Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica


ANRE a lansat etapa doua de consultare publica pentru elaborarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice.

Sper ca noua Norma tehnica sa previna situatii de acest gen care sunt insotite de pierderi economice importante, disconfort accentuat la clientii casnici, costuri neperformante ale operatorilor de distributie, perioade indelungate de lipsa a energiei electrice. Interesul public trebuie sa primeze

Daca la cele de mai sus adaugam riscurile reale de accidente prin electrocutare si de incendii atunci importanta unei reglementari corecte si eficace devine extrem de importanta.

Nu ajunge sa ne indignam ca se produc pene de curent! Trebuie sa ne implicam in elaborarea unor reglementari eficiente si eficace respectiv sa solicitam celor in drept sa asigure aceste reglementari

Aveti atasate fiserele cu textul normei asa cum a fost el lansat in conultate publica in prima etapa de conultare publica respectiv textul rezultat dupa valorificarea propunerilor primite in prima etapa de consultare publica pentru trasabilitatea modificarilor.

Fisierele pot fi descarcate si direct de pe site ANRE: http://www.anre.ro Se pot face propuneri / observatii pana la 20.01.2019

Remarcam faptul ca alaturi de operatorii de distributie concesionari (OD) s-au implicat IGSU, Prefecturi, Primarii si persoane fizice independente. Aceasta larga implicare este foarte importanta deoarece norma tehnica va avea implicatii directe, nemijlocite in ceea ce priveste posibilitatea de reducere a penelor de curent datorate distantelor necorespunzatoare intre liniile electrice aeriene (LEA), de toate nivelele de tensiune, si crengile copacilor crescuti/plantati atat in culoarul de trecere cat si in proximitatea acestuia.

In aceste conditii sub actiunea vantului si / sau sub greutatea zapezii crengile arborilor sunt aplecate, deviate peste conductoarele electrice producand scoaterea din functiune a LEA sau altfel spus: penele de curent!

Ploaia, zapada, asociate cu vantul pot rasturna arborii peste retelele electrice producand pene de curent de durata mare intrucat in aceste cazuri adeseori se rup conductoarele sa rup stalpii se deterioreaza grav consolele si izolatia.

Dictonul „pomul potrivit la locul potrivit” trebuie aplicat si in cazul coexistentel arborilor cu LEA. Daca avem definite distante de siguranta corespunzatoare putem elimina peste 60-70 % din numarul penelor de curent in beneficiul intregii societati.

Acesta este norma tehnica care poate realiza premise pentru reducerea numarului de pene de curent datorate arborilor/copacilor din proximitatea LEA.

OD trebuie sa aiba un instrument de lucru in relatia cu proprietarii de arbori/copaci din proximitatea LEA astfel incat sa se poata realiza culoare de trecere / protectie si siguranta sigure atat pentru LEA cat si pentru oameni, planatii, fond forestier etc si activitatile umane din apropierea LEA.

Culoarele de siguranta se realizeaza prin taierea si indepartarea arborilor care pot pune in pericol LEA. La nevoie se poate apela la taieri de dirijare atata timp cat coroana realizata astfel permite o coexistenta sigura cu LEA fara ca OD sa isi faca abonament la costuri neperformante. Banii si timpul disponibili pentru mentenanta trebuie sa poata sa fie folositi pentru piase de schimb si materiale noi care sa fie introduse in retele pentru viabilizarea acestora

Evident ca si celelalte tipuri de coexistente ale capacitatilor energetice cu obieclele, lucrarile, constructiile, instalatiile etc din proximiate sunt foarte importante. Reglementarile din Norma tehnica au efecte economice semnificative.

Legat de alte tipuri de coexistenta, in afara vegetatiei, forma actuala a reglementarilor este suficient de buna pentru a ne permite sa ne concentram atentia asupra reglementarii celei mai importante coexistente cea dintre LEA si vegetatia din proximitate: arbori/copaci rasleti, plantatii pomicole, perdele de protectie a cailor de comunicatii, perdele de delimitare a proprietatilor, arbori ornamentali, fond forestier privat/public, zavoaie etc, etc care vizeaza in egala masura terenuri publice si private

Apreciez ca in sustinerea obiectivelor Normei Tehnice introducerea unor desene privind coexistenta LEA cu vegetatia din proximitate este un foarte mare pas inainte deoarece permite o intelegere usoara a parametrilor de coexistenta fara sa fii obligat sa citesti articole alambicate pe care sa le coroborezi prin rationamente complicate cu rezultat incert!

Asata nu inseamna ca textele Normei Tehnice nu sunt super importante, ci doar ca este foarte bine ca sunt insotite de figuri explicative!!

La joasa tensiune (retelele 0.4 kV stradale) si la medie tensiune (retele de distributie aeriene de 6 kV si 20 kV) textul si figurile aduc imbunatatiri semnificative, lasand insa loc de mai bine. Sa vedem:

Scurta analiza a prevederilor privind coexistenta LEA 0.4 kV si LEA 20 kV cu vegetatia din culoarul de trecere:

Retele de joasa tensiune (o.4 kV)

Prevederile actuale aloca doar 10 cm (un lat de palma) pentru distanta de siguranta dintre conductoarele LEA si coroana arborilor!!! Vezi Ordinele ANRE 4 si 49/2007, art 18alin (1) si art 20 alin (1)

„Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.”

„Art 20- Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kV:

  1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;”

Cred ca este clar pentru toata lumea ca vorbim cel mult despre o eroare de redactare care a scapat in textul Ord 4 si 49/2007 pentru ca este evident ca cea mai mica adiere a vantului anuleaza cei 10 cm si provoaca scurtcircuite

In ed 2 a proiectului de actualizare a Normei Tehnice (NT) lucrurile par sa se fi rezolvat cei 10 cm au „crescut” la 1 m. Este, altceva! Daca tinem cont ca se vorbeste si de „1m la devierea maxima coroanei arborilor si/sau a conductorului produsa de vant si/sau greutatea zapezii” de asemenea se introduce si cresterea arborilor pe o perioada de 5 ani de care se tine cont atunci cand se realizeaza decoronarile.

La data decoronarii se realizeaza o distanta de „1m + ∆h_5ani” adica ” 1m + dimesiunea cresterii lastarilor/arborelui pe o perioada de 5 ani de la data defrisarii”. De aici rezulta ca intretinerea culoarului de siguranta ar trebui sa se faca din 5 in 5 ani timp in care LEA sa fie in siguranta si in cele mai severe conditii meteo sa se pastreze in permanenta cal putin distanta minima de siguranta de „1m”. Destul de clar!

Sa vedem totusi figura propusa in Norma Tehnica

Observam ca „da” si „dt” au aceesi definitie. Daca „da”,  se poate raporta la „coronamentul arborilor” intelegand aici cea mai apropiata parte a coronamentul arborilor care sunt vecinatatea liniei, in cazul „dt” lucrurile trebuie sa fie diferite!

In cazul „dt” trebuie sa ne referim la distanta masurata pe verticala dintre varful coroanei arborilor si conductolul LEA in punctul de sageata maxima sau mai general formulat intre planul orizontal tangent la conductor in punctul de sageata maxima si planul orizontal tangent la varful coroanei celor mai inalti arbori.

Sa comparam figura de mai sus cu o figura posibil alternativa:

Aici suplimentar sunt pusi in discutie arborii de talie mare care nu pot fi mentinuti la distanta de siguranta minima de 1m prin lucrari de decoronare si care ar trebui indepartati din culoarul de trecere si din proximitatea acestuia  prin taiere. Avem de asemenea cote care ar putea usura comunicarea dinte OD si proprietarii arborilor.

Din punctul meu de vedere decoronarea este o operatiune care se executa cu productivitate redusa si ar fi firesc sa cada in sarcina proprietarului care doreste sa tina arbori sub linia electrica. Mi se pare nefiresc ca tariful de distributie sa fie incarcat cu acesta categorie de costuri.

Reteaua electrica de distributie (RED) publica fiind de interes public ar trebui sa fie protejata de reglementari si de atitudinea concetatenilor pentru ca disfunctionalitatile RED ne afecteaza grav pe toti!

Retele de medie tensiune, 6 kV si 20 kV

Importante imbunatatiri sunt concentrate in acesta figura:

  • materializarea/figurarea cotei ds = 3m => distanta de siguranta pe orizontala
  • materializarea/figurarea cotei dv => distanta de siguranta pe verticala
  • latimea de 24m a culoarului de trecere
  • figurarea limitei de inaltime care include si ∆h_crestere arbori in 5ani”

Exista si limitari! Reapar initatia la decoronari cand acesta ar trebui sa fie chiar ultima optiune.

∆h_crestere arbori in 5ani este de cca 4-5m la speciile uzuale de arbori/copaci. Sa ne gandim doar la salcam care este capabil sa dea lastari de 4-5m chiar intr-un an. Proportiile lui ∆h_crestere arbori in 5ani din figura sprijina ideea „generoasa” dar extrem de neproductiva si ineficienta a decoronarii.

Sa ne gandim doar la sirul nesfarsit de retrageri din exploatare pentru asigurarea conditiilor de electrosecuritate pentru realizarea decoronarilor. Arbori mutilati, aspect total dezagreabil!

La medie tensiune in culoarul de trecere nu au ca cauta arborii de talie mare.

Figura nu trateaza ce se intampla in proximitatea culoarului de trecere. Putem avea arbori cu 10-20 m peste inaltimea la care sunt pozate conductoarele LEA. Cu usurinta un astfel de copac s epoate rasturna peste LEA. Accepta reglementarea toate riscurile posibile de accidente umane, de incendii de deteriorarea stalpilor si/sau conductoarelor?? Probabil ca n-ar trebui sa accepte!

Accepta reglementarea intreruperile LEA de lunga durata?? Probabil ca n-ar trebui sa accepte!

Sa vedem o posibila figura altermentiva

In culoarul de trecere LEA nu au ce cauta arbori de talie mare. Acestia trebuie indepartati prin taiere, de asemenea trebuie taiati, la timp / din timp, arborii de talie mare care pot cadea peste LEA din proximitatea culoarului de trecere. Aceste lucruri trebuie prinse in Norma Tehnica explicit

18-12-20-02-54-07Nota_de_prezentare

18-12-20-02-54-07proiect_ordin_Zone de protectie si de siguranta_capacitati energetice etapa 2

proiect_ordin_norma proiect_initial_ordin_norma zone de protectie_zone de siguranta

Va recomand sa cititi pe blog:

Arborii, cauza principala a penelor de curent

Exemplu american: gandirea pozitiva

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

Defrisarile sunt lucrari de mentenata? Culoarul de siguranta este parte a LEA?

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Caut parlamentar pentru initiativa legislativa privind coexistenta LEA cu vegetatia

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV => contine link-uri la articole care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

6 răspunsuri to “Zone de protectie si de siguranta, ANRE, etapa doua de consultare publica”

  1. Adrian Says:

    Consultarile publice inseamna consultarea consultarea intre persoanele de decizie deoarece oricum cum spun ei se va realiza
    Eventual se reduc costurile cu studiul de caz .

    • stoianconstantin Says:

      Buna dimineata,

      Adrian, in cazul ANRE m-am convins ca se analizeaza inclusiv propunerile venite din partea persoanelor fizice indiferent de calitatea pe care acestia o au in raport cu problema pusa in discutie.

      Am multe exemple, chiar de propuneri personale, dar nu numai, care au fost valorificate de ANRE prin includere in reglementari,

      Evident ca propunerile trec prin mai multe filtre dar se analizeaza toate si cele considerate utile se retin si se includ in reglementraile supuse dezbaberii publice.

      Este firesc si normal ca eventualele propuneri venite din patrea unor APL si/sau alte autoritati si/sau unor factori de decizie din divesre domenii sa aiba o greutate mai mare sau cel putin sa fie analizate cu mai multa atentie pentru ca se poate presupune ca sunt mai bine documentate si includ o mai mare experienta sau cel putin reprezinta opinia mai multor oameni.

      Personal m-as bucura ca un numar cat mai mare de oameni, agenti economici si autoritati sa se implice in reglementarea problemei culoarelor de siguranta LEA!

      In Romania avem nevoie de o reglementare buna a coexistentei LEA cu arborii/copacii din proximitate ca sa evitam foarte multe pagube si suferinte produse de penele de curent

  2. Marian Says:

    Sunt curios ce vor spune cei de la mediu!!

    • stoianconstantin Says:

      Ce ar putea sa spuna?
      De exemplu ar putea sa spuna ca intredevar peste tot in lume in apropierea retelelor electrice trebuie plantati arbor/copaci de talie redusa.

      Vezi in acest sens link-urile oferite in articolul Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV care permit cunosterea practicii internationale in domeniu

      Ar mai putea spune ca intradevar prin asigurarea unor culoare de siguranta bine dimensionate si bine intretinute riscul unor incendii de vegetatie si nu numai, cu efecte devastatoare pentru mdiului vor fi mult diminuate

      Ar putea constata ca la realizarea LEA de fiecare data s-a obtinut autorizatie de construire si avizele legale solicitate de autoritati

      Ar putea constata ca vorbim de instalatii realizate in Romania pe parcursul a 50 – 60 de ani

      Ar putea sa spuna ca fiecare incident / pana de curent este insotit(a) de efecte negative asupra mediului pe foarte, foarte multe cai. De ex: regimuri neliniare de functionare a productiei pe hidrocarburi asociata cu randamente scazute, pierderi de productie cu ceresterea volumului de deseuri, favorizarea accidentelor de mediu in zona industriala, alterarea hranei, etc, etc)

      Ar mai putea constata ca problema mediului in arborii/copacii care ar trebui sa fie taiati pentru a realiza coexistenta vegetatiei cu retelele ci cu codrii tarii pusi la pamant abuziv. Cu suprafetele mari de pamant nelucrat si cu multe multe alte aspecte pe langa care trecem uitandu-ne in alta parte!

      Desigur ca ar putea constata, ceea ce este evident pentru orice om normal, ca prin simple amenajamente silvice si pomicole s-ar putea sigura o coexistenta nepericuloasa intre LEA si vegetatie.

      Autoritatile de mediu ar putea constata ca in culoarul de siguranta LEA se pot desfasura foarte multe tipuri de activitati nepericuloase pentru oameni si pentru LEA inclusiv activitati agricole

      Ar fi super tare daca autoritatile de mediu s-ar implica in reglementarea alaturi de ANRE a unei probleme cu solutii mai mult decat evidente.

      Pe de alta parte „mediul” s-ar putea implica si intr-o strategie nationala privind optiunile LEA sau LES (retele subterane sau aeriene). O optiune favorabila LES (linie electrica subterana) (desi nu intodeauna se preteaza din pdv tehnic) va trebui sa fie o optiune pe termen lung de minim 30 de ani in care RED sa fie trecute programat in LES.

      Este nevoie de acest timp pentru esalonarea costurilor si corelarea cu posibilitatile de recuperare din tariful de distributie. Este nevoie de acest timp pentru ca volumul reteleor vizate este foarte mare.

      As mai atinge o problema care adesea se ocoleste de cei care clameaza ritos investitiile ca panaceu universal. Nu este greu sa gasesti bani de investitii. Se pot mobiliza chiar foarte multi bani de investitii pe termen scurt. Problema extrem de dificila este sa recuperezi, din activitatea economica, banii investiti!!!

      Nimeni in lumea acesta, in economiile sanatoase, nu investeste daca nu exista posibilitati de recuperare pe termene bine determinate.

      Domnule Marian, nu in ultimul rand ar trebui sa ne amintim de multi oameni care si-au pierdut viata in accidente legate de urcatul in copacii/arborii situati prea aproape de conductoarele LEA sau care au murit datorita caderii arborilor peste LEA si au rupt conductoarele. Si ei conteaza. Sacrificiul lor trebuie sa impiedice alte accidente similare prin reglementari reseponsabile si prin aplicarea responsabila a reglementarilor!

      La cat sunt de convins de necesitatea unei bune reglementari a culoarelor de siguranta LEA as putea pune pe harie sute de argumente privite din foarte multe puncte de vedere!

      Multumesc pentru tema ridicata!
      Toate cele bune!

  3. mariusmihaescuMIAHESCU MARIUS Says:

    Buna seara! aveti cumva modificarile aparute la,, Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice faza a 2- fata de faza 1?

    • stoianconstantin Says:

      Da, Va pun pe email fiserul in care am marcat modificarile (cel putin pe cele la care am contribuit si eu!) s-ar putea sa mai fie cateva!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: