Stabilizatoare de tensiune – Autor Raoul Trifan


trl

Am placerea sa va facilitez accesul la un articol interesant scris de dl Raoul Trifan despre stabilizatoarele de tensiune (AVR – automatic voltage regulator)

Citesc in ultima vreme pe diverse bloguri tehnice si non-tehnice din ce in ce mai multe articole, pareri, reclame si comentarii referitoare la stabilizatoarele de tensiune ce se gasesc de cumparat in magazinele de profil pentru stabilizarea tensiunii de pe reteaua electrica din casele noastre. Deoarece multe dintre articole si comentarii nu reflecta neaparat necesitatile reale de electroalimentare ale aparaturii electronice si electrocasnice din gospodariile noastre am sa enunt modul de functionare ale acestor stabilizatoare cat si specificatiile principale ale celor 2 tipuri mai des intalnite la noi pe piata: cu relee si cu comanda prin servo motor. De mentionat ca ambele tipuri de stabilizatoare aduse in discutie au la baza un autotransformator de tensiune reglabil electronic.

 

Stabilizatoarele cu relee utilizeaza 2, 3, 4 sau mai multe relee care regleaza tensiunea de iesire a autotransformatorului comutand practic spirele intermediare ale acestuia, fiecare releu regland, de regula, cam +/-20-30V la iesire, functie de cum este programata electronica de comanda cat si de numarul de spire intermediare ale autotransformatorului.

fig-1-stabilizator-de-tensiune-comnadat-cu-relee

Figura 1 Stabilizator ieftin cu 3 relee: 1 asigura functia de pornire/oprire, iar celelalte 2 reglarea tensiunii

(protectie primara cu varistor, relee de 10A si LM324N pt. comanda)

 

Avantaje:

  • Sunt foarte rapide (de ordinul zecilor de milisecunde)
  • Probabil sunt cele mai ieftine
  • Nu necesita mentenanta
  • Sunt durabile in timp deoarece nu au piese in miscare (cel putin daca releele sunt de calitate)
  • In cazul unor variatii foarte mari si bruste ale tensiunii de intrare (230 > 180V, respectiv 180V > 230V) tensiunea de iesire oscileaza rapid dar se stabilizeaza imediat datorita timpului de comutare foarte mic al releelor, deci nu ar trebui sa existe supratensiuni de durata pe iesire care sa afecteze consumatorii de pe iesire.

 

Dezavantaje:

  • In timpul reglarii tensiunii functionarea releelor este insotita de un zgomot specific
  • In cazul apartiei unui defect tranzitoriu al unuia dintre releele inseriate tensiunea de pe iesire va oscila in limite mari, uneori chiar intre 0V si 230V, putand defecta aparatura conectata (AVR-urile de firma, cu relee de calitate nu vor suferi de aceasta problema).
  • Marja de stabilizare relativ modesta (+/-8% sau chiar +/-10% din valoarea tensiunii de intrare).

Exemplu pt. un AVR cu relee de 230V: Intra din retea 234V si ies tot 234V sau intra 210V si ies 235V sau intra 237V si ies 205V, dar cel mai important este ca tensiunea de pe iesire sa se incadreze in parametrii de +/-10% din cei 230V doriti.

fig-2-autotransformator-cu-tole-ei-cu-3-prize-mediane-la-iesire-pt-reglajul-tensiunii

Figura 2 Autotransformator cu tole E+I cu 3 prize mediane la iesire pt. reglajul tensiunii

(in stanga sunt 4 prize la iesire si sig. de 10A, in dreapta este autotransformatorul)

 

Acest tip de stabilizatoare se preteaza mai bine la computere personale si la aparatura electronica cu marja relativ mare a tensiunii de intrare, adica acolo unde diferente bruste de 20-30V nu afecteaza. Nu sunt recomandate la motoare (pompe, hidrofoare etc.) si nici la aparatura electrocasnica cu motoare sau pompe (masini de spalat rufe sau vase, storcatoare, frigidere etc.), cu toate ca, teoretic, le poate asigura protectia in unele cazuri.

 

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu relee:

  • Factor de putere: 0.6 (deci un AVR de 1.000VA la duce pe iesire o putere insumata de pana la 600W, in caz ca nu specifica altceva producatorul).
  • Precizie de stabilizare: intre +/-8% si +/-10%.
  • Timp de stabilizare: cateva zeci de ms, functie de nr. de relee si de algoritmii interni de comutare.
  • Tensiune de intrare: variaza intre minime de 145-180V si maxime de 250-270V, functie de producator.
  • Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
  • Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt. compresoare se alege timpul cel mai mare).

 

Stabilizatoarele cu servo-motor beneficiaza de o acuratete ridicata in reglajul tensiunii de iesire datorita reglajului foarte fin efectuat de pantograful actionat de servo-motor care regleaza autotransformatorul. Spre deosebire de cele cu relee, aici nu exista spire intermediare, iar autotroansformatorul are spirele „expuse”, un pantograf culisand liber pe aceste spire actionat de un servo-motor comandat electronic. Practic, cu o electronica si un servo-motor de calitate acest tip de stabilizator regleaza foarte fin tensiunea la iesire, din spira in spira, pana cand ajunge la tensiunea dorita de producator.

fig-3-autotroansformator-toroidal-cu-spirele-secundarului-expuse

Figura 3 Vedere de sus (autotroansformator toroidal cu spirele secundarului expuse)

 

Avantaje:

  • Acuratete foarte buna a tensiunii de iesire, avand practic o eroare de stabilizare de numai cativa volti (2.5-3%).

Exemplu pt. un AVR cu servo-motor de 230V: Intra din retea 234V si ies 230V sau intra 180V si ies 230V sau intra 260V si ies 230V.

 

Dezavantaje:

  • In cazul unor variatii mari si bruste ale tensiunii de intrare, tensiunea la iesire poate oscila brusc, dar numai pentru putin timp. Astfel, AVR-ul cu servo-motor va avea pentru fractiuni de secunda la bornele de iesire suma dintre tensiunea initiala de pe iesire si diferenta de tensiune aparuta brusc la intrare, deoarece servomotorul are nevoie de 1-2 secunde pana cand reuseste sa regleze perfect diferentele de tensiune aparute in retea.
  • Pretul ceva mai ridicat decat la cele cu relee.
  • Zgomotul destul de pronuntat pe timpul functionarii servomotorului (se aude doar cand sunt diferente de tensiune de stabilizat), altfel este silentions
  • “Periile” pantografului, find din carbuni (ca la aspirator), se uzeaza si pot fi inlocuite dupa cativa ani de utilizare.
  • Optional, spirele de cupru pot fi curatate o data la 2-3 ani, functie de caz, cu o perie antistatica. De asemenea, o carpa care nu lasa scame umezita in putin alcool izopropilic ar putea ajuta curatarea.

Nota: Orice interventie in interiorul stabilizatoarelor se efectueaza de personal autorizat si numai dupa decuplarea fisei de alimentare de la reteaua de 230V! Pe perioada de garantie stabilizatoarele pot fi trimise spre mentenanta la service autorizat de producator!

fig-4-de-praf-de-carbune-pe-bobinajul-autotransformatorului

Figura 4 Detaliu inceput de defect

In dreapta contactului, pe spirele de cupru, se vede adunata o “movilita” de praf de carbune

Un stabilizator bazat pe servo-motor cu o electronica de comanda bine proiectata este, de regula, superior celui cu relee. Totusi, inainte de achizitionarea unui astfel de stabilizator solicitati informatii de la vanzator daca stabilizatorul detine sau nu protectie la supratensiune la bornele/priza de iesire, lucru necesar in special daca aveti consumatori sensibili de alimentat si daca in zona unde locuiti exista caderi si varfuri de tensiune importante (diferente de peste 50V in intervale scurte de timp, de ordinul secundelor).

Ca sa exemplific diferentele dintre comportamentul regulator al unui AVR cu relee si al altuia cu servo-motor in situatii extreme si de ce un AVR cu servo-motor are nevoie de o electronica buna, avem un exemplu mai jos:

  • La timpul T0 scade tensiunea de pe retea la 180V, iar AVR-ul cu relee restabileste tensiunea corecta prin „adaugarea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-ul cu servomotor face acelasi lucru in aprox. 5-2s.
  • La timpul T1 tensiunea de pe retea revine brusc la normalul de 230V, iar AVR-ul cu relee restabileste tensiunea corecta prin „scaderea” la bornele de iesire a 50V intr-un timp de aprox. 2 perioade (40ms) / AVR-ul cu servomotor face acelasi lucru in aprox. 5-2s.

Exemplul de mai sus l-am putea intalni atunci cand cineva utilizeaza un aparat de sudura in curtea noastra sau a vecinului, in situatii unde sunt implicati consumatori mari sau atunci cand exista unele avarii pe reteaua de distributie. Practic, in scenariul prezentat anterior, intre timpul T1 si timpul final pana AVR-ul reuseste sa autoregleze tensiunea, la bornele de iesire ale acestuia vom avea pentru un timp scurt (fractiuni de secunda) tensiunea de 230V + 50V = 280V, tensiune care revine in peste 1 secunda la normalul de 230V. Un AVR cu servomotor „ideal” necesita o protectie (ex.: un comparator si un releu) capabila sa decupleze bornele de iesire pentru a asigura protectia consumatorilor conectati in caz de supratensiune pe iesire (se pare ca nu toate AVR-urile cu servomotor detin o astfel de protectie).

fig-5-pantograful-culisant-cu-carbunei

Figura 5 Pantograful culisant cu carbune

 

Specificatii generale ale stabilizatoarelor cu servo-motor:

  • Factor de putere: 0.6 (uneori 0.5)
  • Precizie de stabilizare: intre +/-2.5% si +/-3%
  • Timp de stabilizare: 1.5-2s (aprox. 1s la fiecare 20-30V de reglat)
  • Tensiune de intrare: variaza intre minime de 140-180V si maxime de 250-270V, functie de producator
  • Tensiune de iesire: 220V sau 230V (aleasa de producator sau selectabila de utilizator)
  • Intarziere initiala: selectabila 6s sau 180s (intarzierea la pornire poate ajuta dupa o pana de curent; pt. compresoare se alege timpul cel mai mare).

De mentionat ca standardul pentru tensiunea de alimentare monofazica in Romania (si-n restul Europei, dealtfel) este de 230V +10%/-15%, iar standardul, sa-i spunem „invechit”, de 220V nu mai este de actualitate. In niciun caz asta nu inseamna ca un stabilizator care scoate 220V pe iesire este superior sau inferior celui care scoate 230V, ci doar este o optiune aleasa de producatori. Totusi, uneori tensiunea de 220V este considerata de unii ca fiind ceva mai „protectiva” la posibilele variatii ale tensiunii pentru aparatele electronicele conectate. Totodata, becurile cu incandescenta ar putea avea o durata de viata putin mai mare daca sunt alimentate cu 10V mai putin, lucru posibil valabil si pt. motoare alimentate direct (fara regulatoare de turatie). Indiferent de caz, inainte de a achizitiona un stabilizator, consultati manualul aparatului pe care doriti a-l proteja si verificati plaja tensiunilor recomandate de alimentare.

Am citit pe diverse forumuri despre persoane care au achizitionat stabilizatoare de tensiune pentru centrale pe gaz sau pe lemne, pentru aparatura PC, cat si persoane care doreau sa alimenteze imprimante laser, aparate de aer conditionat, cuptoare cu microunde sau chiar masini de spalat rufe.  Pentru calculul puterilor trebuie de luat seama ca:

  • o imprimanta laser consuma din retea, in timpul functionarii „cuptorului” intern, peste 1.000W reali
  • un cuptor cu microunde ia la pornire pana la 1.500W, urmand sa scada puterea la cea inscrisa de fabricant (700W, 800W , 1.000W sau cat scrie pe el)
  • un aer conditionat consuma la pornire vreo 2.000W, urmand ca ulterior sa se stabilizeze puterea absorbita din retea la aprox. 1000W (cele de uz casnic)
  • o masina de spalat rufe ia aproximativ 2.200W atunci cand functioneaza si rezistenta de incalzire si motorul cuvei si electrica de comanda
  • o masina de spalat vase consuma instant intre 1.500 – 2.000W atunci cand functioneaza rezistenta de incalzire
  • un cuptor electric poate trage din retea chiar si 3.000W
  • o plita pe inductie are maxime de putere care pot depasi 5.500W si uneori ating si 7.000W!
  • un computer absoarbe o putere, de regula, de aprox. 400-500W cu tot cu monitor
  • o centrala termica absoarbe undeva intre 125-250W, functie de prodicator si nr. de pompe instalate (aceste date se regasesc in manualul de utilizare al centralei si al pompelor de recirculare).
  • un frigider clasic are la pornirea compresorului un consum instant de pana la 500W, urmand sa se stabilizeze ulterior catre 150-250W, functie de model

Totdata, randamentul stabilizatoarelor scade daca tensiunea de intrare se afla in afara plajei 200-250V! In consecinta, puterea necesara unui stabilizator de tensiune trebuie foarte corect calculata, pentru a preintampina posibilele defectiuni ulterioare sau chiar incendii datorate supraincalzirii autotransformatorului. De regula, daca alegeti puterea stabilizatorului de 2 ori mai mare decat suma puterilor consumatorilor de pe iesire nu ar trebui aveti probleme. Totusi,  intrebati producatorul daca stabilizatorul detine protectie termica, deoarece nu se stie niciodata ce se poate intampla (puteti intreba si ce tip de protectie termica are: ireversibila – cu siguranta termica clasica sau reversibila – cu termostat bimetal).

Sunt persoane care achizitioneaza stabilizatoare cu relee pentru centrale termice, pompe sau compresoare, dar in unele situatii acest model de stabilizator poate sa induca un comportament neadecvat pompei de recirculare sau a compresoarelor conectate, datorita curbei tensiunii de iesire stabilizata cu +/-8% sau uneori cu doar +/-10% (in special AVR-urile ieftine, cu 2-3 relee, dar cu marja mare a tensiunii de intrare). Practic, la socuri de tensiune pot exista la iesirea AVR-ului cu relee variatii bruste de pana la 20-30V (dar care se incadreaza in limitele normale de functionare, conf. specificatiilor), variatii care pot modifica totusi comportamentul aparatelor conectate. Exemplu ipotetic de caz defavorabil: acum intra 250V si ies 220V, iar peste cateva secunde tensiunea retelei scade la 210V si din stabilizator vor iesi 240V, deci avem o diferenta de 20V in mai putin de o secunda. In caz ca se doreste instalarea de stabilizatoare de tensiune pe echipamentele electrice care contin motoare, pompe sau compresoare atunci se recomanda a se utiliza stabilizatoare cu servo-motor protejate la supratensiuni, supracurent si temperatura, deoarece ofera o tensiune foarte stabila, cu precizie de doar cativa volti.

Totusi, centralele pe lemne se preteaza cel mai bine la UPS-uri dedicate cu sinusoida pura si cu baterie externa cat mai mare, deoarece daca pica tensiunea retelei v-ati dori ca pompele de recirculare sa functioneze in timpul arderii lemnelor pentru a nu se acumula temperaturi si presiuni excesive in cazan. Centralele pe gaz pot fi si ele alimentate din UPS-uri impreuna cu senzorul detector de gaze, dar si acolo trebuie UPS-uri compatibile. Practic, unele UPS-uri nu functioneaza pe centrale pe gaze deoarece au transformator pe iesire care izoleaza consumatorii de retea, deci nu va mai exista notiunea de „faza/nul”. Astfel, intre polii de iesire si impamantare se va putea masura 1/2 din tensiunea retelei atunci cand se va comuta pe baterie. Rezolvare problemei consta in montarea unei rezistente de aproximativ 500 KOhm intre impamantare si unul dintre cei 2 poli de pe iesire, fie in interiorul aparatului, fie direct in stecher (se recomanda pentru aceasta operatiune o persoana autorizata!).

Concluzie: Indiferent de modelul de stabilizator (AVR) ales, tensiunea la bornele de iesire a acestuia va fi stabilizata in limite mai bune decat cele oferite de distribuitorul de energie electrica. Totusi, inainte de achizitie verificati ca puterea maxima instalata sa fie mai mica decat puterea nominala a stabilizatorului, verificati existenta protectiei termice a acestuia, cat si a protectiei la supratensiuni care pot aparea la bornele de iesire!

 

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

36 răspunsuri to “Stabilizatoare de tensiune – Autor Raoul Trifan”

  1. Iacob Mihai Says:

    Buna ziua,

    Imi pare rau dar trebuie sa „demitizez” stabilizatorului de tensiune Sa ma explic:

    1)Principalul dezavantaj este ca stabilizatorul are un consum de mers in gol (consum de putere activa si evident si reactiva) care duce la costuri totale cu functionarea unui echipament asistat de AVR smai mari de cateva de cateva ori, in situatia unei functionari intermitente a AVR de (15-20) % din timp.

    Aceste costuri pot fi demonstrate tehnico economic (bilant de puteri si energii).

    Am o experienta cu nefunctionarea unei centrale la tara (tensiune prea mica si prin introducerea unui stabilizator a crescut consumul de energie de trei ori, intrucat intro casa obisnuita consumul stabilizatorului mentinut incontinuu sub tensiune are o pondere semnificativa in consumul total,

    2) Stim bine ca un stabilizator fara ridicator de tensiune asociat poate furniza la iesire (U2) o tensiune relativ stabila dar mai mica decat tensiunea de intrare(U1). Intrucat de fapt tensiunea U1 este mica si noi o dorim U2 mai mare si stabila intervine acel autotransformator ridicator de tensiune si apoi sistemul de stabilizare.

    Ansamblul rezultat este scump, putin fiabil, are consum propriu mare, este zgomotos si adeseori forma de unda a tensiunii este deformata iar viteza de reactie nesatisfacatoare

    3)Singurile sisteme care ar avea pierderi mai mici ar fi sistemele in comutatie, dar acestea produc armonici si apar alte probleme mult mai complicate,

    4)Au aparut sursele in comutatie dar nu am cunostinte temeinice privind randamentul si calitatea tensiunii.

    Concluzia mea:. Stabilizatorul se justifica in aplicatii speciale (de laborator, masuratori metrologice, etc). In rest poate fi o solutie in instalatiile „obijnuite” doar atunci cand nu conteaza costul!

  2. raoultrifan Says:

    Buna ziua,

    Nu este stabilizatorul cu autotransformator cine stie ce, la o adica o spune si categoria de pret din care face parte, dar altceva ce-am putea face pt. a asigura o tensiune cat de cat constanta la motoarele si compresoarele caselor noastre daca Operatorul de Distributie n-o face pt. noi?

    Mai mult decat atat, acum cativa ani in urma in Romania cat si in restul Europei a crescut marja maxima de eroare pt. distributia de energie de la 5% la 10%, deci de la 230V+5% la 230V+10%. Pana si bobinele de protectie la supratensiune nu mai declanseaza la 255V ci de la 275-280V in sus.

    Personal, consider ca fiind cel mai mare dezavantaj al autotransformatorului lipsa izolarii galvanice, lucru pe care nu l-am amintit in articol ca sa nu devina prea „tehnic”. Cu toate ca are in denumire termenul de „transformator” acesta nu ofera izolatie de niciun fel, deci ne putem electrocuta foarte usor la bornele de iesire.

    Ca sa va raspund la intrebari:

    1) Am masurat pe cele 2 AVR-uri de 1.000VA cu servo-motor „din dotare” un consum de mers in gol de 41.5mA, respectiv 41.6mA care la 230V inseamna un consum de 9.5W. Cam atat consuma in stand-by, insumate, 3 electronice sau electrocasnice de tipul televizor, masina de spalat rufe/vase, aer conditionat (deci noaptea, pe pozitia inchis din telecomanda). Spre comparatie, mai am un AVR cu relee de 650W care consuma sub 5W la mers in gol.

    Cei care vor sa protejeze o pompa mica de centrala termica sau un computer de tip desktop cu consum mediu se pot multumi si cu un AVR de 500VA care va avea un consum de mers in gol de aprox. 5W.

    In sarcina randamentul unui AVR este de aprox. 95%, deci peste randamentul unui transformator clasic care inca se mai regaseste in unele surse de alimentare din casele noastre.

    2) Autotransformatorul poate furniza la iesire tensiune mai mare decat cea de intrare chiar si cu cateva zeci de volti, pastrand sinusoida in parametri.

    Ce se modifica in schimb este puterea maxima a acestuia, care scade inspre 50%, si implicit randamentul pe perioada cat la intrare sunt, sa zicem, 200V sau mai putin si AVR-ul va debita 220V.

    3) Imi pare rau, dar nu stiu la ce va referiti. Cel mai probabil nu sunt in masura sa va raspund.

    Personal nu cunosc decat 2 modalitati uzuale de stabilizare a tensiunii de la retea, pentru pompele si compresoarele consumatorului de rand:

    – Cea mai ieftina este data de AVR-urile prezentate mai sus.

    – Cea cu mult mai scumpa e data de UPS-uri cu sinusoida pura de tip online (cu invertor care functioneaza non-stop din tensiunea furnizata de baterii).

    Un AVR de 1.000 VA costa 250-300 lei, are un randament de aprox. 95% si un consum de mers in gol <10W, iar un UPS online pure sinewave costa de la 3.000 lei in sus, are un consum de mers in gol de 25-50W si un randament cuprins intre 80% si 90% (au transformator de izolatie pe iesire, deci randamentul va fi garantat sub 90%).

    – Ar mai fi si varianta de compromis cu UPS offline sau UPS line-interactive, dar cu sinusoida pura, care comuta pe baterii doar atunci cand tensiunea de intrare este in afara parametrilor impusi. Costurile pt. acest tip de UPS sunt undeva intre 800-1.500 lei pt. o putere de 1.000VA. Randamentul este de 100% cand tensiune e in parametri (are bypass dynamic), iar consumul in gol este cel dat de placa electronica, incarcator, mini-display si ventilatoare, deci undeva in jurul a 15-20W.

    Cu stima,
    Raul Trifan.

    • Iacob Mihai Says:

      Buna ziua,

      Din experienta mea trebuie autotransformator ridicator de tensiune, deoarece cum am afirmat anterior noi avem tensiune mica si dorim tensiune normala(230 Vc.a.)

      1)Cel mai mare consum(energie activa) al autotransformatorului este cel de mers in gol, care se masoara in primar cu autotransformatorul decuplat de la sarcina(regim de mers in gol).

      Curentul de mers in gol este activ si reactiv si pe noi ne intereseaza partea activa care este proportionala cu pierderile Foucoult in miez..

      Urmeaza apoi pierderile in infasurari la mers in sarcina(energie activa) care se produce la functionarea electrocasnicelor.

      Apoi nu stiu ce tip de stabilizator folositi pentru c.a. ,adica principiul lui(ferorezonant,electronic, etc) sau doar aveti un regulator care masoara eroarea intre prescriere si real si se da comanda la servomotorul autotransformatorului.

      Dupa autotransformator urmeaza stabilizatorul care trebuie sa aiba o impedanta serie si una paralel in circuitul de sarcina prin care practic se realizeza stabilizarea.Regulatorul care misca cursorul autotransformatorului nu prea realizeaza stabilizare, deoarece o stabilizare trebuie sa rezolve problema de reglare in maxim 10 ms,(jumatate de alternanta) si servomotorul nu poate realiza aceasta cerinta.

      timpii lui de raspuns sunt mari si deja circuitul de sarcina intra in zona de tensiune periculoasa(mica sau mare).Nu mai punem regimurile tranzitorii aparute la trecerea cursorului de pe o spira pe alta.

      Aceste elemente (impedante serie si paralel) ale unui stabilizator consuma energie si destul de multa.Daca ne referim la un stabilizator cu diode zener ,se stie ca dioda pentru a intra pe curba de stabilizare trebuie sa fie parcursa de un curent minim semnificativ(stabilizare) care nu trece prin sarcina, deci se consuma asa pentru a se stabiliza tensiunea.

      Analogic toate stabilizatoarele au acelasi principiu, intrucat fara a masura tensiunea si curentul(impedanta paralel si serie) nu pot face stabilizare.

      Daca mai punem si problema de legatura galvanica dintre primar si secundar la autotransformator coroborat cu protectia diferentiala din BMPM problema devine si mai complicata.

      3)Referitor la UPS_uri online trebuie sa fac o precizare.

      3.1)Sinusoida pura este doar cea realizata de un generator sincron.

      3.2)Toate tensiunile realizate de invertoare au sinusoida sintetica, intrucat(invertor) redreseaza si apoi sintetizeza sinusoida(calitatea sinusoidei sintetice depinde de frecventa de choppare, care de regula este 2KHZ.De aici apare si randamentul intrucat apar pierderi si armonici.

      Va pot da un exemplu pe care eu personal l-am gestionat impreuna cu ICPEE Bucuresti in anii (1998-2000).
      Aveam motoare sincrone de 5 MW alimentate la tensiunea de 6 KV.Aceste motoare erau cu pornire directa si aveau un regim de pornire mai pretentios(pauze mari intre doua porniri).

      S-a pus problema alimentarii acestor motoare prin convertizore de frecventa pentru a fi pornite de cate ori dorim.

      Aceste motoare alimentate prin convertizore de frecventa nu puteau realiza decat 4MW deoarece depaseau regimul termic din cauza armonicilor.

      In plus in convertizorul de frecventa se produceau pierderi de energie de aproximativ 8% din puterea consumata de motor. S-a ajuns la concluzia ca nu se merita alimentate prin convertizor de frecventa intrucat reazultatele erau mult mai proaste si investitii masive.

      In concluzie in opinia mea orice element introdus in circuit intai are un dezavantaj si apoi poate avea si un avantaj.

      Cu stima, Iacob Mihai.

  3. raoultrifan Says:

    Buna ziua,

    Ideea de baza a articolului era sa explicam, pe intelesul tuturor, cum functioneaza un stabilizator de tensiune si ce tip sa cumpere (cu relee sau cu servo-motor). Acum deja am abundat de termeni tehnici. 🙂

    Dupa cum spuneam, strict legat de modelul de 1.000VA (600W) testat de mine, consumul la mers in gol este de 9.5W/ora, iar randamentul in sarcina de 95%.

    Detalii despre capacitatea de ridicare a tensiunii, respectiv despre randament functie de tensiunea de intrare aplicata se pot gasi in specificatiile tehnice ale fiecarui model de stabilizator. Personal n-as vrea sa dau firme producatoare/importatoare aici pe blog, dar fiecare poate cauta in nume propriu.

    Toata stima,
    Raul Trifan.

  4. Musca Alin Says:

    are cineva idee…stabilizatorul meu a ramas blocat pe iesire la 180. Eu nu am fost acasa si din spusele vecinilor cica ar fi trasnit si a picat curentul. Ce pot sa-i fac???

    • Incze Andras Says:

      Daca nu mai este in garantie atunci poate fi desfacut si examinat. Ar trebui stabilit pe care dintre variantele prezentate se bazeaza constructia si in functie de asta diagnostizarea. Daca nu este nimic vizibil atunci cautare pe net dupa schema interna sau in lipsa acestuia trasarea schemei stabilizatorului si luat „la pas” aparatul cu un multimetru.

  5. Fulgeanu Ionut. Says:

    Buna ziua .Am o problema cun cuptor electric incorporabil wirpol nu incalzeste deloc.cei de la service au facut o constatare si au spus tensiune fff slaba.un stabilizator de tensiune ar fi de folos in cazul meu.

    • stoianconstantin Says:

      Da este posibil insa stabilizatorul va trebui sa aiba puterea cel putin egala (ar fi bine de o trepta superioara) cu puterea receptoarelor care vor fi alimentate din el!
      Inainte de a ava cumpara un stabilizator va recomand sa solicitati OD sa verifice nivelul tensiunii pe bransamentul Dvs relatand intr-o sesizare problema pe care o aveti. Cu acesta ocazie este posibil sa se faca si o verificare a legaturilor electrice si sa se elimine eventuale contacte slabe. Daca lucrurile sunt OK dinspre reteaua de distributie atunci s-ar impune si o revizie a instalatiei interioare cel putin la nivelul tabloului de distributie din imobil si la priza la care aveti racordat cuptorul.
      Succes!
      SGC

  6. Fane Says:

    Bună, as avea nevoie de puțin ajutor și apelez la amabilitatea dumneavoastră. Sunt în căutarea unu stabilizator de tensiune pentru o centrala termica pe gaz care are puterea maximă absorbită de 108w. Din câte m-am documentat as avea nevoie de un stabilizator cu servo motor, am găsit un model de la firma Well dar am o nelămurire. Din specificațiile producătorului la iesirea stabilizatoruli vor fii 220v iar pe eticheta centralei este scris valoarea de 230v. Ce sa fac în cazul asta……sa caut un alt model sau îl pot achiziționa pe acesta? Mulțumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Am transmis pe email dlui Raoul Trifan mesajul Dvs.
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Atat stabilizatoarele cat si partea electrica a centralelor termice ar trebui sa functioneze in plaja de tensiune 230V +/- 10%. N-ar trebui sa influenteze functionarea centralei daca este alimentat la 220V in loc de 230V.

    • Stefan Says:

      Mulțumesc frumos. O zi buna!

  7. Raul Trifan Says:

    Buna ziua, intr-adevar, unele stabilizatoare au 220V in loc de 230V, cateva avand la spate chiar un comutator de reglare a tensiunii intre 220/230V (ex.: APC). Eu am achizitionat special modele cu iesire pe 220V (WELL si APC) tocmai pentru a-mi asigura protectie suplimentara echipamentelor protejate (utilizez AVR pt. echipamente Hi-Fi cu transformatoare, dar si la centrala termica cu sursa in comutatie tot AVR de 220V am montat, la fel si la frigider). Personal, mi se pare in regula un stabilizator de 220V, doar mare atentie la alegerea puterii (ex.: AVR de 1.000 VA pt. frigider cu compresor de 120W si centrala cu pompa de 60W).

  8. mstamate Says:

    Buna ziua. Ce marci sau modele recomandati, in general? Ma intereseaza in special pt frigider/lada frigorifica/centrala gaze? Mentionez ca la centrala pe gaze am montat un Well cu servomotor care scotea la iesire 220V si centrala a intrat in avarie, astfel incat l-am returnat si am montat in locul lui un vechi APC pe 230V, cu relee. Multumesc pt eventual ajutor.

    • Incze Andras Says:

      Centrala n-ar fi trebuit sa intre in avarie de la 220V tensiune de alimentare si ar trebui sa respecte fluctuatia de tensiune permisa de 230V +/- 10%.

  9. mstamate Says:

    Nu ar fi trebuit, dar asta s-a intamplat, din pacate. Recomandari de producator serios de AVR-uri?

  10. Eugen Says:

    Am si eu un UPS Ultimate pentru centrala pe gaz , lucreaza bine dar ma deranjaza salturile de 30 V la reglarea automata a tensiunii.

    Asa ca am construit un montaj cu o sursa de tensiune in comutatie si invertorul din UPS .

    Aici se sudeaza des si tensiunea in retea oscileaza brusc intre 190 si 240 V, iar cu montajul meu am o tensiune stabilizata la 230 V + – 1-2 V. Intrebarea mea este daca poate functiona centrala permanent pe invertor? Invertorul are unda pura.

    • stoianconstantin Says:

      Buna dimineata,

      1) dupa opinia mea centrala poate functiona permanent pe invertor. Din ce spuneti Dvs are conditii ideale de alimentare cu energie electrica. Recunosc insa ca nu am studiat in detaliu o centrala termica! Nu stiu de ex daca sistemul Dvs de imbunatatire a calitatii energiei electrica prinde si pompele de recirculare. Ma gandesc ca daca partea de comanda a centralei este alimentata cand pompele de recirculare n-ar avea tensiune poate ca se risca o supraincalzire a centralei. Altfel o calitate deosebita a energiei electrice nu poate strica, dimpotriva!

      2) i-am semnalat existenta comentariilor si dlui Raoul Trifan in speranta ca va interveni in discutii

      3) solutia Dvs pare una performanta. Sunteti interesat sa o detaliati intr-un articol dedicat?

      Multumesc!
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Eu am rezolvat problema salturilor si fluctuatiilor de tensiune cu un stabilizator Mustek de uz casnic la care am conectat UPS-ul. Inainte de asta UPS-ul avea un comportament ciudat, erau perioda cand tensiunea de iesire urmarea tensiunea de intrare dar erau momente cand intra intr-o limitare la iesire si atunci scotea 220V desi tensiunea de intrare era inca in intervalul de Un+/-10%.

  11. Eugen Says:

    Multumesc pentru raspuns !

    Da , pot sa detaliez solutia, poate este si altcineva interesat.

    Pentru inceput va spun ca stabilizatorul de tensiune din UPS este oprit si am alimentat innvertorul cu 12 V cc de la o sursa de 12 V in comutatie (12 V 30 A ).

    In cazul caderii tensiunii din retea alimentarea invertorului trece pe baterie auto automat, astfel tensiunea de 230 V ca de la invertor va fi fara intrerupere.

    Montajul este testat de mine cu cuplari si decuplari de la retea, cu modificarea tensiunii intre 170 si 240 V, iar cei 230 V au ramas chiar foarte stabili, adica 228 – 231 V.

    Eu l-am testat cu doua pompe de circulatie a apei timp de 6-7 ore , acestea au mers ca la retea si nu s-au incalzit!

    Trecerea de la sursa de 12 V la baterie se face fara nici o intrerupere.

    Sunt foarte multumit de acest montaj deoarece am eliminat socurile aparatelor de sudura si am o sursa neintreruptibila pentru centrala!

  12. Raul Says:

    Buna Eugen, fix asa lucreaza UPS-urile dedicate pt. centrale termice: in interior este un invertor true-online alimentat din baterie sau din sursa dedicata.

    Mstamate, probabil acel AVR marca WELL era defect sau socul de tensiune a fost prea rapid pt. respectivul model cu servo-motor (cele cu relee sunt mai rapide). Personal am doua WELL-uri cu servo-motor de 1000VA, un APC de 650VA si-un APOLLO de 350VA cu relee si un UPS Legrand de 1500VA care are in interior un AVR cu relee.

    N-am avut probleme decat cu APOLLO (are >10 ani) la care un releu nu mai aclanseaza (suspectez controllerul sau un regulator intern de tensiune). Totusi, APC-ul imi intra in avarie de 1-2 pe trimestru, de fiecare data aclanseaza protectia de supra-tensiune; revenirea din avarie, facandu-se cu interventie manuala (power-off, power-on), lucru oarecum deranjant.

  13. Eugen Says:

    Domnule Raul , chiar astazi am mai facut cateva masuratori , am prins momentul cand suda cineva . UPS-ul a inceput sa faca tot ce stia sa faca : trecea de la 209 V la 230 V si inapoi, piuia la 196 V si cupla invertorul si tot asa, tensiunea la iesire era intre 209-235 V.

    Am pus in functiune montajul meu si cu o tensiune intre 196 si 230 V pe alimentare am avut o tensiune la iesire de 228-231 V asta in situatia cand nici macar nu a trecut pe baterie. Deci sursa in comutatie lucreaza foarte bine ca stabilizator de tensiune.

    Consider ca desi sunt cateva dezavantaje ( cost mai ridicat , zgomot ventilatoare , aparatura in plus , consum energie mai mare ) , apare avantajul unei tensiuni mult mai stabile fata de UPS (228-231 fata de 209-235 V).

    Cred ca investitia merita.

  14. Eugen Says:

    Ups -ul meu este EAP Ultimate 500 , eu am lucrat ca electrician , am 61 ani si sunt pensionar.

    • Raul Says:

      EAP Ultimate 500 pare decent si este conceput special pt. cazane si centrale, deci are sinusoida pura, dar se pare ca nu are stabilizator intern. 😦 Un UPS true-online, dar mult mai scump, probabil ar fi comparabil cu stabilizatorul dvs., dar nu stiu daca se mertia pretul, iar daca nu e dedicat pt. centrale, atunci are autonomie de cateva zeci de minute. Puteti, va rog, sa puneti o schema pt. acel
      stabilizator?

    • stoianconstantin Says:

      Dl Eugen, daca doriti imi puteti trimite mie schema si fie o afisez pe blog fie o retrimit eu dlui Raul. Aveti emailul meu!

  15. Eugen Says:

    Stabilizatorul folosit de mine este acela pentru alimentarea camerelor de supraveghere : SOPUDAR model SPD-360 W (12 V 30 A ).

    • stoianconstantin Says:

      Dl Eugen, va incurajez sa folositi butonul „raspunde” de langa numele Dvs sau de langa numele initiatorului unei discutii la care doriti sa dati o replica!
      Mentine discutia grupata.
      SGC

  16. Marius Says:

    Bună ziua
    Materialul pe care l-ați prezentat este clar și foarte util.
    Eu am pt. centrală un stabilizator Well cu servomotor de 500 VA. Stabilizatorul indică atît tensiunea de intrare cît și tensiunea de ieșire cu aproximativ 5 V mai puțin decît tensiunea reală (măsurată cu multimetrul). S-a întîmplat să afișeze tensiunea de ieșire 243 V, deci probabil era real 248 V. Uneori afișează H (tensiune înaltă), deși tensiunea de intrare afișată pe stabilizator este în jurul valorii de 225 V. Uneori, după ce afișează H, își revine și repornește centrala, dar au fost zile cînd a blocat permanent funcțiunarea centralei, astfel că a fost necesar să introduc centrala pe direct în priză și să renunț la stabilizator. Dacă puteți, aș dori să-mi spuneți dacă există în interiorul aparatului elemente de reglaj pt. a rezolva următoarele două probleme: 1. Tensiunea din intrare și cea de ieșire să fie afișate corect, adică cu 5 V mai mult. 2. Tensiunea de ieșire, care teoretic ar trebui să fie în jurul valorii de 230 V, s-o micșorez la 220 – 225 V.
    Mulțumesc.

    • Incze Andras Says:

      In unele cazuri, de exemplu cand bateria se apropie de sfarsit, multimetrele nu indica corect respectiv pot exista chinezarii cu marja de eroare mai mare decat cel uzual.
      Alta chestie este ca unele stabilizatoare sunt setate pentru tensiunea de 220V si nu 230V. Am de exemplu un stabilizator de birou Mustek care aproape in continuu stabilizeaza, e setat din fabrica pe 220V si nu 230, ledul rosu care indica daca stabilizeaza este aproape intotdeauna aprins.
      Sunt si unele fenomene din reteaua electrica care pot zapaci stabilizatorul, logica care comanda reglajul de tensiune se da peste cap si atunci poate sa apara situatia cu blocajul. Acasa de cand UPS-ul e alimentat prin acel stabilizator Mustek am scapat de fenomenele mai sus mentionate, electronica UPS-ului demareaza doar cand sunt probleme „serioase”, a disparut clickaitul si comutatiile aiurea produse impreuna cu simptoma limitarii tensunii de iesire. Erau cazuri cand deodata dupa un click intra in limitare desi tensiunea de intrare era in limita de 10% si asa ramanea agatat pentru o vreme dupa care la un alt click revenea la urmarirea tensiunii de intrare.

  17. Ciobanu Mihai Says:

    Bună ziua !
    Am si eu doua intrebari , va rog daca vreti sa-mi dati un sfat !
    1 . Am cumparat 2 stabilizatoare Well , unul cu relee de 1500 Va – 900 W si unul cu servomotor 2000Va – 1200 W pentru 2 televizoare led , un laptop si 4 telefoane Samsung .
    Care e cel mai indicat să-l folosesc cel cu relee sau cel cu servomotor ptr televizoare , laptop si cele 4 telefoane ?
    2 Am si un UPS care are AVR , pot conecta stabilizatorul dupa UPS ?
    Cand e furtuna se întrerupe curentul în flash-uri , vine , cade, vine , cade……..
    Mulțumesc frumos !!!

    • Incze Andras Says:

      Buna ziua

      Eu alimentez un UPS cu management prin stabilizator, aceasta varianta poate sa prelungeasca durata de viata al acumulatoarelor din UPS.

      Stabilizatorul corecteaza fluctuatiile de tensiune si UPS golurile si intreruperile scurte respectiv asigura oprirea calculatorului in conditii de siguranta la disparitia tensiunii din reteaua electrica.

      Plus daca apare o supratensiune este mai ieftin un stabilizator nou decat un UPS 😀

  18. Raoul Trifan Says:

    Buna ziua,

    1. TV, laptop si telefon mobil detin surse in comutatie, deci vor functiona normal in plaja 100-250V, caz in care un AVR pe relee isi va face bine treaba. AVR-ul cu servomotor este oarecum recomandabil pt. motoare si pompe (centrale termice, frigider), deoarece regleaza are o granulatie mai fina la reglarea tensiunii de iesire (5-10V), dar ambele tipuri de AVR isi fac treaba bine la consumatori cu surse in comutatie.

    2. Daca dispare complet tensiunea de pe priza nu cred ca un AVR mai poate rezolva ceva. Oricum, AVR pus dupa UPS nu-si are rostul, mai ales ca fiecare AVR in parte consuma la mers in gol aprox. 9-10W.

    Optional, puteti vorbi cu un electrician autorizat sa va monteze in panoul electric un iMSU Schneider sau relee de decuplare Finder sau alte marci pt. protectia la supratensiuni sau disparitie nul de lucru.

    Tot optional, descarcatoare inseriate cu sigurante, atat pe faza cat si pe nul, ar putea asigura un orecare nivel de protectie la trasnete, in special daca nu aveti paratrasnet in imediata proximitate.

    Cu stima!

    • Incze Andras Says:

      Paratrasnet in apropiere – chiar in iunie a fost un caz cand trasnetul a lovit intr-o casa care avea vis-avis pe partea cealalta a strazii o cladire cu 4 etaje si probabil si cu paratrasnet (spital) respectiv o biserica la cateva case distanta dar si un bloc cu 3 etaje (practic era inconjurata de cladiri inalte si teoretic, ar fi trebuit sa fi fost protejata de acestea).

      Noroc mare ca nu s-a produs incendiu, doar acoperisul s-a deteriorat, alte pagube nu au fost mentionate in articolul publicat pe portalul local de stiri dar nu este exclus sa fi deteriorat si aparate electrice, electronice.

      Practica poate sa difere fata de teorie in cazul tensiunilor inalte, pot exista si exceptii de la regula.

Lasă un răspuns la raoultrifan Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: