Calculul curentilor de scurtcircuit si a tensiunilor de pas si de atingere Dezbatere initata de Iacob Mihai


Iacob Mihai Says:

Buna ziua,

Problema care doresc sa o pun in discutie este calculul curentului de defect si a tensiunii de atingere si de pas. Eu am citit cam tot ce stiu (normative) despre aceste probleme si consider ca cel putin pentru tensiunea de atingere si de pas ipotezele de calcul si calculul in sine nu este corect.

Daca cineva este dispus la un schimb de informatii cu placere particip.

Ideea care vreau sa o discut ar fi ca cel putin la JT, metodele de calcul ale tensiunii de atingere dau valori exagerat de mari, fata de realitate. De asemenea consider ca sunt mai multe variante de bucle de defect care dau curenti de defect diferiti pentru acelasi circuit, evident trebuie evidentiate cele mai defavorabile situatii.

Iacob Mihai Says:

Buna ziua,
Sa o luam pe rand:

A) Ne referim la retelele de JT

1) Calculul curentilor de scurtcircuit NTE 006 /06/00 este OK pentru ipotezele care sunt specificate in normativ

2) Calculul rezistentei de dispersie a prizei de pamant este de asemenea OK.

3) Presupunem acum ca intro cutie metalica unde avem o distributie R, S, T, N, PE apare un scurt circuit intre o faza N, si PE,

4) Curentul de defect(scurtcircuit) calculat conform NTE 006/06/00 ar fi in acel punct 7000 A (7 KA),

5) Rezistenta echivalenta a tuturor prizelor de pamant pentru acea distributie

o consideram 0,1 OHMI,

6) Ce valoare are tensiunea de atingere?

In conformitate cu actualele normative de calcul a tensiunii de atingere(care le stiu eu) rezulta o valoare mai mare decat insasi tensiunea de linie(400 V) ceea ce este absurd,

7) In practica daca masori tensiunea de atingere iese o valoare mult mai mica si este normal,

8)Analizand structura circuitului fara a tine cont de metodologiile de calcul a tensiunii de atingere, eu o consider tensiunea la partea superioara a prizei de pamant, fata de pamantul „zero”,

9) Se pot face calcule ca la un circuit complex si tensiunea de atingere reiese la o valoare mult mai mica decat cea care rezulta folosind metodologiile acceptate, lucru ce mi se pare logic si normal.

10) Este posibil sa gresesc dar revin cu faptul ca tensiunea de atingere nu poate fi mai mare ca tensiunea de linie, chiar daca cutia ar fi izolata fata de pamant, nu mai spun ca ar trebui sa fie mai mica sau egala cu tensiunea de faza.

Aceasta este problema care o pun in discutie.
Cu stima, Iacob Mihai.

Articole pe blog pe care vi le recomand legate de acest subiect:

Calculul curentilor de scurtcircuit in Ljt

Instalaţii de legare la pământ – Bazele teoretice pentru calcul şi proiectare

Formulele pentru calculul parametrilor schemei electrice echivalente a transformatoarelor cu doua infasurari

Punere la pamant in LEA 20 kV in direct, la ceas de seara by Laurentiu Copaceanu

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Studiu de caz (partea 1 din 3): strapungerea izolatiei pe coloana generala a unui PTA

Studiu de caz (partea 2 din 3): Strapungerea izolatiei unei faze la un stalp al retelei jt fara pp, si fara legatura a conductorului de nul la armatura stalpului

Studiu de caz (partea 3 din3) :Scurtcitcuite la PTA si in Ljt, concluzii finale

Etichete: , , , , , , , ,

7 răspunsuri to “Calculul curentilor de scurtcircuit si a tensiunilor de pas si de atingere Dezbatere initata de Iacob Mihai”

  1. Iacob Mihai Says:

    Buna ziua,
    Sa o luam pe rand:

    A) Ne referim la retelele de JT

    1) Calculul curentilor de scurtcircuit NTE 006 /06/00 este OK pentru ipotezele care sunt specificate in normativ

    2) Calculul rezistentei de dispersie a prizei de pamant este de asemenea OK.

    3) Presupunem acum ca intro cutie metalica unde avem o distributie R, S, T, N, PE apare un scurt circuit intre o faza N, si PE,

    4) Curentul de defect(scurtcircuit) calculat conform NTE 006/06/00 ar fi in acel punct 7000 A (7 KA),

    5) Rezistenta echivalenta a tuturor prizelor de pamant pentru acea distributie o consideram 0,1 OHMI,

    6) Ce valoare are tensiunea de atingere?

    In conformitate cu actualele normative de calcul a tensiunii de atingere(care le stiu eu) rezulta o valoare mai mare decat insasi tensiunea de linie(400 V) ceea ce este absurd,

    7) In practica daca masori tensiunea de atingere iese o valoare mult mai mica si este normal,

    8)Analizand structura circuitului fara a tine cont de metodologiile de calcul a tensiunii de atingere, eu o consider tensiunea la partea superioara a prizei de pamant, fata de pamantul „zero”,

    9) Se pot face calcule ca la un circuit complex si tensiunea de atingere reiese la o valoare mult mai mica decat cea care rezulta folosind metodologiile acceptate, lucru ce mi se pare logic si normal.

    10) Este posibil sa gresesc dar revin cu faptul ca tensiunea de atingere nu poate fi mai mare ca tensiunea de linie, chiar daca cutia ar fi izolata fata de pamant, nu mai spun ca ar trebui sa fie mai mica sau egala cu tensiunea de faza.

    Aceasta este problema care o pun in discutie.
    Cu stima, Iacob Mihai.

    • stoianconstantin Says:

      Buna seara,

      Cred ca acum s-ar cuveni cel putin o schita, respectiv un fel de studiu de caz, in care sa aprofundam problema!

      SGC

  2. Iacob Mihai Says:

    Buna ziua,

    Problema este aceeasi in toate retelele de 0,4 KV.

    Ultimul proiect in care am intalnit problema era un LES 0,4 KV cu AC2XABzY 3X150+70 mmp in lungime de 230 m, alimentat dintr-un TDRI cu trafo de 630 KVA, Uk=6%. Rezistenta echivalenta a prizelor de pamant 0,1 OHMI. Trebuia sa calculez tensiunea de atingere si pas la capatul LES (deci la 230 m de trafo). Dupa cum calculam noi tensiunea iesea prea mare, mai mare decat tensiunea retelei.

    La noi pasii sunt urmatorii:

    1) Se calculeaza curentul de defect conform cu NTE 006/06/00 intr-un punct al retelei pe o anumita bucla de defect,

    2) Sa presupunem ca intr-un punct al retelei avem Ik(curent de defect) = 4000 A

    3) Rezistenta echivalenta a prizelor de pamant (legate in paralel) = 0,1 OHMI.

    4) Ce valoare are tensiunea de atingere in acel loc unde Ik=4000A?

    Noi avem la dispozitie Ip 30-2004 si ITI 228-2014 (Electrica) dupa care Up=tensiunea de pas ar fi (dupa interpretarea noastra)=Rp*Ik=0,1*4000=400 V, ceea ce nu este adevarat. Am discutat cu proiectantii din Electrica Serv care stiu ceva electrotehnica si nici ei nu stiu altceva dar sunt de acord ca modul cum se calculeaza tensiunea de atingere nu este corect. Poate in alte parti nu se cere dar la noi se cere, intrucat practic curentul de defect dicteaza si valoarea rezintentei prizei de pamant. Poate este alta interpretare a normativelor intrucat detaliile de calcul nu sunt prea explicite, nu stiu de ce.

    Aici nu pot sa incarc un proiect, dar noi (eu) trag de cifre sa iasa tensiunea de atigere si in concordanta cu timpul de declansare intrerupator (ardere siguranta).

    Sa stiti ca lumea nu prea stapaneste aceasta problema. E_ON si ENEL nu mi-au cerut in proiecte sa tratez tensiunea de atingere si de pas.
    Cu stima, Iacob Mihai

    • stoianconstantin Says:

      Poate va uitati si pe STAS 12604/1-5 Altfel eu cred ca nu exista tensiune de pas si de atingere calculata la Rpp_echivalenta. Imi imaginez ca Rpp_echivalent ne poate da curentul de defect dar nu si tensiunea de pas si de atingere care tine de conditiile locale concrete. pe de alta parte curentul Dvs de defect mi se pare cam mare.
      SGC

  3. Iacob Mihai Says:

    Buna ziua,
    Evident ca si acolo ne-am uitat, situatia este similara. Eu doream sa aflu de la cineva cum calculeaza dumnealor tensiunea de atingere.La dumneavoastra cum se calculeaza? La calculul curentului de defect nu este nicio eroare in opinia mea si a altora cu care am discutat.

    Problema este dupa mine urmatoarea:

    1) Curentul de defect se intoarce preponderent prin conductorul de PE si N , in cazul TN_S sau PEN in cazul TN_C.

    2) La defect tensiunea scade foarte mult la bornele trafo, practic proportional cu raportul dintre impedanta interna a trafo si impeanta circuitului exterior de defect,

    3) Din calcule sumare (nu m-am avantat) reiese ca la defect la borne avem sub jumatate din valoarea tensiunii nominale,

    4) Ar trebui calculat circuitul la defect , inclusiv tensiunea in fiecare punct al retelei unde exista o priza de pamant,

    5) Acea tensiune (de nod) ar trebui impartita la valoarea rezistentei de dispersie a prizei locale care sa ne dea caderea de tensiune intre partea superioara a prizei si pamantul „zero”.
    Aceasta ar fi ideea mergand pe ideea de circuit clasic.

    Apropo de curentul de defect real calculat (fara a lua in calcul contactele si impedantele MPR_urilor) este de vreo 3400 A. Acelasi rezultat l-am vazut si in cazuri similare, inclusiv in diagramele din normative (IP 45 pare-mi-se)

    Cu stima,
    Iacob Mihai.

    • stoianconstantin Says:

      De acord sa vedem si alte opinii. S-ar putea ca in acesta perioada sa nu gasim pulte persoane dispuse sa se aplece peste problematica tensiunilor de pas si de atingere. Noi nu le solicitam proiectantilor sa le calculeze (deocamdata!)

      Cred ca am postat pe blog un articol cu niste deteminari practice pe care le-am facut in instalatii. Am facut, prin 2003, cred, scurtcircuite in diverse puncte ale unei Ljt lungi si am masurat curentii de scc tensiunile de pas si de atingere. Cred ca o sa il mai caut zilele astea. Daca il gasesc va dau link-ul

  4. Iacob Mihai Says:

    Buna ziua,
    Multumesc pentru raspuns. Eu sunt convins ca modul de calcul folosit de noi nu da rezultate corecte.

    Aceasta metoda, la o analiza atenta practic ar fi in situatia cand tot curentul s-ar intoarce doar prin priza de pamant la locul de defect inseriata cu priza de pamant de la trafo, deci punere la masa pe priza de pamant cu intreruperea PEN_ului).

    Daca ar fi asa atunci curentii de defect ar trebui calculati luand ca circuit de defect urmatorul traseu (impedanta conductor de faza_rezistenta priza de pamant de la locul defectului_rezistenta dispersie din postul de transformare_ impedanta interna transormator).

    In acest caz curentul de defect scadea foarte mult.

    Cu stima, Iacob Mihai.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: