     
 
 
 
 
  5.     
 
 
 
 

 

 

10 Argumentati necesitatea amplasarii la limita de proprietate a BMP aferente bransamentelor noi sau modernizate.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

11 Cresterea sarcinii pe un circuit al LEA JT poate afecta sensibilitatea protectiei la curentii de scurtcircuit minim.

a)      da

b)      nu

Argumentati optiunea d-voastra.

 

 
 
 
 
 
 

 

 

 

Daca optiunea d-voastra a fost “Da” atunci mentionati minim 3 solutii tehnice pe care le avem pentru a onora cresterea sarcinii si in acelasi timp sa mentinem selectiva protectia din CD la curentii de scurticircuit la capetele RED JT.

 

 

 
 
 
 
 
 

 

 

                                                          Data:

                                                                                           Nume si prenume:        

 Semnatura:

Facem pana iese bine (3)!

03/05/2009

sgc-legitimatie 

 

 

 

 

Avem mai jos cateva tentative descurajate de realizare a unor fundatii „burate” pentru stalpi SE4:

dsc00479

 

dsc00463

 

LES jt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002   

1           Generalitati

Prin reţeaua de distributie 0.4 kV in cablu (LES jt) se înţelege ansamblul constituit din conductoarele 0.4 kV de constructie speciala (cabluri) pozate subteran si firidele de conexiuni cu ajutorul carora se asigura interconectarea a doua sau mai multe tronsoane de cablu si se racordeaza bransamentele/coloanele spre blocurile de masura si protectie monofazate/trifazate (BMP M/T) din care se alimenteaza cu energie electrica instalatiile interioare ale clientilor.

Cablurile se pozeaza in santuri sapate in pamant, intr-un strat de nisip cu rol de protectie. Dupa pozarea cablului se astupa santul cu pamant interpunandu-se o folie de plastic, de avertizare, pentru prevenirea deteriorarii cablurilor in cazul unor sapaturi ulterioare pe traseul cablurilor. In portiunile speciale de traseu se asigura  protecţia mecanică a cablurilor prin introducerea lor in tuburi de protectie si alte masuri speciale de protectie.

Reţele de distrinutie in cablu sunt folosite cu precădere în oraşe dar şi in mediul rural atunci cand trebuie alimentate aceleasi categorii de consumatori si/sau RED jt are aceleasi contrangeri externe :

·        alimentarea cu energie electrica a blocurilor de locuinte si/sau a zonelor rezidentiale cu densitate mare.

·        alimentarea cu ee a unor consumatori concentrati cu  puteri mai mari decat cele care pot si distribuite prin circuite aeriene.

·        alimentarea separata direct din cutiile/tablourile generale de distributie a unor circuite jt la care punctele de delimitare a gestiunii sunt la papucii cablurilor la de la postul de transformare

·        in toate cazurile in care distributia energiei electrice prin circuite  LEA nu poate fi folosita datorita capacitatii de distributie limitata sau nu este  avantajos din punct de vedere economic sa se construiasca LEA.

·        in toate cazurile in care din ratiuni legate de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de comunicatii constructii si/sau proprietati nu se pot utiliza circuite LEA

·        distributia energiei electrice prin retele subterane poate fi impusa si de ratiuni de poluare si/sau de integrare in cadrul urbanistic al zonelor vizate de traseele retelelor de distributie jt

Posturile de transformare pot alimenta in acelasi timp atat circuite LEA cat si circuite LES corelat cu factorii urbanistici, de mediu, conditiile de exploatare, marimea puterilor absorbite de consumatori, distributia geografica a consumatorilor in zona postului de transformare si tipul de consum care trebuie alimentat.

Reţeaua de cablu de JT începe cu ieşirea din postul de transformare şi se termină în:

·        firide de conexiuni cu LEA

·        cleme de racordare directa la LEA

·        firide de distributie a iluminatului public montate la baza stalpilor de iluminat public

·        firide de distributie stradala la care se racordeaza bransamentele clientilor

·        blocuri de masura si protectie BMP T/M

·        tablouri generale de distributie de alimentare cu energie electrica la care ne delimitam cu instalatiile interioare ale imobileleor/halelor/spatiilor de productie ale clientilor

Retelele electrice jt subterane pot coexista cu circuitele LES de medie tensiune (mt) si/sau se pot realiza (poza) simultan cu retelele LES mt.

Proiectarea lucrarilor in LES jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 si din caietul de sarcini cadru din anexa 2, pesonalizate pentru lucrare prin: datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

La proiectarea LES jt se va tine cont de optiunile  Operator Distributie  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LES jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o       cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o       conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o       cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LES jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a LES jt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2           TIPURI DE REŢELE ÎN CABLU DE jT DIN PUNCT DE VEDERE AL EXLPOATĂRII (FUNCŢIONĂRII)

Intro retea jt in cablu intalnim urmatoarele tipuri de tronsoane:

·        axul circuitului care asigura distributia enerciei electrice de la punctul de racordare al LES si pana la cel mai indepartat punct de consum/firida de distributie

·        derivatii radiale

·        bucle cu alte circuite LES

·        bransamente

Derivaţiile sunt de regulă părţi ale reţelei cu secţiune mai mică decât la liniile principale şi sunt folositoare pentru alimentarea cu energie electrică pentru câţiva consumatori.

Branşamentele sunt părţile terminale ale liniei în cablu de JT cu cea mai mică secţiune şi servesc la racordarea unui consumator respectiv a unui loc de consum. Branşamentul este de regulă terminat în în dulapul de racordare


Din punct de vedere al topologiei retelei LES jt putem avea urmatoarele configuratii principale:

·        circuite LES radiale

·        circuite LES care pot fi alimentate de la doua capete cu/fara firide de distributie montate in axul circuitului. Aceste circuite pot fi dimensionate si pentru rezervarea reciproca a barelor posturilor de transformare.

·        circuite LES care pot fi alimentate de la 3 sau mai multe capete

In instalatiile  Operator Distributie  utilizarea „derivatiilor in T“ nu se recomada datorita dificultatilor de depistarea tronasoanelor defecte. In zonele unde s-au realizat acest tip de conexiuni se vor desfiinta cu ocazia primelor lucrari de modernizare si/sau de reparatii.

Circuitele LES care au posibilitati de buclare vor functiona la schema normala radiale.

Alimentarea simultana de la doua capete a unui circuit LES va fi permisa pe durate limitate de timp. Alimentarea simultana de la 3 sau mai multe capete a circuitelor LES jt este interzisa.

Circuitele LES jt cu posibilitati de buclare vor fi fazate. Se atrage atentia asupra defazajelor care pot exista datorita transformatoarelor cu grupe de conexiuni diferite din care se alimenteaza tronsoanele de cablu care se bucleaza

Buclarea circuitelor LES jt este impusa din ratiuni de crestere a gradului de continuitate in caz de defecte si/sau lucrari programate. La proiectarea unor retele LES jt buclate se va tine cont de:

·        starea tehnica a circuitelor LES in situatia in care exista tronsoane vechi de cablu cu stare tehnica precara si care nu pot fi modernizate in etapa respectiva

·        nivelul de continuitate contractat cu/asteptat de clienti

·        frecventa lucrarilor programate/accidentale in zona respectiva de retea

·        posibilitatile de asigurare a protectiei circuitelor LES pe toate configuratiile posibile corelat cu sectiunea, lungimea si inacarcarea circuitelor.

·        posibilitatile de asigurare a incadrarii caderii de tensiune la capetele circuitelor LES pe toate configuratiile posibile.

In documentatii, in cazul retelelor buclate se vor face analize compleze de incarcare, caderi de tensiune si asigurarea protectiei circuitelor in toate configuratiile posibile in care poate functiona zona de retea jt care se bucleaza.

3           Tipuri constructive de cabluri utilizate in retelele LES jt ale  Operator Distributie

Clasificarea cablurilor uzuale utilizate in cadrul  Operator Distributie  dupa:

  • modului de de realizare a   învelişului de protecţie mecanică a cablului:
    • cu armatura din banda de OL si manta de protectie din PVC
    • dupa solutia de izolare a conductoarelor cablului jt:
    • cu izolatie şi înveliş din PVC
  • dupa materialul din care este realizat conductorul cabului
    • cabluri din  Al
    • cabluri din Cu în cazuri justificate

·              dupa numarul de conductoare ale cablului

o       cu 2 conductoare

o       cu 3 conductoare

o       cu 4 conductoare (de sectiune egala sau cu nulul cu sectiune redusa)

o       cu 5 conductoare

·        dupa modul de pozare reciproca a conductoarelor

o       cabluri coaxiale (exista cel putin un conductor care dispus circular in jurul celorlalte

o       conductoare dispuse alaturat in sectiunea cablului

·        dupa forma conductorului

o       conductoare multifilare

o       conductoare masive rotunde

o       conductoare masive cu sectiunea „sector de cerc“

Alegerea tipului de cablu utilizat in reţelele LES jt se face in urma unor analize tehnico economice în conformitate cu standardele  Operator Distributie .

 

·        Firide de distributie si canale de cabluri

Firidele/cutiile/tablourile de disitributie sunt incinte realizate cu gradul necesar de protectie impotriva patrunderii apei, corpurilor straine si animalelor care se pot incuia si care adapostesc punctele de conexiuni ale capetelor de cablui, protectie si/sau de masura.

Exista o gama destul de larga de criterii de  clasificare. Putem avea:

·        firide de interior si de exterior,

·        firide realizate din metal sau policarbonat

·        firide incastrate in zidarie

·        firide pozate aparent pe zidarie

·        firide cu fundatie proprie

·        firide amplasate pe socluri de beton

·        firide amplasate pe stelaje metalice dadicate

·        firide radiale cu unul sau mai multe circuite de linie (de racordare a bransamentelor)

·        firide cu 2 sau mai multe circuite de retea (buclare) si cu/fara bransamente

Circuitele de consum (bransamentele) pot avea masura in montaj direct/semidirect amplasata in firida de distributie de retea sau la capatul dinspre consumator intrun BMP M/T sau in cazzul unor instalatii mai vechi direct in tabloul de distributie al imobilului/spatiului de productie al consumatorilor (aceasta solutie nu se mai accepta pentru insatalatiile noi sau modernizate)

Instalatiile noi se realizeaza cu masura amplasata la posturile de transformare, in firidele de distributie de retea, in FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) si/sau in BMP M/T pozate individual de regula la limita de proprietate.

Ca si in cazul LEA jt putem avea grupuri de BMP M/T –uri sau firide de distributie care integreaza functiile a mai multor BMP M/T-uri in mai multe variante constructive

In cladiri cablurile pot fi amplasate canale si puturi de cabluri sau pot fi pozate pe tencuiala direct sau in canalet special dimensionat din material plastic sau metal. Putem avea de asemene rastele matelice cu/fara capace

Racordarea cablurilor de forta si de bransamente în firidele de conexiuni  se face:

·        cu surub in cazurile in care cablurile au montati papuci speciali pentru racordare

·        directă, fara papuci, utilizand o gama variata de cleme in „v“,

Cablurile de distributia energiei electrice se racordeaza utilizand cleme/suruburi dedicare pentru fiecare conductor al cablului. Se interzice conectarea conductoarelor mai multor cabluri pe acelasi surub clema atat pentru conductoarele de faza cat si pentru conductoarele de nul de protectie si a celor de nul de lucru.

 

4           Mansoane

In instalatiile  Operator Distributie  se utilizeaza mansoane  termocontractibile cu mărimi 6 – 35, 35 – 95, 70 – 150 şi 95 – 240 mm2  fără conjuctor (unificator). Pentru legatura electrica a conductoarelor  se foloseşte o piesa de conexiune tubulara la care fixarea capetelor de cablu se face prin presare sau prin surub  .

 

5           Protectia reţelelor în cablu de jt la curenti de defect si suprasarcina

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice) este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionare LES jt care are o influenta determinanta in limitarea lungimii circuitelor☺
  • Protectia trebuie să garanteze, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit. 
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distributie interioare de la clienti
  • Protectia cablurilor va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Elemente de protectie a LES sunt amplasate în cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare si in firidele de conexiuni
  • Protectia cablurilor va fi stabilita tinand seama si de posibilitatile de buclare cand incarcarile cablurilor pe anumite tronsoane pot creste semnificativ si in aceste cazuri prevaleaza criteriul de sensibilitate la curentii de defect la extremitatile retelei jt ( care poate fi integral in cablu sau mixta LEA/LES)
  • Protectia poate fi asigurata prin sigurante MPR si/sau cu intreruptoare conditia principala de alegere fiind criteriul de sensibilitate la defect coroborat cu necesitatea de a permite utilizarea intr-un grad cat mi mare a capacitatii de distributie a cablului.
  • Protectia circuitelor LES jt trebuie sa asigura si o cat mai buna selectivitate. Acest criteriu necesita o analiza speciala deoarece in cazul retelelor electrice de distributie publica de regula pe calea de curent sunt inseriate mai multe puncte/firide de conexiuni in care s-ar putea amplasa protectii. Daca tinem cont de faptul ca intre doua protectii succesive trebuie sa existe o diferenta de cel putin o treapta de regalj (caz in care selectivitatea trebuie demonstarata pe baza curbelor de ardere/declansare) si/sau de posibilitatile de buclare rezulta ca numarul treptelor succesive in care se poate realiza selectivitatea este limitat. Proiectantul va alege, din considerente de selectivitate, punctele de conexiuni existente pe un cablu in care va amplasa  protectii. In celelalte puncte de conexiuni din ax si/sau dervatii dispunand fie legarea cablurilor direct la bare fie utilizarea unor cutite pentru asigurarea separarii vizibile. Din ratiuni de evitare a costurilor neperformante se interzice utilizarea sigurantelor/intreruptoarelor in axul si pe derivatiile LES daca nu se pot asigura crideriile cumulate de sensibililate si de selectivitate la curentul de defect in aceste cazuri vor fi utilizate numai cutite speciale care sa permita realizarea separatiilor vizibile necesare exploatarii/repararii LES

 

6           protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LES jt in cadrul  Operator Distributie  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare la care bara de nul din cutia de distributie este izolata fata de priza de pamant a postului de transformare. Prima legatura la pamant a unui circuit LES jt se realizeaza de regula la prima cutie de conexiuni montata pe cablu. In cazurile de racordare LEA la barele posturilor de transformare printr-un tronson de cablu prima legatura la pamant se realizeaza la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare respectiv.
  • Nulul LES se leaga la pamant la toate cutiile de conexiuni montate pe cablu utilizand atat prize de pamant naturale disponibile in zona de amplasarea cutiei de conexiuni cat si prize de pamant artificiale dimensionate corespunzator
  • Sistemul de legare la pamant a LES jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LES jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul cutiilor de distributie si al conductoarelor intrate in contact cu pamantul pe traseul cablului valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este constituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  •  Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza urmatoarelor reglementari nationale : SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice), 1 RE-Ip 30/90
  • rezistente echivalente ale pp ale unui circuit LES va trebui sa fie sub 4 ohmi.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.

 

7           REGULI PENTRU DIMENSIONAREA REŢELLOR ÎN CABLU JT

  • Criteriul principal de dimensionare al LES il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LES la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LES se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 95 mmp .
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase conform SR HD 60364-4-41:2007-„Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice“ contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor omogene LES pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor mixte care au in ax si/sau pe derivatii tonsoane succesive LES/LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES/LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Din considrente de reducerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.


8           racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LES jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LES jt.

o       incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LES jt

o       incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt

o       mentinerea CPT in limita a maxim 12%

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o       majorari de sectiune

o       multiplicari de circuite

o       noi injectii din RED mt

o       amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o       marirea numarului de circuite in cutiile/firidele de distributie pt racordarea noilor consumatori. Se interzice explicit utilizarea pentru racordarea noilor consumatori a punctelor de conexiuni care nu mai au libere circuite pentru racordarea noilor cabluri. Frin fisa de solutie si prin avizul tehnic de racordare se vor prevedea masurile tehnice necesare de marire a numarului de circuire si/sau se vor identifica alte puncte de conexiuni. Neconformitatile constatate in instalatii sunt in responsabilitatea semnatarului ultimei fise de solutie care se refera la punctul respectiv de conexiuni.

Se va preveni racordarea la circuitele LES jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o       selectivitatea in raport cu protectia LES jt din amonte

o       sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o       conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

o       protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj si/sau sa se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Pentru asigurarea conditiei de sensibilitate a protectia montata in BMP M/T la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului se vor prevedea:

o       protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o       protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  Operator Distributie  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o       numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o       prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o       limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o       asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o       valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o       evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o       limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o       limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o       reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o       montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o       amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT

o       constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o       accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o       BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 9 Consolidarea patrimoniala a LES jt).

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se va un grup de BMP integrate intr-un FDCP  dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

9           cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS JT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

·       certificatul de urbanism,

·       toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,

·       toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,

·       toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc

·       toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate

·       toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).

·       planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional recunoscut de Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara: STEREO 70, pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a  Operator Distributie .

Acolo unde servitutie induse de existenta LES nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

10       Obiectivele investitionale pentru LES jt noi si/sau modernizate

10.1            Reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate 

b        reabilitarea fundatiile/soclurilor cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

c        reparatea inlocuirea cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

10.2            Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8 % tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g  modernizarea echipamentului PT

h  sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

10.3  Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

j      asigurarea sensibilitatii  protectiei LES jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

k      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

l       se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

m      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

10.4  Parametrii limita solicitati.

m     DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 3%.

n      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS SR HD 60364-4-41:2007.

u      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

v          CPT in situatia proiectata maxim 12%

LEA jt performante: cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 GENERALITATI

Retelele (liniile) electrice aeriene (LEA jt) 0.4 kV constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi si cleme prin care energia electrica este preluata din posturile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  OD .

Din pdv constructiv exista urmatoarele categorii de LEA 0.4 kV aflate in exploarare:

1. pe stalpi de lemn cu conductoare neizolate

2. pe stalpi de beton cu conductoare neizolate

3. pe stalpi de beton cu conductoare TYIR

4. mixte atat din pdv al stalpilor (beton si lemn) cat si din pdv al conductoarelor (conductor neizolat si conductor TYIR)

5. pe stalpi de lemn cu conductoare TYIR ( astfel de linii noi, omogene constructiv sunt totusi in volum limitat constituind exceptii)

In prezent predomina LEA din categoria 2 si este in crestere volumul de LEA din actegoria 3. Volumul de LEA omogene constructiv din categoria 1 este in scadere pronuntata. In general volumul de stalpi de lemn cu vechime de peste 20 de ani este redus nemai constituind obiectul unor actiuni dedicate schimbarii stalpilor de lemn. Aceste tronsoane de LEA pe stalpi de lemn vechi se modernizeaza odata cu intrega retea a unui post de transformare.

Noi reţele aeriene jt se construiesc atat in mediul rural cat si in cel urban ori de cate ori analiza tehnico economica impune aceasta solutie tehnica. De regula LEA jt se preteaza:

· in mediu rural unde predomina consumatorii casnici cu gospodarii individuale si mici agenti economici si consumatori sociali (scoli, primarii etc)

· In mediu urban in zonele rezidentiale cu structura de consum asemanatoare zonelor rurale

· În cazurile, în care  pozarea cablurilor subterane presupune mari dificultăţi tehnice şi si costuri foarte mari

LEA jt costituie si suportul pentru retelele aeriene de teleconunicatii si televiziune in cablu. De regula aceste retele apartin altor agenti economici care au contracte de inchiriere a stalpilor.

Proiectarea lucrarilor in LEA jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 pesonalizate pentru lucrare prin datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

Pentru achizitia serviciului de proiectare se va utiliza tema de proiectare cadru din anexa 1 personalizata pentru lucrare si caietul de sarcini cadru din anexa 2

La proiectarea Ljt se va tine cont de optiunile  OD  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LEA jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LEA jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LEA jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a Ljt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2 TiPuri de reţele aeriene jt din punct de vedere al conductoarelor folosite

Conform acestui punct de vedere împărţim reţelele în:

· Reţele aeriene cu conductoare izolate torsadate

· Reţele aeriene jt cu conductoare neizolate

Noi reţele aeriene cu conductoare neizolate nu se vor mai construi. Conductoare neizolate se pot utiliza doar in cazul unor reparaţii punctuale a LEA existente cu conductoare neizolate nemodernizate .

Bransamentele aeriene  monofazate se construiesc cu conductoare coaxiale iar bransamentele aeriene trifazate se construiesc cu conductoare torsadate.

3 Topologia LEA jt

In structura LEA jt identificam:

  • axul circuitelor
  • derivatii
  • branşamente

Axul circuitului LEA jt se racordeaza la barele posturilor de transformare si asigura distributia energiei electrice catre cel mai indepartat puct de consum racordat la circuitul respectiv.

Derivatiile asigura alimentarea unor grupuri de consumatori situati pe strazi si alei adiacente traseului axului LEA jt Derivatiile pot avea sectiuni mai mici decat sectiunea axului daca acest lucru rezulta din dimensionarea LEA si din analiza tehnico economica facuta in cazul documentatiei tehnice. Exista situatii cand LEA jt omogena din pdv al sectiunilor utilizate la ax si la derivatii datorate efectului de scara al comenzii coroborate cu parametii tehnico economici asociati sa fie mai avantajoase decat LEA jt neomogene din pdv al sectiunilor utilizate la constructia axului si a derivatiilor.

Branşamentele sunt părţi finale ale liniilor jt cu secţiunea cea mai mică, care servesc pentru conectarea unui consumator. Branşamentul se termină de regulă într-un Bloc de Masura si Protectie Monofazat sau Trifazat (BMPM, BMPT).

Bransamentele vechi s-au realizat fara BMP utilizandu-se firide de bransament (metalice si/sau din ebonita) pentru amplasarea sigurantelor pentru protectia bransamentelor iar montarea contorului, in aceste cazuri, se face in tabloul general de distributie al imobilului situat in interiorul imobilelor alimentate cu energie electrica. Portiunea de bransament situata intre firida de bransament si contor se numeste coloana si este pozata de regula in tub ingropat subtencuiala in peretii imobilului apartinand clientului. Bransamentul, realizat in aceasta solutie, inclusiv coloana este in gestiunea  OD .

Din pdv al numarului si tipul circuitelor existente pe aceeasi stalpi putem avea:

· LEA jt simplu circuit

· LEA jt dublu circuit

· LEA jt cu circuite multiple (de regula in zona de racordare la posturile de transformare si/sau pe tronsoane de lungime mai redusa)

· Fiecare din categoriile de mai sus pot fi realizate pe stalpi comuni cu LEA mt

De regula LEA jt se realizeaza in configuratie radiala. Totusi nu sunt excluse in unele cazuri particulare de posturi de transformare apropiate sa se asigura rezervarea reciproca a barelor jt prin circuite LEA jt care pot fi alimentate de la doua capete.

Exista in exploatare circuite de iluminat public care in cazul unor LEA jt invecinate, radiale au puncte de aprindere comandate in cascada. In acest caz exista cate un conductor de iluminat public cu capete in doua posturi distincte.

Retelele noi si cele modernizate se vor realiza in configuratie radiala cu puncte de aprindere a iluminatului public a caror comanda locala se poate seta intrunul din urmatoarele moduri: prin ceas, fotocelula sau manual

4 BRANŞAMENTE AERIENE JT

4.1 Specificaţiile branşamentului

Branşamentul electric se realizeaza in solutia stabilita in avizul tehnic de racordare (ATR) respectand principiile stabilita prin prezenta politica tehnica. Expoatarea bransamentului trebuie facuta in conformitate cu instructiunile tehnice de utilizare puse la dispozitia clientului ca anexa la contractul de distributie.

Branşamentul electric serveşte la alimentarea cu energie electrica dintro LEA stradala situata de regula pe domeniul public. In conformitate cu ATR bransamentele sunt proprietate CEZ Distrinutie de la clemene de racordare pana la bornele de sarcina ale contoarelor electrice montate in BMP M/T

Echiparea BMPM /T face obiectul fisei tehnice din anexa 3. In toate cazurile capacul de policarbonat transparent al BMP M/T se  fixeaza cu suruburi si se sigileaza cu sigilii de unica folosinta.

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public. In acest caz bransamentul poate fi realizat atat in solutie aeriana ( utilizand consola de acoperis si/sau cui de fizare in zid) cat si in solutie subterana.

In cazuri justificate tehnico economic se accepta montarea BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament daca acestia se pot amplasa la limita de proprietate. De regula aceasta solutie se va adopta pentru bransamente individuale nefiind excluse cazurile in care solutia se accepta pentru mai multe bransamente derivate din stalpii intermediari de bransament. In toate cazurile de amplasare a BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament se va avea in vedere ca BMP M/T sa fie ferite de lovituri accidentale prin pozitionare corespunzatoare fata de caile de acces. Coloanele bransamentelor in aceste cazuri se pot realiza atat in solutie aeriana, utilizand stalpul intermediar de bransament ca punct de sustinere, cat si in solutie subterana.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 13 Consolidarea patrimoniala a LEA jt).

4.2 Condiţii tehnice de executie a branşamentelor din LEA jt

Branşamentul electric, cu respectarea cerintelor de la cap 4.1, se poate realizeaza in urmatoarele variante:

  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate de regula pe stelaj metalic si racordarea in cablu la LEA jt. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate in cablu cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S. Functie de conditiile locale suportul BMP M/T poate fi incastrat in gard, poate fi asigurat de peretele exterior al cladirilor care se invecineaza cu domeniul public sau poate fi un cofret/firida dedicata bransamentului care sa asigure o protectie sporita inpotriva factorilor meteorologici si/sau un aspect edilitar corespunzator zonei respective.
  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate pe stalpul intermediar de bransament. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate atat in solutie aeriana cat si in solutie subterana utilizand cabluri armate pt pozare subtera, conductoare TYIR sau conductoare „concentrice“ pt pozare aeriana cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S.
  • cu utilizarea unei console montate pe acoperisul imobilelor de inaltime mica (5-6 m) si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de iesirea din consola, in proprietate, ca exceptie justificata
  • cu utilizarea unor puncte se sprijin incastrate in peretii cladirilor inalte care sa sigure un gabarit de minim 4 m masurat in dreptul punctului de sprijin si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de acet punct  de sprijin, in proprietate, ca exceptie justificata

Utilizarea stalpilor intermediari este necesara de regula cand LEA se afla pe partea opusa a strazii in raport cu imobilele alimentate si/sau in cazul in care imobilele sunt amplasate la distanta mai mare de limita de proprietate.

Lungimea bransamentelor este limitata la 70 m. Peste acesta limita se vor prevedea derivatii monofazate/trifazate si prize de pamant artificiale la capetele acestora utilizand conductoare TYIR care vor contine obligatoriu conductorul PEN din Ol-Al 50 mmp

Portiunea branşamentului de la ultimul punct de susţinere (consolă de acoperiş, consolă de perete) pana la intrarea in BMP trebuie să fie cât mai scurtă. Se interzice inadirea  concuctorului  de bransament si a conductorului coloanei care asigura legatura intre BMP M/T si tabloul general de distributie al imobilului trebuie sa fie continuie La introducerea conductorului de bransament si a coloanelor în zidărie trebuie să fie luate măsuri împotriva pătrunderii apei.

Constructia bransamentelor este reglementata de un normativ asimilat de ANRE si inclus in Catalogul National Prescriptiilor si Normativelor Tehnice Energetice PE 155/1992 care contine indrumari tehnice cu caracter general. In raport cu acest normativ preleveaza prevederile prezentei politici tehnice

In situatia in care dintrun stalp al LEA jt este necesar sa se derive mai mult de 3 bransamente se pot utiliza cutii de derivatie pentru realizarea conexiunii la aceste bransamente.

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se vor utiliza mai multe BMP individuale sau un grup de BMP integrate intr-un ansamblu numit FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

Protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj sau se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Protectia montata in BMP M/T trebuie sa fie sensibila la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului. Pentru acesta se vor prevedea:

o protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  OD  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Secţiunea minimă a conductoarelor de branşament este Al 2×16 mm² pentru bransamentele monofazate si Al 3*25 +25 mmp pentru bransamentele trifazate


5 CONDUCTOARE ALE REŢELELOR AERIENE JT

  • Conductoarele  utilizate pentru reţele aeriene jt sunt de tipul TYIR cu nul purtator. Conductoarele de faza si cele pentru iluminatul public sunt din Al multifilar de diferite sectiuni cu izolatie din PVC, iar nulul purtator este din Ol-AL avand sectiunea de 50 mmp, cu izolatie din PVC
  • Conductoare din aluminiu neizolat nu se mai utilieaza la retelele noi si nici la modernizarea retelelor existente. Se permite utilizarea conductorului de aluminiu neizolat numai la reparatii de mica amploare a retelelor exixtente.cu un cablu purtător de oţel şi doar pentru reparaţii parţiale şi devieri ale reţelelor aeriene jt.
  • Sectiunea minima a conductoarelor de  LEA jt va fi de 70 mmp pentu o lungime maxima a circuitului de 1000 m. Daca lungimea circuitului este mai mare de 1000 m sau se preconizeaza ca se  poate ajunge pana la maxim 1400 m sectiunea LEA jt va fi de 95 mmp
  • Circuitele stradale modernizate si cele nou construite nu vor contine conductoarele de iluminat public.
  • In situatia retelelor modernizate pot fi prevazute pe cheltuiala  OD  circuite de iluminat public distincte fata de cale de forta in solutie monofazata si/sau trifazata functie de incarcarea preconizata. Aceste circuite se vor realiza:
    • daca exista acceptul administratiei locale de cumparare ulterioara, cel putin la valoarea neamortizata, a circuitelor de iluminat public in conformitate cu prevederile legii
    • numai pe tronsoanele de retea stradala pe care a existat inainte de modernizare iluminat public si numai daca iluminatul public a funtionat minim 6 luni pe an inainte de data demararii studiului de fezabilitate
    • intentia de modernizare a LEA jt care va afecta solutia de realizare a circuitelor de iluminat public va fi notifivata administratiei locale imediat dupa aprobarea programului de investitii pentru anul urmator prin grija Serviciilor Strategie si dezvoltare
  • In cazul retelelor noi circuitele de iluminat public vor fi finatate in baza avizelor tehnice de racordare de catre adminstratiile publice locale si/sau de catre alti operatori autorizati pentru prestarea serviciului de iluminat public
  • Dimensionarea circuitelor de iluminat public se face dupa criteriul asigurarii sensibilitatii la curentul de scurtcircuit minim la extremitatea circuitului si se verifica la incadrarea in caderea maxim admisibila a tensiunii la incarcarea maxim preconizata cu lampi de iluminat public.
  • Proiectantul va avea in vedere reducerea numarului de sectionari (inadiri) ale conductorului in axul retelelor stradale. In acest sens va avea in vedere ca sectionarea conductorului sa se faca numai in locurile stabilitae in proiect urmarind sa realizeze tronsoane de minim 400 ml fara sectionarea conductorului. Derivatiile de regula vor fi realizate fara intreruperea conductorului.
  • In cazul retelelor  jt amplasate la drumurile natioanale se vor prevedea circuite pe ambele parti ale DN  daca exista clienti pe ambele parti ale DN luand in considerare faptul ca se interzice treversarea aeriana, cu bransamente a DN.
  • Se vor realiza de asemenea circuite pe ambele parti ale celorlalte categorii de drumuri daca numarul bransamentelor care traverseaza drumul depaseste 20 buc/km

6 Stalpi si console utilizate in LEA jt

  • stâlpi pentru construcţia liniilor aeriene se utilizează de beton, de lemn, de oţel
    • Stâlpi de beton se utilizează din beton de tip SE 4, SE 10, SE 11 recomandati pentru mediul rural si tip SC 1001 SC 10002 si SC 10005 recomandati pentru mediul urban. Stalpii au inaltimi cuprinse intre 10 si 11.2 m iar momentele capabile variaza intre 825 daNm si 10940 daNm. Fundatiile pentru stâlpii de beton se propun în funcţie de tipul stâlpului de beton, de rolul lui in linie, de incarcarea cu circuite  şi de capacitate de încârcare a solului. Vârfurile stâlpilor centrifugati tip SC se protejeză împotriva pătrunderii apei cu capace de plastic sau prin opturarea golului cu dop de beton. Armăturile de susţinere se fixează pe stâlpi prin legare cu bride sau prin buloane fixate in gaurile dedicate precticate din fabricatie in satlp. Stâlpii de beton formează în perioada actuală o parte decisivă din toate construcţiile de susţinere de linii jt.
    • Stâlpi de lemn se utilizează ca suporturi ale liniilor electrice în locuri inaccesibile pentru mecanizare pentru amplasarea stâlpilor de beton, în locuri protejate ale zonelor peisagistice şi ale parcurilor naţionale, în localităţi unde autorităţile teritoriale solicită respectarea caracterului peisajului. Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare,capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor el. utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.
    • Stâlpi de tablă de oţel se pot  utiliza pentru construcţia liniilor electrice în anumite zone unde celelalte tipuri de stalpi nu pot fi utilizate. Stâlpii sunt sudaţi din tablă de oţel. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală Protecţia împotriva coroziunii este realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor de tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă lungă. Faţă de stâlpii de lemn şi de beton durata de viaţă este mai mult decât dublă. Fixarea armăturilor se realizează prin înşurubarea bolţurilor în deschizături, care o să fie asigurate pe baza specificaţiilor de către producători. Date caracteristice ale stâlpilor de tablă de oţel sunt încălcare nominală, lungime, diametru al bulonului, diametru al capătului. Stâlpii de tablă de oţel fixeaza prin buloane in fundatii de beton.
  • Console de acoperiş sunt tuburi din oţel fixate în construcţiile clădirilor, se utilizează acolo, unde este necesară majorarea înălţimii de suspensie a conductoarelor. În cazul, în care sunt supuse la tractiuni orizontale se creşte stabilitatea lor cu suporturi şi armături  suplimentare
  • console pentru incastrare in zid sunt profiluri de oţel fixate în construcţiile clădirilor
  • Consolele de acoperiş şi consolele cele incastrate in zid se utilizează ca puncte de susţinere doar pentru branşamente la consumatori. Se interzice in mod explicit utilizarea consolelor de bransament pentru sustinerea altor retele (radioficare,telefonie, FO, etc ) sau diverse obiecte (antene radio, antene de receptie Tv, antene de Tv prin satelit etc)

7 utilizarea Stalpilor LEA jt pentru montarea echipamentelor si retelelor tertilor

Cu acordul operatorului reţelei aeriene jt este posibil ca pe stalpii retelelor să se amplaseze diverse retele de telecominicatii si date şi corpuri de iluminat ale iluminatului public, radiodifuziune publică etc.. Echipamentele entităţilor străine trebuie să fie întotdeauna separate din punct de vedere al proprietăţii.

Autorizarea montarii altor echipamente/circuite se face cu un studiu de rezistenta menanica prealabil sau este permisa numai in zone special dimensionate si/sau verificate si aprobate in prealabil pentru respectivele utilizari. De exemplu in cazul stalpilor  utilizati pentru publicitate stradala cu bannere amplasate deasupra strazilor fie vor fi realizate locatii inca din faza de proiectare in zone cu vad fie vor fi identificate perechi de stalpi speciali care vor fi verificate daca corespund din punct de vedere mecanic pentru amplasarea de bannere publicitare.

Se interzice in mod expres amplasarea banerelor publicitare deasupra strazilor cu ancorare daca acest lucru impune utilizarea cel putin a unui stalp de sustinere tip SE4, SC10001 sau un stalp metalic de sustinere de iluminat public.

La montarea iluminatului public, circuitele stradale de forta utilizate pentru distributia energiei electrice vor avea  patru conductoare şi vor fi independente de circuitele de iluminat public. Corpurile de iluminat vor fi amplasate pe stalpii retelei stradale 0.4 kV ale liniilor de distribuţie şi vor fi conectate la circuitele dedicate iluminatului public.

Operatorul de reţea jt va atenţiona solicitantul asupra obligaţiei de a demonta eventual muta echipamentul în cazul ajustărilor şi a reconstrucţiilor de reţea.

8 armături si cleme utilizate la executia LEA jt

Pentru conductoare izolate:

  • Console de intindere si de derivatie
  • Console de sustinere fixate cu bride sau cu prezoane
  • Cleme pentru legaturile de intindre terminale si in aliniament care permit legaturi fara intreruperea continuitatii conductorului. Vor fi utilizate cleme tip CLAMI. La iesirea din posturile de transformare vor fi utilizate in mod obligatoriu cleme de intindere fara intreruperea conductorului care asigura si refacerea izolatiei nulului
  • Cleme pentru legaturile electrice sunt componente esentiale in asigurarea performantelor retelelor electrice si din acest motiv vor avea parametrii constructiv si functionali descrisi in anexa 4 Principalele caracteristici vor fi: curent nominal in regim de durata minim 250A in ax, derivatii si la bransamente, montare prin perforarea izolatiei, surub dinamometric metalic, sistem elestic pentru compensarea curgerii conductorului la locul de amplasare a clemei, carcasa  din polietilena rezistente la ultraviolete, stabilitate dinamica si termica la curentul de scurcircuit de minim 6 kA/0,7s temperatura minima admisa  pentru instalare -20°C,  temperatura mediului ambiant in exploatare normala -30°C  +95°C , rigiditate dielectrica 6 kV/50 Hz/1 min.

Pentru conductoare neizolate :

  • Console de oţel pentru coronamente orizontale/verticale cu unul sau mai multe circuite
  • Izolatoare susţinătoare şi de intindere de porţelan
  • Suporti drepti si curbi pentru izolatoarele de sustinere
  • cleme pentru legaturile electrice in ax derivatii si pentru racordarea bransamentelor

9 protectia reţelelor aeriene jt

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionale LEA jt
  • Protectia trebuie să garanteze de semenea, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit.
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distribuite interioare de la clienti
  • In cazul circuitelor care pot ajunge pana la 1000 m (pt retelele cu sestiunea de 70 mmp, I scc min = 220 A) si pana la 1400 ml m (pt retelele cu sestiunea de 95 mmp, I scc min = 220 A) se vor utiliza intreruptoare cu In = 160 A si cu coeficientul de sensibilitate (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) de 1.25, cu posibilitati de temporizare de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate, pentru desensibilizarea la scurtcircuite trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice. Aceste intreruptoare vor asigura protectia LEA, pe intrega lungime, prin intreruperea oricarui tip de curent de defect  in maxim 3 secunde.
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Pentru LEAjt stradale scurte se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR treapta minima care se poate monta in CD a PTA va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Ori de cate ori conditia de desensibiliare a protectiei LEA jt in raport cu sarcina maxima de minim 30% nu se poate realiza se vor prevedea circuite suplimentare
  • In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si de cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.
  • Cutiile de selectivitate se vor monta la o inaltime de 1.60 m, masurata intre sol si marginea inferioara, care sa asigure posibilitatea manevrarii de la sol a intreruptorului.


10 protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LEA jt in cadrul  OD  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare care au bara de nul din cutia de distributie izolata fata de priza de pamant a postului de transformare prima legatura la pamant a unui circuit LEA jt se realizeaza de regula la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea zonelor de influenta a prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare.
  • Sistemul de legare la pamant a LEA jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LEA jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul stalpilor si al conductoarelor cazute la pamant la valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este costituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  • Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza SR HD 60364-4-41:2007 si a instructiunii 1 RE-Ip 30/90
  • Legatura nulului retelei la priza de pamant la stalpii de intindere in aliniament si terminali prevazuti cu pp artificiale  se va face atat la priza de pamant naturala a stapului, prin armatura stalpului,  cat si la priza de pamant artificiala  printr-un conductor separat montat in acest scop.
  • De regula in LEA jt realizata cu conductoare torsadate nulul retelei se va lega la pamant numai la stalpii prevazuti cu prize de pamant artificiale. In cazuri obligare de rezistivitatea solului cand se justifica economic, se poate prevedea legarea nulului la toate prizele naturale ale stalpilor daca aceasta masura conduce la realizarea unei rezistente echivalente ale pp sub 4 ohmi.
  • In cazul LEA jt comun cu LEA mt se vor prevedea pp la fiecare stalp comune atat pt circuitul mt cat si pentru cel jt.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.
  • Prizele de pamat utilizate in  OD  vor fi realizate din otel zincat la cald. De regula se vor utiliza prize de pamant tipizate iar la nevoie in cazul solurilor cu rezistivitate ridicara se vor proiecta prize de pamant adecvate


11 protecţia împotriva supratensiunii ATMOSFERICe şi a trăsnetelor

  • Reţelele jt se exploatează cu un neutrul  legat la pământ in schema de tip TNC-S. In reteaua jt se vor amplasa descarcatoare clasa A avand curentul nominal de descărcare de 10kA, clasă energetică 1. Se utilizează varianta constructiva  cu disconector, care la suprasarcină va deconecta firul de legatura la priza de pamant. Eventuale deteriorări ale descarcatoarelor vor putea sa fie constatate prin inspectii vizuale de la sol.
  • Amplasarea descarcatoarelor  în reţele jt: se realizează în conformitate cu   1 Lj-I85-87 conform urmatoarelor  reguli:

· in tablouri de distribuţie 0,4 kV, la transformator mt/jt sau la primii stalpi pe fiecare circuit

· in reţea aeriană: la fiecare 500m si la capătul liniilor deviate mai lungi decât 200m.

· descarcatoarele  cu deconectare automată de la sursă vor fi montate pe toate conductoarele de faza ale retelei aeriene  fiind legate la priza de pamant artificiala la care este legat si conductorul PEN al circuitului. Pentru conectare la priza de pamant se vor utiliza conductoare cât mai scurte legate direct la conductorul de coborare la priza de pamant prin suruburi/cleme individuale. SE admite lagarea la o placuta de borne comuna grupului de descarcatoare montat pe un stalp, acesta fiind ferm legata printro clema de legatura electrica care asigura o stanbilitate dinamica si termica de minim 6 kA/0,7s

· branşamente care deviază de la linii aeriene jt nu trebuie protejate cu fire de scurgere de supratensiune dacă lungimea lor nu depăşeşte 200m (se reaminteste faptul ca prezenta norma limiteaza la 70 m lungimea bransamentelor).

12 reguli pentru DIMENsionarea reţelelor aeriene jt

  • Criteriul principal de dimensionare al LEA il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LEA se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 70 mmp pentru lungimi care se proiecteaza si/sau se prognozeaza ca pot ajunge in etape diferite de dezvoltare a LEA jt pana la 1000m. Respectiv sectiunea LEA va fi de 95 mmp daca lungimea LEA jt se prognozeaza ca poate depasi 1000 m pana la maxim 1400 ml
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase (vezi STAS 12604/2 si SR HD 60364-4-41:2007) contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura mentinerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura prin calcule de dimensionare mecanica alegerea stalpilor utilizati.
  • Conductoarele dimensionate si verificate dupa criterii de natura electrica vor fi supuse verificarilor de rezistenta mecanica.

13 racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    • mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LEA jt.
    • incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LEA jt
    • incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt
    • mentinerea CPT in limita a maxim 12%
    • mentinerea lungimii maxime a circuitului LEA jt de 1000 m pt conductorul de 70 mmp si 1400 m pt conductorul de 95 mmp

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o majorari de sectiune

o multiplicari de circuite

o noi injectii din LEA mt

o amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o marirea numarului de circuite in cutiile de distributie pt racordarea noilor consumatori

Se va preveni racordarea la circuitele LEA jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o selectivitatea in raport cu protectia LEA jt

o sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT si/sau pe primul stalp al LEA jt

o constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

14 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea JT

Proiectantul va obţine in numele  OD  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  OD  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  OD  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

15 Monitorizarea calitatii energiei electrice

In cazul relelelor jt noi sau modernizate in cutia de distributie vor fi amplasate echipamente de nonitorizarea calitatii electrice care vor asigura inregistrarea electronica a curbele de sarcina pe fiecare circuit si pe circuitul general si respectiv vor intregistra valoarea efectiva a tensiunii pe barele postului de transformare.

La capetele circuitelor jt se vor monta inregistratoare de tensiune trifazate. Acestea vor fi amplasate intrun BMP dedicat amplasat in paralel cu ultimul bransament, la limita de proprietate. In documentatia tehnica vor fi identificate necesitatile concrete de monitorizate a tensiunii la capetele circuitelor la care se previzioneaza sunt conditii favorabile aparititie in timp a neconformitatilor in raport cu standardul de performata a activitatii de distributia energiei electrice:

o lungimi mari fata de postul de transformare

o numar mare de clienti

o dinamica ridicata a sarcinii consumatorilor existenti

o posibilitati de indesirea punctelor de consum pe traseul lea jt

Frecventa citirii marimilor inregistrate se sa stabili in proiectul dedicat monitorizarii calitatii energiei electrice

De la caz la caz in exploatare se poate dispune fie montarea de noi puncte fixe de monitorizarea tensiunii la capetele de retele fie realizarea monitorizarii prin montarea temporara a unor inregistratoare mobile gazduite de regula in instalatiile interioare ale clientilor

16 Obiectivele investitionale la proiectarea LEA jt (dupa caz retele noi sau modernizate)

16.1 reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate

b        indreptarea stalpilor inclinati

c        reabilitarea fundatiile deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

16.2 Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8% tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g      se va asigura protectia LEA jt la supratensiuni atmosferice

h  modernizarea echipamentului PTA

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

j      sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

16.3 Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

k      asigurarea sensibilitatii  protectiei LEA jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

l      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

m     se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

n      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

16.4 Imbunatatirea indicatorilor de performanta privind calitatea energiei electrice

o        se vor lua masuri pentru reducerea probabilitatii de defect in LEA JT prin inlocuirea stalpilor necorespunzatori, trecerea conductoarelor in TYIR si redimensionarea si inlocuirea clemelor de legatura si derivatie electrica

p    investitia va asigura conditiile necesare pentru reducerea costurilor de mentenanta si exploatare (costuri operationale) inclusiv prin lucrari de realizare a culoarelor de siguranta

16.5 Parametrii limita solicitati.

t DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 8%.

u      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS 12604.

v      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

x      CPT in situatia proiectata maxim 12%

LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducerea lungimii?

04/08/2008

             Calitatea energieie electrice preocupa din ce in ce mai mult atat consumatorii de energie electrica cat si operatorii de distributie (OD). Preocuparea nu este intamplatoare finnd stimulata de pe de o parte de disconfortul si pagubele pe care le acuza consumatorii se energie electrica iar pe de alta parte OD este obligat de reglementatorul pietei de energie electre  ANRE sa acorde atentie calitatii energiei electrice prin standardul de performanta. O alta parghie din ce in ce mai importanta pentru motivarea OD o constituie necesitatea expoatarii eficiente a retelei de distributie RED pt a evita „falimentul”.

         In fisierul alaturat dl inginer Marin Gavrila ne propune un set de argumente prin care pledeaza in favoarea reducerii lungimii LEA jt.

          asupra-lea-jt-_-marin-gavrila

         Speram ca acest material sa sustina dezbaterea necesara sisntetizarii unui raspuns la intrebarea din titlu!

Metode moderne de dimensionarea retelelor de joasa tensiune autor ing Marin Gavrila

17/07/2008

metode-moderne-gavrila1

Asteptam opiniile Dv

SGC

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

22/06/2008

Petre 

 

Motto :

‘In retelele de joasa tensiune,

tensiunile de atingere si de pas

se stabilesc in documentatia de executie’

                                                                                                          STAS 12604/4 art 4.6

 

 

 

vezi si : Studiu de caz (partea 1din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA 

 

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Concluzii  finale:

 

·        proiectarea sistemului de legare la pamant al unei retele jt este o cerinta expresa a legislatiei de electrosecuritate si o necesitate obiectiv dovedita de regimurile de defect care pot sa apara in retelele electrice.

 

·        apelul la ‘proiectele tip’ ale anilor 1960-1989 este o dovada de lipsa de profesionalism a proiectantului. Se incalca legislatia de electrosecuritate in vigoare si se compromite atingerea obiectivelor de securitate publica ale  retelei electrice de distributie de joasa tensiune.

 

·        in raport cu defectele de izolatie fata de pamant retelele cu sisteme de legare la pamant TN-S si protectii diferentiale sunt mai sigure decat retelele clasice cu sistemul de legare la pamant TN-C

 

·        existenta mai multor situatii in care putem avea regimuri permanente de defect neizolate de protectii justifica obligativitatea inscriptiilor de electrosecuritate pe care trebuie sa le amplasam pe fiecare stalp al RED clasicul ‘Pericol de electrocutare Nu atinge stalpii nici firele cazute la pamant.’ !

 

·        circulatia animalelor in aproprierea retelelor electrice este periculoasa. De regula daca se produc electrocutari OD trebuie sa despagubeasaca proprietarul animalului daca nu s-au luat masuri de ingradire a retelelor electrice.

 

 

 

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

22/06/2008

Radu

Motto :

     

B  Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

 

In acest caz se genereaza un scutrcircuit monofazat al carui curent se inchide prin priza de pamant naturala a stalpuli  inseriata cu priza de pamant echivalenta a retelei stradale vezi fig 4

fig 4

 

Consecinte :

 

·        valoarea curentului de scurtcircuit este de cca 2,25A (Iscc=UFO/(Rpp_natutala stalp + Rpp_ech_Ljt)= 230V(100 Ω + 2 Ω)=2.25A)

·        sunt asigurate conditii pentru un scurtcircuit permanent. In exemplul dat se pierd cca 0.5 kWh in fiecare ora

·        STAS 12604/2 ‘protectia impotriva electrocutarilor, limite admise’ nu defineste tensiuni de atingere si de pas admisibile pentru  regimul de scurtcircuit permanent. (in STAS

avem limitele : Ua,pas < 65V pt t<3s si Ua,pas<50V pentru t>3 s ) prin urmare se impun masuri pentru eliminarea acestui regim (vezi si art. 5.1 STAS 12604/4)

·        toate prizele de pamant din reteaua stradala sunt sub tensiune

·        animalele mari (bovine, cabaline) care circula in apropierea prizelor de pamant din reteaua stradala sunt in pericol

·        Tensiunea pe priza de pamant naturala a stalpului la care s-a produs strapungerea izolatiei retelei jt respectiv a fiecarei pp legata in paralel in reteaua stradala (naturala si/sau artificiala) reprezinta o cota parte din tensiunea de faza 230 V. In conditiile din exemplul mumeric mentionat in preambul 96% din tensiunea de faza cade pe priza de pamant natutala a stalpului la care s-a produs strapungerea izolatiei retelei jt iar 4% cade pe fiecare pp legata in paralel la conductorul de nul al retelei jt. Deoarece in cazul prizelor de pamant naturale dirijarea potentialului este necorespunzatoate oamenii sunt pusi in pericol de electrocutare prin atingere indirecta in apropierea acestui stalp vezi fig 5

 

 

fig5

In cazul retelei jt construita cu TYIR la fiecare stalp de sustinere avem deja luate doua masuri tehnice : izolarea conductoarelor, izolarea suplimentare a armaturii de sustinere in conformitate cu prevederile art 3.1.4 din STAS 12604.

Cazul analizat scoate in evidenta ca daca masurile impuse de reglementarile de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta sunt anulate de un defect atunci vom avea o situatie periculoasa. Avand in vedere ca probabilitatea de producere a acestui defect este redusa reglementarile permit asumarea riscului.

 

Masuri preventive :

 

·        Sunt posibile masuri suplimentare care conduc la reducerea riscului. In cazul analizat masura suplimentara cea mai simpla o constituie legarea armaturilor retelei si a prizei de pamant naturale a fiecarui stalp la conductorul de nul. In acest fel la orice strapungere de izolatie vom avea un scurtcircuit monofazat metalic care ar trebui sa genereze un curent de scurtcircuit suficient de mare ca sa poata sa fie sesizat de protectii si in final sa fie intrerupt intr-un timp mai mic de 3s. Fiecare masura tehnica suplimentare luata in mod evident creste costul de realizare a retelei stradale simultan cu scaderea probabilitatii de aparitie a tensiunilor de atingere si de pas periculoase

·        constientizarea necesitatii proiectarii si realizarii unor prize de pamant cu o distributie de potential nepericuloasa

·        constientizam existenta unui alt regim de scurtcircuit permanent pe care protectiile existente in retelele electrice jt (schema TNC) nu il izoleaza. Este necesar sa ne intrebam daca putem accepta pierdeile de ee asociate acestor regimuri. Daca nu putem accepta pierdeile de ee asociate acestui tip de defect este necesar sa realizam o schema de legare la pamant a retelei jt de tipul TN S care ne permite sa promovam o protectie diferentiala

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

01/06/2008

Motto :

‘In retelele de joasa tensiune,

tensiunile de atingere si de pas

se stabilesc in documentatia de executie’

                                                                                                          STAS 12604/4 art 4.6

 SGC 2002    

 

            In luna iulie 2007 in RED jt ne-am confruntat cu un caz de electrocutarea unor animale (vaci) si cu o tentativa de accident al ingrijitorului acestora in zona de influenta a prizei de pamant a unui post de transformare nou. In aceeasi retea, in aceeasi perioada la cca 300 m de postul de transformare persoane care executau un sant in imediata apropiere a unui stalp SE4. Cu ocazia analizei acestor evenimente am cules declaratii ale locuitorilor care au reclamat efecte ale existentei tensiunii pe elementele prizelor de pamant situate in diferite zone ale retelei la distante mari de postul de transformare.

            Evenimentul a avut loc la cca 2 luni de la receptia lucarilor de modernizare. Reteaua electica stradala a fost realizata integral cu conductr torsadat. Racordul la postul de transformare are o lungime de cca 2 km fiind comun cu un circuit 0.4 kV. Cutia de distributie este echipata cu intreruptoare 0.4 kV performante, sensibile sa curentii de scutcircuit metalic (net) monofazat la fiecare extremitate a retelei stradale. Toti stalpii retelei sunt amplasati in domeniul public pe marginea strazilor din localitate, deci in zone frecvnt circulate de oameni si amimale.

            In urma analizei s-a constatat strapunderea izolatiei coloanei generale a PTA ca urmare a agatarii ei intro bavura a suportului metalic cutiei de distributie (din policarbonat) respectiv strapungerea izolatiei unei faze  TYIR 50+3*70+16 in legatura de sustinere a unui stalp SE 4 datorita frecarii cu corpul metalic al armaturii se sustinere in aliniament ASA dupa caderea mansonului izolant din componenta ASA.

            Din necesitatea explicarii valorilor mari ale tensiunilor de atingere si de pas existente in zona de influenta a fiecarei prize de pamant din reteaua stradala 0.4 kV si pentru a identifica masurile preventive am analizat doua cazuri :

 

a)                strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

b)                strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului. Retele jt analizata este construita cu conductor izolat torsadat.

Aparitia evenimentelor intro retea noua desi nedorite ne ofera prilejul de a analiza un fenomen cu cauze bine definite fara suspiciunea existentei mai multor defecte simultane din care unele neidentificate care sa complice analiza.

            Fie un PTA 20/0.4kV 100  kVA racordat la o retea 20 kV cu neutrul tratat prin bobina de stingere. Schema de legare la nul a retelei stradale TNC.

·        bara de nul din CD a PTA este izolata.

·        reteaua jt este legata la pamant la stalpul nr 1 al fiecarui circuit.

·        rezistenta de dispersie echivalenta a prizelor de pamant a retelei stradale este 2Ω

·        rezistenta de dispersie a prizei de pamant a PTA este de 4 Ω

·        rezistenta pp naturala a unui stalp 100 Ω

 

A       Strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

 

In acest caz se genereaza un scutrcircuit monofazat al carui curent se inchide prin priza de pamant a PTA inseriata cu priza de pamant echivalenta a retelei stradale. Vezi fig 1.

 

 

fig 1

Consecinte :

 

 

·        valoarea curentului de scurtcircuit este de cca 38 A (Iscc=UFO/(Rpp_PTA + Rpp_ech_Ljt)

·        sunt asigurate conditii pentru un scurtcircuit permanent. In exemplul dat se pierd cca 8.7 kWh in fiecare ora

·        STAS 12604/2 ‘protectia impotriva electrocutarilor, limite admise’ nu defineste tensiuni de atingere si de pas admisibile pentru  regimul de scurtcircuit permanent (in STAS avem limitele : Ua,pas < 65V pt t<3s si Ua,pas<50V pentru t>3 s ) prin urmare se impun masuri pentru eliminarea acestui regim (vezi si art. 5.1 STAS 12604/4)

·        priza de pamant a PTA este sub tensiune

·        toate prizele de pamant din reteaua stradala sunt sub tensiune

·        animalele mari (bovine, cabaline) care circula in apropierea prizelor de pamant de la PTA si din reteaua stradala sunt in pericol

·        exista premise ca in cazul unor pp cu o dirijare a potentialului necorespunzatoate (nefericita, intamplatoare, neproiectata) oamenii sa fie pusi in pericol de electrocutare prin atingere indirecta. Tensiunea pe priza de pamant a PTA respectiv a fiecarei pp legata in paralel in reteaua stradala (naturala si/sau artificiala) reprezinta o cota parte din tensiunea de faza 230 V. Daca cele doua rezistente de dispersie echivalente care se inseriaza sunt egale atunci caderea de tensiune pe fiecare este  50% din tensiunea de faza 115 V. vezi fig 2

 

fig 2

 

 

 

 

 

 

 

 

Orice diferenta intre valorile rezistentei de dispersie a pp a PTA si respectiv a pp echivalenta a retelei stradale duce la marirea tensiunii pe una din cele doua categorii de pp crescand riscul de electrocutare. Daca pp a PTA este cea mai mica atunci riscul de electrocutare creste in reteaua stradala fiind multiplicat cu numarul de legaturi ale pp naturale respectiv artificiale la conductorul de nul. Sa presupunem ca rezistenta de dispersie a pp a PTA este zero atunci fiecare pp naturala si artificiala racordata la conductorul de nul al retelei jt va fi supusa unei diferente de potential de 230V

 

In figura 3 avem reprezentam schema explicativa a tensiunilor de pas si de atingere

 

 

fig 3

 

Masuri preventive :

 

·        inca din faza de constructie trebuie evitata strapungerea izolatiei prin :

o       eliminarea bavurilor muchiilor metalice,

o       respectare a temperaturilor de montaj indicata de fabricantul conductorului utilizat pentru coloana,

o        respectarea razelor de curbura minim admisibile pentru indoirea coloanei

·        verificarea rezistantei de izolatie a coloanei fata de priza de pamant a PTA

·        constientizarea necesitatii proiectarii si realizarii unor prize de pamant cu o distributie de potential nepericuloasa

·        masurarea doar a rezistentei de dispersie a prizelor de pamant nu este suficienta pentru a ne garanta ca nu vom avea situatii periculoase.

·        in vederea PIF este necesar sa solicitam masurarea Ua si Upas respectiv determinarea realizarii distributiei de potential proiecate si compararea acestora cu valorile limita proiecate pentru fiecare pp in parte.

·        pentru coloana generala a unui PTA masura tehnica principala o constituie izolatia conductorului din care este realizata coloana. A doua masura tehnica o constituie legarea elementelor metalice ale PTA (inlusiv cele ale CD) la pp a PTA. Aceste masuri sunt nesesare si suficiente doar daca se asigura incadrea Ua si U pas in limitele nepericuloase. In situatia noastra nerealizandu-se o conditie des repatata in STAS de deconectare a defectului in maxim 3 s (vezi art 3.1.9.3, art 3.2.1, art 3.3.1 din STAS 126004/3, art 5.1 din STAS 12604/4, art 3.1.1.5 din STAS 12604/5 ) este clar ca celor doua masuri tehnice mai trebuie sa li se adauge masuri suplimantare de exemplu dirijarea potentialului si/sau o protectie diferentiala care sa duca la declansarea defectului.

·        sa presupunem ca prin proiectare si/sau printr-un concurs fericit de imprejurari Ua si U pas se mentin la valori nepericuloase. Prin prezentul material constientizam existenta unui regim de scurtcircuit permanent pe care protectiile existente in retelele electrice jt (schema TNC) nu il izoleaza. Daca nu putem accepta pierdeile de ee asociate acestui tip de defect este necesar sa realizam o schema de legare la pamant a retelei jt de tipul TN S care ne permite sa promovam o protectie diferentiala.

·        Pentru reducerea probabilitatii de strapungere a izolatiei coloanei in caietele de sarcini pentru cutiile de distributie se poate impune realizarea unei izolatii suplimentare a coloanei fata de partile metalice ale CD legate la pamant cel putin zona stuturilor de intrare a coloanei in CD zona unde por aprea bavuri si indoiri ale coloanei cu sprijiniri de marginile metalice ale CD (vezi si STAS 126004/2 art 3.1.3 f). Aceasta masura o vedem necesara mai ales pentru prevenirea pierderilor de ee ca alternativa la schema TNS. Nu recomandam renuntarea la masura tehnica suplimentara de dirijarea distributiei potentialului  (vezi si STAS 126004/2 art 3.1.3 e)

vezi si: Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale


Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

01/06/2008

 

Petre 

Anexa 5

Variatia curentului de scurtcircuit monofazat pe LEA jt alimentata dintr-un

PTA de 100 kVA

 

 

Distanta fata de PT

[m]

Sectiunea LEA jt

70 mmp

95 mmp

Valoare Iscc monofazat

[A]

6

4175

4190

100

2266

3087

200

1133

1543

300

755

1029

400

566

771

500

453

617

600

377

514

700

323

441

800

283

385

900

251

343

1000

226

308

1100

206

280

1200

188

257

1300

174

237

1400

161

220

Anexa 6
Curba de ardere a fuzibilului sigurantelor MPR
nota: o voi posta in curand fiind necesar sa o aduc in format compatibil cu blogul!

Anexa 7

 

 

Vezi site www.oez.ro, cataloage:  „Moulded case circuit breakers” 

 

 Doresc sa ma refer la curbele de declansare de la pagina E59

 

 

Va rog sa remarcati multitudinea de reglaje posibile. Cred ca pot fi setate peste 1200 de curbe de declansare.

Un alt aspect important il constituie coeficientul de sensibilitate extrem de performant I reglabil electomagnetic /I nominal = 1.25. Prin urmare vom putea avea urmatorii curenti minimi de scc declansati:

 

 

I nominal [A]

I scc minim (monofazat stabilizat) de declansare  instantanee prin protectia electromagnetica [A]

100

125

160

200

250

350

 

Consider ca intreruptorul de 160A este ideal pentru LEA jt. Diferenta intre intreruptoarele din gama 100-250A este facuta doar de declansatorul electronic cu care sunt echipate. Circuitele de forta sunt identice ceea ce ne confirma robustetea acestui intreruptor.

In unele cazuri constatate practic la conectarea unui intreruptor de 100 A reglat sa declanseze prin protectie electomagnetia la 125 A, pe un circuit fara defect, acesta declanseaza imediat. Daca se mareste reglajul (de exemplu la urmatoarea trapta superioara care este 250A) se poare conecta intreruptorul fara probleme. Se realizeaza reglajul de 125 A cu intreruptorul conectat si acesta ramane functional fara probleme. Exista in unele configuratii de receptoare cazuri in care sarcina maxima absorbita la conectarea/reconectarea unui circuit sa depaseasca suficient de mult sarcina maxima absorbita de circuit in regim de sarcina durata. Din aceasta cauza este necesara o mai buna desensibilizare a intreruptorului si a reglajului de declansare electromagnetica la sarcina maxima.

Un intreruptor bine ales este intodeauna superior protectiei realizate prin sigurante MPR. Acest lucru insa nu exclude existanta a numeroase situatii pe LEA scurte de asigurarea protectiilor cu sigurante MPR. De exemplu in cazul studiat daca ar fi sa utilizam o siguranta MPR de 160 A lungimea protejata s-ar reduce la cca 250 m le LEA cu sectiunea de 70 mmp si la cca 350 m pe LEA cu sectiunea de 95 mmp (in ipoteza cea mai favorabila de scurtcircuit metalic net).

Daca restrictionam sarcina maxima cu o siguranta MPR de 50 A atunci lungimile protejate ar creste pana la 1110 m pe circuitul de 70 mmp si pana la cca 1500 m pe circuitul de 95 mmp.

 

Scenariul pare acceptabil daca am avea ceritudinea unei sarcini maxime de 50 A si scurtcircuite metalica nete. In realitate aceste garantii nu exista. Problemele apar daca analizam cum se comporta o siguranta MPR in regim de suprasarcina si in regim de scurtcircite de mare rezistivitate.

Sa ne reamintim ca exista pentru fiecare treapta de sigurante definit un curent de nefuziune care in gama 26-100 A este de 1.3 In iar in gama 101-1000A este de 1.2 In. Prin urmare siguranta noastra de 50 A nu va intrerupe timp de 1 ora suprasarcini de 65 A ceea ce in amonte poate crea probleme semnificative.

In cazul scurtcircuitelor reale care nu sunt metalice nete pt o valoare de exemplu cu 20 % mai mica decat cea a I scc metalic net adica de 160 A siguranta noastra de 50 A se va arde abia in 60 secunde depasind de 20 de ori pragul de timp impus de legislatie pentru intreruperea unui curent de defect in LEA jt.

Avand in vedere ca legislatia nu ne permite sa ne asumam  riscul de electrocutare si tinad cont ca din pdv economic  avem interesul de a evita  strangulari ale capacitatii de distributie se impune sa tratam cu toata atentia solutia de protectie a circuitelor jt

Intreruptorul de 160 A este extrem de bun pentru LEA jt este bine desensibilizat la sarcina maxima. Este sensibil la un curent de scc minim de 200A ceea ce permite in aval circuite de 1000-1100 m la sectiunea de 70 mmp si 1400 m la sectiunea de 95 mmp

Este previzibil ca scurtcircuitele monofazate sa nu fie metalice nete. In acest caz ar trebui sa prevedem un coeficient de siguranta de cca 20% cu care sa diminuam valoarea Iscc minim calculata inainte de a verifica sensibilitatea unui intreruptor. Din aceasta perspectiva lungimea maxima care poate fi protejata de un intreruptor cu In de 160 A va fi de 900m la sectiunea de 70 mmp si de 1200 m la sectiunea de 95 mmp.

Desigur este evident ca in cazurile analizate mai sus am rezolvat problema protectie circuitelor. Cine ne asigura protectia transformatorului? Probabil ca aceata va trebui sa ramana exclusiv in sarcina sigurantei / intreruptorului montat pe circuitul general. Aceptam riscul de arderii sigurantei/declansarii intreruptorului neselectiv la suprasarcina pe circuitul general. Acest „risc’ exista practic in orice solutie de protectie si creste direct proportional cu cresterea numarului circuitelor de linie.

Abordarea dimensionarii protectiei circitelor LEA jt in modum descris mai sus pe langa avantajele deja mentionate asigura posibilitatea amplificarii neconditionate a transformatoarelor din PT. Pentru exemplificare sa revenim la cazul „chinuit” in care am asigurat protectia circiutului jt cu siguranta 50 A la lungimea maxim permisa de selectivitate. Practic amplificarea trafo care ar fi impusa de cresterea previzibila a sarcinii nu se mai poate face deoarece suntem conditionati de imposibilitatea asigurarii protectiei circuitului. Desigur exista ceva paliative: care prevad mutarea sigurantei de 50 de A in aval intro cutie de sectionare si utilizarea unei sigurante MPR dimensionata la o treapta de curent superioara in PT. Evident aseasta adaptare necesita fonduri suplimentare si este conditionata de o repartitie favorabila a sarcinii in lungul LEA ceea ce rareori se intampla.

ing Stoian Petre

 

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

01/06/2008

 

SGC 2002     nota: voi completa in cutand tabelele de evaluare cu schite. In fapt schitele sunt cele asupra doresc sa va concentrati atentia

 

CE Bxxx                                                   Multiplicare circuite              Anexa 1

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr 2_2B

 

Denumire lucrare:Imbunatatire de tensiune PTA 25-019 Fauresti 1

 

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Fauresti – Fauresti

Den. post trafo existent

Fauresti 1

Putere trafo

100

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.8

km

 

nr. abonati/PT

casnic

195

buc

ag ec

5

buc

total

200

buc

Nr circuite/PT

2

3

Denumire circuit i

1

2

1

2

3

Lungime max circuit I [km]

0.84

1.52

0.84

1.52

1.28

Nr abonati circuit I      [buc]

46

144

46

76

68

               

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.6

120

120

Majorarea sectiunii cumulat

0.4

100

100

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.3

80

80

Total costuri 1

300

300

 

Modernizare PT existent

Volum

[buc]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1 buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1 buc

 

80

STEPNo

1 buc

 

 

Total costuri 2

100

180

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

400

480

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

195

buc

 

 

ag. economici

5

buc

Total

200

buc

Cost mediu pe abonat

2

2.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:           90kVA         50%

CE Dxxx                                              n PTA alaturate                     Anexa 2

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr.89 _4D

 

Denumire lucrare: Imbunatatire tensiune ComunaOlanu, sat Peret, PTA Peret, PTA Casa Veche 1 si PTA Bloc Olanu, jud. Valcea

 

Informatii despre primul post existent PTA Peret

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – Peret

Den. primul PTA existent

PTA Peret

Putere trafo

160

kVA

160

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.2

Km

3.1

Km

 

nr. abonati/PT

casnic

208

buc

132

buc

ag ec

10

buc

10

buc

total

218

buc

142

buc

Nr circuite/PT

3

2

Denumire circuit i

1

2

3

1

2

3

Lungime max circuit [Km]

1.6

1.2

1.24

0.32

1.24

0.6

Nr abonati circuit [buc]

37

46

135

7

35

100

                   

 

Evaluari

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.6

 

200

Majorarea sectiunii cumulat

1

 

150

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

1

 

150

Total costuri 1

 

500

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

 

 

 

 

Achizitie trafo nou

 

 

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

 

100

STEPNo

1

buc

 

80

Total costuri 2

 

180

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

0

80

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

132

 

 

ag. economici

10

Total

142

Cost mediu pe abonat

0

4.8

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:             0 kVA              0 %

Informatii despre al doilea post existent PTA Casa Veche 1

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – Casa Veche

Den.al doilea PTA existent

PTA Casa Veche 1

Putere trafo

100

KVA

100

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.2

Km

3.45

Km

 

nr. abonati/PT

casnic

105

buc

94

buc

ag ec

4

buc

3

buc

total

119

buc

97

buc

Nr circuite/PT

2

2

Denumire circuit i

1

2

1

2

Lungime max circuit [Km]

0.9

1.95

0.9

1.2

Nr abonati circuit [buc]

36

83

36

61

               

 

 

Evaluari

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

0.1

60

60

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

 

 

 

Majorarea sectiunii cumulat

 

 

 

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

2

 

500

Total costuri 1

60

560

 

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1

buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

kVA

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

100

100

STEPNo

1

buc

 

80

Total costuri 2

200

280

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

260

840

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

94

 

 

ag. economici

3

Total

97

Cost mediu pe abonat

2.7

8.6

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:             0 kVA                 0 %

 


Informatii despre al treilea post existent PTA Bloc Olanu

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – sat Olanu

Den. al treilea PTA existent

PTA Bloc Olanu

Putere trafo

100

kVA

160

kVA

Volum total de retea jt/PT

1

Km

3.5

Km

nr. abonati/PT

casnic

45

buc

142

buc

ag ec

5

buc

6

buc

total

50

buc

148

buc

Nr circuite/PT

1

4

Denumire circuit i

1

1

2

3

4

Lungime max circuit [Km]

1

1

1.16

1.35

1.2

Nr abonati circuit [buc]

50

50

35

22

41

                 

 

Evaluari:

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

0.6

360

360

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.44

90

90

Majorarea sectiunii cumulat

 

 

 

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.3

 

75

Total costuri 1

450

530

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1

buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

kVA

200

200

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

100

100

STEPNo

1

buc

80

80

Total costuri 2

480

480

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

930

1010

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

142

 

 

ag. economici

6

Total

148

Cost mediu pe abonat

6.3

6.8

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:        270 kVA             45%

 

Indicatori generali

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total cost

1190

2530

Total numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

368

 

 

ag. economici

19

Total

387

Cost mediu pe abonat

Total

3.1

6.6

Cresterea cumulata a capacitatii de distributie a retelelor stradale: 270 kVA  45  %

 


CE Bxxx                                                                Mutare PTA               Anexa 3

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr 27_27B

 

Denumire lucrare:Imbunatatire de tensiune PTA 25 –116 Balaciu

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Rosiile – Balaciu

Den. post trafo existent

PTA 25 –116 Balaciu

Putere trafo

63

kVA

Volum total de retea jt/PT

2.28

km

 

nr. abonati/PT

casnic

61

buc

ag economici

2

buc

total

63

buc

Nr circuite/PT

2

2

Denumire circuit i

1

2

1

2

Lungime max circuit I [km]

0.24

1.6

1.08

0.83

Nr abonati circuit I      [buc]

1

62

23

40

 

Evaluari:

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.1

20

20

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

1

100

250

Total costuri 1

200

350

 

Mutare PT existent

Volum

buc/km/kVA

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Dezafectare post vechi

1 buc

30

30

Dezafectare racord mt vechi

0.07 km

10

10

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt nou simplu circuit

0.7 km

630

630

PTA nou

1 buc

300

300

Total costuri 2

1070

1070

 

Indicatori:

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

1270

1420

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

61

buc

 

 

ag. economici

2

buc

Total

63

buc

Cost mediu pe abonat

20.2

22.5

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                     0kVA           0 %

Mutare PTA

 


CE Bxxx                                                   Divizare pe n PTA                 Anexa 4

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr11_11B

 

Denumire lucrare: Imbunatatire de tensiune la PTA 25 –187 Serbanesti

 

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo existent

Serbanesti

Putere trafo

160

kVA

63

KVA

Volum total de retea jt/PT

12.7

km

3.62

km

 

nr. abonati/PT

casnic

217

buc

93

buc

ag ec

9

buc

3

buc

total

226

buc

96

buc

Nr circuite/PT

3

4

Denumire circuit i

1

2

3

1

2

3

4

Lungime max circuit I [km]

2.8

3.2

0.6

1.48

1.36

0.72

0.6

Nr abonati circuit I      [buc]

128

97

1

46

23

32

1

                       

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.64

130

130

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

 

 

 

Total costuri 1

210

210

 

Modernizare PT existent

Volum

[buc]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1 buc

100

100

Achizitie trafo nou

63 kVA

100

100

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1 buc

 

100

STEPNo

1 buc

 

80

Total costuri 2

200

280

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

410

590

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

93

buc

 

 

ag. economici

3

buc

Total

96

buc

Cost mediu pe abonat

4.3

6.2

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                  90kVA           30 %

Situatia dupa IT post nou 1 Serbanesti 2       Preia retele din PT existent Serbanesti 1

 

 

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo nou i

Serbanesti 2

Putere trafo

63 kVA

Volum total de retea jt/PT

3.52 km

 

nr. abonati/PT

casnic

63 buc

ag economici

2 buc

total

65 buc

Nr circuite/PT

3

Denumire circuit i

1

2

3

Lungime max circuit           [km]

1.2

0.56

1.16

Nr abonati circuit                [buc]

29

7