Radu pune in discutie corectitudinea delimitarii gestiunii intre OD si utilizatori


Radu 2

DELIMITAREA DINTRE RETEAUA FURNIZORULUI OPERATORULUI DE DISTRIBUTIE SI CEA A CONSUMATORULUI  ESTE  CORECTA ???

Bransamentul reprezinta partea de instalatie electrica prin intermediul careia se realizeaza cuplarea retelei interioare a abonatului la reteaua de distributie a furnizorului  distribuitorului de energie electrica .

Insa bransamentul nu este in cu totul la dispozitia abonatilor . In acest articol propun sa dezbatem o regula a furnizorilor operatorilor de distributie care mie nu mi se pare a fi corecta spusa si gandita, o regula putin in detrimentul consumatorilor in ceea ce priveste delimitarea dintre reteaua proprie  a consumatorului si cea a furnizorului (!?). Aceasta regula suna asa :

“ PUNCTUL DE DELIMITARE DINTRE RETEAUA DE DISTRIBUTIE A FURNIZORULUI DISTRIBUITORULUI DE ENERGIE ELECTRICA  SI RETEAUA ABONATULUI ESTE REPREZENTAT DE BORNELE IESIRE DE PE CONTOR “ .

Acesta regula este valabila la toti operatorii de distriburie din Romania . Cu alte cuvinte firele care ies din contor ( coloanele , cum se mai numesc ) inclusiv legatura lor in bornele acestuia apartin abonatului . Cu ajutorul catorva poze facute de mine unui contor si unui BMP vom dezbate cat de corecta este aceasta regula .

Fig 1 radu m

In Figura 1 este pozat un contor electronic , insa sistemul de cuplare este acelasi la toate tipurile de contoare utilizate in Romania . Din poza reies care sunt bornele de intrare si cele de iesire .

Fig 2 radu m

In Figura 2 am realizat o “conexiune” , de model a unui contor respectand pe cat posibil si un colorit al firelor. Pe contor am numerotat bornele cu cifrele “1”, “2”, “3” si “4”. Ca si in cazul intreruptoarelor automate MCB sau sigurantelor automate cum li se spune popular , bornele care reprezinta intrarile in acel aparat sunt numerotate cu cifre impare , iar iesirile cu cifre pare .

Pe toate contoarele este numerotata fiecare borna in acest mod . Eu am scris si pe imagine pentru ca nu se distinge inscriptia pe contor.

Borna “1” reprezinta intrarea fazei , acolo trebuie cuplat firul de faza care aduce tensiune din RED ( si care conform regulii apartine operatorului de distributie) .

Borna “2” este iesirea fazei , acolo trebuie cuplat firul de faza care preaia curentul de la contor ( si care conform regulii este al abonatului ).

Brona “3” este intrarea nulului , locul unde este cuplat nulul care vine din RED ( si el apartine operatorului de distributie).

Iar la borna “4” este iesirea pentru firul de nul , care se duce catre abonat si conform regulii , ii apartine .

In Figura 2 retineti ca acesta NU are carcasa de protectie si izolare asamblata ! Am remarcat in poza si bornele ca atare , de iesire , care conform regulii ar apartine si ele ……tot abonatului .

Fig 3 radu m

In Figura 3 este infatisat contorul in forma finala de asamblare , cu carcasa montata , si mai important sigilata .

Am remarcat din nou firele operatorului de distributie pe poza , cele de intrare , dar si pe cele ale abonatului, iesirile . Deja se observa ca la “ bornele iesire contor” nu mai putem ajunge .

ATENTIE !! sigiliul este pus de mine formal pentru a explica concret ceea ce vreau sa spun , nu este unul original , insa in articol il vom trata ca pe unul adevarat . Toate contoarele au obligatoriu acea carcasa , pe care se monteaza si sigiliul.

Dupa cum releva si din Figurile 1 si 2 bornele intrare si iesire ale unui contor , (la orice contor , repet , sistemul de conexiune este acelasi la orice tip ) stau unele langa altele si sunt , daca imi permiteti exprimarea “la gramada “ ba chiar “amestecate” o intrare , o iesire , o intrare si ultima iesire.

Nu exista o grupare separata  si mai ales carcasa separata , in care sa fi fost de exemplu firele de intrare pe doua borne grupate in partea stanga a contoarului , sa aibe carcasa proprie care sa poate fi sigilata , iar iesirile carcasa lor , fara sigiliu .

Pe scurt nu exista casete separate de borne , ci una singura . Prin urmare dupa montarea carcasei care este si ea dintr-o singura bucata, existand decat o caseta de borne , si sigilarea ei nu se mai poate ca abonatul sa ajunga nici la bornele de iesire ( care conform regulii ii apartin , cel putin accesul la ele) prinzand sub carcasa si putin din coloane .

Asta in cazul unui contoar montat in casa, pe rama, unde foarte putin din coloana este prins sub carcasa sigilata, in Figura 4 vedem cat din conductorul abonatului este prins sub sigiliu, in cazul unui BMP . Si aici cotorul are carcasa sigilata , dar la randu-i este bagat in cutia BMP-ului care este si ea sigilata .

Fig 4 radu m

Iata BMP-ul de palier din Figura 4 , si la un BMP simplu pentru case situatia este asemanatoare , dar are mai putin traseu de coloana prins in el .

Aceste contoare au carcase din plastic transparent . Am remarcat Ansamblul de cleme sir pe care l-am incercuit, de acolo se leaga cablul de coloana care se va duce pana in apartamente .

Cu linia punctata galbena am vrut sa scot in evidenta o bucata scurta de circuit care ar face parte tot din coloana deoarece se afla dupa bornele de iesire din contor , bucata mica de circuit care ar apartine tot abonatului , dar aflata tot sub parte sigilata.

Clemele sir in unele cazuri , mai rare ce este drept , dar nu imposibile , provoaca incalzirea conductorului , din cauza vreunui contact slab la legaturile acestora la suruburi .

Acel tip de cleme sir pe care l-am incercuit nu pot sa il consider decat o intrerupere inutila a coloanelor . Nu consider ca era necesara acea prelungire , in locul acelor cleme mai bine ar fi montat o mica bara de impamantare de unde sa se lege si ramnifice firul de impamantare (PE) pentru fiecare apartament iar coloanele de faza(F) si nul(N) sa mearga din contor direct in locuinta abonatului fara a mai avea vreo intrerupere .

In cazul unui BMP pentru case nu exista acel ansamblu ce cleme sir , insa si acolo o bucata de apoximativ 40-50 CM de coloana este prinsa sub partea sigilata . In cazul BMP de palier , coloanele dupa ce ies din BMP mai au un lung traseu de strabatut pana in locuinta abonatilor , cu cat un abonat este la distanta mai mare (distanta insemnand etajele blocului, de unde este amplasat BMP pana la apartament ) cu atat si coloana are o lungime mare.

Conform regulii , coloana apartine abonatului , intr-un bloc , sunt mai multe coloane . Din nou un lucru oarecum ambiguu : o data cu iesirea coloanelor din BMP , daca nu se umbla in acesta , abonatul nu il mai poate fura pe furnizor doar din coloane , insa ii poate fura pe ceilalti vecini !! Mai pe scurt se poate racorda fraudulos la coloana altui vecin , coloanele acestea fiind trase pe scarile de bloc prin canale de metal sau plastic destinate lor . In unele blocuri aceste canale sunt sigilate de operator  , in altele nu .

In privinta acestui furt (posibil) intre locatarii unui bloc , dar care nu afecteaza pe operatorul de distributie CINE trage , pe cine la raspundere ? Din nou un lucru ambiguu , deoarece coloana nu mai apartine furnizorului operatorului d edistributie (OD), dar nici casa scarii nu apartine abonatului .

Consider ca aceasta regula ar trebui putin modificata , iar Operatorii de Distributie sa isi asume putin mai mult din circuit . Eu cred ca mai corect ar fi asa : << Punctul de delimitare dintre reteaua de distributie a furnizorului de energie electrica si reteaua abonatului reprezinta inceputul ultimilor doi metrii de cablu din coloana in cazul cladirilor multifamiliare (blocuri ) si sfarsitul primului metru de cablu din coloana de la iesirea din BMP in cazul cladirilor unifamiliare ( case ) . >>

Aceasta este parerea mea , din coloana in cazul blocurilor sa ii fie atribuiti abonatului 2 metrii din conductor , sau numai unul , asta ar mai ramane de vazut , iar in cazul caselor , unde oportunitatile de modificare si amenajare sunt mult mai mari , furnizorul operatorul de distributie sa isi mai asume doar un metru de conductor din coloana dupa iesirea acesteia din BMP .

In ambele cazuri consider ca partea de coloana aflata in interiorul BMP nici nu ar mai intra in discutie cui sa apartina , evident…. operatorului de distributie .

Sunt curios si parerile voastre !!

Anunțuri

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

14 răspunsuri to “Radu pune in discutie corectitudinea delimitarii gestiunii intre OD si utilizatori”

  1. Stoian Constantin Says:

    Salut Radu,

    As vrea sa iti clarifici notiunile de distribuitor si furnizor de energie electrica.

    OD face distributa ee si detine in proprietate retele de distributie inclusiv grupurile de masura. Furnizorul face furnizare ee si nu are retele in gestiune si nici grupuri de masura.

    In rest sa vedem opiniile utilizatorilor blogului!
    SGC

    • RADU Says:

      Va salut !!!
      Multumesc pentru postare ! Nu stiu cum a mai aparut in documentul trimis la dv cuvantul „furnizor ” inainte de al trimite catre Dv am corecat aceasta gresala !!!! sincer ma suprinde cum a aparut tot „furnizor „, am scris OD . Desigur este vorba de operatorul de distrbutie .

    • Stoian Constantin Says:

      In cazul acest o sa fac corectiile!
      SGC

  2. Drulea Daniel Says:

    In primul rand tu ai prezentat, cazurile in care bransamentele sunt prevazute cu BMP-uri, adica bransamente modernizate sau noi cazuri fericite. Acest BMP pe langa faptul ca este utilat cu relee ,DPST-MN , releu diferential ,mai are rol si de antifurt, prin faptul ca limiteaza accesul consumatorilor la bornele contoarului.

    Aceasta forma constructiva a fost stabilita de catre Electrica si poate suferii muuuulte imbunatatiri categoric.Atentia ta trebuie sa se indrepte catre tabloul de distributie al abonatului care trebuie calibrat in asa fel incat sa nu fie necesar accesul la BMP(sigurante calibrate !) Sunt ţari in care BMP-ul este compartimentat in doua ,relativ se poate spune dublat,in sensul ca intr-o parte se gaseste contoarul impreuna cu siguranta ,releul distribuitorului calibrata in functie de puterea solicitata si aprobata prin ATR si sigilata ,iar in celalat compartiment o alta siguranta de acelasi In unde are acces consumatorul .

    Legat de furturile dintre vecini ,nu o sa ai pretentia ca OD sa se ocupe de ele, exista situatii la unele blocuri construite in perioada socialista in care toate contoarele sunt concentrate la parterul blocului si categoric lungimea coloanelor este foarte mare dar ,asta este mostenirea si nu prea avem ce face.

    Categoric delimitarea la abonatii casnici nu poate fi facuta decat la borne iesire contor. Ca sa-ti simplic, avem circuit electric parcurs de curent nemasurat (bransamentul) si circuit electric parcurs de curent masurat (instalatia abonatului inclusiv coloana) si punct. Din pacate avem noi romanii o boala de despica firul in patru mai ales cand nu trebuie ,sau mai exact ne pierdem in nimicuri.

    OD are alte bube mai importante cum ar fi calitatea energiei livrate ,sau Furnizorul la casnici care actualmente in zona neprivatizata este Electrica in cazul in care „ai sarit” o factura si chiar daca ai platit urmatoarel doua ,te deconecteaza si te trece in categoria consumatorilor „rau platnici”.

    Cam atat.Daniel

  3. Bogdan Tudorache Says:

    Buna ziua, excelent blog, felicitari celui ce l-a creat!

    FOARTE BUN articolul domnului Radu. Este singrul “loc” pe internet unde s-a vorbit despre aceasta problema, in disperare de cauza cautam si eu raspunsuri si am gasit acest articol. Nu da o solutie, dar se pomeneste acesta problema.

    Locuiesc intr-un bloc de 4 etaje+ parter la ultimul etaj. Blocul este construit in 1964. In 2008 OD a licitat lucrarea de rebransare a apartamentelor si inlocuire a racordului intregului bloc. Acum de la BMP de palier (model exact ca in poza postata de dl. Radu) coloanele urca pe canalete metalice la fiecare etaj. Coloanele sunt executate din cablu de 3x6mm FY.

    Acum un an si jumatate un vecin de la etajul trei, “client” al politiei, probabil cu ajutorul cuiva, s-a racordat la coloana bransamentului meu cand eu am fost plecat aproximativ 2 saptamani intr-un concediu si am oprit din BMP energia electrica in apartament.

    Ulterior factura aproape ca in unele luni se triplase fata de consumul meu normal. Dupa un an de zile de “cercetari” , cu ajutorul unui electrician foarte bun am depistat ca cineva se bransase din coloana mea. Acesta a decuplat disjunctorul diferential dandu-l pe pozitia deschis si cu ajutorul unui ohmetru a vazut ca este o rezistenta neobisnuita pentru 2 conductoare si un DSPT (acesta cunostea ce rezistenta are un DSPT).

    Dupa masuratoare a avut ideea sa desfacem carcasele caneletelor la fiecare etaj…la etajul trei surpriza ….niste legaturi facute foarte fin din conductorul meu care ii fusese desfacuta mantaua de cauciuc, dupa a dat o gaura in canal si perete pana la el in casa. Canalul trecea pe peretele sau. L-am actionat in judecata, si-a demontat singur minunatia, nu mai povestesc si circul de la fata locului…si acum se judeca (de vreo 7 luni) pentru ca ….asa cum spune si dl. Radu acele canalete nu sunt in proprietatea nimanui!!!!!!

    Excelent gandit articolul, nu stiu daca dl. Radu a patit la fel, dar daca el a gandit previzibil acest scenariu este un mare specialist. Vad ca Domnul Drulea nu prea a priceput ca si aceasta este o “buba” mare in capul OD ….

    Domnul Radu nu s-a referit doar la cazurile “fericite” cu BMP, a vorbit si de contoarele din casa, iata chiar un citat din articol: “Asta in cazul unui contoar montat in casa, pe rama, unde foarte putin din coloana este prins sub carcasa sigilata”. Domnul Radu a desfacut “firul in patru” ….desi ar trebui sa o faca altii. Tot “noi romanii avem o boala” de a face comentarii arogante inutil !!

    Felicitari pentru articol Radu, este atat de explicit incat poate fi inteles si de un inginer in alt domeniu decat cel electric.

  4. Florin S. Says:

    Articolul este bine argumentat si la obiect.

    As ridica o alta problema legata de montarea BMPM-urilor si FDCP la abonatii individuali (case, vile), respectiv la abonatii din blocuri, resedinte etc.

    Din experienta stiu ca la majoritatea abonatilor (individuali sau colectivi) distanta dintre bornele de iesire ale contorului si tablou abonat erau relativ mici. Abonatii individuali aveau contorul langa tabloul abonat(in casa) iar la abonatii colectivi(din blocurile de locuinte) distanta dintre contorul din firida de palier si tablou abonat era de maxim 2 etaje (cazul abonatilor care nu aveau contorul in apartament).

    Odata cu aparitia BMPM si FDCP a aparut o problema pe care, cu buna stiinta o ignora OD si ANRE. Lungimea coloanei de abonat de la contorul amplasat in BMPM sau FDCP si tablou abonat a crescut considerabil. Pierderile de energie pe aceste coloane de abonat sunt trecute in contul abonatului, OD reducandu-si CTP (consumul propriu tehnologic) pe seama abonatului! Sunt distante intre BMPM/FDCP care depasesc 40m!

    Sunt cazuri, in care zelul celor de la OD devine chiar ilegal, montand in localitati FDCP/FDCS pe stalpi, la inaltime, unde abonatul nu are acces la intreruptor iar distanta dintre FDCS si tablou abonat depaseste 40m!

    Poate unii considera ca aceste pierderi pe care le suporta abonatul sunt mici, nesemnificative. Adunati aceste pierderi la nivelul tarii si veti constata cam cat castiga OD pe seama abonatilor!

    Pornind si de la acest lucru, ar trebui redefinit punctul de unde incepe circuitul abonatului si de unde ar trebui sa inceapa contorizarea.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Florin,

      Interesanta abordare! Cu toate acestea trebuie sa recunostem ca nu exista solutie perfecta iar daca eliminam unele greseli/exagerari scoaterea contoarelor in afara proprietatii a devenit o necesitate a zilelor noastre.

      In materie de pierderi dintr-un anumit punct de vedere ai dreptate insa per ansamblu pierderile sunt „constante”. Toate pierderile tehnologice ajung in tariful de distributie pentru ca altfel s-ar vorbi de falimentul operatorilor de distributie ceea ce ar cam fi de neconceput prin efectele sociale si economice asociate.

      Retragerea contoarelor la limita de proprietate lasa anunite pierderi exact acolo unde se produc pe coloana individuala.

      Prin acest demers in loc ca aceste pierderi sa se prinda cumva la „pausal” in tariful de distributie raman pe fiecare coloana de bransament ceea ce este parca mai echitabil.

      Poate ca facand „calcule” daca „brusc” s-ar retrage toate contoarele la limita de proprietate s-ar ajunge la cantitati de ee pierdute pe coloane, per ansamblul tarii, poate mari insa revenind cu piciorele pe pamant la nivel de bransament acestea sunt foarte mici. Cu certitudine nu aceste pierderi pe coloane sunt motivatia care determina OD sa scoata contoarele la limita de proprietate.

      Motivatia scoaterii la limita de proprietate este legata de evitarea intrarii pe proprietatea clientilor in mod repetat pentru citirea contoarelor, de necesitatea unui acces nerestrictionat la citirea aparatului de masura, eliminarea tentatiei de furt al energiei electrice etc!

      Sunt convins ca stiti ca OD detine totalitetea retelelor de distributie publica si totalitatea contoarelor si ca furnizorii nu detin echipamente energetice in gestiune ei administreaza doar contracte.

      Toate costurile facute de OD sunt strict controlate de ANRE iar profitul este limitat la cca 3% Tariful de distributie aprobat de ANRE are mai degraba ratiuni sociale dacat tehnice acesta se vede in starea tehnica a retelelor care in mod destul de evident nu „infloreste”.

      Circa 30% din consumatori aplica la tarife sociale pentru ca consuma foarte putin. Necesitatile de mentenanta ale retelelor au o mare componenta fixa care nu depinde de incarcare. Chiar si retelele care functioneaza foarte descarcate au necesitati de mentenanta impuse de ratiuni de electrosoecuritate.

      Stimularea unor idei care sa contrapuna clientii operatorilor de distributie este o abordare de pe urma careia toata lumea are de pierdut. Operatorii de distributie presteaza o activitate vitala pentru societate care este sub stricta monitorizare a unui organism specializat: ANRE care isi exercita cu mana forte atributele!

      Pe toata perioada post revolutionara inclusiv pe durata crizelor economice repetate si nesfarsite operatorii de distributie prin disciplina financiara si tehnologica au reusit sa mentina pe linia de plutire un sistem energetic imbatranit in conditiile in care consumul de energie electrica, care asigura resursele financiare pentru reparatii si modernizari, a scazut continuu si dramatic.

      In medie in fiecare judet OD administreaza cca 10000 km de rerea de distributie 0,4 kV, 6 kV, 10 kV, 20 kV, 35 kV si 110 kV care necesita sume foarte mari de bani pentru mentenanta si dezvoltare in folosul public!

      SGC

    • RADU Says:

      Va salut domnilor!

      Mi-a placut foarte mult explicatia Domnului Stoian. Multumesc si eu la randul meu domnului Florin pentru aprecierea articolului si ca a avut rabdarea sa il aprofundeze si sa inteleaga exact la ce vreau sa fac referire.

      Recununosc ca nu m-am gandit si la problema pierderilor din retea. La blocuri nu am vazut coloana sa depaseasca 25 de metri. La case, cele cu stalp la poarta cu BMP amplasat pe el si o distanta mare pana la cladire este adevarat ca poate depasi 40 de metrii.

      Intr-adevar domnul Stoian are perfecta dreptate cand spune ca aceste pierderi sunt preferate sa fie in coloana decat in reteaua de distributie a OD. Pentru cate un singur utilizator, aceste peirderi de coloana, in special consumatorii monofazati, nu consider ca pot depasi in factura mai mult de 2 lei lunar, in cazul cladirilor la distata mare de bransament. La un bloc de 4-5 etaje cred dupa catva calcule facute de curiozitate fugitiv ca nu ar depasii cativa zeci de bani pierderea din coloana.

      Dar daca la nivel regional sau national (depinde de aria de acoperiere) OD ar suporta nu mai el aceste pierderi companiile ar risca falimentul. Mai suportabil pt. cate un cetatean 2 lei, 1 leu….50..30 de bani la factura in plus, decat 1-2 milioane Euro pierdere la OD.

      Sunt adeptul scoaterii tuturor grupurilor de masura in afara propietatii. La blocuri consider absolut necesar. La case intr-o anumita masura: sunt perfect de acord ca sa fie scoase toate contoarele din casa, dar nu sa fie mutate la strada, suntem intr-o tara cu un grad ridicat de vandalism pe domeniul public!

      Eu am vrut sa punctez corectitudinea delimitarii din punct de vedere tehnic-constructiv al aparatelor. Am vrut sa spun ceva de genul ca si coloana care chiar daca pe ea trece curent masurat sa fie si ea administrata de OD, pe distanta mai mare in cazul blocurilor si mai scurta a caselor , dar nu deloc cum este acum. Daca doresc de exemplu sa inlocuiesc coloana, care vezi doamne e a mea nu pot, fara acordul OD, mai exact desigilare, pentru ca un capat al ei este sigilat…lucru care mi se pare ilogic! Al doilea lucru pe care l-am punctat il pomeneste in comentariul de mai sus Domnul Bogdan Tudorache.

      O zi buna va doresc !

  5. Extreme Says:

    Cum se monteaza o siguranta diferentiala

    imi puteti spune va rog frumos daca se poate schimba o siguranta automata din casa cu o siguranta diferentiala, adica ma refer daca se face montarea exact la fel ca la siguranta automata, pentru ca daca se face exact la fel atunci este floare la ureche,

    va rog frumos, deoarece vreau sa schimb sigurantele automate pe instalatia de becuri de 10A, cu sigurante diferentiale, si am inteles ca in bucatarie, s-au acolo unde exista umiditate este neaparat nevoie de aceste sigurante diferentiale, si daca se poate si la instalatia de prize o voi schimba si pe instalatia de prize, deoarece am inteles ca aceste sigurante diferentiale sunt mai bune, si anume te protejeaza se electrocutare, si anume sunt facute pentru intensitati de 10 – 30 mA, pentru protectia umana,

    daca aveti ceva de spus, puteti sa imi scrieti, ca sunt nerabdator sa aflu, deoarece am aceste sigurante si vreau neaparat sa le schimb, nu de alta, dar pentru siguranta, pentru ca nu se stie nici-o data cum atingi firele electrice, si te poti electrocuta, de aceea am nevoie de ajutorul vostru adica de sfaturi cum trebuie procedat, pentru o montare sigura pentru ca daca ma puteti sa ma ajutati v-as fi recunoscator.

    • Extreme Says:

      daca vreti sa imi oferiti ceva detalii puteti sa trimiteti mesaje la aceasta adresa, si voi fi recunoscator, cu ori ce sfat pe care il oferiti si anume: yahm97@yahoo.com

    • stoianconstantin Says:

      Pana va raspunde Radu va recomand sa cititi pe blog Protectia diferentiala a bransamentelor electrice

      Pe langa preocuparea Dvs de documentare va recomand ca pentru executarea lucrarii sa apelati la un electrician autorizat!

      Doar daca echipamentele de propectie sunt corect montate ele isi vor atinge scopul.

      Lipsa de experienta poate conduce la un montaj incorect caz in care desi intentia a fost buna rezultatul s-ar putea sa nu fie cel scontat!

      SGC

    • RADU Says:

      Buna Seara !

      Sigurantele diferentiale se monteaza la fel ca sigurantele normale, daca spatiul din tablou permite, diferentialele ocupa doua module, deci daca era sig. bipolara in doua module intra usor.

      Respectati polaritatea faza -nul inscriptionata pe siguranta. In principiu este exact la fel.

      Nu este necesara montarea de sigurante diferentiale pe ciruitele de lumina, circuitele de priza necesita in mod special acest tip de protectie.

      In cazul instalatiilor vechi siguranta dif, s-ar putea sa nu fie compatibila cu instalatie electrica din interioarul casei Dvs!!!.

      Va las acest raspuns si pe mail.

  6. ioaniulian2013 Says:

    Vă felicit pentru acest articol!

    Am o intrebare, cum se fac legăturile în BMP:

    1) firele intră în contor pe urma in diferențial și merg la apartament ? sau

    2) firele intră in diferențial, contor și apartament?

    Vă mulțumesc

    • stoianconstantin Says:

      Buna dimineata,

      Se poate echipa BMPM (bloc de masura si protectie monofazat) in ambele variante,

      Daca protectia diferentiala este in aval de contor atunci contorul nu este protejat. Daca protectia diferentiala este montata in amonte de contor acesta este protejat impreuna cu instalatia interioara.

      In ambele cazuri separarea nului de protectie trebuie sa se faca in amonte de protectia diferentiala.

      In varianta din figura (diferentiala montata in aval de contor) prezinta dezavantajul ca aparatul de masura nu este protejat in schimb delimitarea responsabilitatilor dintre operatorul de distributie si utilizator legat de starea instalatiilor selecttivitatea protectiilor este mai clara

      O schema mai complexa a Blocului de masura si protectie ar presupune si un element de protectie montat in amonte de contor.

      Va recomand sa cititi si articolele:

      Protectia diferentiala a bransamentelor electrice si

      Compatibilitatea instalatiilor electrice interioare cu retelele electrice de distributie publica in reglementarile ANRE

      Precizez ca exista si situatii in care BMP nu sunt echipate cu protectii diferentiale! In multe situatii datorita incompatibilitatii protectiei diferentiale cu instalatiile interioare (configuratie schema => TNC in interior sau stare tehnica => izolatie slaba a receptoarelor si/sau a conductoarelor instalatiei interioare)

      Strict din pdv al instalatiei interioare nu conteaza unde este amplasata protectia diferentiala in fata de contor (in aval sau in amonte / la iesirea sau la intrarea cin contor). Important este ca protectia diferentiala exista si ca in apartament nulul de lucru (N) trebuie sa fie diferit de nulul de protectie (PE) asftel incat sa avem o schema de legare la nul de tipul TN-S.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: