Archive for 30 noiembrie 2013

Intreruptor automat bipolar intr-un modul by Radu Mihai

30/11/2013

poza cv Radu Mihai

Am demontat un intreruptor automat bipolar intr-un modul de marca EATON seria Moeller , pe scurt fostul Moeller . Am ales unul de 16 Amperi . In seria de produse moeller acesta face parte dintr-o sub-serie numita X-pole . In Figura 1 voi prezenta intreruptorul ales , pe acesta voi remarca polarizarea fazei si a nulului facuta si de producator.

MCB fig1+2

 

In Figura 2 am remarcat pe laterala MCB-ului schema de aparat care este foarte importanta si niturile pe care le voi reteza pentru demontare .

MCB fig3+4

 

In Figura 3 am pozat modul in care am desfacut niturile , le-am retezat capul inflorit cu bormasina data pe turatie mare fara percutie si dotata cu spiral de metal de 2,5 mm.

In Figura 4 este MCB-ul dupa ce am terminat de retezat capetele niturileor si dupa care le-am scos impingandu-le cu un cui , inainte am curatat bine de span MCB_ul , este foarte taios , acum urmeaza sa il dezasamblez cu grija.

MCB fig5

In Figura 5 am fotografiat niturile , care in cazul acestui MCB sunt confectionate din dur-aluminiu.

Acum sa vedem MCB-ul :

MCB fig6

In Figura 6 este MCB-ul cu prima carcasa demontata sub care se afla modulul de faza.

Acesta se poate demonta numai in ordinea: de la faza spre nul. In mijlocul pozei am pus agrafa de prindere. Elementele indicate cu dunga vernil sunt componente comune pentru ambele circuite de faza si nul care trec prin MCB. Solenoidul exista doar pe faza si este de marimea unuia dintr-o siguranta monopolara . Acesta este calibrat de 16 Amperi . Excluzand solenoidul si elemntele comune toate celelalte piese sunt pe jumatate in grosime fata de cele dintr-un MCB monopolar.

MCB fig7

In Figura 7 am pozat intreruptorul pus in picioare , intre suruburile bornei se vede o parte de plastic cu o forma asemanatoare unei clepsidre , aceea este decat o bucata din izolatorul dintre modulul de faza si cel de nul .

MCB fig8

Figura 8 reprezinta MCB-ul cu toate modulele demontate . In poza am remarcat cateva componente cu cifrele 1,2 si3 acestea repezentand:

1 este camera de stingere a arcului din modulul fazei .

2 este arcul care tine in tensiune (mecanica) pantograful modului de faza.

Iar 3 este parghia de actionare a bimetalului .

Pe modulul comun am marcat cateva componente cu buline rosii , acesta insemnand piese care apartin numai modului de faza : surub si arc de calibru , parghie bimetal solenoid si celelalte doua . Modulul pentru Nul il analizam separat .

MCB fig9

In Figura 9 este reprezentat modulul de nul care are si rol de suport pentru piesele comune si celelalte carcase avand peretii laterali din fata cei mai inalti. Din nou am marcat cu dungi vernil componentele comune.

Bara de transimie*) face transmiterea miscarii de la maneta la sistemul de parghii de actionare al pantografelor in mod sincron. Bornele sunt elemante intalnite si pe modulul de faza si pe cel de nul .

Canelele de aerisire au rolul de a permite aerului sa intre si sa raceasca lamelele metalice ale camerei de stingere a arcului . In cazul MCB bipolar intr-un modul exista camera de stingere a arcului atat in partea modului de faza cat si in cea a celui de nul.

MCB fig10

Figura 10 reprezinta cateva piese esentiale detasate de modulele izolatoare .

Parti conductoare din curpu *) sunt componente realizate din palt-band de cupru care au rolul de a face legatura intre piesele din interiorul MCB-ului.

Borna este compusa din cama patrata si surub , este universala pentru ambele module .

 

Sa vedem si schema aparatului ,este desenata de mine in programul “Paint” dar este realizata fidel dupa cea de pe aparat:

MCB fig11

In schema este reprezentat aparatul ca mod de functionare si legare . Cu cifre impare se marcheaza intrarea pe acestea . Cu litera “N” este marcat modulul de nul . Este oblibatorie respectarea polarizarii acesteia , deoarece pe modulul de nul nu se afla decat camera pentru stingerea arcului si pantograful de decuplare . Daca faza este trecuta prin acest modul in cazul unui scurt-circuit sau suprasarcini neexistand solenoid sau bimetal acesta se va incalzi si va lua foc , fie circuitul sau intreruptorul , asadar este foarte important ca faza sa treaca prin modulul sau de regula notat cu cifre sau cu litera “F” pentru limba Romana si Germana si “L” pentru limba Engleza. In general notatia este cu cifre . Modulul de nul …foarte simplu cu litera N. Exista o neconcordanta intre schema si aparat : pe schema producatorul nu deseneaza simbolul camerei de stingere a arcului ( acel “X” mai jos de cifra 1) si pe modulul de nul , desi acesta exista .

Recomand sa se respecte si intrarile pe modul marcate cum am spus cu cifre impare , pe partea de intrare in MCB se afla partea fixa cu solenoidul . Pe iesire cea mobila cu pantograful , de regula este bine sa ramana sub tensiune cea fixa .

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE : Un mare avantaj al MCB bipolar intr-un modul este spatiul foarte mic care il ocupa in tablouri , de un singur post intr-un tablou modular . Acum imi expun parerile personale : Eu nu recomand utilizarea acestor tipuri de MCB-uri in tablourile casnice si in general unde este nevoie de un amperaj mai mare de 16 Amperi . Aceste MCB le consider ideale pentru realizearea sistemelor de automatizare sau atunci cand intr-un tablou nu mai exista loc pentru MCB bipolar in doua module si este necear utilizarea unui nou circuit . Un dezavantaj major il constituie distanta foarte mica dintre bornele acestuia . In cazul in care acest MCB nu ar reactiona la suprasarcina si se produce incalzirea excesiva a circuitului , plasticul carcasei se poate topi mai rapid decat la unul in doua module si exista un risc mai mare de scurt-ciruit in cazul in care MCB se topeste si “colapseaza” . In bornele acestui tip de MCB intra doar fire  pana la 10 mm patrati , timp ce intr-un MCB bip. in doua module permite fire pana la 16 mm patrati . Distanta mai mare intre borne inseama risc scazut de scrut-circuit. Pe instalatii sub 10 Amperi acestea sunt ideale si nu se merita achizitionarea de MCB bip. in doua module . Insa cand montez un circuit de mai mult de 10 A nu mai utilizez acest model . Acest tip bipolar intr-un modul serie a Moeller este denumit de producator PLN. Se produce cu trepte de amperaj incepand de la 2 amperi pana la 40 Amperi . Un MCB bip. in doua module incepe de la 2 Amperi si ajunge pana la 63 Amperi . Remarc si culoarea manetei care indica amperajul sigurantei . Gri=16Amperi . Initial si eu am crezut ca aceste culori erau ale brandului cu pricina, insa am observat ca toti producatorii coloreaza si spatele fuzibililor cu aceste culori cum ar fi urmatoarele :

Roz= 2A , Maron= 4A , Verde= 6A, Rosu= 10A , Gri= 16A, Albastru= 20A,

Galben= 25A etc.

MCB bip. intr-un modul este de regula mai ieftin ( depide side magazine) fata de un MCB bip. in doua module cu 1 maxim 2 lei !!! Diferenta minora.

Astept sa dezbatem subiectul mai departe !