Archive for the ‘· Protectia LEA jt’ Category

Legaturi electrice in LEA 20 kV

28/01/2016

SGC 2010

Despre contactele electrice se pare ca niciodata nu se va vorbi suficient incat toata lumea sa realizeze si sa intretina contactele electrice intr-o stare foarte buna!

Va supun atentiei cateva aspecte depre legaturile electrice in axul LEA. Tratea acest subiect deoarece am aflat ca niste prieteni se pregatesc sa execute lucrari de innoire a contactelor electrice de innadire in axul unei LEA 20 kV. Intamplator am aflat ca se gandeau ca ar fi potrivit sa taie corditele si sa adauge cate o bucata de conductor preizolat cu care sa intregeasca capetele corditelor.

Deoarece nu mi s-a parut o solutie corecta am decis sa scriu acest articol. Pentru o mai buna vizualizare a figurilor si tabelelor se poate da clik pe ele si se deschid intr-un ecran separat

In figura 1 avem solutia clasica de realizare a contactelor electrice de innadire a consuctoarelor la un stalp de intindere din LEA 20 kV. Se pun cate doua cleme de legatura electrica in paralel

fig 1 doua cleme in paralel

Fig 1

Dupa cum se observa din figura 1 rezistenta de contact echivalenta a legaturii electrice realizate in acest mod este 1/2Rcontact unde Rcontact este rezistenta de contact masurata la nivelul uneia din cele doua cleme

As preciza ca acest mod de realizare a legaturilor electrice in axul unei LEA 20 kV este generalizat pe plan mondial (atat cat am putut eu sa ma documentez asupra acestui aspect!)

In figura 2 este prezentata o solutie posibila, intalnita destul de des in cazul unor interventii pentru repararea unor defectiuni ale legaturilor electrice care s-au soldat cu compromiterea corditelor care au trebuit sa fie scurtate. Se utilizeaza o bucata d econductor pentru intregirea corditelor.

fig 2 doua cleme inseriate

Fig 2

In figura 2 se trateaza cazul in care se utilizeaza la capatele “strapului” cate o singura clema de legatura electrica.

Rezulta in fapt ca prin acesta solutie vom inseria rezistentele de contact ale celor doua cleme rezultand o rezistenta echivalenta de contact cu valoarea 2 Rcontact

 

In figura 3 tratan cazul in care legatura electrica se realizeaza cu o singura clema. Rezistenta de contact este evident Rcontact

fig 3 legatura cu o singura clema

Fig 3

In figura 4 avem tot cazul corditelor retezate intregite cu o bucata de conductor insa de acesta data utilizam pentru contactele electrice cate doua cleme puse in paralel la fiecare capat al “strapului”

fig 4 strap cu 4 cleme

Fig 4

In figura 4 se demonstreaza ca in acest caz rezistenta de contact echivalenta este Rcontact

In mod evident trecand peste problema valorii rezistentei de contact echivalente utilizarea a cate doua cleme pentru innadirea lectrica a conductoarelor este mai sigura decat in situatia in care se utilizeaza o singura clema.

In Tabelul 1 se face o comparatie intre cele 4 modalitati de realizare a legaturilor electrice in axul LEA analizate mai sus (clik pe tabel pentru a se deschide in format mai lizibil!).

Tabelul 1

tabelul 1 comparatii intre tipurile de solutii de legaturi electrile ale corditelor

Comparatia se face prin raportare la rezistenta de contact echivalenta a cazului 1 cand legatura electrica se face pe capetele suprapuse (“petrecute”) ale corditelor utilizand doua cleme de legatura electrica: Rechiv1 care noi stim ca este egal cu 1/2Rcontact

Se observa ca in cazul 1 avem cea mai mica rezistenta echivalenta de contact.

Daca utilizam o sigura clema (cazul 3) rezistenta echivalenta se dubleaza. Daca utilizam o bucata de conductor pentru refacerea unor cordite accidental scurtate si cate o singura clema la capetele stratului (cazul 2) atunci rezistenta echivalent creste de 4 ori fata de solutia standard (fata de cazul 1) de realizare a legaturilor electrice de innadire a conductoarelor in axul LEA 20 kV

In cazul 4, caz care din pacate nu poate fi evitat, utilizare a cate doua cleme de legatura electrica in parelel la fiecare capat al conductorului necesar pentru reintregirea unor cordite rezulta o rezistenta ecivalenta de contact dubla fata de solutia standard. Desi avem aceeasi valoare a rezistentei de contact ca si in cazul 2 solutia este net mai sigura din punct de vedere al probabilitatii de defect.

In concluzie am aratat ca solutia standard este superioara din punct de vedere al rezistentei de contact si al probabilitatii de defect fata de oricare alta varianta de realizare al legaturilor electrice de innadire in axul LEA 20 kV.

La nevoie solutia de prelungire a unor cordite se face utilizand cate doua cleme in paralel la fiecare capat al conductorului utilizat pentru prelungirea corditelor. Solutia evident este mai accesibila financiar decat varianta de inlocuire a coonductorului intr-unul sau in amandoua panourile de intindere adiacente stalpului de intindere unde corditele au ramas prea scurte urmare a unor incidente si necesita prelungire.

Solutia de inlocuire a conductorului poate insa sa nu poata fi evitata daca cel putin una din cordite este atat de scurta incat nu mai permite montarea celor doua cleme de legatura electrica necesare (vezi fig4)

Calitatea contactelor electrice

Sub actiunea aerului conductorul de aluminiu formeaza la suprafata un strat de oxid cu proprietati dielectrice. Daca nu se iau masuri de indepartarea stratului de oxid prin periere si protejare cu vaselina neutra stratul de oxid impiedica realizarea unui contact electric corespunzator.

Aplicand o forta de strangere la suprafata de contact dintre corpul clemei si conductor datorita rugozitatii suprafetelor d econtact are loc o strapungere a stratului de oxid si realizarea unui numar de contacte punctiforme metal-metal

In figura 5 avem detalii ale suprafetelor de contact

Fig 5 suprafete d econtact

Fig 5

In figura 6 avem un grafic care arata dependenta rezistentei d econtact de forta de strangere. Peste o anumita valioare F1 in grafic se observa ca rezistenta de contact atinge un mimin catre care tinde asimptotic “oricat” de mult ar creste forta de strangere.

In exploatare avem o serie mare de incalziri si raciri repetate ale contactelor care determina prin ciclurile de dilatari-contractari ale partilor componente ale contactelor deformari plastice si o slabire continua a fortei de strangere. Exista un prag notat F2 in figura 6 al fortei de strangere peste care rezistenta de contact creste exponential. Este pragul fortei de strangere sub care contactul electric este compromis

Fig 6 rezistenta de contact vs forta de strangere

Fig 6

Simptomele care indică un contact electric defect sunt:

  • înnegrirea locului de contact datorită oxidării sau uzurii prin arc electric
  • încălzirea excesivă a conductoarelor circuitului electric, ceea ce contribuie la înrăutăţirea contactului prin oxidarea accelerata a locului de contact
  • scântei între contacte în timpul cât contactul se afla sub sarcină,
  • întreruperea intermitentă sau definitivă a circuitului

 

SC VOLEINTAL a experimetat mai multe tipuri de contacte AL-AL:, Cu-Cu respectiv Al-Cu cu o solutie de “armare” a conductorului de AL prin intermediul unor saibe de cu.

Prezentam mai jos extras din raportul SC Voleintal descarcat de pe internet de la adresa:

http://volensinstal.ro/conectors/wp-content/uploads/2013/02/Brosura-cu-analiza-ec-06.02.2013.pdf

 

“Pentru a verifica comportarea în timp a diferite moduri de cuplare s-au executat probele

din figura 7 (fig 3 in textul original), în care:

  1. a) – îmbinare clasică cu şurub-piuliţă la aluminiu+aluminiu;
  2. b) – îmbinare clasică cu şurub-piuliţă la aluminiu+cupru;
  3. c) – îmbinare şurub-piuliţă a barelor armate bilateral cu şaibe din cupru;
  4. d) – îmbinare sudată cu element intermediar din cupru.

Fig 7 tipuri de contacte testate

Fig 7

Suruburile au fost strânse, cu cheia dinamometrică, la aceeaşi forţă de 3 daN.

La aceste îmbinări s-a măsurat, la diferite intervale de timp, rezistenţa de contact obţinându-se rezultatele din tabelul 2 şi prezentate grafic în figura 8. Pentru un grad mai mare in valorile masurate, măsurătorile au fost efectuate cu două micro-ohmetre diferite obţinându-se aceleaşi valori.

Măsurătorile iniţiale au confirmat supoziţiile teoretice şi anume:

  1. Rezistenţa de contact cea mai mare o are îmbinarea mecanică Al+Al datorită oxidului de aluminiu de pe suprafeţe;
  2. Rezistenţa de contact pentru Al+Cu este aproximativ la jumătate datorită rezistenţei neglijabile a oxidului de cupru;
  3. Rezistenţa minimă de contact se obţine în cazul probei sudate;
  4. Probele armate au o valoare puţin mai mare a rezistenţei de contact decât a celor sudate datorită contactului mecanic Cu-Cu.

Referitor la evoluţia în timp a rezistenţei electrice de contact, au rezultat următoarele aspecte importante:

  1. Probele sudate pe suprafeţe zimţate au rezistenţa electrică de contact cu o valoare redusă, constantă în timp;
  2. Probele asamblate mecanic prezintă o rezistenţă crescătoare datorită oxidării (corodării) clasice cu viteză descrescătoare;
  3. în cazul cuplului Al+Cu creşterea relativă a rezistenţei de contact este mai importantă decât în cazul Al+Al datorită coroziunii accelerate ca urmare a formării unui cuplu galvanic, aspect semnalat în literatura de specialitate.”

 

 

Tabelul 2

Fig 7 tanelul variatiei rezistentei de contact in timp

fig 8 diagrana rexistenta de contact functie de timp

Fig 8

Figura 8 a fost scopul principal pentru care am citat rezultatele SC VOLEINTAL (si celelate idei sunt valoroase la fel ca si solutia SC Voleinstal de armare a aluminiului utilizand saibe de Cu pentru imbunatatirea calitatii contactelor electrice) deoarece am urmarit sa consolidez ideea ca in timp rezistenta de contact creste, cel putin a contactelor electrice pe conductoarele de aluminiu.

Efectul pelicular:

Fara a intra prea mult in detalii ne reamintim ca printr-un conductor curentul nu este egal distribuit pe sectiunea conductorului ci este concentrat spre suprafata exterioara a conductorului. Realizarea conductoarelor multifilare reprezinta o cale de a “uniformiza” distributia curentului pe suprafata rezultanta a conductorului multifilar creind conditii de repartizare a curentului pe suprafetele exterioare ale fiecarui fir conductor din componenta conductorului multifilar

Pregatirea suprafetelor de contact:

Dupa cum am aratat mai sus orice conductor/clema de aluminiu la contactul neprotejat cu aerul atmosferic oxideaza. In timp stratul de oxid are tendinta sa se ingroase crescand corespunzator si rigiditatea lui dielectrica.

Este de asteptat ca atunci cand vorbim de refacerea legaturilor electrice ale unor cordite in axul LEA 20 kV cu vechime de peste 30 de ani sa vorbim de o “crusta de oxid” compacta extins pe aproape toata suprafata conductoarelor si a clemelor din zona de contact. Probabil ca circulatia curentului se realizeaza printr-un numar redus de contacte punctiforme AL-Al. Avem caderi d etensiune semnificative pe contacte si incalzire adeseori excesiva a contactelor.

Mai mult este posibil ca si stratul urmator de fire de aluminiu care compun conductorul multifilar sa fie oxidat.

La nivelul unei cleme de legatura electrica prin intermediul careia capetele conductoarelor care urmeaza sa se innadesca sunt suprapuse va trebui sa asiguram conditii pentru o circulatie a curentului intre firele conductoare respectiv intre straturile de fire care compun conductorul multifilar. Acest “transit transversal de curent in cestiunea de contact electric din clema presupune o cat mai buna eliminare a oxidului atat de pe stratul exterior de fire dar si in profunzime. Uzual stratul de oxid de aluminiu se elinina cel putin si de pe suprafata exteriaoara a starului 2 de fire prin despletirea primului strat si frecarea cu peria a stratului doi de fire conductoare dupa care reface conductorul multifilar asezand in pozitia initiala firele stratului exterior dupa ce in prelabil au fost frecate cu peria de sarma vezi fig 9 -11. Imediat dupa periere suprafata conductorului s eprotejaza de o noua oxidare printr-un strat de vaselina neutra

fig 9 Perie pentru curatarea conductoarelor

Fig 9

Fig 10 Perie de indepartat oxidul de Al ENSTO

Fig 10 perii de sarma pentru indepartarea oxidului din oferta ENSTO

fig 11 ENSTO perie de sarma V

Fig 11 perii de sarma pentru indepartarea oxidului din oferta ENSTO

Pentru realizarea legaturii electrice, dupa indepartarea stratului de oxid de pe conductor s eva utiliza o clema adecvata de levgatula electrica tip CLEAL sau LPC

Fig 12 MOSDORTER parlel groves tip CLEAL

Fig 12

Asupra clemelor intentionez sa vin cu precizari suplimentare probabil intr-un articol dedicat dupa ce documentez putin problema!

Am inclus in lista bibliografica 3 lucrari mai vechi din litaratura noastra de specialitate care contim multe informatii utile care risca sa se piarda si pe care dupa un timp le vom cauta!

Am dat si cateva link-uri catre lucrari de analiza mai noi care scot in evidenta preocupari si solutii pentru imbunatatirea contactelor electrice.

Bibliografie:

  1. Pavel Vicol, Constantin Cernescu, Stelian Lazar, Constantin Mortun: Constructia liniilor electrice, Editura tehnica 1975
  2. FL 4-80 Constructia LEA 6-20 kV pe stalpi de beton simplu si dublu circuit
  3. 2 FT 38-83 Fisa tehnologica privind revizia LEA de 6-20 kV
  4. VOLEINSTAL rezultate cercetare popularizare solutie tehnica pentru realizarea contactelor electrice pe conductori de AL utilizand piese din CU pentru armate http://volensinstal.ro/conectors/wp-content/uploads/2013/02/Brosura-cu-analiza-ec-06.02.2013.pdf
  5. dumison.au Electrical Transmision & distribution products
  6. Facilities Instructions, Standards, And Techniques Electrical Connections For Power Circuits https://www.usbr.gov/power/data/fist/fist3_3/vol3-3.pdf
  7. Eaton Aluminum — The Other Conductor http://www.eaton.com/ecm/groups/public/@pub/@electrical/documents/content/1143077762513.pdf
  8. Electrical Connectability: Copper versus Aluminum – YouTube Power Cable Acadey Webinar presented by Vern Buchholz, P.Eng. Canadian Copper & Brass Development Association, Copper Alliance https://www.youtube.com/watch?v=ninqsZihz7g
  9. Mosdorfer Parallel groove clamps http://www.kosic.si/attachments/sl/87/Parallel_groove_clamps.pdf

 

Reclame

Delimitarea raspunderii – protectia datelor personale!

10/04/2011

Actualizare 21.06.2018,

Protectia datelor personale este un subiect „cald” care preocupa practic pe toata lumea. Va sugerez sa reduceti la minimum  datele Dvs personale pe care le postati pe blog constienti plecand de la ideea ca ele sunt accesibile oricarui alt utilizator al blogului.

Postati pe blog doar acele informatii personale care nu va deranjeaza ca sunt publice. Daca postati la comentarii adresa de email valida trebuie sa stiti ca de regula nu o folosesc, din cate stiu eu nu poate fi vazuta de alti utilizatori, precis este in baza de date a platformei de comunicare/socializare care gazduieste blogul.

Pe de alta parte, consider ca este o chestiune de „fair play” ca macar prin adresa de email sa stiu ca discut cu o persoana care isi asuma mesajele si nu abuzeaza de „anonimat”!

Uneori, cand natura comentariului o impune, continui discutia pe email direct cu autorul comentariului ca sa aprofundam problema cu detalii care nu este necesar sa fie publice. Securitatea emailurilor si ea este dependenta de atitudinea, resursele companiei/companiilor care gazduiesc/ofera aceste servicii, gratuite!

Sunt cazuri in care intreb locatia/judetul unde mi se semnaleaza o problema pt ca s-ar putea sa cunosc zona sau apreciez ca solutia depinde de practica locala a APL/OD pe are uneori o cunosc. Asta o fac doar pt ca raspunsul sa fie cat mai adecvat pt Dvs respectiv pt imbunatatirea experientei mele.

Dupa aproape 4 ani de experimetare a comunicarii pe blog cu persoane interesate de probleme de energetica simt nevoia sa inserez un scurt articol dedicat „delimitarii raspunderii” acea sectiune  „disclaimer” asociata majoritatii web-site-urilor utilitare.

Postez informatii si dau raspunsuri cu buna credinta. Calitatea acestora depinde insa de acuratetea informatiei primare la care am acces  si/sau dupa caz de gradul in care am reusit sa definesc problema asupra careia mi se cere opinia. De asemenea calitatea opiniilor exprimate de mine este subsumata convingerilor profesionale pe care le am, la un moment dat, asupra unui subiect fara ca aceasta calitate sa corespunda tuturor exigentelor.

Nu in ultimul rand, accept ideea ca anumite opinii exprimate de mine pe blog pot fi gresite.

In timp imi pot schimba opinia asupra unui anumit subiect ca urmare a documetarii suplimetare si/sau accesarii unor noi detalii sau intelegerii mai bune a unui subiect. Este foarte posibil insa sa nu revin asupra unor afirmatii asupra carora mi-am modificat pozitia pur si simplu pentru ca, mai ales in cazul comentariilor, nu tin o evidenta a acestora!

Prin urmare va invit sa utilizati cu discernamant si circumspectie informatiile la care aveti acces pe blog. De preferat sa verificati informatiile din surse mai autorizate!

Raspunderea asupra consecintelor utilizarii informatiilor de pe bog apartine in intregime utilizatorilor  acestor informatii!

Prezentul mesaj are menirea de a constientiza utilizatorii asupra riscului de a utiliza niste informatii gresite si in acest mod sa previn nemultumiri si/sau pagube de orice forma sau cuantum.

Cu stima,

Stoian Constantin

Optiuni strategice de limitare a lungimii circuitelor jt – studiu de caz

09/01/2010

SGC 2002 

Actualizat 19.06.2018

Problematica liniilor eletrice de jt lungi constituie una din provocarile la care trebuie sa raspunda operatorii de distributie (OD) in conditiile cresterii semnificative a sarcinii maxime absorbite de circuitele jt.

Exista o reala preocupare pentru reducerea circuitelor lungi prin lucrari de investitii. De aici si preocuparea de a stabili obiective strategice pentru lungimea maxima a circuitelor jt. Electica Bucuresti a facut pasul spre Ljt cu Lmax de 500 m. Cel putin la nivel de deziderat. Alti operatori si-au stabilit diverse alte repere:

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp,
  • 1000m (pt conductor de 70 mmp)
  • 800 m si probabil etc

Mecanismul prin care s-a ajuns sa trebuie sa fie gestionat un volum impresionant de retele jt lungi (uneori de peste 3 km) l-a constituit extinderea in pasi mici si repetati pe principiul costurilor minime. Acest mecanism inca functioneaza si astazi desi peste o anumita lungime:

  • nu se mai poate asigura protectia oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
  • nu se mai poate asigura calitatea ee
  • cresc impresionant de mult pierderile de ee in Ljt

se pare ca OD nu pot refuza noile racordari care presupun continua extindere (lungire) a circuitelor jt

Atunci cand refuzi unui solicitant solutia de racordare cea mai simpla trebuie sa ai argumente temeinice => OD nu poate refuza utilizatorilor solutia cea mai simpla de racordare! OD are obligatia legala de a finanta lucrraile necesare de intarire RED in amonte de punctul de racordare conf Ord ANRE 59/2013 (actualizare 19.08.2018). In aceste conditii este greu sa sustii ca de la 500m sau 800 m o L jt nu se mai poate extinde si ca solicitantul trebuie sa finateze un post nou de transformare cu tot cu racordul sau de 20 kV si ca pentru asta trebuie sa plateasca mult peste 100000 lei sau sa astepte pana cand OD finateaza el aceste lucrari reducand lungimea circuitelor (text discutabil in unele cazuri se aplica personalizat prevederile Ord 59/2013 si Ord 102/2015 actualizare 19.08.2018) .

Reperele  lungimii maxime trebuie sa fie legate de conditiile de electrosecuritate. Aici OD are acoperire legala. Un circuit  L jt ar trebui sa se poata realiza la lungimea maxima la care se poate asigura sensibilitatea curentului de defect. In aceste conditii utilizand cele mai performante intreruptoare existente pe piata intreruptoarele jt din familia „Modeion” produse de OEZ in Cehia rezulta urmatoarele limite ale lungimii maxime a Ljt pentru care se poate asigura sensibilitatea protectiei la curent de scc (pentru o sarcina maxima simultan absorbita suficient de mare (160 A) ca sa asigure functionarea neperturbata a circuitului stradal):

  • 1500 m pt Ljt realizata cu conductoare torsadate cu sectiunea de 95 mmp (eu recomand 1400 m din considerente de siguranta, in cazurile reale  mai rar avem  sucrcircuite metalice nete) unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A
  • 1000m pt conductor de 70 mmp.  unde avem un curent minim de scc care trebuie intrerupt de protectie de cca 220A

Celelalte aspecte ale calitatii ee care pot fi asociate lungimii unui circuit jt trebuie solutionate de OD fara implicarea clientilor. Daca din ratiuni de asigurare nivel de tensiune normat sunt necesare investitii atunci OD are la dispozitie :

  • multiplicarile de circuite
  • majorarile de sectiune
  • injectii de noi posturi de transformare

sau combinatii ale acestor masuri.

Am analizat 3 cazuri:

  • Cazul 1: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 2: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 800 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 800 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax
  • Cazul 3: Lungimea max avuta in vedere la generarea solutiilor este de 1500 m. Lungimea max acceptata in urma lucarilor si/sau pentru care nu se promoveaza investitii pentru reducere lungime este de 1500 m, Lungimea minima a circuitelor noi sub care se considera nefiresc sa scada  este de 200m Conditia dominanta de acceptare a unei solutii tehnice este data de  = Lmax

Pentru fiecare caz am analizat cate 6 solutii pentru reducerea lungimii Ljt

  1. divizarea circuitului existant in 3 circuite de lungime egala prin injectia dintr-un PT nou
  2. divizarea circuitului existant in 5 circuite de lungime egala prin injectia doua PT noi
  3. divizarea circuitului existant in 7 circuite de lungime egala prin injectia trei PT noi
  4. divizarea circuitului existant in 9 circuite de lungime egala prin injectia patru PT noi
  5. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou pe postul existent ramane un circuit de lungimea maxima normata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) iar capatul se divide in doua circuite de lungimi egale care sunt preluate de PT nou (evident ca exista posibilitatea ca distanta dintre PT ex si PT nou sa poata fi impartita in mod egal [(800+ (Lmax ex-800)/2)/2 respectiv (1500+(Lmax ex-1500)/2)/2].  In analiza pe care am facut-o am pastrat lungimile circuitului rezultate din aplicarea algoritmului declarat.
  6. divizarea circuitului existant in 3 circuite  prin injectia dintr-un PT nou Intre cele doua posturi vom avea cate un circuit de lungimea maxima nrmata (800 m in caz 1 si 2 respectiv 1500m in cazul 3) Iar al doilea circuit al PT nou va fi reprezentat de capatul retelei care ramana dupa preluarea a dublului lungimii normate (1600 m in caz 1 si 2 respectiv 3000m in cazul 3) din circuitul initial pe PTex si respectiv pe PT nou.

Pentru evaluari am mai considerat costuri de 50000 lei/PT nou si 200000 lei/km Lmt comuna cu Ljt. Ca solutie tehnica am acceptat cazul cel mai defavorabil in care suntem obligati ca de la PT existent sa plecam in lungul fiecarui circuit care necesita injectia unui nou post de transformare cu circuit mt comun cu jt. Nu s-au avut in vedere alte lucrari de modernizare a Ljt

In tab 1 avem declarata dimensiunea zonei de retea ajute in vedere 6000 PTA-uri cu 2,5 circuite jt/PT adica cca 15000 de circuite in total cu o dispersie pe lungimi declarata ca ipoteza de lucru in acelasi tabel. Aceasta ipoteza de lucru este esentiala pentru evaluarile facute. Atunci cand se lucreaza pe cazuri reale lungimea circuitelor analizate trebuie sa fie date de intrare certe

Tab1 (pentru a vedea mai bine tabelel si figurile clik pe ele si se deschid in fereastra separata)

afig113

Din tab1 rezulta ca se obtin costuri investitionale minime pentru cazul 3 (Lmax=1500 m, conductor de 95 mmp) celelalte optiuni analizate duc la o crestere a efortului investitional cu pana la 78%

 

Pentru alinierea celor  6000 de PT la cerinta de Lmax = 1500 m sunt necesari 2016 milioane lei adica cca 450 milioane euro.

Daca OD ar investi numai in retelele JT (caz ideal, nerealist) ar reusi sa reduca lungimea  circuitelor jt la maxim 1500 m in cca 10 ani. In realitate actiunea poate ajunge la 30 de ani pentru ca nu se pot mobiliza toate fondurile numai pentru retelele jt.

In cazurile 2 si 3 vorbim de durate ideale de 15-17 ani si de durate realiste de peste 50 de ani.

 

Acete cicluri investitionale uriase ne pot determina sa acceptam concluzia ca trebuie lucrat cu discernamant si trebuie evitate obiectivele strategice arbitrare in ceea ce priveste regucerea/limitarea lungimii maxime a retelelor stradale jt.

 

Probabil ca in stricta corelare cu incarcarea circuitelor jt si cu posibilitatile reale de sustinere a efortului investitionat trenuie stabilite gradual obiective. Un prim pas il constituie limitarea extinederii L jt peste limitele de electrosecuritate si respectiv sa existe de aducere in interiorul acesto limite a cat mai multe din retelele stradale lungi.

Daca vorbim de retele noi atunci este  foarte important ca inca de la inceput sa se aiba in vedere necesitatea fie sa se asigure conditii de indesire ulterioara a PT cu cost minim fie inca de la inceput se asigura densitatea necesara de posturi de transformare care conduce la limitarea lungimii circuitelor jt la valori cat mai mici.

In figura 1 avem un grafic care permite comparatia valorilor solutiilor selectate pentru fiecare caz pe grupe de Lmax existente supuse lucrarilor de investitii. Daca exista flexibilitatea necesara OD poate otimiza costurile: In domeniul lungimilor mari 2300-3000 si peste 3000 solutia V6 (cazul 1)  duce la costuri minime. In zona de lungimi 1800-2000 solutiia V1 (cazul 1). In domeniul lungimilor  1500-800 solutia V1′ ( cazul 2) duce la costuri minime.

Din Pdv al Lmax acceptat valoarea de 1500 m ( cazul 1)  da costuri minime in domemiul circuitelor cu lungimi de peste 1500 m. Aproape evident ca in  cazul circuielor cu lungimi sub 1500 m putem opera numai cu un Lmax mormate/acceptate la validare solutii cu valori <1500m (altfel aici nu ar trebui sa facem lucrari) si in aceasta situatie avem solutia investitionala V1′ care ne da costuri minime.

Fig 1

In Tab 3 avem calculul nr de circuite rezultate in urma lucrarilor de „reducere Lmax” si un calcul al momentelor sarcinilor (am folosit ipoteza ca din fiecare stalp avem 2 bransamente care absorb fiecare simultam 1 kW)

Daca ne intoarcem la tab 1 constatam evident ca cu cat investim mai mult obtinem circuite mai scurte care functioneaza la momente ale sarcinii mai mici

Tab2

tab 2

Tabelele 3, 5 si 7 contin datele solutiilor tehnice de cost minim decelate in baza graficelor din fig 1, 2 si 3

Tab3

Fig2

In tab 4, 6 si 8 avem determinate numarul circuitelor rezultate dupa investitii

Tab4

tab 4

Tab5

 

Fig 3

Tab6

tab  6

Tab7

 

Fig 4

Tab8

tab  8

Urmeaza cate 6 seturi de tabele asociate solutiilor tehnice analizate pentru fiecare caz 1, 2 si 3 care contin ipotezele strategice declarate in prima parte a articolului

Tab9

Tab10

Tab11

Tab12

Tab13

Tab14

Tab15

Tab16

Tab17

Tab18

Tab19

Tab20

Tab21

Tab22

Tab23

Tab24

Tab25

Tab26

Asupra unor caracteristici ale intreruptoarelor jt de CristianS

05/01/2010

 

Prin amabilitatea dlui CristianS avem urmatoarea traducere şi adaptare după “Schneider Electric – Electrical installation guide 2009” – capitolul H referitoare la caracteristicile intreruptoarelor jt.

EIG-H-LV-switchgear

Caracteristicile fundamentale ale întreruptoarelor automate

Ue – tensiunea de utilizare

Tensiunea pentru care întreruptorul a fost proiectat să funcţioneze, în condiţii normale.

In – curentul  nominal

Valoarea maximă a curentului pe care un întreruptor automat, dotat cu un releu de declanşare la supracurent specificat, poate să-l suporte un timp nedefinit, la o temperatură ambiantă stabilită de producător, fără ca temperatura căilor de curent să depăşească o anumită valoare.

Exemplu:

Un întreruptor automat cu In = 125 A pentru o temperatură ambiantă de 40°C este echipat cu un releu de supracurent reglat la 125 A. Acelaşi întreruptor automat poate fi utilizat la valori mai ridicate ale temperaturii ambiante, dacă i se aplică  o corecţie adecvată. Corecţia unui întreruptor automat se realizează, deci, prin reducerea curentului declanşatorului termic. Utilizarea unui releu termic de tip electronic, proiectat să reziste la temperaturi mai ridicate, permit întreruptorului automat, căruia i s-a aplicat corecţia, să funcţioneze la temperaturi ambiante de 60 sau chiar 70°C.

Notă: în norma IEC 60947-2 In definit pentru întreruptoare automate este egal cu Iu pentru aparate electrice, în general, Iu fiind curentul nominal neîntrerupt.

Caracteristici funcţie de dimensiunea carcasei

Unui întreruptor automat ce poate fi dotat cu relee termice de valori reglabile diferite i se poate aloca un curent nominal ce corespunde valorii celui mai ridicat curent de reglaj al releului termic ce i se poate ataşa.

Exemplu:

Un întreruptor automat Compact NSX630A poate fi echipat cu 11 unităţi electronice, diferite,  de declanşare, de la 150 la 630 A. Curentul nominal al întreruptorului este de 630 A.

Ir (Irth) – curentul de reglaj termic

Separat de întreruptoarele automate mici, care sunt uşor de înlocuit, întreruptoarele automate industriale sunt echipate cu relee termice interschimbabile. Mai mult, pentru a adapta un întreruptor automat la cerinţele ridicate de protecţia unui circuit şi pentru a evita necesitatea instalării unor cabluri supradimensionate, releele termice sunt, în general, reglabile. Curentul de reglaj Ir sau Irht (ambele simboluri sunt folosite în mod curent) este valoarea curentului deasupra căreia întreruptorul automat va declanşa. Reprezintă, de asemenea, curentul maxim pe care întreruptorul automat poate să-l tranziteze fără să declanşeze. Valoarea aceasta trebuie să fie mai mare decât curentul maxim al sarcinii, dar mai mic decât curentul maxim suportat de circuit. Releele termice sunt, de obicei, reglabile între 0,7 şi 1 x In dar dispozitivele electronice folosite în acest scop au gama de reglaj mai mare, de obicei 0,4 … 1 x In.

Exemplu:

Un întreruptor automat NSX630N echipat cu un releu termic de 400 A Micrologic 6.3E, reglat la 0,9 va avea un curent de reglaj Ir = 400 x 0,9 = 360 A.

Notă:

Pentru întreruptoarele automate echipate cu relee termice nereglabile Ir = In. Exemplu: pentru întreruptorul automat C60N 20 A, Ir = In = 20 A.

Im  – curentul de reglaj pentru releul electro-magnetic

Releele electromagnetice (instantanee sau cu timp foarte scurt de întârziere) au scopul de a declanşa întreruptorul automat rapid, la apariţia valorilor mari de curent de defect. Pragul de declanşare Im este:

–         cu valoare fixă, stabilită de standarde pentru întreruptoare automate de tip casnic, cum ar fi IEC 60898, sau

fig 1

–         indicate de fabricant, pentru întreruptoare automate industriale, conform standardelor în vigoare, în special IEC 60947 – 2.

Pentru ultima variantă, există o mare varietate de dispozitive de declanşare, care permit utilizatorului să adapteze performanţele de protecţie ale întreruptorului automat cu necesităţile specifice unui receptor dat.

 

 

fig 2

(Ii este curentul de declanşare instantanee la scurt-circuit)

Capacitatea de izolare

Un întreruptor automat se poate folosi pentru izolarea unui circuit dacă îndeplineşte toate condiţiile prescrise pentru un aparat de deconectare (la tensiunea nominală) din standardele aplicabile. În acest caz este definit ca întreruptor automat separator şi este marcat cu simbolul

Fig 3

De exemplu, seriile produse de Schneider: Multi 9, Compact NSX şi Masterpact LV fac parte din această categorie.

Icu – capacitatea de rupere limită, pentru cele industriale (Icn – capacitatea de rupere nominală, pentru domeniul casnic)

Capacitatea de rupere limită a unui întreruptor automat este cea mai mare valoare (prezumată) a curentului pe care întreruptorul este capabil să o întrerupă fără a se defecta. Valoarea curentului menţionat în standarde este valoarea efectivă a componentei de curent alternativ a curentului de defect, deci componenta tranzitorie de curent continuu (care este prezentă întotdeauna în cel mai greu caz de scurt-circuit) este considerată a fi nulă, pentru calcularea valorii standardizate. Această caracteristică nominală Icu/Icn este dată, în mod normal, în kA, valoare efectivă.

            Icu (capacitatea de rupere limită) şi Ics (capacitatea de rupere de serviciu) sunt definite în IEC 60947 – 2, împreună cu un tabel ce stabileşte relaţia între Ics şi Icu pentru diferite categorii de utilizare A (declanşare instantanee) şi B (declanşare temporizată).

Teste pentru verificarea capacităţilor nominale de scurt-circuit ale întreruptoarelor automate sunt stabilite de standarde şi includ:

–         secvenţe de operare, cuprinzând o succesiune de operaţii, de exemplu închideri şi deschideri pe scurt-circuit;

–         defazări ale curentului şi tensiunii. Când curentul este în fază cu tensiunea de alimentare (cos j = 1) întreruperea unui curent este mai uşoară decât la orice alt factor de putere. Întreruperea unui curent la valori mici ale cos j este considerabil mai greu de realizat, un circuit cu cos j nul (teoretic) fiind cel mai dificil caz.

În practică, toţi curenţii  de scurt-circuit din sistemele de alimentare sunt (mai mult sau mai puţin) la factori de putere mici iar standardele se bazează pe valori considerate în mod normal a fi reprezentative pentru majoritatea sistemelor de alimentare. În general, cu câte este mai mare nivelul curentului de defect (la o tensiune dată), cu atât este mai mic factorul de putere al buclei de defect, de exemplu aproape de generatoare sau transformatoare mari.

Tabelul de mai jos reproduce, după IEC 60947 – 2, valorile standardizate ale Icu funcţie de factorul de putere al curentului buclei de defect, pentru întreruptoarele de putere industriale:

Icu cosj
6 kA < Icu £ 10 kA 0.5
10 kA < Icu £20 kA 0.3
20 kA < Icu £ 50 kA 0.25
50 kA < Icu 0.2

 

–         urmare unei secvenţe de test pentru Icu, de tipul deschidere – pauză – închidere/deschidere, alte teste sunt realizate pentru a se verifica faptul că:

o       rezistenţa de izolaţie a dielectricului

o       performanţele de deconectare (izolare) şi

o       corecta funcţionare a protecţiei la supracurent

  • nu au fost afectate de către test.

Alte caracteristici ale întreruptoarelor automate:

Ui – tensiunea nominală de izolare

Este valoarea tensiunii (de obicei > 2 x Ui) la care au fost realizate teste de rezistenţă de izolaţie şi distanţă de conturnare. Valoarea maximă a tensiunii nominale nu trebuie să depăşească tensiunea nominală de izolare (Ue £ Ui).

Uimp –  tensiunea de ţinere la impuls

Această caracteristică exprimă, în kV, valoarea de vârf (de o formă şi polaritate prestabilite) a tensiunii la care echipamentul este capabil să reziste, fără deteriorare, în condiţii de test date. De obicei, pentru întreruptoare automate industriale Uimp = 8 kV, iar pentru cele casnice, Uimp = 6 kV.

Categoria (A sau B) şi Icw – curentul permis de scurtă durată

Conform IEC 60947 – 2 există două tipuri de aparate electrice industriale de joasă tensiune:

–         A, la care nu există o temporizare stabilită în declanşarea dispozitivului „instantaneu” de declanşare la scurt-circuit, după cum se poate vedea în graficul de mai jos. De obicei, acestea sunt întreruptoare automate în carcasă;

fig 4

–         B, la care, pentru a se realiza selectivitatea protecţiei, în raport cu alte întreruptoare automate, pe baza timpului de declanşare, este posibil să se stabilească o temporizare a declanşării, nivelul curentului de scurt-circuit fiind mai mic decât cel al curentului permis de scurtă durată Icw, după cum se poate vedea în figura de mai jos. De obicei, această facilitate apare la întreruptoarele în construcţie deschisă şi pentru unele întreruptoare de putere mare în construcţie închisă. Icw este curentul maxim pe care un întreruptor automat din categoria B îl poate suporta, termic şi electrodinamic, fără să sufere defecţiuni, pentru o perioadă de timp dată de fabricant.

fig 5

Icm – capacitatea de închidere, pe scurt-circuit, nominală

Reprezintă cea mai mare valoare instantanee a curentului pe care întreruptorul automat poate să-l închidă, la tensiunea nominală şi în condiţii specifice. În curent alternativ, această valoare instantanee de vârf este în relaţie cu Icu (capacitatea de rupere limită) prin factorul k, ce depinde de factorul de putere al curentului din bucla de scurt-circuit. În tabelul de mai jos este prezentată, după IEC 60947 – 2, relaţia dintre Icu şi Icm la diferiţi cosj.

Icu cosj Icm = kIcu
6 kA < Icu £ 10 kA 0.5 1.7 x Icu
10 kA < Icu £ 20 kA 0.3 2 x Icu
20 kA < Icu £ 50 kA 0.25 2.1 x Icu
50 kA £ Icu 0.2 2.2 x Icu

 

Exemplu: un întreruptor Masterpact NW08H2 are un Icu de 100 kA. Valoarea de vârf pentru Icm va fi de 100 x 2,2 = 220 kA.

Ics – capacitatea de rupere de serviciu

Capacitatea de rupere limită (Icu) sau nominală (Icn) reprezintă curentul de scurt-circuit maxim pe care un întreruptor automat poate să îl întrerupă fără să se defecteze. Probabilitatea ca un asemenea curent să apară este extrem de mică şi, în condiţii normale, curenţii de scurt-circuit sunt mult mai mici decât capacitatea de rupere limită (Icu). Pe de altă parte, este important ca valori mari ale curenţilor (cu mică probabilitate de apariţie) să fie întrerupţi în condiţii bune astfel ca întreruptorul automat să fie imediat disponibil pentru închidere, după ce defecţiunea a fost înlăturată. Aceasta este cauza pentru care o nouă caracteristică – Ics – a fost creată, pentru întreruptoare industriale, exprimată în procente (25, 50, 75, 100%) din Icu. Secvenţa de teste este următoarea:

–         O – CO – CO (O reprezintă deschiderea, CO reprezintă închiderea urmată de o deschidere)

–         După această secvenţă se fac teste ce verifică dacă întreruptorul automat este în stare bună şi disponibil pentru o utilizare normală.

Pentru întreruptoare automate casnice, Ics = k x Icn. Factorul k se găseşte în IEC 60898, tabelul XIV. În Europa, practica este să se utilizeze un factor K de 100%, deci Ics = Icu.

Declansator OEZ pentru linii electrice lungi cod MTV7

17/12/2009

In cerintele tehnice pentru LEA jt am propus ca circuitele de linie sa se echipeze cu intreruptoare cu In=160A care sa fie capabile sa sesizeze un curent minim de scc de 200A, cu o intarziere a declansarii de 50 ms (aceasta cerinta corespundea curnei de declansare OEZ: MTV8. Lungimea maxima a Ljt conform cerintele tehnice pentru LEA jt este de 1000 m pentru TYIR de 70 mmp si de 1400 m pentru TYIR de 95 mmp. Curentul de scurtcircuit metalic net cu care sunt creditate circuitete de lungimile si sectiunile mentionate mai sus este de cca 220 A.

Nota intreruptorul din fotografie ete echipat cu un alt tip de declansator decat cel  care face obiectul acestui articol!

Exista posibilitatea de a combina carateristicile curbei de declansare OEZ: MTV9 cu cele ale curbei MTV8 si sa obtinem o familie de curbe noi de declansare mai bine adaptata liniilor electrice jt lungi. OEZ a fost receptiv la aceasta propunere si a lansat un nou declansator electromagnetic codificat MTV7. Astfel pentru  intreruptorul cu In=160 putem avea Ir termic=160, I elmg scc min =200A si o intarziere a declansarii de 300 ms (coeficientul de sensibilitate Ks= 200/160=1.25).

In fotografia de mai jos avem un declansator MTV7 Remarcati cele doua suruburi din partea superioara care asigura rapina schimbare a declansatorului. In fapt pentru gana 100A, 160A si 250 A intreruptoarele au circuitele primare dimensionate pentru In=250 A si prin simpla schimbare a declansatoarelor pot deveni intreruptoare cu In= 100A sau 160A sau 250A

Remarcam extinderea domeniului de intarziere a declansarii de la 50 ms in cazul curbelor de declansare MTV8 la 300 ms in cazul curbelor MTV7 (domeniu de reglaj preluat de la declansatoarele MTV9)

Puteti descarca fisierul urmator si veti vedea paginile de catalog care descriu decalnsatorul MTV 7: MTV7_catalogue pages_ declansator personalizat pentru Ljt lungi

In figura alaturata avem un detaliu al panoului de reglaj al unui declansator MTV7:

Va prezint si o curba de declansare MTV7:

Remarcati intarzierea de 300 ms de care am vorbit si curentii de scurcircuit de 125 A  si de 200 A care pot fi vazuti de declansatoarele MTV7 care pot echipa intreruptoare de 100 A respectiv de 160A

Recomand ca in caz de nevoie sa se utilizeze intreruptoare OEZ de 100A echipate cu declansatoare electromagnetice MTV7 pentru echiparea cutiilor de sectionare in cazul Ljt foarte lungi.

MTV7 este un declansator performant adecvat protectiei liniilor jt lungi care asigura:

– sensibilitate la curentii de scurtcircuit specifici liniilor lungi respectiv asigurarea protectiei oamenilor impotriva electrocutarii prin atingere indirecta,
– protectia la suprasarcina a circuitului jt,
– utilizarea capacitatii maxime de distributie a Ljt,
– evitarea declansarilor la pornirea directa a unor motoare de puteri uzuale care pot exista cel putin ocazional in gospodariile alimentate din circuitele stradale,
– evitarea declansarii la scurtcircuite trecatoare care se sting in mai putin de 300 ms,
– bune posibilitati se asigurare a selectivitatii pentru protectii al bransamentelor chiar in cazurile in care se solicita puteri mari de pana la 70 kVA

Pentru detalii privind gama de produse OEZ va recomand accesarea site www.oez.com de unde puteti descarca setul complet de cataloage si un interesant program de calcul de alegere a intreruptoarelor (calcul curenti de scc si caderi de tensiune)

Caracteristici intreruptoare jt

28/11/2009

SGC 2002 Discutia initiata de Dan poate aduce informatii utile mai multor electricieni. Vezi detalii in fotografia de mai jos

  • Dan spune:
    25/11/2009 la 23:46 modificăBuna ziua,
    Va rog sa-mi explicati si mie mai pe larg urmatoarele caracteristici ale unui intrerupator automat:
    – capacitate nominala de inchidere la scurtcircuit Icm
    – capacitate nominala de rupere la scurtcircuit Icu pentru ciclu O-t-CO
    – capacitate nominala de serviciu de rupere la scurtcircuit Ics pentru ciclu O-t-CO-t-CO
    Ce este acel ciclu la un intrerupator?
    Multumesc
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 07:00 modificăSalut Dan,
    N-am mai intalnit notatiile O-t-CO poti sa le definesti? Sau tocmai asta e problema?
    SGC
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:18 modificăNotatiile O-t-CO sunt definite in catalogul general de la Moeller. Nu stiu ce inseamna. Aceste notatii apar la cei doi curenti de scurtcircuit Icu si Ics
  • Dan spune:
    26/11/2009 la 08:19 modificămai bine zis acolo le-am vazut nu ca acolo sunt definite. (greseala de exprimare)
  • stoianconstantin spune:
    26/11/2009 la 18:28 modificăDan,
    Nu vreau sa improvizez. Ar trebui sa ma documentez putin. In perioada asta nu promit nimic pt ca sunt cam ocupat. Sper sa nu neglizez sa o fac cand voi avea timp. Daca reusesc public raspunsul tot aici daca voi constata ca marita voi scrie un articol ref la aceste astecte eventual comparand cu abordarea altor producatori si/sau incercand o paralela cu practica din Romania.
    SGC
  • Dan, astept comentarii!

    10.12.2009:

    stimate domnule Constantin,

    pe pagina „Caracteristici intreruptoare jt” aveti o imagine cuprinzand un text cu privire la definirea caracteristicilor Ics si Icu. am atasat acestui mesaj o traducere in limba romana a textului respectiv. din pacate, nu sunt sigur de exactitatea termenilor din limba romana.

    cu respect,

    CristianS

    Capacitate nominală de rupere, Ics

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat verificat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Ics = o – t – co – t – co, unde:
    o = timpul de deschidere în condiţii de defect
    t = intervalul de timp înainte de re-închidere (nu mai mult decât 3 minute)
    c = închiderea pe un defect.
    După această secvenţă de test, se vor face măsurători ale rezistenţei de izolaţie, temperaturii terminalelor şi supra-curent. Întreruptorul automat trebuie să corespundă anumitor parametri de test pentru a ne asigura că dispozitivul nu a suferit scăderi ale performanţelor şi că poate fi introdus din nou în lucru.

    Capacitate de rupere maximă, Icu

    Pentru a defini această valoare, întreruptorul automat trebuie să fie supus unei secvenţe de test:

    Icu = o – t – co

    După această secvenţă de teste, trebuie să se aplice teste cu privire la rezistenţa de izolaţie şi supra-curent.

    Capacitatea de rupere nominală (Ics) se aplică la defecte de scurt-circuit care pot să apară în practică; în timp de capacitatea de rupere maximă (Icu) este valoarea maximă teoretică  a defectului în instalaţie la punctul de conectare.

    Standardul defineşte raportul dintre cele două valore. Ics va fi indicat ca 25%, 50%, 75% sau 100% din valoarea Icu pentru dispozitive de categoria A şi 50%, 75% sau 100% din Icu pentru dispozitive de categoria B.

    Un întreruptor automat poate rămâne în serviciu după întreruperea unui scurt-circuit cu valoarea de până la valoarea Ics. Oricum, dacă au loc două sau mai multe defecte cu valori între Ics şi Icu, trebuie verificată capacitatea dispozitivului de a funcţiona în continuare.

    LES jt cerinte tehnice

    07/12/2008

    SGC 2002   

    1           Generalitati

    Prin reţeaua de distributie 0.4 kV in cablu (LES jt) se înţelege ansamblul constituit din conductoarele 0.4 kV de constructie speciala (cabluri) pozate subteran si firidele de conexiuni cu ajutorul carora se asigura interconectarea a doua sau mai multe tronsoane de cablu si se racordeaza bransamentele/coloanele spre blocurile de masura si protectie monofazate/trifazate (BMP M/T) din care se alimenteaza cu energie electrica instalatiile interioare ale clientilor.

    Cablurile se pozeaza in santuri sapate in pamant, intr-un strat de nisip cu rol de protectie. Dupa pozarea cablului se astupa santul cu pamant interpunandu-se o folie de plastic, de avertizare, pentru prevenirea deteriorarii cablurilor in cazul unor sapaturi ulterioare pe traseul cablurilor. In portiunile speciale de traseu se asigura  protecţia mecanică a cablurilor prin introducerea lor in tuburi de protectie si alte masuri speciale de protectie.

    Reţele de distrinutie in cablu sunt folosite cu precădere în oraşe dar şi in mediul rural atunci cand trebuie alimentate aceleasi categorii de consumatori si/sau RED jt are aceleasi contrangeri externe :

    ·        alimentarea cu energie electrica a blocurilor de locuinte si/sau a zonelor rezidentiale cu densitate mare.

    ·        alimentarea cu ee a unor consumatori concentrati cu  puteri mai mari decat cele care pot si distribuite prin circuite aeriene.

    ·        alimentarea separata direct din cutiile/tablourile generale de distributie a unor circuite jt la care punctele de delimitare a gestiunii sunt la papucii cablurilor la de la postul de transformare

    ·        in toate cazurile in care distributia energiei electrice prin circuite  LEA nu poate fi folosita datorita capacitatii de distributie limitata sau nu este  avantajos din punct de vedere economic sa se construiasca LEA.

    ·        in toate cazurile in care din ratiuni legate de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de comunicatii constructii si/sau proprietati nu se pot utiliza circuite LEA

    ·        distributia energiei electrice prin retele subterane poate fi impusa si de ratiuni de poluare si/sau de integrare in cadrul urbanistic al zonelor vizate de traseele retelelor de distributie jt

    Posturile de transformare pot alimenta in acelasi timp atat circuite LEA cat si circuite LES corelat cu factorii urbanistici, de mediu, conditiile de exploatare, marimea puterilor absorbite de consumatori, distributia geografica a consumatorilor in zona postului de transformare si tipul de consum care trebuie alimentat.

    Reţeaua de cablu de JT începe cu ieşirea din postul de transformare şi se termină în:

    ·        firide de conexiuni cu LEA

    ·        cleme de racordare directa la LEA

    ·        firide de distributie a iluminatului public montate la baza stalpilor de iluminat public

    ·        firide de distributie stradala la care se racordeaza bransamentele clientilor

    ·        blocuri de masura si protectie BMP T/M

    ·        tablouri generale de distributie de alimentare cu energie electrica la care ne delimitam cu instalatiile interioare ale imobileleor/halelor/spatiilor de productie ale clientilor

    Retelele electrice jt subterane pot coexista cu circuitele LES de medie tensiune (mt) si/sau se pot realiza (poza) simultan cu retelele LES mt.

    Proiectarea lucrarilor in LES jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 si din caietul de sarcini cadru din anexa 2, pesonalizate pentru lucrare prin: datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

    La proiectarea LES jt se va tine cont de optiunile  Operator Distributie  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LES jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

    o       cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

    o       conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

    o       cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

    In raport cu normativele tehnice de constructia LES jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

    In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a LES jt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

    2           TIPURI DE REŢELE ÎN CABLU DE jT DIN PUNCT DE VEDERE AL EXLPOATĂRII (FUNCŢIONĂRII)

    Intro retea jt in cablu intalnim urmatoarele tipuri de tronsoane:

    ·        axul circuitului care asigura distributia enerciei electrice de la punctul de racordare al LES si pana la cel mai indepartat punct de consum/firida de distributie

    ·        derivatii radiale

    ·        bucle cu alte circuite LES

    ·        bransamente

    Derivaţiile sunt de regulă părţi ale reţelei cu secţiune mai mică decât la liniile principale şi sunt folositoare pentru alimentarea cu energie electrică pentru câţiva consumatori.

    Branşamentele sunt părţile terminale ale liniei în cablu de JT cu cea mai mică secţiune şi servesc la racordarea unui consumator respectiv a unui loc de consum. Branşamentul este de regulă terminat în în dulapul de racordare


    Din punct de vedere al topologiei retelei LES jt putem avea urmatoarele configuratii principale:

    ·        circuite LES radiale

    ·        circuite LES care pot fi alimentate de la doua capete cu/fara firide de distributie montate in axul circuitului. Aceste circuite pot fi dimensionate si pentru rezervarea reciproca a barelor posturilor de transformare.

    ·        circuite LES care pot fi alimentate de la 3 sau mai multe capete

    In instalatiile  Operator Distributie  utilizarea „derivatiilor in T“ nu se recomada datorita dificultatilor de depistarea tronasoanelor defecte. In zonele unde s-au realizat acest tip de conexiuni se vor desfiinta cu ocazia primelor lucrari de modernizare si/sau de reparatii.

    Circuitele LES care au posibilitati de buclare vor functiona la schema normala radiale.

    Alimentarea simultana de la doua capete a unui circuit LES va fi permisa pe durate limitate de timp. Alimentarea simultana de la 3 sau mai multe capete a circuitelor LES jt este interzisa.

    Circuitele LES jt cu posibilitati de buclare vor fi fazate. Se atrage atentia asupra defazajelor care pot exista datorita transformatoarelor cu grupe de conexiuni diferite din care se alimenteaza tronsoanele de cablu care se bucleaza

    Buclarea circuitelor LES jt este impusa din ratiuni de crestere a gradului de continuitate in caz de defecte si/sau lucrari programate. La proiectarea unor retele LES jt buclate se va tine cont de:

    ·        starea tehnica a circuitelor LES in situatia in care exista tronsoane vechi de cablu cu stare tehnica precara si care nu pot fi modernizate in etapa respectiva

    ·        nivelul de continuitate contractat cu/asteptat de clienti

    ·        frecventa lucrarilor programate/accidentale in zona respectiva de retea

    ·        posibilitatile de asigurare a protectiei circuitelor LES pe toate configuratiile posibile corelat cu sectiunea, lungimea si inacarcarea circuitelor.

    ·        posibilitatile de asigurare a incadrarii caderii de tensiune la capetele circuitelor LES pe toate configuratiile posibile.

    In documentatii, in cazul retelelor buclate se vor face analize compleze de incarcare, caderi de tensiune si asigurarea protectiei circuitelor in toate configuratiile posibile in care poate functiona zona de retea jt care se bucleaza.

    3           Tipuri constructive de cabluri utilizate in retelele LES jt ale  Operator Distributie

    Clasificarea cablurilor uzuale utilizate in cadrul  Operator Distributie  dupa:

    • modului de de realizare a   învelişului de protecţie mecanică a cablului:
      • cu armatura din banda de OL si manta de protectie din PVC
      • dupa solutia de izolare a conductoarelor cablului jt:
      • cu izolatie şi înveliş din PVC
    • dupa materialul din care este realizat conductorul cabului
      • cabluri din  Al
      • cabluri din Cu în cazuri justificate

    ·              dupa numarul de conductoare ale cablului

    o       cu 2 conductoare

    o       cu 3 conductoare

    o       cu 4 conductoare (de sectiune egala sau cu nulul cu sectiune redusa)

    o       cu 5 conductoare

    ·        dupa modul de pozare reciproca a conductoarelor

    o       cabluri coaxiale (exista cel putin un conductor care dispus circular in jurul celorlalte

    o       conductoare dispuse alaturat in sectiunea cablului

    ·        dupa forma conductorului

    o       conductoare multifilare

    o       conductoare masive rotunde

    o       conductoare masive cu sectiunea „sector de cerc“

    Alegerea tipului de cablu utilizat in reţelele LES jt se face in urma unor analize tehnico economice în conformitate cu standardele  Operator Distributie .

     

    ·        Firide de distributie si canale de cabluri

    Firidele/cutiile/tablourile de disitributie sunt incinte realizate cu gradul necesar de protectie impotriva patrunderii apei, corpurilor straine si animalelor care se pot incuia si care adapostesc punctele de conexiuni ale capetelor de cablui, protectie si/sau de masura.

    Exista o gama destul de larga de criterii de  clasificare. Putem avea:

    ·        firide de interior si de exterior,

    ·        firide realizate din metal sau policarbonat

    ·        firide incastrate in zidarie

    ·        firide pozate aparent pe zidarie

    ·        firide cu fundatie proprie

    ·        firide amplasate pe socluri de beton

    ·        firide amplasate pe stelaje metalice dadicate

    ·        firide radiale cu unul sau mai multe circuite de linie (de racordare a bransamentelor)

    ·        firide cu 2 sau mai multe circuite de retea (buclare) si cu/fara bransamente

    Circuitele de consum (bransamentele) pot avea masura in montaj direct/semidirect amplasata in firida de distributie de retea sau la capatul dinspre consumator intrun BMP M/T sau in cazzul unor instalatii mai vechi direct in tabloul de distributie al imobilului/spatiului de productie al consumatorilor (aceasta solutie nu se mai accepta pentru insatalatiile noi sau modernizate)

    Instalatiile noi se realizeaza cu masura amplasata la posturile de transformare, in firidele de distributie de retea, in FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) si/sau in BMP M/T pozate individual de regula la limita de proprietate.

    Ca si in cazul LEA jt putem avea grupuri de BMP M/T –uri sau firide de distributie care integreaza functiile a mai multor BMP M/T-uri in mai multe variante constructive

    In cladiri cablurile pot fi amplasate canale si puturi de cabluri sau pot fi pozate pe tencuiala direct sau in canalet special dimensionat din material plastic sau metal. Putem avea de asemene rastele matelice cu/fara capace

    Racordarea cablurilor de forta si de bransamente în firidele de conexiuni  se face:

    ·        cu surub in cazurile in care cablurile au montati papuci speciali pentru racordare

    ·        directă, fara papuci, utilizand o gama variata de cleme in „v“,

    Cablurile de distributia energiei electrice se racordeaza utilizand cleme/suruburi dedicare pentru fiecare conductor al cablului. Se interzice conectarea conductoarelor mai multor cabluri pe acelasi surub clema atat pentru conductoarele de faza cat si pentru conductoarele de nul de protectie si a celor de nul de lucru.

     

    4           Mansoane

    In instalatiile  Operator Distributie  se utilizeaza mansoane  termocontractibile cu mărimi 6 – 35, 35 – 95, 70 – 150 şi 95 – 240 mm2  fără conjuctor (unificator). Pentru legatura electrica a conductoarelor  se foloseşte o piesa de conexiune tubulara la care fixarea capetelor de cablu se face prin presare sau prin surub  .

     

    5           Protectia reţelelor în cablu de jt la curenti de defect si suprasarcina

    • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice) este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionare LES jt care are o influenta determinanta in limitarea lungimii circuitelor☺
    • Protectia trebuie să garanteze, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit. 
    • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distributie interioare de la clienti
    • Protectia cablurilor va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Elemente de protectie a LES sunt amplasate în cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare si in firidele de conexiuni
    • Protectia cablurilor va fi stabilita tinand seama si de posibilitatile de buclare cand incarcarile cablurilor pe anumite tronsoane pot creste semnificativ si in aceste cazuri prevaleaza criteriul de sensibilitate la curentii de defect la extremitatile retelei jt ( care poate fi integral in cablu sau mixta LEA/LES)
    • Protectia poate fi asigurata prin sigurante MPR si/sau cu intreruptoare conditia principala de alegere fiind criteriul de sensibilitate la defect coroborat cu necesitatea de a permite utilizarea intr-un grad cat mi mare a capacitatii de distributie a cablului.
    • Protectia circuitelor LES jt trebuie sa asigura si o cat mai buna selectivitate. Acest criteriu necesita o analiza speciala deoarece in cazul retelelor electrice de distributie publica de regula pe calea de curent sunt inseriate mai multe puncte/firide de conexiuni in care s-ar putea amplasa protectii. Daca tinem cont de faptul ca intre doua protectii succesive trebuie sa existe o diferenta de cel putin o treapta de regalj (caz in care selectivitatea trebuie demonstarata pe baza curbelor de ardere/declansare) si/sau de posibilitatile de buclare rezulta ca numarul treptelor succesive in care se poate realiza selectivitatea este limitat. Proiectantul va alege, din considerente de selectivitate, punctele de conexiuni existente pe un cablu in care va amplasa  protectii. In celelalte puncte de conexiuni din ax si/sau dervatii dispunand fie legarea cablurilor direct la bare fie utilizarea unor cutite pentru asigurarea separarii vizibile. Din ratiuni de evitare a costurilor neperformante se interzice utilizarea sigurantelor/intreruptoarelor in axul si pe derivatiile LES daca nu se pot asigura crideriile cumulate de sensibililate si de selectivitate la curentul de defect in aceste cazuri vor fi utilizate numai cutite speciale care sa permita realizarea separatiilor vizibile necesare exploatarii/repararii LES

     

    6           protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

    • LES jt in cadrul  Operator Distributie  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
    • La posturile de transformare la care bara de nul din cutia de distributie este izolata fata de priza de pamant a postului de transformare. Prima legatura la pamant a unui circuit LES jt se realizeaza de regula la prima cutie de conexiuni montata pe cablu. In cazurile de racordare LEA la barele posturilor de transformare printr-un tronson de cablu prima legatura la pamant se realizeaza la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare respectiv.
    • Nulul LES se leaga la pamant la toate cutiile de conexiuni montate pe cablu utilizand atat prize de pamant naturale disponibile in zona de amplasarea cutiei de conexiuni cat si prize de pamant artificiale dimensionate corespunzator
    • Sistemul de legare la pamant a LES jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LES jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul cutiilor de distributie si al conductoarelor intrate in contact cu pamantul pe traseul cablului valori mai mici decat cele periculoase.
    • Sistemul de legare la pamant este constituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
    • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
    •  Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza urmatoarelor reglementari nationale : SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice), 1 RE-Ip 30/90
    • rezistente echivalente ale pp ale unui circuit LES va trebui sa fie sub 4 ohmi.
    • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.

     

    7           REGULI PENTRU DIMENSIONAREA REŢELLOR ÎN CABLU JT

    • Criteriul principal de dimensionare al LES il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LES la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
    • Sectiunea LES se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 95 mmp .
    • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase conform SR HD 60364-4-41:2007-„Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice“ contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
    • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor omogene LES pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES
    • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor mixte care au in ax si/sau pe derivatii tonsoane succesive LES/LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES/LEA
    • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
    • Din considrente de reducerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.


    8           racordarea noilor utilizatori

    Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt

    Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LES jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    o       mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LES jt.

    o       incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LES jt

    o       incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt

    o       mentinerea CPT in limita a maxim 12%

    Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare constau din:

    o       majorari de sectiune

    o       multiplicari de circuite

    o       noi injectii din RED mt

    o       amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

    o       marirea numarului de circuite in cutiile/firidele de distributie pt racordarea noilor consumatori. Se interzice explicit utilizarea pentru racordarea noilor consumatori a punctelor de conexiuni care nu mai au libere circuite pentru racordarea noilor cabluri. Frin fisa de solutie si prin avizul tehnic de racordare se vor prevedea masurile tehnice necesare de marire a numarului de circuire si/sau se vor identifica alte puncte de conexiuni. Neconformitatile constatate in instalatii sunt in responsabilitatea semnatarului ultimei fise de solutie care se refera la punctul respectiv de conexiuni.

    Se va preveni racordarea la circuitele LES jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

    Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

    o       selectivitatea in raport cu protectia LES jt din amonte

    o       sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

    o       conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

    o       protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj si/sau sa se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

    Pentru asigurarea conditiei de sensibilitate a protectia montata in BMP M/T la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului se vor prevedea:

    o       protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

    o       protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  Operator Distributie  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

    Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

    o       numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

    o       prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

    o       limitarea regimului deformant

    Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

    o       asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

    o       valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

    o       evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

    o       limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

    o       limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

    o       reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

    Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

    o       montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

    o       amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT

    o       constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

    De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

    o       accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

    o       BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

    In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

    Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public.

    In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 9 Consolidarea patrimoniala a LES jt).

    Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se va un grup de BMP integrate intr-un FDCP  dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

    9           cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS JT

    Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

    ·       certificatul de urbanism,

    ·       toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,

    ·       toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,

    ·       toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc

    ·       toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate

    ·       toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).

    ·       planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

    In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

    Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional recunoscut de Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara: STEREO 70, pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a  Operator Distributie .

    Acolo unde servitutie induse de existenta LES nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

    10       Obiectivele investitionale pentru LES jt noi si/sau modernizate

    10.1            Reducerea uzura tehnice si morale:

    a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate 

    b        reabilitarea fundatiile/soclurilor cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

    c        reparatea inlocuirea cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

    d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

    10.2            Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

    e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8 % tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

    f  reducerea CPT sub 12%

    g  modernizarea echipamentului PT

    h  sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

    i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

    10.3  Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

    j      asigurarea sensibilitatii  protectiei LES jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

    k      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

    l       se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

    m      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

    10.4  Parametrii limita solicitati.

    m     DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 3%.

    n      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS SR HD 60364-4-41:2007.

    u      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

    v          CPT in situatia proiectata maxim 12%

    LEA jt performante: cerinte tehnice

    07/12/2008

    SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

    1 GENERALITATI

    Retelele (liniile) electrice aeriene (LEA jt) 0.4 kV constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi si cleme prin care energia electrica este preluata din posturile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  OD .

    Din pdv constructiv exista urmatoarele categorii de LEA 0.4 kV aflate in exploarare:

    1. pe stalpi de lemn cu conductoare neizolate

    2. pe stalpi de beton cu conductoare neizolate

    3. pe stalpi de beton cu conductoare TYIR

    4. mixte atat din pdv al stalpilor (beton si lemn) cat si din pdv al conductoarelor (conductor neizolat si conductor TYIR)

    5. pe stalpi de lemn cu conductoare TYIR ( astfel de linii noi, omogene constructiv sunt totusi in volum limitat constituind exceptii)

    In prezent predomina LEA din categoria 2 si este in crestere volumul de LEA din actegoria 3. Volumul de LEA omogene constructiv din categoria 1 este in scadere pronuntata. In general volumul de stalpi de lemn cu vechime de peste 20 de ani este redus nemai constituind obiectul unor actiuni dedicate schimbarii stalpilor de lemn. Aceste tronsoane de LEA pe stalpi de lemn vechi se modernizeaza odata cu intrega retea a unui post de transformare.

    Noi reţele aeriene jt se construiesc atat in mediul rural cat si in cel urban ori de cate ori analiza tehnico economica impune aceasta solutie tehnica. De regula LEA jt se preteaza:

    · in mediu rural unde predomina consumatorii casnici cu gospodarii individuale si mici agenti economici si consumatori sociali (scoli, primarii etc)

    · In mediu urban in zonele rezidentiale cu structura de consum asemanatoare zonelor rurale

    · În cazurile, în care  pozarea cablurilor subterane presupune mari dificultăţi tehnice şi si costuri foarte mari

    LEA jt costituie si suportul pentru retelele aeriene de teleconunicatii si televiziune in cablu. De regula aceste retele apartin altor agenti economici care au contracte de inchiriere a stalpilor.

    Proiectarea lucrarilor in LEA jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 pesonalizate pentru lucrare prin datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

    Pentru achizitia serviciului de proiectare se va utiliza tema de proiectare cadru din anexa 1 personalizata pentru lucrare si caietul de sarcini cadru din anexa 2

    La proiectarea Ljt se va tine cont de optiunile  OD  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LEA jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

    o cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

    o conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

    o cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

    In raport cu normativele tehnice de constructia LEA jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LEA jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

    In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a Ljt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

    2 TiPuri de reţele aeriene jt din punct de vedere al conductoarelor folosite

    Conform acestui punct de vedere împărţim reţelele în:

    · Reţele aeriene cu conductoare izolate torsadate

    · Reţele aeriene jt cu conductoare neizolate

    Noi reţele aeriene cu conductoare neizolate nu se vor mai construi. Conductoare neizolate se pot utiliza doar in cazul unor reparaţii punctuale a LEA existente cu conductoare neizolate nemodernizate .

    Bransamentele aeriene  monofazate se construiesc cu conductoare coaxiale iar bransamentele aeriene trifazate se construiesc cu conductoare torsadate.

    3 Topologia LEA jt

    In structura LEA jt identificam:

    • axul circuitelor
    • derivatii
    • branşamente

    Axul circuitului LEA jt se racordeaza la barele posturilor de transformare si asigura distributia energiei electrice catre cel mai indepartat puct de consum racordat la circuitul respectiv.

    Derivatiile asigura alimentarea unor grupuri de consumatori situati pe strazi si alei adiacente traseului axului LEA jt Derivatiile pot avea sectiuni mai mici decat sectiunea axului daca acest lucru rezulta din dimensionarea LEA si din analiza tehnico economica facuta in cazul documentatiei tehnice. Exista situatii cand LEA jt omogena din pdv al sectiunilor utilizate la ax si la derivatii datorate efectului de scara al comenzii coroborate cu parametii tehnico economici asociati sa fie mai avantajoase decat LEA jt neomogene din pdv al sectiunilor utilizate la constructia axului si a derivatiilor.

    Branşamentele sunt părţi finale ale liniilor jt cu secţiunea cea mai mică, care servesc pentru conectarea unui consumator. Branşamentul se termină de regulă într-un Bloc de Masura si Protectie Monofazat sau Trifazat (BMPM, BMPT).

    Bransamentele vechi s-au realizat fara BMP utilizandu-se firide de bransament (metalice si/sau din ebonita) pentru amplasarea sigurantelor pentru protectia bransamentelor iar montarea contorului, in aceste cazuri, se face in tabloul general de distributie al imobilului situat in interiorul imobilelor alimentate cu energie electrica. Portiunea de bransament situata intre firida de bransament si contor se numeste coloana si este pozata de regula in tub ingropat subtencuiala in peretii imobilului apartinand clientului. Bransamentul, realizat in aceasta solutie, inclusiv coloana este in gestiunea  OD .

    Din pdv al numarului si tipul circuitelor existente pe aceeasi stalpi putem avea:

    · LEA jt simplu circuit

    · LEA jt dublu circuit

    · LEA jt cu circuite multiple (de regula in zona de racordare la posturile de transformare si/sau pe tronsoane de lungime mai redusa)

    · Fiecare din categoriile de mai sus pot fi realizate pe stalpi comuni cu LEA mt

    De regula LEA jt se realizeaza in configuratie radiala. Totusi nu sunt excluse in unele cazuri particulare de posturi de transformare apropiate sa se asigura rezervarea reciproca a barelor jt prin circuite LEA jt care pot fi alimentate de la doua capete.

    Exista in exploatare circuite de iluminat public care in cazul unor LEA jt invecinate, radiale au puncte de aprindere comandate in cascada. In acest caz exista cate un conductor de iluminat public cu capete in doua posturi distincte.

    Retelele noi si cele modernizate se vor realiza in configuratie radiala cu puncte de aprindere a iluminatului public a caror comanda locala se poate seta intrunul din urmatoarele moduri: prin ceas, fotocelula sau manual

    4 BRANŞAMENTE AERIENE JT

    4.1 Specificaţiile branşamentului

    Branşamentul electric se realizeaza in solutia stabilita in avizul tehnic de racordare (ATR) respectand principiile stabilita prin prezenta politica tehnica. Expoatarea bransamentului trebuie facuta in conformitate cu instructiunile tehnice de utilizare puse la dispozitia clientului ca anexa la contractul de distributie.

    Branşamentul electric serveşte la alimentarea cu energie electrica dintro LEA stradala situata de regula pe domeniul public. In conformitate cu ATR bransamentele sunt proprietate CEZ Distrinutie de la clemene de racordare pana la bornele de sarcina ale contoarelor electrice montate in BMP M/T

    Echiparea BMPM /T face obiectul fisei tehnice din anexa 3. In toate cazurile capacul de policarbonat transparent al BMP M/T se  fixeaza cu suruburi si se sigileaza cu sigilii de unica folosinta.

    De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

    o accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

    o BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

    In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

    Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public. In acest caz bransamentul poate fi realizat atat in solutie aeriana ( utilizand consola de acoperis si/sau cui de fizare in zid) cat si in solutie subterana.

    In cazuri justificate tehnico economic se accepta montarea BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament daca acestia se pot amplasa la limita de proprietate. De regula aceasta solutie se va adopta pentru bransamente individuale nefiind excluse cazurile in care solutia se accepta pentru mai multe bransamente derivate din stalpii intermediari de bransament. In toate cazurile de amplasare a BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament se va avea in vedere ca BMP M/T sa fie ferite de lovituri accidentale prin pozitionare corespunzatoare fata de caile de acces. Coloanele bransamentelor in aceste cazuri se pot realiza atat in solutie aeriana, utilizand stalpul intermediar de bransament ca punct de sustinere, cat si in solutie subterana.

    In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 13 Consolidarea patrimoniala a LEA jt).

    4.2 Condiţii tehnice de executie a branşamentelor din LEA jt

    Branşamentul electric, cu respectarea cerintelor de la cap 4.1, se poate realizeaza in urmatoarele variante:

    • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate de regula pe stelaj metalic si racordarea in cablu la LEA jt. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate in cablu cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S. Functie de conditiile locale suportul BMP M/T poate fi incastrat in gard, poate fi asigurat de peretele exterior al cladirilor care se invecineaza cu domeniul public sau poate fi un cofret/firida dedicata bransamentului care sa asigure o protectie sporita inpotriva factorilor meteorologici si/sau un aspect edilitar corespunzator zonei respective.
    • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate pe stalpul intermediar de bransament. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate atat in solutie aeriana cat si in solutie subterana utilizand cabluri armate pt pozare subtera, conductoare TYIR sau conductoare „concentrice“ pt pozare aeriana cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S.
    • cu utilizarea unei console montate pe acoperisul imobilelor de inaltime mica (5-6 m) si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de iesirea din consola, in proprietate, ca exceptie justificata
    • cu utilizarea unor puncte se sprijin incastrate in peretii cladirilor inalte care sa sigure un gabarit de minim 4 m masurat in dreptul punctului de sprijin si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de acet punct  de sprijin, in proprietate, ca exceptie justificata

    Utilizarea stalpilor intermediari este necesara de regula cand LEA se afla pe partea opusa a strazii in raport cu imobilele alimentate si/sau in cazul in care imobilele sunt amplasate la distanta mai mare de limita de proprietate.

    Lungimea bransamentelor este limitata la 70 m. Peste acesta limita se vor prevedea derivatii monofazate/trifazate si prize de pamant artificiale la capetele acestora utilizand conductoare TYIR care vor contine obligatoriu conductorul PEN din Ol-Al 50 mmp

    Portiunea branşamentului de la ultimul punct de susţinere (consolă de acoperiş, consolă de perete) pana la intrarea in BMP trebuie să fie cât mai scurtă. Se interzice inadirea  concuctorului  de bransament si a conductorului coloanei care asigura legatura intre BMP M/T si tabloul general de distributie al imobilului trebuie sa fie continuie La introducerea conductorului de bransament si a coloanelor în zidărie trebuie să fie luate măsuri împotriva pătrunderii apei.

    Constructia bransamentelor este reglementata de un normativ asimilat de ANRE si inclus in Catalogul National Prescriptiilor si Normativelor Tehnice Energetice PE 155/1992 care contine indrumari tehnice cu caracter general. In raport cu acest normativ preleveaza prevederile prezentei politici tehnice

    In situatia in care dintrun stalp al LEA jt este necesar sa se derive mai mult de 3 bransamente se pot utiliza cutii de derivatie pentru realizarea conexiunii la aceste bransamente.

    Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se vor utiliza mai multe BMP individuale sau un grup de BMP integrate intr-un ansamblu numit FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

    Protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj sau se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

    Protectia montata in BMP M/T trebuie sa fie sensibila la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului. Pentru acesta se vor prevedea:

    o protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

    o protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  OD  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

    Secţiunea minimă a conductoarelor de branşament este Al 2×16 mm² pentru bransamentele monofazate si Al 3*25 +25 mmp pentru bransamentele trifazate


    5 CONDUCTOARE ALE REŢELELOR AERIENE JT

    • Conductoarele  utilizate pentru reţele aeriene jt sunt de tipul TYIR cu nul purtator. Conductoarele de faza si cele pentru iluminatul public sunt din Al multifilar de diferite sectiuni cu izolatie din PVC, iar nulul purtator este din Ol-AL avand sectiunea de 50 mmp, cu izolatie din PVC
    • Conductoare din aluminiu neizolat nu se mai utilieaza la retelele noi si nici la modernizarea retelelor existente. Se permite utilizarea conductorului de aluminiu neizolat numai la reparatii de mica amploare a retelelor exixtente.cu un cablu purtător de oţel şi doar pentru reparaţii parţiale şi devieri ale reţelelor aeriene jt.
    • Sectiunea minima a conductoarelor de  LEA jt va fi de 70 mmp pentu o lungime maxima a circuitului de 1000 m. Daca lungimea circuitului este mai mare de 1000 m sau se preconizeaza ca se  poate ajunge pana la maxim 1400 m sectiunea LEA jt va fi de 95 mmp
    • Circuitele stradale modernizate si cele nou construite nu vor contine conductoarele de iluminat public.
    • In situatia retelelor modernizate pot fi prevazute pe cheltuiala  OD  circuite de iluminat public distincte fata de cale de forta in solutie monofazata si/sau trifazata functie de incarcarea preconizata. Aceste circuite se vor realiza:
      • daca exista acceptul administratiei locale de cumparare ulterioara, cel putin la valoarea neamortizata, a circuitelor de iluminat public in conformitate cu prevederile legii
      • numai pe tronsoanele de retea stradala pe care a existat inainte de modernizare iluminat public si numai daca iluminatul public a funtionat minim 6 luni pe an inainte de data demararii studiului de fezabilitate
      • intentia de modernizare a LEA jt care va afecta solutia de realizare a circuitelor de iluminat public va fi notifivata administratiei locale imediat dupa aprobarea programului de investitii pentru anul urmator prin grija Serviciilor Strategie si dezvoltare
    • In cazul retelelor noi circuitele de iluminat public vor fi finatate in baza avizelor tehnice de racordare de catre adminstratiile publice locale si/sau de catre alti operatori autorizati pentru prestarea serviciului de iluminat public
    • Dimensionarea circuitelor de iluminat public se face dupa criteriul asigurarii sensibilitatii la curentul de scurtcircuit minim la extremitatea circuitului si se verifica la incadrarea in caderea maxim admisibila a tensiunii la incarcarea maxim preconizata cu lampi de iluminat public.
    • Proiectantul va avea in vedere reducerea numarului de sectionari (inadiri) ale conductorului in axul retelelor stradale. In acest sens va avea in vedere ca sectionarea conductorului sa se faca numai in locurile stabilitae in proiect urmarind sa realizeze tronsoane de minim 400 ml fara sectionarea conductorului. Derivatiile de regula vor fi realizate fara intreruperea conductorului.
    • In cazul retelelor  jt amplasate la drumurile natioanale se vor prevedea circuite pe ambele parti ale DN  daca exista clienti pe ambele parti ale DN luand in considerare faptul ca se interzice treversarea aeriana, cu bransamente a DN.
    • Se vor realiza de asemenea circuite pe ambele parti ale celorlalte categorii de drumuri daca numarul bransamentelor care traverseaza drumul depaseste 20 buc/km

    6 Stalpi si console utilizate in LEA jt

    • stâlpi pentru construcţia liniilor aeriene se utilizează de beton, de lemn, de oţel
      • Stâlpi de beton se utilizează din beton de tip SE 4, SE 10, SE 11 recomandati pentru mediul rural si tip SC 1001 SC 10002 si SC 10005 recomandati pentru mediul urban. Stalpii au inaltimi cuprinse intre 10 si 11.2 m iar momentele capabile variaza intre 825 daNm si 10940 daNm. Fundatiile pentru stâlpii de beton se propun în funcţie de tipul stâlpului de beton, de rolul lui in linie, de incarcarea cu circuite  şi de capacitate de încârcare a solului. Vârfurile stâlpilor centrifugati tip SC se protejeză împotriva pătrunderii apei cu capace de plastic sau prin opturarea golului cu dop de beton. Armăturile de susţinere se fixează pe stâlpi prin legare cu bride sau prin buloane fixate in gaurile dedicate precticate din fabricatie in satlp. Stâlpii de beton formează în perioada actuală o parte decisivă din toate construcţiile de susţinere de linii jt.
      • Stâlpi de lemn se utilizează ca suporturi ale liniilor electrice în locuri inaccesibile pentru mecanizare pentru amplasarea stâlpilor de beton, în locuri protejate ale zonelor peisagistice şi ale parcurilor naţionale, în localităţi unde autorităţile teritoriale solicită respectarea caracterului peisajului. Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare,capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor el. utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.
      • Stâlpi de tablă de oţel se pot  utiliza pentru construcţia liniilor electrice în anumite zone unde celelalte tipuri de stalpi nu pot fi utilizate. Stâlpii sunt sudaţi din tablă de oţel. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală Protecţia împotriva coroziunii este realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor de tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă lungă. Faţă de stâlpii de lemn şi de beton durata de viaţă este mai mult decât dublă. Fixarea armăturilor se realizează prin înşurubarea bolţurilor în deschizături, care o să fie asigurate pe baza specificaţiilor de către producători. Date caracteristice ale stâlpilor de tablă de oţel sunt încălcare nominală, lungime, diametru al bulonului, diametru al capătului. Stâlpii de tablă de oţel fixeaza prin buloane in fundatii de beton.
    • Console de acoperiş sunt tuburi din oţel fixate în construcţiile clădirilor, se utilizează acolo, unde este necesară majorarea înălţimii de suspensie a conductoarelor. În cazul, în care sunt supuse la tractiuni orizontale se creşte stabilitatea lor cu suporturi şi armături  suplimentare
    • console pentru incastrare in zid sunt profiluri de oţel fixate în construcţiile clădirilor
    • Consolele de acoperiş şi consolele cele incastrate in zid se utilizează ca puncte de susţinere doar pentru branşamente la consumatori. Se interzice in mod explicit utilizarea consolelor de bransament pentru sustinerea altor retele (radioficare,telefonie, FO, etc ) sau diverse obiecte (antene radio, antene de receptie Tv, antene de Tv prin satelit etc)

    7 utilizarea Stalpilor LEA jt pentru montarea echipamentelor si retelelor tertilor

    Cu acordul operatorului reţelei aeriene jt este posibil ca pe stalpii retelelor să se amplaseze diverse retele de telecominicatii si date şi corpuri de iluminat ale iluminatului public, radiodifuziune publică etc.. Echipamentele entităţilor străine trebuie să fie întotdeauna separate din punct de vedere al proprietăţii.

    Autorizarea montarii altor echipamente/circuite se face cu un studiu de rezistenta menanica prealabil sau este permisa numai in zone special dimensionate si/sau verificate si aprobate in prealabil pentru respectivele utilizari. De exemplu in cazul stalpilor  utilizati pentru publicitate stradala cu bannere amplasate deasupra strazilor fie vor fi realizate locatii inca din faza de proiectare in zone cu vad fie vor fi identificate perechi de stalpi speciali care vor fi verificate daca corespund din punct de vedere mecanic pentru amplasarea de bannere publicitare.

    Se interzice in mod expres amplasarea banerelor publicitare deasupra strazilor cu ancorare daca acest lucru impune utilizarea cel putin a unui stalp de sustinere tip SE4, SC10001 sau un stalp metalic de sustinere de iluminat public.

    La montarea iluminatului public, circuitele stradale de forta utilizate pentru distributia energiei electrice vor avea  patru conductoare şi vor fi independente de circuitele de iluminat public. Corpurile de iluminat vor fi amplasate pe stalpii retelei stradale 0.4 kV ale liniilor de distribuţie şi vor fi conectate la circuitele dedicate iluminatului public.

    Operatorul de reţea jt va atenţiona solicitantul asupra obligaţiei de a demonta eventual muta echipamentul în cazul ajustărilor şi a reconstrucţiilor de reţea.

    8 armături si cleme utilizate la executia LEA jt

    Pentru conductoare izolate:

    • Console de intindere si de derivatie
    • Console de sustinere fixate cu bride sau cu prezoane
    • Cleme pentru legaturile de intindre terminale si in aliniament care permit legaturi fara intreruperea continuitatii conductorului. Vor fi utilizate cleme tip CLAMI. La iesirea din posturile de transformare vor fi utilizate in mod obligatoriu cleme de intindere fara intreruperea conductorului care asigura si refacerea izolatiei nulului
    • Cleme pentru legaturile electrice sunt componente esentiale in asigurarea performantelor retelelor electrice si din acest motiv vor avea parametrii constructiv si functionali descrisi in anexa 4 Principalele caracteristici vor fi: curent nominal in regim de durata minim 250A in ax, derivatii si la bransamente, montare prin perforarea izolatiei, surub dinamometric metalic, sistem elestic pentru compensarea curgerii conductorului la locul de amplasare a clemei, carcasa  din polietilena rezistente la ultraviolete, stabilitate dinamica si termica la curentul de scurcircuit de minim 6 kA/0,7s temperatura minima admisa  pentru instalare -20°C,  temperatura mediului ambiant in exploatare normala -30°C  +95°C , rigiditate dielectrica 6 kV/50 Hz/1 min.

    Pentru conductoare neizolate :

    • Console de oţel pentru coronamente orizontale/verticale cu unul sau mai multe circuite
    • Izolatoare susţinătoare şi de intindere de porţelan
    • Suporti drepti si curbi pentru izolatoarele de sustinere
    • cleme pentru legaturile electrice in ax derivatii si pentru racordarea bransamentelor

    9 protectia reţelelor aeriene jt

    • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionale LEA jt
    • Protectia trebuie să garanteze de semenea, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit.
    • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distribuite interioare de la clienti
    • In cazul circuitelor care pot ajunge pana la 1000 m (pt retelele cu sestiunea de 70 mmp, I scc min = 220 A) si pana la 1400 ml m (pt retelele cu sestiunea de 95 mmp, I scc min = 220 A) se vor utiliza intreruptoare cu In = 160 A si cu coeficientul de sensibilitate (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) de 1.25, cu posibilitati de temporizare de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate, pentru desensibilizarea la scurtcircuite trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice. Aceste intreruptoare vor asigura protectia LEA, pe intrega lungime, prin intreruperea oricarui tip de curent de defect  in maxim 3 secunde.
    • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Pentru LEAjt stradale scurte se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR treapta minima care se poate monta in CD a PTA va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Ori de cate ori conditia de desensibiliare a protectiei LEA jt in raport cu sarcina maxima de minim 30% nu se poate realiza se vor prevedea circuite suplimentare
    • In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si de cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.
    • Cutiile de selectivitate se vor monta la o inaltime de 1.60 m, masurata intre sol si marginea inferioara, care sa asigure posibilitatea manevrarii de la sol a intreruptorului.


    10 protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

    • LEA jt in cadrul  OD  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
    • La posturile de transformare care au bara de nul din cutia de distributie izolata fata de priza de pamant a postului de transformare prima legatura la pamant a unui circuit LEA jt se realizeaza de regula la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea zonelor de influenta a prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare.
    • Sistemul de legare la pamant a LEA jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LEA jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul stalpilor si al conductoarelor cazute la pamant la valori mai mici decat cele periculoase.
    • Sistemul de legare la pamant este costituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
    • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
    • Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza SR HD 60364-4-41:2007 si a instructiunii 1 RE-Ip 30/90
    • Legatura nulului retelei la priza de pamant la stalpii de intindere in aliniament si terminali prevazuti cu pp artificiale  se va face atat la priza de pamant naturala a stapului, prin armatura stalpului,  cat si la priza de pamant artificiala  printr-un conductor separat montat in acest scop.
    • De regula in LEA jt realizata cu conductoare torsadate nulul retelei se va lega la pamant numai la stalpii prevazuti cu prize de pamant artificiale. In cazuri obligare de rezistivitatea solului cand se justifica economic, se poate prevedea legarea nulului la toate prizele naturale ale stalpilor daca aceasta masura conduce la realizarea unei rezistente echivalente ale pp sub 4 ohmi.
    • In cazul LEA jt comun cu LEA mt se vor prevedea pp la fiecare stalp comune atat pt circuitul mt cat si pentru cel jt.
    • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.
    • Prizele de pamat utilizate in  OD  vor fi realizate din otel zincat la cald. De regula se vor utiliza prize de pamant tipizate iar la nevoie in cazul solurilor cu rezistivitate ridicara se vor proiecta prize de pamant adecvate


    11 protecţia împotriva supratensiunii ATMOSFERICe şi a trăsnetelor

    • Reţelele jt se exploatează cu un neutrul  legat la pământ in schema de tip TNC-S. In reteaua jt se vor amplasa descarcatoare clasa A avand curentul nominal de descărcare de 10kA, clasă energetică 1. Se utilizează varianta constructiva  cu disconector, care la suprasarcină va deconecta firul de legatura la priza de pamant. Eventuale deteriorări ale descarcatoarelor vor putea sa fie constatate prin inspectii vizuale de la sol.
    • Amplasarea descarcatoarelor  în reţele jt: se realizează în conformitate cu   1 Lj-I85-87 conform urmatoarelor  reguli:

    · in tablouri de distribuţie 0,4 kV, la transformator mt/jt sau la primii stalpi pe fiecare circuit

    · in reţea aeriană: la fiecare 500m si la capătul liniilor deviate mai lungi decât 200m.

    · descarcatoarele  cu deconectare automată de la sursă vor fi montate pe toate conductoarele de faza ale retelei aeriene  fiind legate la priza de pamant artificiala la care este legat si conductorul PEN al circuitului. Pentru conectare la priza de pamant se vor utiliza conductoare cât mai scurte legate direct la conductorul de coborare la priza de pamant prin suruburi/cleme individuale. SE admite lagarea la o placuta de borne comuna grupului de descarcatoare montat pe un stalp, acesta fiind ferm legata printro clema de legatura electrica care asigura o stanbilitate dinamica si termica de minim 6 kA/0,7s

    · branşamente care deviază de la linii aeriene jt nu trebuie protejate cu fire de scurgere de supratensiune dacă lungimea lor nu depăşeşte 200m (se reaminteste faptul ca prezenta norma limiteaza la 70 m lungimea bransamentelor).

    12 reguli pentru DIMENsionarea reţelelor aeriene jt

    • Criteriul principal de dimensionare al LEA il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
    • Sectiunea LEA se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 70 mmp pentru lungimi care se proiecteaza si/sau se prognozeaza ca pot ajunge in etape diferite de dezvoltare a LEA jt pana la 1000m. Respectiv sectiunea LEA va fi de 95 mmp daca lungimea LEA jt se prognozeaza ca poate depasi 1000 m pana la maxim 1400 ml
    • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase (vezi STAS 12604/2 si SR HD 60364-4-41:2007) contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
    • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LEA
    • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
    • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
    • Se va sigura mentinerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
    • Se va sigura prin calcule de dimensionare mecanica alegerea stalpilor utilizati.
    • Conductoarele dimensionate si verificate dupa criterii de natura electrica vor fi supuse verificarilor de rezistenta mecanica.

    13 racordarea noilor utilizatori

    Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA jt

    Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

      • mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LEA jt.
      • incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LEA jt
      • incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt
      • mentinerea CPT in limita a maxim 12%
      • mentinerea lungimii maxime a circuitului LEA jt de 1000 m pt conductorul de 70 mmp si 1400 m pt conductorul de 95 mmp

    Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare constau din:

    o majorari de sectiune

    o multiplicari de circuite

    o noi injectii din LEA mt

    o amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

    o marirea numarului de circuite in cutiile de distributie pt racordarea noilor consumatori

    Se va preveni racordarea la circuitele LEA jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

    Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

    o selectivitatea in raport cu protectia LEA jt

    o sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

    o conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

    Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

    o numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

    o prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

    o limitarea regimului deformant

    Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

    o asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

    o valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

    o evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

    o limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

    o limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

    o reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

    Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

    o montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

    o amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT si/sau pe primul stalp al LEA jt

    o constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

    14 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea JT

    Proiectantul va obţine in numele  OD  si va include in documentatie:

      • certificatul de urbanism,
      • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
      • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
      • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
      • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
      • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
      • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

    In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

    Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  OD  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  OD  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

    15 Monitorizarea calitatii energiei electrice

    In cazul relelelor jt noi sau modernizate in cutia de distributie vor fi amplasate echipamente de nonitorizarea calitatii electrice care vor asigura inregistrarea electronica a curbele de sarcina pe fiecare circuit si pe circuitul general si respectiv vor intregistra valoarea efectiva a tensiunii pe barele postului de transformare.

    La capetele circuitelor jt se vor monta inregistratoare de tensiune trifazate. Acestea vor fi amplasate intrun BMP dedicat amplasat in paralel cu ultimul bransament, la limita de proprietate. In documentatia tehnica vor fi identificate necesitatile concrete de monitorizate a tensiunii la capetele circuitelor la care se previzioneaza sunt conditii favorabile aparititie in timp a neconformitatilor in raport cu standardul de performata a activitatii de distributia energiei electrice:

    o lungimi mari fata de postul de transformare

    o numar mare de clienti

    o dinamica ridicata a sarcinii consumatorilor existenti

    o posibilitati de indesirea punctelor de consum pe traseul lea jt

    Frecventa citirii marimilor inregistrate se sa stabili in proiectul dedicat monitorizarii calitatii energiei electrice

    De la caz la caz in exploatare se poate dispune fie montarea de noi puncte fixe de monitorizarea tensiunii la capetele de retele fie realizarea monitorizarii prin montarea temporara a unor inregistratoare mobile gazduite de regula in instalatiile interioare ale clientilor

    16 Obiectivele investitionale la proiectarea LEA jt (dupa caz retele noi sau modernizate)

    16.1 reducerea uzura tehnice si morale:

    a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate

    b        indreptarea stalpilor inclinati

    c        reabilitarea fundatiile deteriorate

    d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

    16.2 Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

    e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8% tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

    f  reducerea CPT sub 12%

    g      se va asigura protectia LEA jt la supratensiuni atmosferice

    h  modernizarea echipamentului PTA

    i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

    j      sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

    16.3 Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

    k      asigurarea sensibilitatii  protectiei LEA jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

    l      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

    m     se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

    n      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

    16.4 Imbunatatirea indicatorilor de performanta privind calitatea energiei electrice

    o        se vor lua masuri pentru reducerea probabilitatii de defect in LEA JT prin inlocuirea stalpilor necorespunzatori, trecerea conductoarelor in TYIR si redimensionarea si inlocuirea clemelor de legatura si derivatie electrica

    p    investitia va asigura conditiile necesare pentru reducerea costurilor de mentenanta si exploatare (costuri operationale) inclusiv prin lucrari de realizare a culoarelor de siguranta

    16.5 Parametrii limita solicitati.

    t DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 8%.

    u      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS 12604.

    v      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

    x      CPT in situatia proiectata maxim 12%

    Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

    30/01/2008

    Rusu,calugaru,Stoian         Una din problemele care trebuie administrate in RED o constituie existenta unui volum important de LEA jt cu lungimi mari ale circuitelor. O astfel de LEA de cele mai multe ori nu asigura o calitate corespunzatoare a nivelului tensiunii si si in plus nu sunt protejate corespunzator.

                Regimul de exploatare a LEA jt lungi este de asemenea necorespunzator din punct de vedere economic.

                 In fisierul PowerPoint atasat prezentam modul in care lungimea circuitelor jt influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie.

    Interpretarea rezultatelor sondajului de opinie referitor la protectia LEA jt prin sigurante MPR

    30/01/2008

    SGC 2002      

                 Rezultatele sondajului de opinie sunt prezentate in tabelele 1-15 postate intr-un articol separat pentru a putea fi citit in paralel  la care se adauga informatiile (tabelul 16) despre numarul de circuite 0.4 kV pe trepte de lungime maxima si respectiv sinteza consumului multianual de sigurate MPR din tabelul 17 Consumul de sigurante MPR>200A il asociem mai degraba retelelor subterane alimentate din PTCZ.

     Daca coroboram datele din tabelul 17 cu raspunsul la intrebarea nr.1 privitoare la valoarea curentului nominal al MPR intalnita cu probabilitate  mai mare in CD a PTA constatam ca in instalatii gama uzuala de sigurante este cuprinsa intre 80 -160A.                                  

     In

    Consum MPR     Rasuns la chestionar  
    80 A 7860 buc 11,1 %     25%  
    100A 9094 buc 12,8 %     31%  
    125A 9785 buc 13,8 %     1%  
    160A 10173 buc 14,4 %     21%  
    200 A 8640 buc 12,2 %     Ф  
        64,3%        78 %  

                     Din tabelul 17 remarcam ca ponderea cumulata  a sigurantelor < 80 A, consumate, este in fiecare an de cca 10 % din numaru total de sigurante MPR comsumate ceea ce ne permite sa afirmam ca sunt relativ rare  circuitele echipate cu sigurante  < 80 A.  

              Daca aprofundam analiza , constatam ca circuitele echipate cu sigurante de 50 A sunt extrem de rare sau cu o rata de deranjamente extrem de scazuta deoarece ponderea consumului de astfel de sigurante este de cca 0,4 ÷0,6 % din total. Cum datele disponibile se refera la intreg consumul nefiind diferentiate pe LEA, LES sau PTA, PTCZ,  personal inclin sa cred ca in mod real avem foarte putine circuite de linie protejate cu sigurante MPR de 50A.  

              Aceasta concluzie se sustine si cu raspunsurile primite la intrebarile 1,2,4 si 15 din sondajul de opinie. Astfel :

     ·        din tab 1 rezulta  ca personalul SO considera ca in CD PTA vom gasi cu probabilitate mai ridicata sigurante in plaja 63-250 A

    ·        din tab 2 rezulta ca in doar 2,8% din optiuni se utilizeaza siguranta de 50A

    ·        din tab 4 rezulta ca in doar 13.3% din cazuri un circuit este creditat cu sarcina maxima de 50 A in timp ce sarcina de 100A primeste 40% din voturi

    ·        tot din  tabelul 4 rezulta ca personalul SO are tendinta de a utiliza in proportie de 91,2% sigurante din gama 80-200 A pentru protectia unui circuit cu 50 abonati casnici. 

     80 A

      24,8 %
    100A   37,7 %
    125A   11,2 %
    160A   13,3 %
    200 A   4,2 %
        91,2 %

       ·        din tab 15 rezulta ca in doar 5,4% din optiuni s-ar adopta siguranta de 50A  

               Un rezultat surprinzator legat de intrebarea directa pusa in chestionar (vezi tabel.15) privitor la inlocuirea unei sigurante MPR gasita arsa cu una de 100 A nu am prmit nici un vot. Probabil acest lucru este justificat prin complexitatea optiunilor (cred ca aici avem o problema legata de performanta chestionarului, probabil ca trebuiau formulate 2-3 intrebari distincte, mai omogene).  

         Consider ca cele de mai sus ne permit sa formulam urmatoarele concluzii : 

    1.     In instalatii avem relativ putine circuite protejate cu sigurante MPR ≤50A 

    2.     Din ratiuni legate de sensibilizarea la sarcina maxima , sigurantele ajung sa polarizeze in zona 80 ÷ 200A. 

    3.     Siguranta MPR cel mai des intalnita este cea de 100A. 

                 Personalul SO sustine in proportie de 83.8% ca necesitatea  asigurarii sensibilitatii protectiilor poate impune realizarea unui nou PT ( vezi raspunsurile la intrebarea 7).

    Raspunsurile la intrebarea 9 dovedesc ca  personalul SO cunoaste si justificarea amplasarii cutiilor de selectivitate. Din ratiuni practice se recomanda evitarea utilizarii lor si chiar sunt convins ca soarta lor este sa ajunga sa fie suntate. Consideram ca explicatia suntarii cutiilor de selectivitate rezulta din alegerea nepotrivita in raport cu sarcina a valorii protectiilor .

                  Raspunsuri  clare am primit la intrebarile 6 si 8. Putem trage concluzia ca fiecare electrician SO a intalnit cel putin o situatie de scurtcircuit permanent si cel putin un conductor sub tensiune cazut la pamant.In privinta distantei fata de PT a scurtcircuitului permanent ,respectiv a conductorului sub tensiune cazut la pamant, avem repetate cazuri incepand cu distanta de 300m. Domina cazurile la care distanta este 1000m.

            Din tab 10 rezulta ca 82% din raspunsuri considera scurtcircuitul ca fiind cauza dominanta a arderii sigurantelor.  Din tab 16 rezulta ca 56% din circuitele 0.4 kv sunt mai lungi de 1 km. Mai mult decat atat 36% din circuite le modernizate raman mai lungi de 1 km si dupa lucrarile de modernizare. In aceste conditii curentii de scurtcircuit la extremitatile circiutelor mai lungi de 1 km sunt cuprinsi in plaja 70A – 200A. 

                    Coroborand datele din tab 10 si tab 16 si tinand cont  ca sigurante MPR utilizate in instalatii sunt in plaja 80A – 200A rezulta ca un procent important de circuite are protectia prin sigurante MPR nu este sensibila la curentii de scurtcircuit in ultimele 2/3 din lungimea acestora .

                 Daca este adevarata observatia personalului SO ca in 82% din cazuri siguranta arsa este insotita de identificarea  unui scurtcircuit in retea atunci : 

    ·        fie scurtcircuitele sunt polarizate in apropierea transformatoarelor in zona de sensibilitate a sigurantelor MPR

    ·        fie avem de fapt scurtcircuite de durata care persista mai mult de 3 secunde uneori zeci de ore. Aceste scurtcircuite sunt situate de regula la distante mai mari de 500 m de postul de transformare in ultimele 2/3 ale LEA in afara zonei de sensibilitate a protectiilor

               Consideram ca ideea existentei mai multor scurtcircuite in afara zonei protejate de sigurantele MPR existente in CD a PTA  este sustinuta prin urmatoarele argumente practice :

     ·        de regula in imediata apropiere a PTA starea tehnica a retelelor 0.4 kV este in mod real cea mai buna

    ·        orice scurtcircuit in aceasta zona este violent producand arderea sigurantei in timp scurt dar si reactii din partea locuitorilor din zona la efectele acustice si vizuale care insotesc scurtcircuitele apropiate de PTA.

    ·        din datele prezentate in tab 2 rezulta ca din 644 de optiuni de echipare a unor circuite cu protectii doar in 7% s-au ales variante de echipare sensibile la curentii de scurtcircuit de la capetele retelei. 

                   Neasigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de scurtcircuit este insotita de urmatoarele neajunsuri : 

    ·        riscuri sporite de accidentare prin electrocutare prin atingere indirecta. Aceste riscuri sunt cu atat mai mari cu cat de regula LEA jt sunt amplasate in zone cu circulatie frecventa. Este momentul sa reamintim raspunsurile la intrebarile 6 si 8 privind scurtcircuitele permenente neizolate de protectii si conductoarele cazute la pamant ramase sub tensiune

    ·        cresterea pericolului de incendii datorita defectelor persistente

    ·        uzura accelerata a LEA prin suprasolicitatrea legaturilor electrice parcurse de curentii de defect·        uzura accelerata a transformatoarelor

     ·        intreruperilor repetate datorita cauzelor neeliminate ale arderii sigurantelor. Adeseori datorita intarzierii arderii unei siguranti MPR scurtcircuitele care se produc in afara zonei de sensibilitate sunt depistate dupa arderi succesive care se intampla la intervalle repetate de timp

    ·        mentinerea in retele a unor regimuri dezechilibrate pe durata defectelor persistente din afara zonei de sensibilitate a protectiilor

    ·        pierderi mari de energie electrica pana la arderea sigurantelor in regim de suprasarcina in cazul defectelor situate in afara zonei de sensibilitate a acestora

                   S-a dovedit practic ca fortarea alegerii unei protectii prin sigurante a LEA in conditiile respectarii simultane a conditiilor de :

    ·        desensibilizare fata de sarcina maxima

    ·        sensibuilitate la curentii de scurtcircuit de la extremitatile retelelor se rezuma la concesii facute stabilirii sarcinii maxime ceea ce conduce la alegeri artificial reduse a valorii nominale a sigurantelor MPR.

                              Urmeaza la scurt timp ciclul de costuri neperformante si de disfunctionalitati la care ne supunem clientii generat de  arderi repetate ale sigurantelor in regim de suprasarcini urmate de relativ fireasca inlocuire de catre personalul SO cu sigurante din ce in ce mai mari pana cand se ajunge prin tatonari repetate la o desensibilizare corecta fata de sarcina maxima si respectiv generarea de portiuni LEA neprotejate de siguranta MPR din cutia de distributie a PTA In aceasta faza a analizei putem completa lista concluziilor: 

    4.     In in retelele 0.4 kV exista multe circuite  jt cu lungimi 1000m care sunt protejate necorespunzator. 

                             Raspunsurile la grupul de intrebari 10÷14, ne arata ca desi au o utilizare larga, performantele MPR nu sunt suficient de bine cunoscute personalului SO. 

                          Este necesar sa scoatem in evidenta raspunsurile primite la intrebarea nr. 5 care arata ca personalul in proportie de 70% considera ca sarcina maxima care trebuie luata in consideratie la dimensionarea unei protectii este cea asociata sectiunii conductorului. Aceasta este o concluzie practia extrem de utila de care trebuie sa se tina cont la proiectarea retelelor electrice.

                    Intrebarea numarul 15 ne ofera posibilitatea sa afirmam ca personalul SO nu este preocupat de utilizarea valorii curentului de scutcircuit in algoritmul de alegere a unei sigurante MPR. In fapt personalul SO nici nu cunoaste valoarea curentului de scc la extremitatea circuitului in momentul in care dimensioneaza valoarea unei sigurante MPR Aceasta concluzie este sustinuta si de dispersia raspunsurilor la intrebarile 2 si 10 ÷ 14. Si aceasta concluzie este foate valoroasa deoarece ea ne va permite sa luam masuri care sa stopeze generarea in exploatare de noi zone de retea neprotejate.

                     Atunci cand personalul SO va fi obligat sa realimenteze un circuit cu generare de zone de retea neprotejate acel caz va trebui sa fie imediat luat in evidenta si promovate in regim de urgenta  masuriile corective necesare. Daca vom accepta ideea de  referinta la sarcina maxim admisibila a conductorului atunci cand proiectam protectia unei LEA 0.4 kv atunci cazurile practice in care va fi nevoie in exploatare de redimensionarea protectiei din pdv al desensibilizarii la sarcina maxima practic vor fi eliminate. 

                   Consideram ca putem intregi lista concluziilor astfel :

     5.     Curentul maxim admisibil al conductorului unui circuit este considerat de personalul SO ca o referinta solida pentru dimensionarea protectiilor LEA jt.

     6.     Valoarea curentului de scc la extremitatea retelelor este practic necunoscuta personalului SO si implicit nu este avuta in vedere la dimensionarea protectiilor. 

    7.     Criteriul dominant de referinta la alegerea unei sigurante MPR il constituie sarcina maxima cu care este creditat un circuit. 

    8.     La alegerea unei sigurante MPR preocuparea principala a personalului SO o constituie desensibilizarea la sarcina maxima presupusa pentru un circuit. 

               Ca un corolar al rezultatelor sondajului de opinie consider ca utilizarea sigurantelor MPR la protectia LEA jt este in foarte multe cazuri o solutie necorespunzatoare din punct de vedere tehnic care induce companiei si personalului de exploatare riscuri majore si costuri neperformante si care adesea mascheaza starea necorespunzatoare a retelelor electrice 0.4 kV.

                      Daca la cele de mai sus adaugam si limitarea capacitatii de distributie a retelelor electrice atunci se poate justifica pe deplin necesitatea eforturilor de alegere documentata a protectiilor LEA jt. Atunci cand limitarile impuse de sigurantele MPR nu mai pot fi acceptate trebuie sa trecem la protectia retelelor cu intreruptoare iar atunci cand nici redistribuirea sarcinii (pe fazele aceluiasi circuit sau pe alte circuite) si nici majorarea de sectiune nu pot asigura sensibilitatea trebuie sa asociem protectiei LEA si cutii de selectivitate cu protectii alese corespunzator pentru a preveni motivele de suntare in exploatare. Atunci cand nici una din alternativele de mai sus nu asigura sensibilitatea protectiei pe intreaga lungime a LEA jt este momentul sa promovam aparitia unui nou post de transformare.

                 Impingand lucrurile la extrem as risca sa spun ca in retelele de joasa tensiune nu trenuie sa ne fie frica de ‘supradimensionarea circuitelor‘ deoarece este insotita numai de efecte benefice : 

    • pierderi mai reduse de energie
    • parametrii de calitate a energiei electrice mai buni
    • capacitate de distributie mai mare care poate sustine dezvoltarea consumului din zona pe tremen mai lung fara sa fi nesare noi investitii
    • conditii mai bune de asigurare a sensibilitatii protectiei prin relee
    • costul supradimensionarii initiale este mult mai mic decat costurile amplificarilor ulterioare

     Cred ca daca vorbim de ‘supradimensionarea retelelor jt’ trebuie sa amintim si cateva cai prin care se poate realiza :

    ·        alegerea unei trepte superioare de sectiune fata de cea rezultata din calcul. Practic astazi n-ar trebui sa mai proiectam axe de retele jt cu sectiune mai mica de  70 mmp

    ·        multiplicarea circuitelor. Aici as mentiona necesitatea promovarii de circuite distincte pe ambele parti ale drumurilor ori de cate ori este posibil si desfiintarea traversarilor de bransamente. Prin aceasta masura in mod hotarat reducem pierderile, eliminam constrangerile pentru tansporturile agabaritice reducem costurile de racordare si putem da o functie corespunzatoare stalpilor intermediari de bransament care adesea sunt in numar egel cu cei ai retelei din care se racordeaza cu traversare de drum

    ·        promovarea circuitelor scurte chiar daca pentru aceasta sunt necesare noi posturi de transformare. Consider ca in multe zone lungimea optima a retelei stradale este cuprinsa intre 500 m si 1000 m

    ·        promovarea unor cleme de legatura electrica cat mai performante

    ·        utilizarea clemelor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului de preferat pe intraga lungime a axului retelei. 

                     Prin efectele benefice supradimensionarea retelelor de joasa tensiune se constituie ca o sursa de profit accelerand recuperarea investitiei initiale prin contributia majora la reducerea costurilor de exploatare.

     De fapt cred ca nu este nici o deosebire intre ‘supradimensionarea’ descrisa mai sus si proiectarea corecta bine documentata a unei retele electrice 0.4 kV menita sa asigure in egala masura : 

    ·        respectarea legislatiei de electrosecuritate

    ·        costuri rezonabile de investitii

    ·        costuri reduse de expoatare si mentenanta

    ·        sustinerea dezvoltarii pe termen lung a fiecarei localitati 

                  Rezultatele acestui sondaj de opinie permit fundamentarea unor masuri corective si definirea unor regului privind exploatarea si proiectarea retelelor electrice stradale. 

                 Pentru a accentua caracterul de studiu colectiv  astept propuneri si comentarii la acesta analiza din partea tuturor celor care vor fi interesati sa lectureze acest material si care vor gasi subiectul suficient de important astfel incat sa merite o replica sau o propunere de masuri corective.

                         Sunt convins ca am scris destule afirmatii care pot stimula puncte de vedere diverse.  

    Rezultatele sondajului de opinie privind protectia LEA jt

    30/01/2008

     SGC 2002              Avem aici rezultatele sondajului de opinie realizat in anul 2006 la care am avut cca 150 de raspunsuri de la pesonalul SO. Chestionarul propriu-zis este in articolul Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT . Voi posta si un articol de interpretarea recultatelor in categoria: · Protectia LEA jt

      

      Tab 1 Ce sig MPR intalnim cu probabilitate mai mare in CD PTA ?
      50 A 63 A 80 A 100 A 125 A 160 A 200 A 250 A 315 A 400 A
    Total optiuni 0 54 100 120 3 79 1 26 1 0
    % 0% 14% 26% 31% 1% 21% 0% 7% 0% 0%
                         
                         
      Tab 2 Fie un circuit LEA jt cu sectiunea de 70 mp care alimenteaza 50 abonati casnici 
    Ce sigurante ati alege in urmatoarele ipoteze de lungime a axului :
       
      0.5 km 1 km 1.5 km 2 km 2.5 km 3 km nu stiu gresit    
                  29 30 Total optiuni  
    1.   In sig min [A] 50 50 63 63 50 50        
    2. In sig max [A] 250 250 200 200 200 200        
                  Total optiuni %    
      Numar optiuni    
    In sig =50 A 3 1 0 0 7 7 18 2.8%    
    In sig =63 A 13 11 9 7 4 17 61 9.5%    
    In sig =80 A 18 19 21 31 38 34 161 25.0%    
    In sig =100 A 32 40 49 47 32 29 229 35.6%    
    In sig =125 A 13 22 21 6 4 1 67 10.4%    
    In sig =160 A 14 11 4 16 17 18 80 12.4%    
    In sig =200 A 10 0 1 1 6 8 26 4.0%    
    In sig =250 A 1 1 0 0 0 0 2 0.3%    
    Total optiuni 104 105 105 108 108 114 644 100.0%    
                         
    Iscc [A]
    val aprox
    475 220 145 120 85 70     K sens
     min necesar
    Ksensib1 = Iscc/In sig min 9.5 4.4 2.3 1.9 1.7 1.4   In sin ≤ 50 A 3.5
    Ksensib2 = Iscc/In sig max 1.9 0.9 0.7 0.6 0.4 0.4   In sin >50 A 5
                         
      Tab 3 Frecventa circuite cu sigurante suntate la 10 circuite vizitate          
      1 din 10 2 din 10 3 din 10 4 din 10 5 din 10          
    Total optiuni 12 100 19 0 0          
    % 9.2% 76.3% 14.5% 0.0% 0.0%          
                         
      Tab 4 Valoarea incarcarii maxime pe care ati miza in cazul unui circuit joasa tensiune        
      50A 63A 100A 125A 160A 200A        
    Total optiuni 20 45 58 25 2 0        
    % 13.3% 30.0% 38.7% 16.7% 1.3% 0.0%        
      Tab 5 Criterii de dimensionare  a protectiei unei LEA j.t.     Tab 6 Scurtcircuit permanent in LEA j.t. nesesizat de protectii
      PE132 I max adm
    conductor LEA
        Da la 300m de PT Da la 500m de PT Da la 1000m de PT Da la 1500m de PT Da la >2000m de PT
    Total optiuni 48 110     1 6 22 58 57
    % 30.4% 69.6%     0.7% 4.2% 15.3% 40.3% 39.6%
                nota: fiecare angajat SO a identificat cel putin un
                scurtcircuit permanent neizolat de protectia prin
                MPR a LEA jt      
                         
      Tab 7 Asigurarea sensibilitatii poate impune realizarea unui nou PT ?   Tab 8 Conductoare rupte cazute la pamant ramase sub tens.
      exclus da nu am intalnit cazuri   Da la 300m de PT Da la 500m de PT Da la 1000m de PT Da la 1500m de PT Da la >2000m de PT
    Total optiuni 6 124 18   13 22 42 42 42
    % 4.1% 83.8% 12.2%   8.1% 13.7% 26.1% 26.1% 26.1%
                nota: fiecare angajat SO a identificat cel putin un
                conductor cazut la pamant si ramas sub tensiune
                         
      Tab 9 Cutiile de selectivitate    
      ar trebui evitate pot exista cazuri in care nu se poate asigura protectia LEA j.t. fara ele indiferent de motivul amplasarii lor mai devreme sau mai tarziu sfarsesc prin a fi suntate    
    Total optiuni 22 117 12    
    % 14.6% 77.5% 7.9%    
                         
      Tab 10 Cauza dominanta care justifica consumul actual de sigurante MPR este:        
      suprasarcina scurtcircuit        
    Total optiuni 26 122        
    % 18% 82%        
                         
      Tab 11 La ce curent  se arde instantaneu o siguranta MPR ?        
      1.5 In 2 In 3,5 In 5 In 12.5 In nu stiu        
    Total optiuni 18 5 19 23 66 15        
              corect          
    % 12% 3% 13% 16% 45% 10%        
                         
      Tab12 Cand se arde in maxim trei secunde
     o siguranta MPR de 100 A ?
           
      1.5 In 2 In 3,5 In 5 In 12.5 In nu stiu        
    Total optiuni 17 15 26 61 13 13        
            corect            
    % 12% 10% 18% 42% 9% 9%        
                         
      Tab 13  La ce curent (numit curent conventional de nefuziune) se arde dupa doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A ?        
      1.2 In 1.3 In 1.5 In 1.6 In nu stiu        
    Total optiuni 31 47 39 13 16        
        corect              
    % 21% 32% 27% 9% 11%        
                         
      Tab 14 La ce curent (numit curent conventional de fuziune)
    trebuie sa se arda mai repede de  doua ore
     o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A ?
           
      1.2 In 1.3 In 1.5 In 1.6 In nu stiu        
    Total optiuni 17 40 39 29 21        
            corect          
    % 12% 27% 27% 20% 14%        

      

    Tab 15 Care sunt cele mai utilizate criterii practice de dimensionare a unei sigurante MPR gasite suntate
      se pune siguranta de 100 A functie de lungimea LEA functie de sarcina maxima functie de numarul de clienti functie de sectiunea conductorului Curent de scc
     
    Total optiuni 0 12 26 16 32 1
                 
                 
      inlocuire cu una calibrata de acelasi amperaj cu cea veche daca mai exista aceasta informatie inlocuire cu una calibrata cu o treapta mai mare decat cea veche daca mai exista aceasta informatie    
    Total optiuni 47 1    
                 
                 
    Se coreleaza valoarea sigurantei cu Sn trafo astfel:    
    Numar optiuni 63 KVA In = 90 A 100 KVA In=145 A 160KVA In=230 A 250 KVA In=360 A    
    83            
                 
    In min [A] 50 80 125 200    
                 
    In max [A] 100 160 250 400    
                 
      Numar optiuni Total optiuni %
    In =50A 11 0 0 0 11 5.4%
    In =63A 14 0 0 0 14 6.9%
    In =80A 25 11 0 0 36 17.6%
    In =100A 1 15 0 0 16 7.8%
    In =125A 0 24 11 0 35 17.2%
    In =160A 0 1 21 0 22 10.8%
    In =200A 0 0 18 19 37 18.1%
    In =250A 0 0 1 16 17 8.3%
    In =300A 0 0 0 2 2 1.0%
    In =315A 0 0 0 13 13 6.4%
    In =400A 0 0 0 1 1 0.5%
    date ≠ 0 51 51 51 51 204 100.0%
                 

      

                 
      VOLUM  INSTALAŢII  LEA JT     
                 
                 
                 
    Lungime* maxima Tab16:  Nr circuite LEA JT
    [buc circuite]
    Retele nemodernizate si partial modernizate Retele modernizate Total
    buc % buc % buc %
    0 ÷1 km 5,236 41.7% 1,015 64.0% 6,251 44.2%
    1÷1,5km 3,655 29.1% 336 21.2% 3,991 28.2%
    1,5÷2km 2,013 16.0% 139 8.8% 2,152 15.2%
    > 2 km 1,640 13.1% 97 6.1% 1,737 12.3%
    Total 12,544 100.0% 1,587 100.0% 14,131 100.0%
                 
                 
      Nota:  * – Se referă la lungimea maximă a circuitului pană la cel mai indepartat consumator

       

    Tab 17  Situatia consumumului de sigurante MPR  perioada 2003  ÷ 2006  
                     
    cantitati cumulate pe aprox 3 ani            
    In sig Cantitate
    [buc]
    %            
    0 A 40 0.1%            
    6 A 435 0.6%            
    10 A 165 0.2%            
    16 A 148 0.2%            
    20 A 138 0.2%            
    25 A 175 0.2%            
    36 A 114 0.2%            
    50 A 402 0.6%            
    63 A 5,801 8.2%            
    80 A 7,860 11.1%            
    100 A 9,094 12.8%            
    125 A 9,785 13.8%            
    160 A 10,173 14.4%            
    200 A 8,640 12.2%            
    224 A 1,958 2.8%            
    250 A 8,350 11.8%            
    300 A 356 0.5%            
    315 A 4,546 6.4%            
    355 A 60 0.1%            
    400 A 1,911 2.7%            
    500 A 90 0.1%            
    630 A 630 0.9%            
    Total general 70,871 100%            
                     
                     
      2003 partial 2004 2005 2006 partial
    In sig  buc % buc % buc % buc %
    0 A 40 0.5% 0 0.0% 0 0.0% 0 0.0%
    6 A 375 4.5% 0 0.0% 60 0.2% 0 0.0%
    10 A 0 0.0% 18 0.1% 113 0.5% 34 0.5%
    16 A 0 0.0% 18 0.1% 70 0.3% 60 0.8%
    20 A 0 0.0% 18 0.1% 60 0.2% 60 0.8%
    25 A 0 0.0% 25 0.1% 120 0.5% 30 0.4%
    36 A 29 0.4% 49 0.2% 24 0.1% 12 0.2%
    50 A 35 0.4% 187 0.8% 138 0.6% 42 0.6%
    63 A 416 5.0% 1,985 8.1% 2,420 9.8% 980 13.2%
    80 A 887 10.7% 2,443 9.9% 3,603 14.7% 927 12.5%
    100 A 1,296 15.6% 3,166 12.9% 3,561 14.5% 1,071 14.4%
    125 A 690 8.3% 3,255 13.2% 4,437 18.1% 1,403 18.8%
    160 A 583 7.0% 3,667 14.9% 4,887 19.9% 1,036 13.9%
    200 A 1,539 18.6% 3,212 13.1% 3,558 14.5% 331 4.4%
    224 A 221 2.7% 944 3.8% 468 1.9% 325 4.4%
    250 A 927 11.2% 2,644 10.8% 4,399 17.9% 380 5.1%
    300 A 69 0.8% 76 0.3% 144 0.6% 67 0.9%
    315 A 714 8.6% 1,797 7.3% 1,773 7.2% 262 3.5%
    355 A   0.0% 10 0.0%   0.0% 50 0.7%
    400 A 412 5.0% 661 2.7% 594 2.4% 244 3.3%
    500 A 20 0.2% 33 0.1%   0.0% 37 0.5%
    630 A 30 0.4% 368 1.5% 139 0.6% 93 1.2%
    Total general 8,283 100% 24,576 100% 30,568 124% 7,444 100%

        

    Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

    30/01/2008

    SGC 2002        Va supun atentiei continutul unui chestionar pe care l-am utilizat intro zona de retea pentru a investiga modul cum sunt protejate LEA jt si modul cum abordeaza aceasta problema  in exploatare, personalul SO. In masura in care prezinta interes actiunea se poate relua si pe alte zone de retea.
                    Nu cred ca este cazul sa-mi propun sa incerc sa refac sondajul de opinie la scara nationala pentru ca nu sper sa pot duce la bun sfarsit acest demers in sensul ca nu cred ca voi reusi realmente sa primesc suficiente raspunsuri ca rezultatele sa fie reprezentative. Voi prezenta in articole distincte rezultatele obtinute in urma demersului meu la care au raspuns cca 150 de persoane. 
               Daca voi primi totusi raspunsuri la chestionar pana la 30.03.2008 ma voi stradui sa centralizez rezultatele si sa le prezint. Estimez ca daca avem in medie pe judet cca 70 electicieni SO pt RED mt&jt atunci pe tara ar fi cca 3000 persoane. Pentru a fi reprezentativ studiul la nivel national ar trebui sa avem spre 1500 – 2000 de raspunsuri cat mai uniform distribuite pe judete ori este greu de presupus ca se poate obtine acest lucru printro simpla postare pe un blog (oricat ar fi el de interesant …!?)
                     Stimate coleg modernizarea in ritm alert a retelelor de joasa tensiune impune sa abordam intr-o maniera profesionala problema protectiilor LEA jt. In vederea definirii unei strategii in acest domeniu este necesar sa investigam situatia actuala a protectiilor LEA jt si experienta practica a personalului de exploatare. Consideram ca anvergura regionala a sondajului de opinie va contura o imagine interesanta a aspectelor investigate. Urmarim sa obtinem un numar cat mai mare de opinii individuale. Sunt deosebit de utile raspunsurile care reflecta cat mai natural modul Dv de actiune in instalatii si opinia Dv sincera despre instalatatiile in care lucrati.

                    Experienta studiilor de marketing demonstreaza ca sondarea opiniei profesionistilor din orice domeniu de activitate conduce la rezultate imediate foarte valoroase.

     1.       Ce sigurante MPR intalnim cu probabilitate mai mare in CD PTA


    ·         50 A

    ·         63 A

    ·         80 A

    ·         100 A

    ·         160 A

    ·         250 A

    ·         315 A

    ·         400 A


     2.       Care din urmatoarele afimatii considerati ca are mai mare probabilitate sa fie adevarata in cazul unui control in instalatii facut acum: frecventa sigurantelor MPR suntate este de:


    ·         2 din 10 circuite verificate

    ·         3 din 10 circuite verificate

    ·         4 din 10 circuite verificate

    ·         5 din 10 circuite verificate


     3.       Care sunt cele mai utilizate criterii practice de dimensionare a unei sigurante MPR gasite suntate·         inlocuire cu una calibrata de acelasi amperaj cu cea veche daca mai exista aceasta informatie·         inlocuire cu una calibrata cu o treapta mai mare decat cea veche daca mai exista aceasta informatie;·         se pune siguranta de 100 A·         functie de lungimea LEA·         functie de sarcina maxima·         functie de numarul de clienti ·         functie de sectiunea conductorului·         Se coreleaza valoarea sigurantei cu Sn trafo astfel: 

    Sn [kVA]

    In trafo(A)

    In sig.circ.linie(A)

    63

    90

     

    100

    145

     

    160

    230

     

    250

    360  

     4.       Fie un circuit LEA jt cu sectiunea de 70 mp care alimenteaza 50 abonati casnici. Ce sigurante ati alege in urmatoarele ipoteze de lungime a axului :


    ·         3 Km       _____ A

    ·         2,5 Km.       _____A

    ·         2 Km.       _____A

    • 1,5 Km.               _____A
    • 1 Km               _____A
    • 0,5 Km.               _____A


     5.       Care din cele doua criterii de dimensionare a protectiei unei LEA j.t. ar trebui utilizata:

    • sarcina maxima prognozata utilizand PE 132 in vigoare ;
    • referinta la curentul maxim admisibil al conductorului LEA

     6.       Cutiile de selectivitate·         ar trebui evitate·         pot exista cazuri in care nu se poate asigura protectia LEA j.t. fara ele·         indiferent de motivul amplasarii lor mai devreme sau mai tarziu sfarsesc prin a fi suntate. 7.       Credeti ca pot exista situatii in care imposibilitatea asigurarii sensibilitatii protectiei LEA j.t. la curentii de scurtcircuit la capetele retelei impun ca solutie realizarea de noi posturi de transformare


    ·        exclus

    ·        da

    • nu am intalnit cazuri


     8.       In activitatea dv. ati intalnit cazuri de scurtcircuit permanent in LEA j.t. nesesizat de protectii? Daca DA, defectul era in cele mai multe cazuri  la o distanta de postul de transformare de :


    ·        300 m.

    ·        500 m.

    ·        1000 m.

    • 1500 m.
    • >2000 m.


     9.       In activitatea dv. ati intalnit cazuri de conductoare rupte cazute la pamant ramase sub tensiune?   Daca DA, defectul era in cele mai multe cazuri  la o distanta de postul de transformare de :


    ·        300 m.

    ·        500 m.

    ·        1000 m.

    • 1500 m.
    • >2000 m.


     10.    Care ar fi valoarea incarcarii maxime pe care ati miza in cazul unui circuit j.t. dintr-un PTA despre care nu aveti nici o informatie ajutatoare


    ·        50 A

    ·        63 A

    ·        100 A

    ·        125 A

    ·        160 A

    ·        200 A


     11       Dupa opinia dumneavoastra cauza dominanta care justifica consumul actual de sigurante MPR este:


    ·         suprasarcina

    ·         scurtcircuitul


     12        La ce curent  se arde instantaneu o siguranta MPR:


    ·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 2 In·         la un curent de 3,5 In·         la un curent de 5 In·         la un curent de 12.5 In


     13        La ce curent se arde in maxim trei secunde  o siguranta MPR de 100 A:


    ·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 2 In·         la un curent de 3,5 In·         la un curent de 5 In·         la un curent de 12.5 In


      14                  La ce curent (numit curent conventional de nefuziune) se arde dupa doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A:


    ·         la un curent de 1.2 In·         la un curent de 1.3 In·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 1.6 In


     15                  La ce curent(numit curent conventional de fuziune) trebuie sa se arda mai repede de  doua ore  o siguranta MPR de 63< In ≤ 100 A:


    ·         la un curent de 1.2 In·         la un curent de 1.3 In·         la un curent de 1.5 In·         la un curent de 1.6 In


     16                 Sunteti interesat sa cunoasteri rezultatele acestui sondaj de opinie :da nu 

    17                 Doriti sa fiti consultat si cu alta ocazie

    da nu      

    Data completarii chestionarului __________                Semnatura (optional) : _______