Care este explicatia (1)?


SGC 2002   Daca va uitati cu atentie la o retea stradala cu conductor TYIR veti constata ca un procent mare din clemele de racordare si derivatie cu surub dinamometric cu cap de plastic nu au retezat capul dinamometric care sa indica strangerea completa a clemei. Pana la urma oare singura explicatie este lipsa de profesionalism a electricienilor din unitatile de constructii montaj?

Care este parerea Dv? Ce solutii intrevedeti?

Etichete: , , , , , ,

12 răspunsuri to “Care este explicatia (1)?”

  1. Cornel Says:

    Gresiti foarte tare daca plecati de la premisa lipsei de experienta. La CDD-urile cu cap de plastic se rupe foarte rar capul, depinzand de conditiile meteorologice. De cele mai multe ori se deformeaza si nu mai poti face nimic. Propun o solutie care e foarte buna, cel putin in cazul meu: sa se reteze ambele capuri de la sol si atunci ai siguranta ca strangi cat vrei CDD-ul fara sa se deformeze capul.
    Bransati, mai!

  2. stoianconstantin Says:

    Salut Cornel,
    Imi place mesaul tau. E artagos! Pana la urma trebuia sa supar si eu pe cineva ca sa amorsez discutia. Oricum realitatea e de partea mea!!

    Cornel, daca e sa cred reprezentantii producatorilor ei spun trei lucruri:

    1 strengerea este completa si controlata numai la ruperea capului surubului dinamometric
    2 sunt in egala masura daunatoare atat strangerile incomplete (contacte slabe, incalziri etc) cat si strengerile exagerate care depasesc momentul de rupere al capului surubului dinamometric (retezarea conductorului)
    3 capul surubului dinamometric se rupe sigur daca e strans cu cheie adecvata: calibrata tubulara si/sau inelara

    Daca e sa cred constructorii de retele electrie ei spun:

    1 utilizam chei corespunzatoare,
    2 materialul e moale si se „stiftuiese”. Strangi si la un moment dat cheia se roteste peste capul surubului dinamometric inainte ca acesta sa se rupa
    3 nu ne putem permite sa rupem/taiem capul surubului daca el nu se rupe pt ca in acest fel ne-am asuma raspunderi care nu ne apartin!!!

    Daca asculti electricienii din turele de deranjamente ale OD, ei spun:

    1 majoritatea cauzelor de defecte la bransamente sunt contactele slabe
    2 aducem inapoi la sediu „gramezi” de clemele defecte ca urmare a contactelor slabe
    3 parca cu cat modernizam mai multe retele cu atat creste numarul deranjamentelot (!!)

    Daca este sa ne inchipuim ce spune clientul final cred ca am putea scrie:

    1 am platit o „caciula” de bani pe bransament ca sa-mi fac abonament la disconfort si pagube!
    2 astia sunt vorbiti intre ei sa-si faca de lucru! Pe de o parte constructorii fac lucrari de mantuiala ca sa poata sa vina apoi cei cu deranjamentele sa aiba si ei de lucru, dupa un timp vin iar constructorii si ciclul se repeta!!
    3 cel mai mult ma deranjeaza intreruperile in alimentarea cu energie fie ca e vreme buna fie ca e vreme rea. Parca nu e nicio logica!

    Sunt si cateva lucruri care nu le stiu:

    1 ce spun sefii electricienilor montatori atunci cand li se aduc la cunostinta problemele pe care acestia le au cu clemele
    2 ce raspunsuri dau producatorii la interpelarile unitatilor de constructii montaj
    3 ai experimentat utilizarea unor cleme cu dinti cu surub dinamometric metalic? sau a unora fara surub dinamometric care se strang insa cu cheie dinamometrica?
    4 ai remarcat dealungul timpului vreo imbunatatire a calitatii clemelor cu dinti cu surub dinamometric ?
    5 ai lucrat cu clemelor cu dinti cu surub dinamometric care de noi prezinta un aspect „obosit” : carcasa cu fisuri, plastic sfaramicios, danturare suspecta, fara unsoare siliconica in zona de contact, cu etansari practic inexistente sau cel putin discutabile?
    6 gamele de curenti frecvent utilizate ti se par OK ?
    7 ai citit pe undeva vreun studiu legat de comportarea in exploatare a acestor cleme?

    Am convingerea ca se pot pune si mai multe intrebari. Dar poate mai importante sunt raspunsurile la cateva dintre acestea. Cred ca avem cu totii acelasi interes: asigurarea unui serviciu de calitate pentru clientul final. Niciuna dintre entitatile cuprinse pe lantul tehnologic: producator de cleme, constructor si operator de distributie nu trebuie sa se simta prea bine daca rezultatul final este de proasta calitate.

    Hai sa incepem sa dezbatem acest subiect, sa ne consolidam convingeri corecte si sa luam sau sa cerem luarea masurilor corective necesare. Opiniile celor care lucreaza efectiv cu aceste cleme (si daca vrei cu orice material, piasa de schimb utilizata in RED) este extrem de importanta. Daca lucram cu ochii deschisi si nu ne invatam sa toleram mizeriile putem fi la originea dezvoltarii domeniului in care lucram si la originea consolidarii unei imagini bune a meseriei pe care o practicam si la originea multor alte lucruri bune.

    Sunt convins ca ai glumit cand ai sugerat sectionarea la sol a capului surubului dinamometric ? Iti dai seama ca doar aparent se mascheaza problema! Orice analiza cat de superficiala va fi in trimele 10 secunde va constata miselia si toata vina si-o va asuma electricianul care a montat clema!! Nu te sfatuiesc sa faci acest lucru si nici sa incurajezi pe altii sa o faca sau sa tolerezi aceste practici.

    Multumesc pentru mesajul tau care sper sa amorseze dezbaterea subiectului pus in discutie. Te astept incontinuare cu comentarii si/sau cu propuneri de noi subiecte de interes

    SGC

  3. Cornel Says:

    Sa clarific problema pusa de mine la conditiile meteorologice. CDD 45 produs de R……… (daca nu ma insel), cu cap de platic, la aproximativ 5 grade Celsius, strans cu cheie tubulara de 13, crapa.
    Inca un aspect negativ la CDD-urile astea este ca au o suprafata de contact insuficienta (parerea mea) fata de CDD-urile cu cap metalic; cele cu cap de plastic au cate 2 randuri de dinti, cele cu cap metalic cate 4.
    Problema sectionarii TYIR-ului a fost pusa de un coleg de-al meu iar eu l-am contrazis. In consecinta am facut experiment la sol. Am incercat CDD-urile cu cap de plastic si cele cu cap metalic. Niciunul dintre ele nu a sectionat cablul, strans cu cheie tubulara adecvata, pana s-au rupt capurile. Am observat in schimb ca dintii incearca sa intre printre conductoare, fapt ce il banuiam.
    Bransati, mai!

  4. Cornel Says:

    Tin sa mentionez ca nu vreau sa se interpreteze gresit comentariul meu referitor la CDD 45 produse de R………, nu vreau sa lezez in niciun fel aceasta firma. A fost doar o observatie din executie si tin sa se trateze ca atare. Atunci cand vor fi multi electricieni din executie care sa fi observat acest fapt, se va putea considera o problema tehnica de-a lor.
    Va multumesc.
    Bransati, mai!

  5. stoianconstantin Says:

    Salut Cornel,

    Pasajul care mi-a placut cel mai mult este acesta:
    „In consecinta am facut experiment la sol. Am incercat CDD-urile cu cap de plastic si cele cu cap metalic. Niciunul dintre ele nu a sectionat cablul, strans cu cheie tubulara adecvata, pana s-au rupt capurile”

    Prin urmare sa inteleg ca: daca cineva chiar vrea sa rupa capul surubului dinamometric prin strangere cu cheie adecvata chiar poate reusi? Si culmea fara sa rupa conductorul !!!

    Adica: c.c.t.d (ceea ce trebuia demonstrat) !!

    Sa traiesti!

    SGC

  6. victorr Says:

    „Sa clarific problema pusa de mine la conditiile meteorologice. CDD 45 produs de R……… (daca nu ma insel), cu cap de platic, la aproximativ 5 grade Celsius, strans cu cheie tubulara de 13, crapa.”

    salut!

    intaresc si eu aceasta afirmatie si mai zic si urmatoarele: capatul de 13 al cdd -urilor nu se rupe fiindca se strange piulita de 17 ca „prinde mai bine”!
    numai bine!

  7. stoianconstantin Says:

    Salut Victorr,

    Pana la urma impartasim idei asemanatoare!

  8. buturav Says:

    As vrea si eu sa-mi spun parerea despre aceste CDD-uri !
    Se poate invoca si temperatura, dar si calitatea materialului (depinde de cine le produce,ex. cele de la Eximprod sunt mai bune,dar mai fac si altii)
    si sunt distribuitori care importa din Norvegia niste cleme f.bune, la care si suprafata de contact este mai mare .
    Dar am intalnit si electricieni care nu strang de obicei sa rupa hexagonul din grija ca s-ar putea demonta si refolosi ulterior! (vezi doamne mentalitate de roman econom);desi aceste cleme sunt practic de unica folosinta.
    Cel mai grav e in cazul clemelor de derivatie ex. CDD160 sau similare, la bransamente, mai treaca mearga…desi nici aici nu e simplu si placut sa umbli (pe o vreme rea de ex. cam atunci se intampla) cu scara din stalp in stalp.

  9. buturav Says:

    Scuze de fapt este vb de Finlanda firma ENSTO clemele de tip SL 11.118

  10. Klaxxy Says:

    „…cele de la Eximprod sunt mai bune… …Cel mai grav e in cazul clemelor de derivatie ex. CDD160…”

    Fara dorinta de polemica, dar este o afirmatie aiurea: Clema CDD160 este produsa de … Eximprod !!!

    Faceti, va rog, comparatia intre materialele din care sunt facuti dintii si comportamentul clemelor. Aceea este marea problema ! Dintii facuti din aluminiu turnat sau din tabla de aluminiu sunt moi, nu asigura contact. Solutia valabila este cea a dintilor realizati din profile extrudate de aliaj de aluminiu si / sau din alama.
    Comparati si… utilizati !

  11. sorin Says:

    la CDD 45 ATAT C CAT SI CN DACA STRANGI CORECT SURUBUL SI SE RUPE SI CAPUL AI SA CONSTATI DE MULTE ORI O CHESTIE CARE CHIAR ARATA CA ACESTE CDD-URI NU-S CHIAR REUSITE,DECI CRAPA CARCASA SI DIN ACESTA CAUZA APAR CONTACTE INPERFECTE

    • Klaxxy Says:

      Din pacate aveti mare dreptate. Problema este comuna tuturor producatorilor indigeni de cleme (si nu numai…).
      Dar stiti care este motivul?
      La licitatii sunt niste caiete de sarcini, cam de forma, la care producatorii raspund cu niste buletine de incercari facute pe cleme ideale. Asta este tot aportul tehnic, aici se termina rolul inginerului. Apare apoi contabilul care, fara a cere si contra-probe de casa ale clientului (proprii lui colegi, de fapt, inginerii care isi vor bate capul mai tarziu, in exploatare), are ca unic criteriu „pretul cel mai mic”. Ingineria dispare.
      Fabricantul, pentru a deveni competitiv, cauta solutii mai ieftine si ajunge, inevitabil, la solutia materialelor mai ieftine, deci mai proaste. Asa apare spirala non-calitatii.
      Nu am nimic cu colegii economisti, dar pana nu se va pune piciorul in prag si nu i se va reda inginerului locul care i se cuvine pe piata energiei, vom merge din rau in mai rau.

Lasă un răspuns la stoianconstantin Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: