Asupra sigurantelor automate jt din tablourile de distributie by Radu Mihai si Klaxxy


Radu 2 In urma articolului  Inlocuirea unui tablou de sigurante by Radu Mihai s-a incins o disputa legata de detalii constructive si functionale ale sigurantelor automate  (Miniature Circuit Breaker). Radu ne-a impartasit din experienta lui practica insa anumite afirmatii au fost contrazise cu argumente pertinente de prietenul nostru dl Klaxxy.

Ei bine,  Radu Mihai s-a ambitionat si isi sustine in continuare convingerile de data acesta demontand un MCB nou si realizand o suita de fotografii comentate. Cum era de asteptat replica dlui Klaxxy n-a exitat sa apara completand cu informatii foarte valoroase migaloasa munca inceputa de Radu Mihai.

In final din argumente si contraargumente a rezultat un articol foare interesant care apreciez ca va fi util multor electricieni care au ocazia sa vada sectiuni printr-o siguranta automata si sa afle detalii foarte interesanta legate de solutiile constructive si principiile de functionare ale MCB.

Prin urnare sa luam contact cu argumentele lui Radu:

Pentru a imi proba mai bine afirmatiile am preferat sa cumpar un MCB nou-nout EATON-Moeller , si sa il distrug , demontant-ul cu grija , pentru a vedea cu exactitate ce este in el , si de ce am sustinut ca si modulul de Nul are in el unele protectii . Recunosc ca nu am precizat in articol ca modulul de nul NU are camera de stingere a arcului , desi stiam , am ezitat sa spun .Am pozat treptat fiecare etapa a dezmembrarii unui MCB Bipolar in doua module , 1P+N .

figura 1

In Figura 1 este MCB-ul vazut din fata intact , fara s aii fac nimic , precizez ca este de 10 Amperi !!! , dupa cum releva si sin inscriptiile sale !

figura 2

In Figura 2 am pozat MCB-ul din spate , ca si in artico, sunt notatiile pe fiecare modul in parte , dar cel mai semnificativ este inceputul; celui de-al doilea rand cu negru , primele 2 sau 3 cifre si prima litera dupa ele . Acestea reprezentand capacitatea de rupere la amperaj a MODULUI si nu a intregului intrerptor !!!!

Remarcati ca sunt diferite !!

Acum pozele cu MCB-ul desfacut in doua MCB_uri monopolare.

figura 3

In Figura 3 apare modulul de faza , pe care este si logo-ul , dar si notatia C10 ,c are indica amperajul pe intreg intreruptorul.

 figura 4

In Figura 4 apare modulul de nul detasat , pe fata acestuia nu este inscriptionat decat simbolul “on/off” .

Detasarea modulelor le-am facut demontand strict niturile comune , acelea fiind doar doua la numar , si marcate de producaor prin incercuire , dar si ca sunt batute invers fata de cele ale modulelor in parte .

Demontarea niturilor confectionate din otel-cuprat , am efectuat-o razand capul inflorit al nitului cu bormasina si cu un spiral de 2,5 MM , dupa care l-am inlaturat . La final cele doua module se detaseaza independent , intrele manetele lor existand decat un ax , dar care iese usor si niste distantieri din plastic . Dupa inlaturarea lor manuala , am obtinut practic doua module Monopolare .

figura 5

In Firura 5 am prezentat componentele care realizau unificarea celor doua module . Mai este de remarcat ca si inscriptiile frontale erau comune . Doar cele de pe spate sund individuale.

Acum urmeaza o poza in detaliu cu cele doua module demontate si ele la randul lor . Le-am taiat si niturile lor , si desfacut carcasa de plastic in doua , pentru a vedea interiorul lor .

figura 6+7

In Figurile 6 si 7 am fotografiat modulele dupa ce le-am retezat si lor niturile care sunt mai scurte dar mai multe pe fiecare modul in parte , si demontat carcasele . Le-am pozat din laterala ca sa se vada clar care este cel de nul si cel de faza , evident cel de faza este cu LOGO-ul pe el . Acum o poza in detaliu .

figura 8

In Figura 8 am pozat ambele module demontate , unul langa celalat , pentru detaliu . Pe modulul de faza am notat in coltul stang sus pe modul litera “ F” iar pe cel de nul in acelasi loc litera “N” .

Diferentele sunt urmatoarele :

  • in modulul de faza se gaseste camera de stingere a arcului pe care am si remarcat-o in poza , in cel de nul nu , am gresit in articol ca nu am pomenit de acest lucru , desi il stiam din simbolurile de pe intreruptor , aceasta fiind marcata cu un “x” pe schema ;
  • am marcat cu dunga rosie bobina de curent ( solenoidul) din modulul de faza si cu dunga albastra la cel de nul . Observati ca si la modulul de nul aceasta exista !! desi dumneavostra (se refera la dl  Klaxxy) mi-ati spus ca acesta nu exista .
  • Pe modulul de nul am marcat solenoidul cu dunga albastra . Observati diferentele dintre acestea : bobina de pe modulul de faza are mai multe spire decat cea de pe modulul de nul , dar pe sarma de pe bobina nulului este mai groasa decat cea de pe faza. Mai putine spire dar sarma mai groasa inseamna amperaj mai mare .
  • Eu stiu ca bobina solenoida este parcursa de curent , iar functie de cum este calibrata , declanseaza la scurt-circuit sau daca trece prin ea o intensitate mai mare decat cea la care este calibrata , “expulzand” un bolt in interiorul ei care actioneaza sistemul de parghii aferent contactului mobil (pantograful acela de contact , cu capat curbat ).
  • Contactul mobil al ambelor module l-am marcat cu culori diferite , rosu pe cel al fazei , albastru pe cel al nulului . Observati o mica diferenta de gabarit . Am testat cu doua Ohm-metre , inainte : cel de pe faza pica oarecum in urma celui de nul , motivul fiind ca este mai mic , chiar daca manetele declanseaza in acelasi moment , in interior contactele sunt „asincrone” .
  • Bimetatul : cum reise si din poza , exista in ambele module , doar ca in cel de faza are surubul de calibrare in rest acesta este la fel .
  • Fata de moduilul de faza, la modulul de nul lipseste doar camera de stingere a arcului , insa este calibrat la 20 A .
  • Am mai distrus mai  de mult un MCB de marca T&G de 20 A iar solenoidul era la fel ca cel din poza mea , ca modulul de nul , de aici releva ca este dimensionat chiar la 20 Amperi . Contactul fix este identic in ambele . Tot in modulul de faza mai apare o protectie din plastic termorezistent , acela transparent sub camera de stingere a arcului .

figura 9

In Figura 9 am pozat carcasele moduleor diferenta  fiind ca cel de faza are cativa suporti in plus . Niturile pentru fiecare modul sunt mai scurte .

In final am vrut sa imi sustin opiniile cu probe , cand imi voi permite financiar , voi demonta si un MCB bipolar intr-un singur modul ! Desi in articol vorbeam de MCB Schrack ,iar eu am demonstrat pe un EATON-Moeller , aceste companii au ceva in comun care sigur si dv. stiti : folosesc patentul F&G , fosta etichetare a sigurantelor Moeller , de la Felten and Guillaume . Prin urmare mecanismul interior este acelasi , diferentele fiind de marketing .

Contraargumetele si explicatiile dlui Klaxxy 

 Precizările privind cele afirmate mai sus trebuie analizate împreună cu imaginea care urmează (fig 10):

figura 10

Am marcat cu roşu elementele cele mai importante pentru înţelegerea explicaţiilor care urmează.

1.Existenţa şurubului de reglaj al protecţiei termice (prin bimetal, la suprasarcină) pe modulul de fază şi inexistenţa lui pe modulul de nul. Cum s-ar putea stabili punctul de acţionare al unei protecţii în absenţa oricărei posibilităţi de reglare a parametrului controlat?

2. Existenţa camerei de stingere a arcului electric pe modulul de fază şi inexistenţa ei pe modulul de nul. Considerând că modulul de nul ar trebui să protejeze la un curent chiar mai mare decât cel nominal, cum ar elimina pericolul de menţinere a arcului electric?

Acestea sunt elementele sesizate şi de dvs. Dar mai sunt două elemente definitorii pentru o protecţie adecvată.

3. Bareta metalică prin care bimetalul, prin deplasarea (curbarea) lui la căldură, comandă elementele mecanice de declanşare. Aceasta există la modulul de fază, dar lipseşte la modulul de nul. Presupunând că bimetalul din modulul de nul, chiar dacă nu are reglaj, ar asigura vreo protecţie, cum credeţi că ar putea comanda declanşarea în caz de suprasarcină?

4. Ultimul, care nu este vizibil, dar ştiu că ar trebui să existe. În interiorul bobinei există un „plunger” („bolţul” de care aminteaţi dvs), element care, atunci când curentul ce parcurge bobina depăşeşte o anumită valoare, se mişcă (este „expulzat”, aşa cum corect afirmaţi şi dvs) şi comandă elementele mecanice de declanşare. Deşi acest element nu este vizibil în imagini, eu ştiu că acest plunger există în modulul de fază şi lipseşte în modulul de nul. Presupunând că bobina ar asigura vreo protecţie, cum credeţi că ar putea comanda declanşarea în caz de scurtcircuit?

Ideea este că modulul de nul asigură doar deschiderea sincronizată cu  modulul de fază la declanşarea oricăreia dintre protecţiile acestuia; modulul de nul nu asigură niciun fel de protecţie.

Explicaţiile existenţei anumitor elemente (bimetal, bobină etc) în modulul de nul, aparent fără rost, sunt următoarele:

Liniile de asamblare pentru aparataj de masă (MCB, RCD, RCBO etc) sunt complet robotizate. Roboţii manevrează, plasează, asamblează, sudează etc elementele componente conform unor programe predefinite. Fiecare mişcare este perfect adaptată reperului manevrat, necesitând un program riguros de acţionare. Punerea la punct a programelor poate dura luni de zile.

Costurile unei asemenea linii de asamblare sunt de foarte multe milioane de dolari. Din acest motiv nicio companie nu îşi permite să facă investiţii separate uriaşe pentru un element – modulul de nul – care, în final, are doar un rol auxiliar.

Soluţia problemei este un compromis. Companiile îşi permit să „piardă” câţiva cenţi la fiecare modul de nul (oricum sunt mult mai puţine decât cele de fază, de protecţie, iar cheltuielile suplimentare sunt redistribuite asupra întregului aparat), menţinând o singură linie de asamblare.

Din acelaşi motiv, reperele din interior, dacă ar fi diferite, ar costa prea mult (gândiţi-vă că fiecare reper, din plastic, sau metal, necesită, pentru a fi realizat, cel puţin o matriţă, sau o ştanţă – de foarte multe ori mai multe, decupare, îndoire etc – iar o matriţă costă zeci de mii de dolari, în condiţiile în care într-un MCB sunt câteva zeci de repere !!!). Soluţia este acelaşi compromis: folosirea aceloraşi repere, dar cu funcţii diferite.

Cum se face asta?

Simplu: se folosesc, în modulul de nul, exact aceleaşi repere pentru calea de curent ca cele din modulul de fază; se folosesc, în modulul de nul, exact aceleaşi repere pentru mecanismul de declanşare ca cele din modulul de fază, mai puţin elementele de transfer al comenzii (pârghia de la bimetal şi plungerul de la bobină).

Pentru a se preveni orice suprasolicitare, bobina (care nu are nicio funcţie, asigură doar calea de curent) este aleasă cu o clasă superioară (de aici grosimea mai mare a conductorului, sesizată şi de dvs). Din acelaşi motiv, pentru a se asigura calea de curent în zona bimetalului, fie se foloseşte, în loc de bimetal, o simplă baretă de cupru, fie se plasează un bimetal de clasă superioară.

Ca o măsură de siguranţă suplimentară, pentru a fi eliminate confuziile pe linia de montaj, şurubul de reglaj al deplasării bimetalului dispare, iar orificiul de acces pentru surubelniţa de reglaj este obturat (reglajul este făcut tot de roboţi, acest mod de lucru împiedică robotul să considere drept modul de fază un modul de nul plasat eronat pe banda), iar plungerul (a cărui funcţionare este verificată tot de roboţi) este eliminat.

Din câte am aflat din diverse discuţii (această informaţie este neverificată !), unele companii folosesc, pentru module de nul, module de fază de clasă (curent) superioară, care au trecut proba de contact (deci calea de curent este bună), dar au fost respinse la controlul final automat al protecţiilor; aceste module sunt declasate, li se scot elementele de comanda a protecţiilor şi sunt folosite ca module de nul.

Modulul de fază este cel care protejează. Asta înseamnă că acesta sesizează defectul şi acţionează la apariţia lui. Modulul de fază transmite comanda de declanşare către modulul de nul. Transmisia mecanică a comenzii (datorită elasticităţii elementelor mecanice şi a jocurilor inerente ale elementelor de mişcare aflate în legătură) durează câteva milisecunde. Stingerea arcului electric durează, de asemenea, câteva milisecunde. Asta însemnă că, atunci când modulul de nul începe mişcarea de declanşare, arcul electric este deja stins, sau în fază finală de stingere. Acest fenomen de întârziere face inutilă existenţa camerei de stingere (care mai costă şi ea câţiva cenţi !) în modulul de nul. Este motivul pentru care modulul de nul nu dispune de acest accesoriu, altfel extrem de important.

Există unele erori şi în privinţa istoricului asimilarilor F&G, Moeller, Eaton, dar clarificările astea, mai puţin importante, cu altă ocazie.

Firma Schrack nu are absolut nimic de-a face cu celelalte. Schrack este o firmă austriacă tipică – one family business – în vreme ce celelalte sunt germane (se ştie că, în ciuda aparenţelor, austriecii nu îi suportă pe nemţi, sunt foarte rare legăturile de business între companiile din cele două ţări). Eaton este o corporaţie transnaţională, deja nu mai are identitate şi naţionalitate, este doar o „fabrică de bani”.

Reclame

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

11 răspunsuri to “Asupra sigurantelor automate jt din tablourile de distributie by Radu Mihai si Klaxxy”

  1. Marius Serban - electrician autorizat ANRE din Bucuresti Says:

    Ar fi util de analizat si o siguranta bipolara cele intr-un singur modul.
    Eu unul as fi dispus sa sacrific o asemenea siguranta dar nu ma pricep la postarea foto.

    • stoianconstantin Says:

      Imi comunicati pe blog ca aveti fotografiile in format electronic si va contactez pe email sa mi le trimiteti. Este necesar sa le asociati si un text corespunzator intr-un fisier word (*.doc)
      Succes!
      SGC

    • stoianconstantin Says:

      O alta varianta ar fi sa colaborati cu Radu!
      SGC

    • RADU Says:

      Va salut domnule Serban , in curand urmeaza sa demontez un MCB bipolar intr-un modul !! cu tot cu explicatii . doar putin timp va rog sa imi acordati .

    • RADU Says:

      Buna seara Domnule Serban ! Am finalizat un articol cu MCB bipolar intr-un modul , va invit sa il vedeti pe blog . MCB bipolar intr-un modul by Radu Mihai este denumit . Va salut !!!

  2. nelu.s Says:

    interesant, mai nou lucrez cu sin mono si nulul comun legat direct pe bareta de nul, la fel si pamintarea, intrarea in sigurante o fac in partea de jos in sensul caderi sigurantei cu of /on vizibil.

    • RADU Says:

      Buna seara Domnule Nelu .

      Intrarile pe intreruptoarele automate se fac pe partile notate de producator cu cifre impare. Daca acesta nu are notatii in numere are probabil o schema a aparutlui in care este desenat simbolul de intreruptor automat. Iar de regula intrarea se face pe partea in care desenul indica contactul fix ce contine si camera de stingere a arcului , pe desen este o steluta la partea superioara a intreruptorului.

      Nulul comun , nu va suparati ca imi permit sa va spun , este o metoda intr-adevar simpla si rapida …dar oarecum riscanta . In acest caz nulul N nu mai este deosebit fata de impamantarea PE.

      Inmpamantarea nu trebuie sa fie intreruptibila si nu se vor monta pe ea niciodata aparate de comutatie sau comanda , trebuie sa fie in sectiune mai mare decat celelalte conductoare si de culoare galben-verde. Insa nulul trebuie sa fie cel putin intreruptibil , cand vorbim de nul de lucru. In cazul unei suprasarcini acesta nu se poate intrerupe si se poate topii. In unele cazuri disjunctorul diferential din BMP poate declansa in acest tip de legatura .
      Va salut !!

  3. gpgadvisersblog Says:

    Buna seara,
    Intr-un bloc fara impamantare, electricianul a legat nulul de protectie la cel de lucru in tablou si a montat o siguranta diferentiala. Este in regula?
    Multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Da, a trecut de la schema TN-C (unde mulul de lucru este Comun cu nulul de protectie) la schema TN-S (unde mulul de lucru este Separat de nulul de protectie).

      As avea rezerve la afirmatia ca blocul nu are „impamantare”!

      SGC

  4. gpgadvisersblog Says:

    Multumesc pentru raspuns. Sunt atatea pareri pro si contra pe forumuri referitor la folosirea nulului de lucru ca nul de protectie, ca nu mai inteleg nimic.
    Ma intereseaza sa fie sigur, sa nu exista riscul de electrocutare prin lipsa impamantarii clasice.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: