Inlocuirea unui tablou de sigurante by Radu Mihai

Articolul se bucura de un mare interes din partea utilizatorilor blogului. In graficul alaturat aveti dinamica accesarilor lunare :

Recomandam ca articolul sa fie citit impreuna cu comentariile asociate lui!

In acest articol voi prezenta pas cu pas modernizarea unui tablou cu sigurante la un apartament cu 3 camere dintr-un bloc construit in 1957. Am inlocuit tabloul original al blocului de tip UGP cu unul modern cu sigurante automate modulare .

Inainte de inceperea lucrarii propriu zise un pas important este alegerea unor materiale de calitate dar si dupa caracteristice tehnice pentru un apartament . Eu recomand pe instalatii vechi cu conductor AFY de 1,5 si 2,5 mm patrati de tip   in-tenc utilizarea de sigurante automate de 10 Amperi pentru lumina unde conductorul este 1,5 mm iar de 20 Amperi pe prize unde contuctorul are 2,5 mm patrati. In mod frecvent se utilizeaza de 16 Amperi datorita firului de aluminiu insa un consun mai mare duce la declansarea acesteia in mod repetat . Recomand untilizarea sigurantelor BIPOLARE in DOUA MODULE . Acest tip de sigurante sunt formate din doua monopolare din fabricatie  si ofera un spatiu mai mare intre bornele sale permitant intrarea la borne a mai multor fire , dar si riscul de incalzire in cazul unui consum ridicat fiind scazut .

Deasemena si riscul de scurt-circuit este redus la zero . Tabloul a fost ales unul de opt posturi chiar daca doua sigurante bipolare in doua module ocupa patru posturi. Este bine sa fie cat mai multe lasate in plus pentru ca in timp se mai pot adauga circuite precum : centrala termica , aer conditionat , circuit suplimentar de prize . Marimea tabloului trebuie sa fie relativ mare din cauza firelor , care ocupa mult loc , acestora fiind necesar sa li se lase rezerve in tablou dar si grosimii izolatiei firelor in-tenc . Incep prin a prezenta sigurantele , sa optat pentru marca Schrack , singura de pe piata romaneasca care sunt MADE IN AUSTRIA . Aproape la fel de bune sunt si sigurantele EATON seria Moeller de productie romaneasca. fig 1+2

 

In poze se observa ca maneta dreapta este colorata alb , de obicei pe orice siguranta bipolara in doua module pe unul dintre module langa surubul bornei unui signur modul este inscriptionata litera “N” . In cazul acestor sigurante pe modulul cu maneta alba langa orificiul surubului pe colt . Inscriptia “N” indica unde este firul de Nul pe siguranta . Este foarte important ca acesta sa fie montat acolo si sa se respecte polarizarea acesteia .

Modulul marcat ca fiind nul este de amperaj mai mare decat faza , motivul fiind ca acesta sa se declanseze in urma fazei . In unele cazuri “ruperea” nulului inaintea fazei duce la distrugerea unor consumatori aflati sub tensiune . De aici si importanta polarizarii corecte a acestor sigurante . Acelasi lucru se intalneste si la sigurantele bipolare intr-un modul si la cele diferentiale . Recomand pentru locuinte utilizarea EXCLUSIVA a sigurantelor bipolare .

Actualizare conform sugestiilor facute de dl Klaxxy:

„1.      Problema MCB (Miniature Circuit Breaker – siguranta automata) tip P+N.

Aparatul folosit de dvs, conform imaginilor din articol, este urmatorul:

Fila de catalog este urmatoarea:

Rezulta, atat din schema, cat si din explicatiile atasate, ca este vorba de un MCB tip P+N, la care nulul are doar rol de comutare, fara a fi protejat. Din schema ar rezulta ca nu are nici macar camera de stingere pe nul – lipseste marcajul cu “X” pe conductorul (4) de iesire. Linia intrerupta indica faptul ca declansarea se face solidar si sincron cu polul de faza

2     Problema MCB fara protectie, tip Multi 9 –  Merlin Gerin

Merlin Gerin, companie din cadrul grupului Schneider Electric, este mult prea mare si serioasa ca sa-si permita sa scoata pe piata aparataj care sa nu fie in stricta conformitate cu specificatia tehnica. Exista doua variante care ar explica ceea ce spuneti dvs.

Prima varianta: poate ca dvs ati tinut in mana nu un MCB, ci un intrerupator de izolare fabricat de Merlin Gerin pana prin anul 2000. Probabil ceva de genul:

Aceasta fila este dintr-un catalog Merlin Gerin din anul 1994. Dupa cum se vede, aparatele nu au protectie magneto-termica, nu au camere de stingere, asigura doar declansarea manuala sincronizata (si rapida) a polilor. Intr-adevar, este din seria de fabricatie Multi 9, dar nu este un MCB, este doar un aparat cu ajutorul caruia se poate inchide / deschide un circuit.

In acest moment Merlin Gerin nu mai fabrica acest aparat (sau, cel putin, nu mai apare in cataloagele detinute de mine). Am gasit insa ceva similar, fabricat de compania mama – Schneider Electric:

A doua varianta: se stie ca grupul Schneider Electric, in general, dar compania Merlin Gerin, in special, este intr-o disputa juridica si comerciala cu statul chinez de aproape 20 de ani, in joc fiind interese de multe miliarde USD. Problema o constituie contrafacerile masive de produse din seria Multi 9 facute de companiile chinezesti. Am tinut in mana astfel de contrafaceri si, daca despre asa ceva e vorba, aveti toate motivele sa faceti afirmatia de mai sus: acestea (contrafacerile) arata impecabil la exterior, dar sunt execrabile din punctul de vedere al componentelor utilizate si al sigurantei in functionare. Ca idee, am gasit bucati de carton, probabil luate de la niste coperti de carte (aveau pe ele diverse inscrisuri, dar se vedea ca erau bucati rupte, nu semnificau ceva anume), introduse intr-un MCB pe post de izolator intre doua componente care se apropiasera prea mult si riscau sa se atinga. Ridicol!

Lucrez zilnic cu astfel de aparate si nu ca utilizator, ci ca proiectant, domeniu in care trebuie permanent sa te informezi, sa analizezi, sa decizi si sa implementezi cele mai bune solutii. Concluzia mea, dupa multi ani de activitate, este ca folclorul e daunator in activitatea noastra. Este mult mai bine sa analizam, de fiecare data si cu mare atentie, fisele tehnice ale producatorilor aparatelor pe care le utilizam.”

***

A doua etapa este pregatirea tabloului inainte de a incepe lucrarea , echiparea acestuia cu sina Omega pt. sigurante si fixarea provizorie a sigurantelor in el dar si confectionarea puntilor intre sigurante scutesc din timpul montajului la fata locului . fig 3+4

 

Fixarea acestora cu suruburile din cutia tabloului . ATENIE la achizitionarea tablolului sa fie complet din punct de vedere al echiparilor .

Fig 5

Sigurantele automate de orice tip se fixeaza pe sina Omega standard cu agrafele de pe spatele lor , agrafa de regula este in partea de jos a sigurantei . Si pe spatele sigurantei se observa un punct rosu cu vopsea . Acesta reprezinta modulul fazei sau mai putem spune ca pe acea parte a sigurantei este indicat sa treaca firul de faza.

Dupa ce sunt fixate sigurantele in tablou confectionati puntile din conductor de cupru de 4 mmp . Intotdeauna utilizati numai conductor de 4 mmp , respectand tot odata codul culorilor pentru fire in sistemul monofazat : ROSU sau MARON pentru faza , ALBASTRU pentru nul si firul multicolor GALBEN-VERDE pentru impamantare .

Fig 6+7

Bupa debitarea la lungimea necesara a conductorului dezizolati-l in funtie de adancimea lacasului la borna . Dupa adancimea acestuia firul trebuie dezizolat dublu ca lungime. Ulterior indoiti conductorul ca in imaginile de mai sus ,  facandu-i capat dublat . Capatul dublat trebuie sa fie lung exact cat este de adanc lacasul bornei . Ca o masura suplimentara eu curat cu un burete abraziv capatul condutorului inainte de indoire dupa care il degresez cu un tampon imbibat cu alcool medicinal sau industrial  pentru curatire. Degresarea cu alcool intarzie oxidarea cuprului. Dupa care se poate trece la montarea conductoarelor.

Fig 8

Acestea sunt puntile utilizate in cazul de fata. Eu am utilzat maron pentru faza si albasru pentru nul .  Capatul dublat in orice legatura este foarte important deoarece asigura un contact ferm si o suprafata mai mare de atingere intre camele bornei si suprafata conductorului .

Fac o mica paranteza : in curent alternativ amperajul se manifesta doar la suprafata conductorului si cam 30-40% adancime in materialul acestuia . Tocmai din acest motiv firele electrice chiar daca sunt de sectiune circulara se masoara in milimetri patrati si nu in toli . Pentru rezistenta unui conductor se ia in calcul aria desfasurata a conductorului …ca si cum l-am turti si am obtine un plat-band .

Etapa urmatoare consta in montarea provizorie a sigurantelor in tablou si a puntilor .

Fig 9

In colturile tabloului se gasesc suportii pentru montarea barei de nul , pe care o montati inainte de fixarea pe perete a tabloului , ca in poza de mai jos .

Fig 10

Pentru demontarea sigurantelor trageti agrafa in jos cu o surubelnita pana aceasta iese partial din lacasul ei , cum arat in poza de mai jos . NU scoateti agrafa de tot !!!

Fig 11

Etichetarea tabloului se face cu ajutorul autocolantului din echiparea acestuia care se lipeste deasupra sigurantelor pe capacul tabloului. Scrieti cat se poate de citet cu litere mari de preferabil culoare neagra ce circuit deserveste fiecare siguranta, departajand modulele cu o linie ca sa se inteleaga pana unde tine siguranta circuitului .

Fig 12

In poza de mai jos prezint tabloul complet echipat si gata de montaj .

Fig 13

Iar acum sa vedem si tabloul ce va trebui inlocuit .

Fig 14+15

In stanga sa este o sonerie de 220V ~ .

Demontarea tabloului …

Fig 16

Verificati sigur care sunt circuitele sigurantelor dupa care notati pe carcasa . Eu notez L-lumina P-prize . Dupa aceea cu ajutorul incercatorului verificati care sunt fazele pe circuit si notaile pe carcasa . Ulterior desurubati sigurantele si becul .

Fig 17

Pentru indeaprtarea carcasei desurubati Oringurile filetate care o tin fixata de elementi . De regula acestea sunt din ceramica .

Fig 18

Indepartati carcasa cu grija fara a o atinge de bornele tabloului . Curatai praful de pe bornele suruburilor inainte de demontare pentru a evita mici scurt-circuite , cu o periuta dentara uzata . Urmariti cu atentie legaturile la elementii sigurantelor fuzibile  pentru a intelege fiecare circuit. Inainte de a se incepe demontarea firelor de la borne este intrerupta tensiunea din siguranta bransamentului !

Fig 19+20

Slabim suruburile bornelor de pe elementi pentru a deconecta fiecare fir in parte , dupa care puneti-le fanioane pentru a sti ce reprezinta fiecare . Eu utilizez bucati mici de banda izolatoare pe culori pentru a recunoate fiecare fir . De exemplu : alb-nul lumini , alb si rosu – faza lumini , galben-nul prize , galben si rosu – faza lumini . Daca mai sunt si alte circuite improvizati alte combinatii . Pentru notificarea corecta a firelor ajutati-va de inscriptiile facute pe carcasa tabloului care este demontata .

Fig 21

Decuplarea conductorilor de alimentare generala , care vin din Blocul de Masura si Protectie de pe palierul scarii .In poza de mai sus acestea inca se aflau sub tensiune , insa dupa decuplarea lor l-am scos de sub tensiune . Firul galben este Impamantarea pe acest circuit . Greaseala producatorului care nu a utilizat un colorit corect pentru impamantare restul fiind in regula : rosu este faza , albastru nulul .

Fig 22

Decuplati echipamentele auxiliare precum sonerie si becul de pe hol aflat pe tablou.

Fig 23

Demontarea definitiva a tabloului , acestea de regula sunt prinse in partea de jos cu un holzsurub si sus sunt ancorate de doua holzsuruburi …practic este agatat cu ajutorul unor bride lasate din fabricatie . Aceasta operatie se face dupa ce au fost demontate toate firele care veneau catre tablou .

Fig 24

Dupa demontarea suruburilor se indeparteaza tabloul , cam asa rata locul unde a fost , cazand multa tencuiala aceasta fiind foarte prost calitativa . Au fost desurubate si holzsuruburile din partea superioara a tabloului care il tineau suspendat . Acum se poate trece la montaj  .

Fig 25

Decuparea intrarilor pe tablou functie de pozitia firelor . In acelasi timp vor fi facute si garuile pentru holzsuruburi in tabloul .

Fig 26

Gaurirea peretilor pentru diblurile de plastic . In cazul de fata am putut utiliza curent de la vecini , daca acest lucru nu este posibil utilizati o fisa care o veti conecta in cablurile de alimentare generala . In cazul blocurilor vechi , folosesc spiral de 6mm dar diblurile vor fi de 8 mm , din cauza tencuielii proaste . In timpul utilizarii bormasinii cu percutie mai cade din tencuiala dislocata .

Fig 27

Inainte de fixarea definitva a tabloului este obligatorie repararea peretului . Aceasta se  va face cu ipsos , desi acesta este un material pretentios ca se incheaga repede , este un foarte bun liant . Va prezint cateva din tehnicile necesare pentru a avea o lucrare corecta cu ipsos : in primul rand trebuie demolata toata tencuiala instabila , cioburi sau bucati fisurate , cu ocazia aceasta schimbati si pozitia firelor intr-o pozitie cat mai convenabila .

Curatarea suprafetei foarte meticulos dand cu o perie tot praful la o parte , daca se poate chiar si aspirat . Urmeaza prepararea ipsosului , turnand pulberea de ipsos in apa rece si curat amescand in continuu pana devine o crema gri uniforma si fara bulgari de material in ea . Aveti un timp scurt de maxim 2 minute in care veti umecta toata suprafata care urmeaza sa fie tencuita . Utilizati un pulverizator de spalat geamuri  care este incarcat cu apa rece . NU UTILIZATI APA CALDA LA PREPAREAREA DE MATERIALE DE CONTRUCTII !!! se distruge compozitia . Umeziti bine suprafata. Cand materialul preparat ajunge sa aibe o consistenta mai tare , adica nu mai cade dupa spaclu , incepeti imediat sa il aplicati  pe perete , apasand destul de bine pe spaclu ca acesta sa nu creeze goluri de aer si sa acopere toata suprafata . Inainte de toate am invelit conducotrii de cupru cu Tub flexibil Copex . Doar firele in-tenc permit astuparea directa cu tencuiala , de aici si numele lor , IN-TENC= in tencuiala . Daca este cantitate mare de astupat ca volum , introduceti in timpul aplicarii materialului ciobui de caramida sau ipsos intarit daca este de la vechea tenuiala , dar tot dupa ce le-ati curatat si udat si pe acestea . NU folositi bucati de tencuiala cazuta care este sfaramicioasa. Dupa 20 de minute de la aplicare acesta este complet intarit . Pentru finisarea sa , curatati bine spaclul si razuiti surplusurile pana ajunge da fie drept . Dupa debavurare este bine sa dati cu un strat de amorsa de perete peste ipsos pentru o viitoare zugraveala. Pentru a va asigura ca ipsosul face priza cu peretele , acesta la 5-10 minute dupa aplicare incepe sa friga , sa degaje caldura , pe perete ..timp de 30 de minute , daca acest lucru se intampla , inseamna ca prinderea este una mai mult de cat solida.

In poza de mai sus micile orificii care le-am marcat cu albastru sunt locurile pentru holzsuruburi . In timpul astuparii cu ipsos am introdus deja diblurile cat era acesta moale , introducand doua unul dupa celalalt, pentu a nu fi nevoit sa gauresc inca o data noul ipsos.

Fig 28

Urmatoarea etapa consta in fixarea definitiva a tabloului cu holzsuruburi in gaurile marcate cu albastru, in interiorul acestora aflandu-se dibluri de 8mm. Am utilizat holzsuruburi de 5mm grosime cu 70 mm lungime, 4 la numar . Atentie la montaj ca acesta sa fie drept .

Fig 29

Am terminat cu tencuitul si gauritul , deci am terminat cu mizeria . Dupa ce am strans molozul urmat tencuirii trecem la legaturile electrice . Curatenia este esentiala in interiorul tablourilor electrice  . Praful , arsura si fumul conduc curentul intr-o oarecare masura . Inainte de legarea firelor , eu le curat foarte minutios cu o carpa usor imbibata in alcool ( spirt sau solutie de curatat geamurile , NU cu apa ) . Se vede pe carpa mizeria rezultata numai dupa fire .

Fig 30

Urmeaza amplasarea sigurantelor si cuplarea firelor.

Fig 31

Primul legat este conductorul de impamantare la bara destinata lui . Din pacate cladirea nu are prevazuta si in apartamente fir de impamantare , dar pe viitor acesta se poate adauga si lega la acea bara .

Fig 32

Desi firele de bransament sunt lungi , acestea nu trebuiesc retezate deacat minimul necesar , restul se face colac in tablou. Retezati capatul care intra in vechea siguranta si faceti altul . Aceeasi metoda a capatului dublu de la punti aplicam tuturor firelor si de aici , dezizoland in lung firul dublu fata de adancimea lacasului bornelor sigurantelor apoi degresandu-l si indoindu-i capatul .

Fig 33

Cuplarea firelor de alimentare pe partea inferioara a sigurantelor . Corect este ca acestea sa fie montate pe partea superiora , asta doar daca sigurantele o impun . In cazul de fata nu conteaza unde vor fi firele de alimentare generala , doar pe bransamente si sigurante diferentiale este obligatorie intrarea pe partea superioara a sigurantelor . Strangerea conductorilor trebuie sa fie foarte ferma . Alimentarile acestui bransament au fost facute cu conductori de cupru FY de 6mm patrati .

Fig 34

In poza de mai sus am prezentat pregatirea firelor apartamentului pentru legarea la sigurante . Intotdeauna retezati-le capatul care intra in vechea siguranta cand este vorba de aluminiu , acel capat de fir este foarte uzat de la bornele elementului de caldura si strangerea la borna . Aluminiul se degradeaza destul de repede fiind foarte maleabil.

Dupa debitare , ca si in celelate cazuri dezizolati-l lung , nu folositi bureti abrazivi pentru curatare ci razuiti-l de oxid cu lama cuter-ului apoi degresati-l. Am repus fanioane colorate functie de ce alimenteaza fiecare . Cele cu albastru sunt nuluri iar cele cu rosu  faze . Si din fabricatie acestea erau marcate doar in al doilea strat de izolatie care era culoarea de circuit , vezi in poza unde este taiata izolatia .

Fig 35

Dublarea capetelor la fire , esentiala la firele de aluminiu. Conductorii alb si albastru sunt soneria . In primele poze se observa doua innadituri la conductoarele verzi , daca lungimea firelor va permite , renuntati la aceste legaturi prin matisare, eu le-am desfacut , intreruperile pe partile de inceput ale firelor duc la incalzirea acestora . Daca este nevoie de prelungire utilizati riglete de alama . Alama fiind un material ce face contact foarte bun si cu aluminul si cu firele de cupru . Nu innaditi prin matisare directa cuprul cu aluminiul , acestea oxidand diferit si se va slabi contactul .

Fig 36

Cuplarea definitava a firelor de alimentare ale apartametului , fiecare borna a fost stransa foarte ferm dar nu cat sa rada (strice) filetul surubului .

Fig 37

Inainte de recuplarea la tensiune se face o verificare la scurt-circuit cu ajutorul ohm-metrului , aceasta fiind valabila doar daca toti consumatorii au fost scosi din priza si toate becurile erau stinse .

Fig 38

Punerea sub tensiune se face treptat , mai intai siguranta de pe bransament apoi fiecare siguranta in parte . Se mai face un rand de verificari inainte de fianlizare . Unele circuite au fost facute gresit inca din constructia blocurilor si pot insela la prima vedere. De exemplu se observa aici cum am fost nevoit sa inversez pozitia firelor rosii cu cele verzi . Firele rosii dovedindu-se fiind cele de lumina iar cele veri pe priza . Insa acesta a fost un caz particular . Becul de pe hol a fost anulat la cererea propietarului ,acesta avand alta lampa de lumina pe hol . Am retezat putin din fir apoi le-am izolat cu alb , NU le retezati definitiv .

Fig 39

Dupa finalizarea legaturilor si a verificarilor , se monteaza capacul tabloului .

Montajul se face dupa ce se mai verifica inca o data fiecare legatura pe borne . Acesta se face cu suruburile din dotarea tabloului , strangandu-le pe rand cate putin pe fiecare ca sa nu deformati tabloulul . In cazul in care in tablouri se utilizeaza fire MYF “litate” , asigurati-va ca nu raman lite prea in exterior care sa produca scurt-circuite . Nu uitam nici de curatenia care trebuie lasata in tablou sau de echipamente neutilizate care nu au ce cauta acolo .

Fig 40

Asa arata tabloul complet montat , pus sub tensiune, dupa care cuplati consumatorii . Lucrarea va fi completa dupa ce se vor face si ultimele retusuri la tencuiala .

Fig 41

Poza de mai sus reprezinta lucrarea finalizata . Asa arata peretele dupa ce a fost mai intai tencuit cu ipsos folosindu-se aceeasi procedura care am prezentat-o prima data cand am vorbit despre tencuirea cu ipsos , in cazul de fata fiind foarte necesara si amorsarea peretelui pentru ca urma sa fie zugravita. Cu ocazia aceasta mai fac doua recomandari , ipsosul sa nu fie expirat , avad doar 12 luni valabilitate de la data fabricatiei inscrisa pe ambalajul acestuia , si sa nu fi tras apa , lucru care il despistati daca gasiti in el bucatele intarite . A doua si cea mai importanta recomandare , este sa nu zugraviti imediat dupa ce s-a finalizat tencuirea inclusiv cu amorsarea peretului , in aceeasi zi . Ipsosul se intareste in 15-20 de minute , inchegarea definitiva o ora , insa USCAREA dureaza vreo 3-4 zile . Ultima fotografie este facuta la 5 zile dupa ce am tencuit si sub tablou , tencuirea sub tablou am facut-o in accesi zi cu montarea acestuia . Daca veti zugravi in jurul sau inainte de uscarea acestuia , noul strat de lavabil se va pata ! Veti observa ca in acele zile in care materialul sta la uscat la limita dintre tencuiala cu ipsos si cea de mortar a blocului va aparea o dunga galbuie . Dupa acest timp de 3-4 zile putei zugravi local , sau intreaga camera cu orice tip de vopsea , acrilica sau lavabila , situatiile diferind de la una la alta .

Lucrarea a fost finalizata , pentru incheiere postez si cateva scheme desenate de mine, una pentru noul tablou , alta pentru cel vechi .

Fig 42

Aceasta este schema noului tablou . Culoarea sigurantelor reprezinta amperajul lor , conform codului culorilor pentru amperaje . Rosu inseamna 10 amperi , pentru circuitul de lumina. Albastru 20 de amperi pentru circuitul de prize. BMP este acronimul de la Bloc de Masura si Protectie . In interiorul sigurantelor nu am desenat maneta ci simbolul corect al acestor sigurante . Termenul de sigurante este popular , corect ele se numesc INTRERUPTOARE AUTOMATE. Acela este simbolul intreruptorului cu declansare termic-mecanica. In dreapta jos am desenat bara de nul .

Fig 43

Aceasta este schema tabloului vechi , care este mult mai laborioasa . Acest tip de tablou era denumit UGP , dupa un standard elaborat in 1948 si a fost in vigoare si productie pana in 1970 cand s-a proiectat un nou sistem de la ELECTROAPARATAJ cu carcasa de ebonita , cu alt tip de elementi si fara bec, un model putin mai rudimentar. Acest tip (UGP) a fost dupa parerea mea foarte dezvoltat pentru vremea in care a fost proiectat . Continea 4 sigurante fuzibile de pana la 25 Amperi , contoarul ( nu mai este aici in cazul de fata fiind mutat pe palier , deci nici in schema nu l-am mai desenat ) , un transformator de 220 V pe 8 V si 5V curent alternativ ~ avand doua bobine secundare ( in unele cazuri pe legatura de 8 volti se asambla o rezitenta ceramica pentru a tine transformatorul sa nu mearga in gol ) iar la bornele de 5 Volti se lega o sonerie pe care o continea tabloul . Pe langa toate acestea mai avea ca dotare si o dulie ( fasung ) de 200W pentru asamblarea unui bec pentru iluminatul camerei unde este ampalsat tabloul . Dreptunghiurle din imagine sunt simbolul real al sigurantelor. Un dreptungi prin interiorul caruia trece conductorul. Deasemena le-am colorat conform amperajului acestora . Rosu 10 amperi pentru lumina si Gri 16 amperi pentru prize , asa se utiliza pe atunci, asa prevedea stasul .

Pe desen cu litera “S” am notat soneria de 5V . In noul tablou aceasta nu a mai fost utilizata , se stricau destul de des , acum , cum releva si din poza am utilizat una externa de 220V . Exista sonerii si de tabou modulare de 220V .

Acesta a fost un caz particular de inlocuire a unui tablou cu sigurante , situatiile diferind de la un apartamnet la altul….de la o casa la alta . In articole viitoare voi descrie cateva metode de racordare provizorie pe timpul lucrarilor cu fise , scheme de bransare si alte tehnici in domeniul distributiei caznice . Daca aveti alte intrebari , sau doriti sa vedeti alte tipuri de scheme , imi lasati comenatriu si dupa posibilitati va voi ajuta .

Articolul meu este atat pentru electricieni incepatori dar si pentru cei ce nu sunt electricieni dar doresc sa faca acest tip de lucrare se pot documenta de aici pentru a putea depista unele vicii de procedura sau daca doresc sa faca singuri aceasta lucrare . Recomand ca astfel de lucrari sa fie facute de electricieni profesionisti nu numai calificati . Tabloul cu sigurante reprezinta intrarea curentului in casa , deci importanta sa este foarte mare .

Multumesc celor care au acordat timp sa il citeasca .

Va raspund cu mare placere la intrebari !!

Etichete: aer conditionat, agrafa, ANRE, aspiratie, bormasina, centrala termica, conductor, contact electric, contact slab, contor UGP, curatenie, efect pelicular, electrician autorizat, faza, instalatie interioara, Intenc, intreruptor, lucrari de slaba calitate, lucru sun tensiune, nul de lucru, nul de protectie, oxidare, protectie diferentiala, Radu Mihai, sina, sina omega, singurante, Stoian Constantin, surubelnita, tablou electric, zugraveala