Posts Tagged ‘norme tehnice’

Tematica si subiectele examenului de autorizare electricieni Primavara 2014

16/02/2014

Pe site ANRE au fost publicate tematica si subiectele sesiunii de autorizare Primavara 2014:

ElectricieniTematica_2014

LEGISLATIE GRADELE III si IV_2013

LEGISLATIE GRADUL I_2013 (1)

LEGISLATIE GRADUL II_2013

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III A si IV A

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III B si IV B

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL I

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL II

Poate ca ar fi util sa studiati pe blog:

Va rog sa utilizati informatiile de pe blog cu discernamant!

Succes natural!

SGC

Tematica şi bibliografie pentru examenul de autorizare electricieni Primavara 2014

13/02/2014

SGC 2010 pe site http://www.anre.ro a fost publicata tematica examenului de autorizare a electricienilor Primavara 2014

 

 

Domeniul Denumire document Document aprobat prin: Indicativ: Inlocuieste pe: Aplicabilitate pe grad / tip
I II IIIA/ IVA IIIB/ IVB
Electrotehnica
  1. Cunoştinţe de electrotehnică, măsurări electrice şi maşini electrice (se pot studia manualele şi cărţile din literatura tehnică de specialitate)
      DA DA DA DA
Legislaţie
  1. Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123 /2012 MO nr. 485 din 16.07.2012
     Abroga Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 7-11 DA DA DA DA
 
  1. Regulament de furnizare a energiei electrice la consumatori
HG nr. 1007 din 25.07.2004, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 673 din 27.07.2004     DA DA DA DA
 
  1. Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public
Ordinul ANRE nr. 59 din 02.08.2013 publicat in MO 517/19.08.2013, intrat in vigoare odata cu publicarea in MO, Partea I nr. 799/18.12.2013 a H.G. nr. 1028/2013 privind abrogarea H.G. nr. 90/2008     DA DA DA DA
 
  1. Codul tehnic al reţelei electrice de transport – Revizia 1

 

Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08.2004, cu modificările şi completările ulterioare     NU NU DA DA
 
  1. Standard de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice

 

Ordinul ANRE nr. 17/28-06-2007     NU NU DA DA
 
  1. Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie
Ordinul ANRE 128/2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 26 ianuarie 2009     DA DA DA DA
 
  1. Standard de performanta pentru serviciul de distributie a energie electrice

 

Ordinul ANRE nr. 28/30-08-2007     DA DA DA DA
 
  1. Codul de măsurare a energiei electrice
Ordinul ANRE nr. 17 din 20.06.2002 al Preşedintelui ANRE     NU NU DA DA
 
  1. Norme tehnice pentru stabilirea zonelor de protecţie şi siguranţă ale capacităţilor energetice, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul ANRE nr. 4 din 9.03.2007     NU NU DA DA
 
  1. Regulamentul pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice
Ordinul ANRE nr. 11 din 13.03.2013 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 152 din 21 martie 2013     DA DA DA DA
 
  1. Regulament pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic, Rev. 3
Ordinul ANRE nr. 24 din 20.07.2007 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 604 din 3 septembrie 2007     NU DA DA DA
 
  1. Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public
Ordinul ANRE 129/2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 12 ianuarie 2009     DA DA DA DA
 
  1. Procedura de soluţionare a neînţelegerilor legate de încheierea contractelor dintre operatorii economici din sectorul energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de racordare la reţea
Ordinul ANRE nr. 38/ 2007, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 751 din. 06.11.2007     NU DA DA DA
Norme tehnice
  1. Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor
  I 7 – 2011, Ordin MDRT   DA DA DA DA
 
  1. Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor
Ordinul ANRE nr. 2/ 2003; NTE 001/03/00 PE 109/1992 NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V
Ordinul ANRE nr. 32/2004 NTE 003/04/00 PE 104/93, PE 122/82, PE 123/78 NU NU DA DA
 
  1. Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice
Decizia ANRE nr. 1424/ 2006 NTE 005 PE 013/1994 NU NU DA NU
 
  1. Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV
Ordinul ANRE nr. 7/ 2006 NTE 006/06/00 PE 134-2/1996 NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice
Ordinul ANRE nr. 38/ 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 bis NTE 007/08/00 PE 107/1995; NU NU DA DA
 
  1. Prescriptii generale de proiectare a retelelor electrice (republicate in 1993). Modificarea 1 (1990)
  PE 022-3/87   NU NU DA NU
 
  1. Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kV
  PE 101/ 1985 (republicat în 1993)   NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice
  PE 102/1986 (republicat în 1993)   NU DA DA DA
 
  1. Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
  PE 103/1992   NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  PE106/2003   NU NU DA DA
 
  1. Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari
  PE 120/1994   NU NU DA DA
 
  1. Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
  PE132/2003   NU NU DA NU
 
  1. Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
  PE 134/1995;   NU NU DA DA
 
  1. Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatiilor electrice de distributie de 1-110kV
  NTE 401.03.00  PE 135-91 NU NU DA NU
 
  1. Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile
  PE 155/1992   DA DA DA DA

04-2013

 

 

Bibliografie

Domeniul tematic Electrotehnică: Manualele şi cărţi din literatura tehnică de specialitate;

Domeniul tematic Legislatie:

Legile şi reglementările aprobate prin hotărâri ale Guvernului sunt publicate în Monitorul Oficial al României.

Reglementările ANRE (regulamente, coduri, etc), aprobate prin Ordin al preşedintelui ANRE sunt publicate pe pagina de INTERNET a ANRE www.anre.ro şi pot fi descărcate gratuit.

Domeniul tematic Norme tehnice:

Normele tehnice ce au indicativul NTE, aprobate prin Ordin al preşedintelui ANRE, sunt publicate pe pagina de INTERNET a ANRE www.anre.ro şi pot fi descărcate gratuit.

Normativele tehnice ce au indicativ PE (prescripţie energetică) se pot procura de la Editura ICEMENERG, Oficiul de Documentare în Energetică ODE, Bd. Energeticienilor 8, sector 3, telefon 021-346.27.69. 021-346.27.04.

Informaţii despre normativul care figurează la punctul 15 al listei bibliografice se pot obţine de la  SC Monitorul Oficial RA, Centrul pentru relaţii cu publicul, Şos. Panduri nr. 1, Bloc P33, sector 5, Bucureşti, telefon 021-4010070 (program de lucru cu publicul L-V 8-16).

Tematica si subiectele examenului de autorizare electricieni Primavara 2013

12/04/2013

SGC 2010 Pe site ANRE au fost publicate tematica si subiectele sesiunii de autorizare Primavara 2013:

ElectricieniProbleme 2011

ElectricieniTematica2013

ELECTROTEHNICA, MASINI SI RETELE ELECTRICE

LEGISLATIE GRADELE III si IV_2013

LEGISLATIE GRADUL I_2013

LEGISLATIE GRADUL II_2013

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III A si IV A

REGLEMENTARI TEHNICE GRADELE III B si IV B

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL I

REGLEMENTARI TEHNICE GRADUL II

Poate ca ar fi util sa studiati pe blog:

Va rog sa utilizati informatiile de pe blog cu discernamant!

Succes natural!

SGC

Raspunsuri la intrebarile de Electrotehnica sesiunea Toamna 2012

04/10/2012

Am reusit sa raspund la toate intrebarile de Electrotehnica pentru examenul de autorizare electricieni Toamana 2012

Fisierul: “Raspunsuri  ELECTROTEHNICA_Toamna 2012_SGC_blog″  vi-l pun la dispozitie la cerere.

Suplimentar va supun atentiei un set de raspunsuri la intrebari care sunt formulate cu referire la scheme electrice si/sau aceste scheme se gasesc la variantele de raspuns. Ele nu se regasesc in lista de intrebari din electrotehnica publicata pe site ANRE pentru acesta sesiune dar nici in alti ani acest tip de intrebari nu s-a regasit pe site ANRE insa s-au regasit pe foile de examen. Nu strica sa va familiarizati cu ele. Sunt doar 12 astfel de intrebari!

Fisierul: “Raspunsuri ELECTROTEHNICA intrebari cu desene asociate_SGC_blog″  vi-l pun la dispozitie la cerere.

Pentru a intra in posesia fisierelor ajuge sa formulati o solicitare in fereastra de comentariu. Va voi trimite prin email fisierul in cursul aceleiasi zile. In acest mod urmaresc sa constientizez cati utilizatori ai blogului sunt intradevar interesati de pregatirea examenului utilizand materialele publicate pe blog.

Daca identificati corectii necesare va rog sa le sustineti cu argumente si cu trimitere concreta la literatura de specialitate .

Din articolele recente va recomand:

Daca timpul va permite poate reusiti sa aderati la platforma de marketing  Win-4-All pe care eu o sustin utilizand link-ul din fereastra de comentarii

Succes natural!

Raspunsuri: Legislatie examen de autorizare Toamna 2012 toate gradele

03/10/2012

 Am reusit sa raspund la toate intrebarile de Legislatie pentru examenul de autorizare electricieni Toamana 2012

Fisierul: “Raspunsuri Legislatie – cumulat I_IVA+B_Toamna 2012 SGC_blog″  vi-l pun la dispozitie la cerere.

Pentru a intra in posesia fisierului ajuge sa formulati o solicitare in fereastra de comentariu. Va voi trimite prin email fisierul in cursul aceleiasi zile. In acest mod urmaresc sa constientizez cati utilizatori ai blogului sunt intradevar interesati de pregatirea examenului utilizand materialele publicate pe blog.

Daca documentati corectii va rog sa le sustineti cu argumente si cu trimitere la norma legala si articolele care va sustin optiunile. Referinte la intrebare se va face utilizand toate nr crt din dreptul ei nr/nr/nr

Bilant intrebari Toamna 2012;

  1. gradul III +IV A+B = 273 intrebari
  2. gradul II A+B           = 279 intrebari
  3. gradul I (A+B)          = 266 intrebari

Aveti in figura de mai jos un extras din fisier. Avem normele identificate iar raspunsurile sunt justificate cu trimitere la articolele din aceste norme. Cu un click pe figura o puteti vedea clar!

Din articolele recente va recomand:

 
Daca timpul va permite poate reusiti sa aderati la platforma de marketing  Win-4-All pe care eu o sustin utilizand link-ul din fereastra de comentarii

Succes natural!

Asupra “legalitatii” proiectelor in lipsa unor standarde si norme tehnice

25/04/2011

  De cca 3 ani ne tot lovim de lipsa unor reglemetari ANRE legate de utilizarea conductorului torsadat 20 kV si respectiv de utilizarea cablului universal 20 kV.

Majoritatea specialistilor in distributia energiei electrice considera  atractiva tehnologia si uneori singura solutie menita sa asigure dezvoltarea RED in zone unde nu se pot obtine acordurile proprietarilor de terenuri pentru  servitutile induse de zonele de protectie si de siguranta.

Cu toate ca lipsesc reglemetarile  ANRE  dedicate acestei tehnologii in ultimii 3 ani s-au realizat un volum semnificativ de retele mt (cel mai adesea comune cu jt, pe stalpii Ljt) utilizand conductoare torsadate.

Pun in discutia Dv: legalitatea proiectarii retelelor electrice de distributie  in lipsa unor standarde si norme tehnice.

In asteptarea opiniilor Dv imi exprim propria opinie asupra problemei puse in discutie:

 Pana mai acum 20 de ani aproape intregul domeniu al proiectarii a fost acoperit de standarde, norme tehnice, prescriptii energetice, fise tehnologice si mai ales de proiecte tip. Dupa 1989 lucrurile au mers oarecum inertial dar de la un moment dat a devenit evident pentru specialisti ca actualizarea reglemetarilor tehnice a ramas o problema neacoperita.

Ulterior ANRE si-a asumat gradual rolul de reglemetator tehnic. Faptul ca abordarea a fost una graduala indica ca “piata” reglementata putea intr-o maniera proprie sa utilizeze editii vechi ale reglemetarilor, noile reglementari si respectiv sa suplineasca cumva reglementarile lipsa.

Ca sa nu mai lungesc discutia consider ca atunci cand exista standarde si norme tehnice cu acoperire nationala acestea sunt binevenite si necesare. Totusi proiectarea poate continua si in lipsa acestor reglemetari:

  • da, acest lucru s-a si intamplat iar in materie de conductor torsadat mt se intampla in aceasta perioada
  • facand apel la legile electrotehnicii combinate cu performatele materialelor se poate elabora o documetatie tehnica completa sub toate aspectele care sa permita realizarea unei retele de distributie si functionarea ei in conditii legale.
  • volumul de munca pentru proiectarea unei retele de distributie (ca de altfel pentru orice alt produs, echipamet, instalatie etc) in absenta unor standarde este mult mai mare. Raspunderea proiectantului este de asemenea mare

Existenta standardelor si normelor tehnice vine sa reduca efortul de proiectare si sa uniformizeze solutiile. Standardele in multe cazuri presupun si o importanta componenta experimetala. De exemplu standardele de electrosecuritate contin incepand cu limitele curentilor prin corpul uman si continuand cu relatiile de calcul multe  rezultate experimetale. Aceasta componenta experimentala a standardizarii face dificila, dar nu imposibila proiectarea.

Pana la urma daca negam posibilitatea de a proiecta in lipsa unor norme tehnice negam dezvoltarea bazata pe cercetare!

In sustinerea celor de mai sus aduc cateva argumente:

  •  Ordinul ANRE 19/2004: Privind caracterul voluntar al standardelor mentionate in reglementari emise de ANRE:  Ord 19 04 StandardeOrd 19_2004 Standarde au caracter voluntar 
  • nu in toate tarile exista organisme similare ANRE si un peste tot “ANRE” are atributii in domeniul normelor tehnice
  • inainte de decantarea unor prevederi tehnice standardizabile acestea trebuie sa treaca focul practicii: de ex domeniul protocoalelor de comunicatii. Uniformizarea a aparut ulterior aplicatiilor practice de succes ca o masura de optimizare si de deschidere a pietelor si de evitate a creerii monopolurilor.
  •  art 31 din  Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobate prin Ord. 49 /2007  care introduce o cale suplimetara pentru redefinirea zonelor de protectie si de siguranta asociate capacitatilor energetice “analiza de risc”:

“Art. 31   – (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

(2) Amplasarea unor obiective de tipul celor prevăzute în anexele 1 – 5  la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă reglementată faţă de o capacitate energetică, respectiv amplasarea unor capacităţi energetice care urmează a se construi la o distanţă mai mică decât distanţa de siguranţă reglementată faţă de obiective de tipul menţionat se poate face pe baza unei analize de risc;

(3) Analiza de risc se face de către un operator economic sau de către un specialist/ expert atestat în analiza riscului tehnic şi tehnologic şi devine anexă la avizul de amplasament; rezultatul analizei stă la baza emiterii favorabile /nefavorabile a avizului de amplasament şi la stabilirea măsurilor necesare emiterii acestuia; costul analizei de risc se suportă de către solicitant.

(4) Eventualele neînţelegeri legate de aprobarea analizei de risc la emiterea avizului de amplasament se soluţionează de către ANRE conform reglementărilor în vigoare.”

Raspunsuri (5) la subiectele din norme tehnice pentru examenul de autorizare electricieni gradele IIIA si IVA

27/01/2008

SGC 2002     Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009      In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!

Succes natural!

 

Editia 9

Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIA_IVA.

              Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor

      

            Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.   

Bibliografie:  

  1. NTE 001:Ord. 02 /2003 – Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor – NTE 001/03/00
  2. NTE 002 :Ord. 34 /2003 – Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor – NTE002/03/00
  3. NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 – Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V – NTE003/04/00
  4. NTE 005:  Dec. 1424 /2006 – Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013
  5. NTE 006: Ord. 7/2006 - Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00
  6. NTE 401/03/00:  Dec. 269 /2003 - Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 – 110 kV
  7. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc
  8. PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93
  9. PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV
  10. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice
  11.  

     

  12. PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
  13. PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
  14. PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice
  15. PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari
  16. PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
  17. PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
  18. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile
  19.  

     

 

Statistici

II inclus in III_IVB
II – III_IVA=38 intrebari
II ∩ III_IVA = 117 intrebari
III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari
III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari
III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II

nr III_IVA nr III_IV B Norma Enunt Varianta a Varianta b Varianta c
  1 1 NTE
 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω
art 12.5.3
10 Ω 15 Ω
  2 2 NTE
 001/03
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: 5 Ω 10 Ω
art 12.5.3
15 Ω
  3 3 NTE
 001/03
Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip: înalt semiînalt
art 13.6
jos
Ani Dobos:art 13.6
  4 4 NTE
 001/03
Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică: instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică instalaţiilor electrice din medii explozive instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V
art 2.1
  5 5 NTE
 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.a
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială
art 3.22 a
tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
  6 6 NTE
 001/03
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet
art 3.22.b
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie
art 3.22. b
  7 7 NTE
 001/03
În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească: 12,5 kV/m
art 5.1.3.5 b
30 kV/m 20 kV/m
  8 8 NTE
 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând: metoda convenţională
art 5.2.1.a
 metoda statistică oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b)
  9 9 NTE
 001/03
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând: doar metoda convenţională doar metoda statistică oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică
art 5.2.1.b
  10 10 NTE
 001/03
La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim: 30°
art 6.1.3
45° 60°
  11 11 NTE
 001/03
În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de: 10 Ω 5 Ω
art 6.2.6 b
4 Ω
  12 12 NTE
 001/03
Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu: descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici
art 7.2.7
descărcătoare cu coarne paratrăsnete
  13   NTE
 005
Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în raport cu o: stare de succes dată
art 4
stare de insucces dată stare critică
  14   NTE 005 Arborele de defectare este o schemă de calcul care se construieşte în raport cu o: stare de insucces dată stare de succes dată stare critică
  15   NTE 005 Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei este: k AAR=0,2 k AAR=0,1
Anexa 2
k AAR=0,05
  16   NTE 005 Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă pentru LEA 110kV este: k RAR=0,20-0,25
Anexa 2
k RAR=0,25-0,3 k RAR=0,3-0,4
  17   NTE 005 Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt: indicatori de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs
art 1(5)a
indicatori evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat
Liana si Elena art 1(5)a
indicatori economici
  18   NTE 005 Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la evaluarea: indicatorilor evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat
art 1(5)b
indicatorilor de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs
art 1(5)a
unor indicatori economici
  19   NTE 005 În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii care se referă la primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru alimentarea serviciilor proprii se vor evalua: în punctele de referinţă
art 52
în punctele de interfaţă
art 52 Liana
în oricare dintre punctele precizate la variantele a) şi b)
art 52
  20   NTE 005 Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt: analize calitative
Liana si Elena
analize cantitative
Liana si Elena
analize economice
art 52
  21   NTE 005 În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi considerată: defect parţial defect simplu
art 27
defect complet
  22   NTE 005 În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de fiabilitate se calculează în raport cu: defecte ce conduc la refuzuri de acţionare
art 52
defecte ce conduc la refuzuri de solicitare defecte ce conduc la acţionări eronate (false sau neselective)
art 52
  23   NTE 005 Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim de aşteptare se poate analiza considerându-le ca: instalaţii în aşteptare instalaţii de sine stătătoare
art 53
în ansamblu cu instalaţiile primare care le solicită
art 53
1 24 21 NTE 006 Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este. neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6 neglijabilă
axa 10
se calculează pe bază de formulă
2 25 22 NTE 006 Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor: 10% 5%
art 14
15%
3 26 23 NTE 006 Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului: scade
art 15 b
creşte rămâne constant
4 27 24 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu: curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3 curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3 curentul de scurtcircuit de şoc
5 28 25 NTE 006 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este: mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
Catalin Pandele,
Alin Voicu
art 16a pg 19 randurile 11 si 12
mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib
art 16 a3
6 29 26 NTE 006 În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare: aproape de generator
Ani Dobos:art 16b
departe de generator
Ani Dobos:atr 16b
indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7 30 27 NTE 006 În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: se neglijează nu există art 16c se calculează pe bază de formulă
8 31 28 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare: rezistenţele de contact
art 9d
impedanţele de defect
art 9d
impedanţele de scurtcircuit
9 32 29 NTE 006 În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate: capacităţile liniilor
 
art 13
Liliana art 9h
impedanţele de scurtcircuit
Ani Dobos:art 9h
admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini)
Ani Dobos: art 9h
10 33 30 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii: scurtcircuitul este departe de generator art 9a scurtcircuitul este aproape de generator scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11 34 31 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante: valorile tensiunii de alimentare art 9c impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c impedanţele de scurtcircuit
12 35 32 NTE 006 Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând: impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13 36 33 PE 102/86 Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate: în aceeaşi încăpere; în încăperi separate
Ani Dobos:art 2.6,
nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14 37 34 PE 102/86 Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri: este interzisă, cu unele excepţii;
Ani Dobos:art 2.7
este permisă întotdeauna; nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15 38 35 PE 102/86 În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face: se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale;
Ani Dobos:art 2.12 , nota1
nu se admite se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru
Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16 39 36 I7/2002 Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor: este interzisă;   art 5.2.27 este permisă în anumite condiţii; este permisă, dar nu se recomandă.
17 40 37 PE 102/86 În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă: se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel;
Ani Dobos:art 3.2
se montează indicatoare de securitate; în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate .
Ani Dobos:art 3.2
18 41 38 PE 102/86 Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc: siguranţe fuzibile;
Ani Dobos:art 3.7
orice tip de întreruptor; aparate debroşabile.
Ani Dobos:art 3.7
19 42 39 I7/2002 La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:  10 mm  15 mm
art 5.2.62
 20 mm
20 43 40 I7/2002 Tabloul de distribuţie trebuie montat: în plan orizontal perfect vertical şi bine fixat
art 5.2.79
nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21 44 41 I7/2002 Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:  50 A  100 A  
art 5.2.28
 150 A
22 45 42 PE 102/86 Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap)
Ani Dobos:art 4.4.7
este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23 46 43 PE 102/86 Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:  este permisă nu este permisă
Ani Dobos:art 4.5.3
 de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri
art 5.2.30
24 47 44 I7/2002 Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:  conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28  conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact  conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25 48 45 I7/2002 Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie: este interzisă; art 4.2.23 este permisă; este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26 49 46 I7/2002 Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin : întreruptoare manuale; siguranţe fuzibile; art 7.1.12 întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12
27 50 47 I7/2002 Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi: în încăperi separate  art 7.1.16 în dulapuri speciale
Ani Dobos:art 7.1.16
nu este necesar un spaţiu special
28 51 48 PE 102/86 Carcasele bateriilor de condensatoare: trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ
Ani Dobos:art 4.7.6
nu trebuie să fie legate la pământ; trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29 52 49 I7/2002 Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din: Cu
art 5.1.3 b
Al otel
30 53 50 PE 102/86 Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:  în plan vertical  în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal  în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical
Ani Dobos:art 4.8.10
31 54 51 I7/2002 Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel: faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis; faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben.
32 55 52 PE 102/86 Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie: verde pentru poziţia deschis;
Ani Dobos:art 4.9.11
alb pentru poziţia deschis alb pentru poziţia închis
Ani Dobos:art 4.9.11
  56 53 PE 103/92 Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV: nu este obligatorie;
art 1.4
este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei; este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV.
  57 54 PE 103/92 Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor  electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv:  dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate;  dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale; dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile
art 1.4
  58 55 PE 103/92 Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit: de regulă, numai la efectele dinamice; de regulă, numai la efectele termice; întotdeauna la efectele termice şi dinamice.
Liliana art 1.5
  59 56 PE 103/92 Curentul de scurtcircuit reprezintă: curentul nominal admisibil supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric
art 3.4
supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect
Liliana art 3.4
  60 57 PE 103/92 La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit: de regulă, se neglijează; se recomandă să se ţină seama de ea;
art 4.2
se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW.
  61 58 PE 103/92 Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare: scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ; scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ; natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului
art 4.3
  62 59 PE 103/92 La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a: rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ rezistenţei arcului electric rezistenţei echivalente la locul de defect
art 4.8 (precizare)
  63 60 PE 103/92 Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare: curentul dinamic nominal curentul de scurtcircuit termic echivalent valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit
art 5.1
  64 61 PE 103/92 La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama: de prezenţa aparatelor limitatoare de curent
art 5.4
de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit
  65 62 PE 103/92 Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula:  scurtcircuitul monofazat scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ scurtcircuitul trifazat
art 5.1
  66 63 PE 103/92 Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului:  valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax)
art 5.1
 curentul de scurtcircuit permanent (kA)  curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA)
  67 64 PE 103/92 Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este: direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect
Liliana art 5.2 si fig 2
 direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect  direct proporţional cu durata defectului
  68 65 PE 103/92 Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la: solicitări mecanice
art 5.6
efecte termice solicitări electromagnetice
  69 66 PE 103/92 Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la: la solicitări electromagnetice la solicitări mecanice
Liliana art 5.8
la efectele termice
  70 67 PE 103/92 Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la: la solicitări electromagnetice la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit
Liliana art 5.9
arcul electric
  71 68 PE 103/92 Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit:  se verifică la solicitări mecanice
art 5.10
 se verifică la solicitări termice
art 5.10
nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit
  72 69 PE 103/92 La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu  se ia în considerare secţiunea: totală (echivalentă); părţii de aluminiu;
art 6.6
părţii de oţel
  73 70 PE 103/92 Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la: arc electric solicitări electromagnetice solicitări mecanice şi termice
art 5.10
  74 71 PE 103/92 Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească: 375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură valorile limită admise de normele producătorului
art 6.14
375°C – 400°C, în funcţie de durata
  75 85 PE 134/95 Timpul minim de deconectare reprezintă: cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare
art 2.29
suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului
art 2.29
timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei
  76 86 PE 134/95 Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea: componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă
art 2.24
componentei simetrice de c.a. scade componentei simetrice de c.a. se dublează
  77 87 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate: valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere
art 3.1 pct II
valoarea componentei simetrice de c.a. curentul de şoc
Liana art 3.1 pct II
  78 88 PE 134/95 In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul: cuptoarelor electrice cu arc maşinilor rotative
art 3.2
transformatoarelor
  79 89 PE 134/95 Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin: impedanţele lor
art 3.2
 rezistenţele lor  reactanţele lor
  80 90 PE 134/95 În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la: aceeaşi impedanţă de bază
art 3.2
acelaşi curent la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază
  81 91 PE 134/95 În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează:  rezistenţele reţelelor
Liana art 1.5
 reactanţele reţelelor  reactanţele capacitive ale reţelelor
  82 92 PE 134/95 Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează: în schemele de secvenţă homopolară; în schemele de secvenţă directă; în schemele de secvenţă inversă;
  83 93 PE 134/95 Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă: valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii;
art 2.14
curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei
  84 94 PE 134/95 Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată:  cu 5s înaintea scurtcircuitului  în momentul scurtcircuitului
Pandele Catalin art 2.28
 cu 10 s după producerea scurtcircuitului
  85 95 PE 134/95 În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit:  are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului
art 3.1 pct I
are o valoare ce variază în timp are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului
  86 96 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit aproape de generator: componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului; componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp;
art 3.1 pct II
componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune.
  87 97 PE 134/95 În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes: valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit
art 3.1
valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero
art 3.1
valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit
art 3.1
  88 98 PE 134/95 Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face:  calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici
art 3.2
 calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici
art 3.2
 calculul tensiunii reţelei
  89 99 PE 134/95 Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte:  pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri  numai pentru o fază, în ambele cazuri
art 3.2
 doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază
  90 100 PE 134/95 Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite: impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele  în unităţi relative nu se modifică
art 3.2
  91 101 PE 134/95 În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă: se admite întotdeauna egalitatea lor se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator; se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator;
art 3.2
  92 102 PE 134/95 În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate: fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare; toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul
art 3.2
33 93 103 PE 155/92 Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza: puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4 puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate;
Ani Dobos:art2.1.1
criteriilor constructive;
34 94 104 PE 155/92 Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească: 0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1 10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale 5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35 95 105 PE 155/92 Conductoarele coloanelor electrice: trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor;
Ani Dobos:art 3.2.1
pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m; pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36 96 106 PE 155/92 Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de: 50 mmp 150 mmp 100 mmp
art 3.2.2
37 97 107 PE 155/92 Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ: în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3 în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3 doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
38 98 108 PE 155/92 Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:  firida de branşament  coloana electrică art 1.2.1  punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului
 art 1.2.1
39 99 109 PE 155/92 Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:  linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2  firida de branşament şi coloană sau colonele electrice  coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
40 100 110 PE 155/92 Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:  20 A  30 A
art 2.1.5
 40 A
41 101 111 PE 155/92 Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:  10 apartamente  20 de apartamente
art 2.1.7
 30 de apartamente
42 102 112 PE 155/92 Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:  3 x 50 + 25 mmp  3 x 70 + 35 mmp
art 3.2.10
 3 x 95 +50 mmp
43 103 113 PE 155/92 Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:  10 m 15 m
art 3.2.10
 20 m
44 104 114 PE 155/92 Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:  0,3 m  0,4 – 0,5 m
art 3.1.1
 1m
  105   PE 022-3/87 Staţiile de transformare din sistemul energetic, cu tensiunea primară de 400kV sau 220kV sau 110kV se vor realiza cu: două trepte de tensiune
art 1.17
maxim două transformatoare (autotransformatoare)
art 1.17
nu există nici o prevedere legală
  106   PE 022-3/87 Compensatoarele statice sau sincrone, pentru reglajul tensiunii şi puterii reactive, se vor instala: în staţiile de înaltă tensiune
art 1.37
în staţiile de medie tensiune nu există nici o prevedere legală
  107   PE 022-3/87 Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate flexibile în: instalaţiile exterioare de 6-400 kV
art 2.15a
staţiile de 6-20 kV instalaţiile interioare de 110 kV
art 2.15a
  108   PE 022-3/87 Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate rigide, astfel: în instalaţiile exterioare de 6-400 kV sub formă de bare în staţiile de 6-20 kV
art 2.15b
sub formă de ţevi în instalaţiile interioare de 110 kV
art 2.15b
  109   PE 022-3/87 Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă: în aer liber
art 2.19b
în interior, în clădiri de zid nu există nici o prevedere legală
  110   PE 022-3/87 Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă: în interior, în clădiri de zid în aer liber
art 2.19b
nu există nici o prevedere legală
  111   PE 022-3/87 Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor până la 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: 2,5 s
art 2.29a
1,5 s 1,0 s
  112   PE 022-3/87 Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: 2,5 s 1,5 s
art 2.29a
1,0 s
  113   PE 022-3/87 Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 220 şi 400 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: 2,5 s 1,5 s 1,0 s
art 2.29a
  114   PE 022-3/87 Incintele staţiilor electrice pot fi prevăzute cu instalaţii electrice de iluminat folosind: lămpi cu vapori de sodiu
art 2.64
lămpi cu incandescenţă lămpi cu vapori de mercur
art 2.64
  115   PE 022-3/87 Alegerea traseelor liniilor electrice aeriene trebuie să se bazeze pe o concepţie de dezvoltare şi sistematizare în perspectivă a reţelelor din zona respectivă, ţinând seama de o perspectivă de: 5-10 ani
art 3.4
10-15 ani până în 5 ani
  116   PE 022-3/87 Toate elementele liniei prin care circulă curentul de scurtcircuit se verifică la stabilitate termică, luându-se în considerare valoarea de perspectivă a curentului de scurtcircuit şi o rezistenţă a arcului la locul de defect de: 5 Ω
art 3.19
1 Ω 2,5 Ω
  117   PE 022-3/87 Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie simplă va fi…….. timpul necesar izolării elementului avariat şi realimentării tronsoanelor neafectate mai mic decât egal cu
art 5.21b
mai mare decât
  118   PE 022-3/87 Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie pe ambele căi de alimentare a unui consumator va fi…….. timpul necesar remedierii avariei pe una din căile de alimentare şi separării celeilalte căi avariate egal cu
art 5.20c
mai mic decât mai mare decât
  119   PE 022-3/87 Pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice de medie tensiune, numărul de trepte al bateriei de condensatoare va fi astfel determinat încât şocul de tensiune ce apare pe barele de medie tensiune să nu depăşească: 1% 2% 3%
art 5.41
  120   PE 022-3/87 Posturile de transformare de reţea urbană de tip interior vor fi proiectate cu: un singur transformator
art 6.7
cu două transformatoare nu are importanţă
  121   PE 022-3/87 Exceptând cazurile bine justificate, în zonele rurale, posturile de transformare de abonat vor fi: în clădire de zid de tip aerian
art 6.1
nu are importanţă
  122   PE 022-3/87 Instalaţiile de legare la pământ ale LEA de MT vor fi proiectate din: oţel-aluminiu
art 7.11
oţel galvanizat oţel
  123   PE 022-3/87  În zonele urbane cu densitate mare a construcţiilor, reţelele de joasă tensiune vor fi proiectate: în cablu subteran
art 9.7
aerian cu cheltuieli de investiţie minime
  124   PE 022-3/87 Exceptând cazurile justificate tehnic şi economic, reţelele aeriene de JT vor fi realizate cu: conductoare de aluminiu neizolate conductoare izolate torsadate
art 9.2
nu are importanţă
  125   NTE
 401/03/00
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de LEA cu tensiuni până la 220 kV inclusiv LEA cu tensiuni până la 400 kV inclusiv LEA cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
  126   NTE
 401/03/00
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de linii electrice aeriene cu tensiuni până la 110 kV inclusiv
art 2
linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv
art 2
  127   NTE
 401/03/00
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de  1 – 110 kV” se aplică numai pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi numai pentru  verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi şi pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare
art 3
  128   NTE
 401/03/00
Densitatea economică de curent (jec)  reprezintă o mărime: determinată statistic de calcul
art 5g
măsurată
  129   NTE
 401/03/00
Densităţile economice de curent normate depind de sarcina de calcul tipul conductorului (izolat, neizolat) şi de izolaţia conductorului
tabel1
tensiunea nominală a liniei
tabel 1
  130   NTE
 401/03/00
Densităţile economice de curent normate depind de materialul conductorului
tabel1
sarcina maximă numărul de ore de utilizare a sarcinii maxime
tabel1
  131   NTE
 401/03/00
Atunci când sarcina maximă a unei viitoare LEA creşte cu o anumită rată în prima parte a perioadei de analiză, sarcina maximă de calcul utilizată pentru stabilirea secţiunii economice a liniei este mai mică decât sarcina maximă atinsă în final
art 19b
mai mare decât sarcina maximă atinsă în final egală cu  sarcina maximă atinsă în final
  132   NTE
 401/03/00
Adăugarea unui circuit suplimentar la o LEA existentă se justifică economic atunci când curentul acesteia depăşeşte: curentul corespunzător secţiunii economice curentul corespunzător frontierei economice
art 26
curentul corespunzător frontierei termice
  133   NTE
 401/03/00
Stabilirea secţiunilor economice ale LEA are la bază un calcul economic bazat pe criteriul: investiţii minime consumuri proprii tehnologice minime cheltuieli totale actualizate minime
art 1
  134   NTE
 401/03/00
Secţiunea economică (densitatea economică) se foloseşte: în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică  în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
  135   NTE
 401/03/00
Frontiera economică se foloseşte în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă)
  136   PE 132/03 Reţele electrice de distribuţie publică cuprind: reţelele electrice de 110 kV destinate evacuării energiei electrice produse în centralele electrice reţelele electrice destinate exclusiv alimentării cu energie electrică a consumatorilor industriali staţii de transformare 110 kV/20 kV destinate alimentării zonelor urbane şu rurale
  137   PE 132/03 Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator reprezintă: valoarea maximă a puterii absorbite suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor
art 2.1.1
valoarea medie a puterii absorbite
  138   PE 132/03 La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea activă de calcul (Pc) este definită ca fiind: puterea activă instalată puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea la se va racorda un grup de “n” consumatori
art 2.1.5
puterea pentru care au fost dimensionate instalaţiile interioare ale consumatorilor
  139   PE 132/03 La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea reactivă de calcul (Q) este definită ca fiind: puterea reactivă maximă valoarea maximă a puterii absorbite suma puterilor reactive maxim absorbite de un grup de receptoare sau de consumatori
art 2.1.6
  140   PE 132/03 La alegerea schemei şi structurii reţelelor electrice de distribuţie, având în vedere asigurarea consumului de energie electrică a zonei alimentate pentru o perspectivă de: 3 – 4 ani 5 – 9 ani 10 – 20 ani
art 3.1.2. A
  141   PE 132/03 Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie: în reţelele de MT: 10kV în reţelele de JT: 400/230 V
art 3.2.1a
în reţelele de MT: 20 kV
art 3.2.1b
  142   PE 132/03 Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie: în reţelele de MT: 6 kV în reţelele de JT: 400/230 V în reţelele de JT: 380/220 V
  143   PE 132/03 Staţiile de transformare de 110 kV/MT de distribuţie publică, echipate cu un transformator, se realizează pentru un profil final de maxim: 25 MVA
art 3.3.2
40 MVA 63 MVA
  144   PE 132/03 În funcţie de profilul staţiilor electrice 110 kV/MT, schema electrică pentru partea de MT: poate fi “cu bare simple nesecţionate”
art 3.3.8
este întotdeauna “cu bare duble secţionate” poate fi “cu bare simple secţionate”
art 3.3.8
  145   PE 132/03 Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile electrice de 110kV/ 20 kV, reţelele electrice de medie tensiune se vor realiza: cu racordare directă
art 3.4.2
cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni
art 3.4.2
cu racordare indirectă prin puncte de alimentare
  146   PE 132/03 Reţelele electrice medie tensiune, cu racordare directă la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care: PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele de medie tensiune ale staţiei electrice
art 3.4.2
PT 20/0,4 kV sunt racordate la staţiile electrice prin intermediul punctelor de conexiuni PT 20/0,4 kV  racordate la staţiile electrice sunt destinate exclusiv alimentării consumatorilor de tip casnic
  147   PE 132/03 Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care: PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de medie tensiune la staţiile electrice de transformare prin puncte de alimentare PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV direct la barele de medie tensiune ale staţiei electrice PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiune, care, la rândul lui, este alimentat din staţia electrică prin linii de medie tensiune care au sau nu alte sarcini pe ele
art 3.4.2
  148   PE 132/03 Regimul de funcţionare a reţelelor electrice va fi: strâns buclat în zone cu densitate de consum mare buclat, în zone cu densitate de consum medie numărul PT de MT/JT şi de numărul şi durata întreruperilor admise de consumatori
Pandele Catalin art 3.5.2
  149   PE 132/03 Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune pot funcţiona: cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10 A
art 5.2
cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10 A radial
  150   PE 132/03 Proiectarea unor reţele electrice care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate galvanic: este interzisă
art 5.4
este admisă condiţionat este întotdeauna admisă
  151   PE 132/03 LEA 110 kV se vor realiza de regulă cu izolaţie de porţelan compozită
art 10.2
de sticlă
  152   PE 132/03 Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate: tensiunilor de atingere şi de pas
art 8.2.1
defectării aparatului de comutaţie defectelor de izolaţie
45 153 115 I7/2002 Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente: clădirilor agricole şi horticole
 art 1.1e
protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
46 154 116 I7/2002 Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens: se admite nu se admite art 3.3.6 se admite condiţionat
47 155 117 I7/2002 Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică: numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată
Ani Dobos:art 3.3.9
48 156 118 I7/2002 Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este: interzisă admisă admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile
art3.3.9
49 157 119 I7/2002 Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este: recomandată obligatorie
Ani Dobos:art 3.4.3
la latitudinea consumatorului
50 158 120 I7/2002 La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor: până la 30 A
art 3.4.9
până la 50 A până la 20 A
51 159 121 I7/2002 Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este:
‘interzisăAlin Voicu
art 4.1.44 

obligatorie
 art 4.1.27a
la latitudinea executantului
52 160 122 I7/2002 Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este: permisă interzisă art 4.1.41 obligatorie
53 161 123 I7/2002 Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru: instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9 instalaţii de comandă, semnalizare instalaţii de comutare şi similare
54 162 124 I7/2002 + PE 102/92 Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este: interzisă
Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43
permisă în anumite condiţii la latitudinea consumatorului
55 163 125 I7/2002 La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este: aluminiu cupru sau aluminiu obligatoriu cupru 5.1.3
56 164 126 I7/2002 Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac: în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie în interiorul golurilor din elementele de construcţie numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29
57 165 127 I7/2002 Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune: este permisă întotdeauna este permisă în cazul conductoarelor de cupru este interzisă 5.1.31
58 166 128 I7/2002 Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă:  minimum 8 spire o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33
59 167 129 I7/2002 Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă:  prin răsucire şi matisare  prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare  5.1.34  prin lipire cu cositor
60 168 130 I7/2002 Legăturile barelor se execută: numai prin sudare numai cu ajutorul şuruburilor cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37
61 169 131 I7/2002 Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu: 16 mmp  10 mmp
art 5.1.38
6 mmp
62 170 132 I7/2002 Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate: numai prin sudare numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40
63 171 133 I7/2002 Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de: 3 m  4 m       
axa5
 5 m
64 172 134 I7/2002 Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută:  oriunde pe traseul conductelor nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport  numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60
65 173 135 I7/2002 Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ: este interzisă  5.1.64 este admisă este admisă numai pentru conductoare de cupru
66 174 136 I7/2002 Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează: numai în încăperi în care mediul nu este coroziv în orice categorie de încăperi sau mediu   5.1.79 numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu
67 175 137 I7/2002 Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează: numai aparent numai îngropat aparent sau îngropat, în anumite condiţii
Ani Dobos:art 5.1.84
68 176 138 I7/2002 Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie:  perfect orizontală  aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89   cu pante de (1 …2 ) % între doua doze
69 177 139 I7/2002 În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la: 1 m 0,5 m circa 0,3 m     art 5.1.92
70 178 140 I7/2002 Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor: este strict interzisă este admisă fără restricţii trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice   5.1.92
71 179 141 I7/2002 Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este: admisă interzisă    5.1.103 admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm
72 180 142 I7/2002 Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim: 3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129 1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală 15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală
73 181 143 I7/2002 Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate: aparent, indiferent de traseu în ţevi de protecţie; înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton.  5.1. 132
74 182 144 I7/2002 Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu: cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor; cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139 cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor.
75 183 145 I7/2002 În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de: 1 cm 5 cm minimum 7 cm 
art 5.1.141
76 184 146 I7/2002 Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu: 50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune; (5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156 20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune.
77 185 147 I7/2002 Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice: se admite se admite condiţionat
!!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta
este interzisă art 5.2.7
78 186 148 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate: numai pe conductoarele de fază; 5.2.15 numai pe conductorul de nul; pe fază sau pe nul, nu are importanţă.
79 187 149 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de: 1m de la axul aparatului; (0,6-1,5) m de la axul aparatului; 1,5 m de la axul aparatului.
80 188 150 I7/2002 Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de: 6 A minim 10 A 
5.2.16
minim 16 A
81 189 151 I7/2002 În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit: cel puţin o priză; cel puţin două prize; 5.2.18 cel puţin trei prize.
82 190 152 I7/2002 În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite: peste 1m peste 1,5 m      5.2.19 peste 2m
83 191 153 I7/2002 Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de: cel puţin 1 m cel puţin 1,25 m   5.2.19 cel puţin 1,5 m
84 192 154 I7/2002 Siguranţele automate cu filet se pot utiliza: numai pentru separare atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.26 numai pentru deconectare sub sarcină
85 193 155 I7/2002 Întrerupătoarele automate se pot utiliza: numai pentru separare atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină  5.2.37 numai pentru deconectare sub sarcină
86 194 156 I7/2002 În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta: trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37 poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului
87 195 157 I7/2002 Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de: cel puţin 50 mm  
 art 5.2.64
75 mm 100 mm
88 196 158 I7/2002 Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească: 2 m 2,3 m
art 5.2.67
2,5 m
Ani Dobos: art5.2.67
89 197 159 I7/2002 Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu  0,5 m  0, 8 m     art 5.2.70  1 m
90 198 160 I7/2002 Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de:  10 m
art 5.2.75
 3 m  5 m
91 199 161 I7/2002 Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la: 0,5 kW 1 kW 2 kW 
art 5.2.86
92 200 162 I7/2002 Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare:  dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2  întotdeauna  dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW
93 201 163 I7/2002 La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de:  3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat  art 5.3.5  1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat  5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat
94 202 164 I7/2002 În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult: 100 grade C 150 grade C  200 grade C
art 5.3.8
95 203 165 I7/2002 Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu: grătar protector dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere  5.3.25 legătura la un conductor de protecţie
96 204 166 I7/2002 În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de: minimum 2 kW minimum 2,5 kW    (5.3.8) minimum 3 kW
97 205 167 I7/2002 Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna: în construcţie capsulată cu contact de protecţie
art  5.3.9
în execuţie sub tencuială
98 206 168 I7/2002 Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de: 1 kW 1,5 kW 2 kW
art  5.3.8
99 207 169 I7/2002 Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:  la borna din interior  la oricare dintre borne  la borna conectata la partea filetata a duliei
art 5.3.23
100 208 170 I7/2002 Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări: peste 5 kg de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg
art  5.3.27
de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
101 209 171 I7/2002 Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte:  8 kW  10 kW  15 kW 
art 5.4.1
102 210 172 I7/2002 Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: numai de sarcinile în regim normal de funcţionare numai de sarcinile de pornire de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
art 5.4.2
103 211 173 I7/2002 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: numai de sarcinile în regim normal de funcţionare numai de sarcinile de pornire de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire
art 5.4.2
104 212 174 I7/2002 În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la: 4 kW 5,5 kW
art 5.4.5a
 7,5 kW
105 213 175 I7/2002 În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:  3 kW  4 kW 
art 5.4.5a
5,5 kW
106 214 176 I7/2002 La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi:  10 % din putere transformatoarelor din post  20 % din puterea transformatoarelor din post
art 5.4.6
 30 % din puterea transformatoarelor din post
107 215 177 I7/2002 Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele: numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină
art  5.4.8
108 216 178 I7/2002 Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la: 0,6 kW  1,1 kW
art 5.4.8
 2,5 kW
109 217 179 I7/2002 Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară: se prevede la fiecare motor
art  5.4.11
se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii    5.4.11 este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie
110 218 180 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare: mai mică de 0,5 MΩ mai mare sau egala cu 1 MΩ  art 6.9 mai mare sau egala cu 2 MΩ
111 219 181 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna: numai între conductoarele active luate 2 câte 2 numai între fiecare conductor activ şi pământ  atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ  art 6.9
112 220 182 I7/2002 Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la: cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere  art 6.11 cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere
113 221 183 I7/2002 Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze: cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului  art 7.1.9
114 222 184 I7/2002 În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă  amplasarea dozelor de legături numai în: volumul 1de protecţie volumul 2 de protecţie volumul 3 de protecţie
Ani Dobos art 7.2.7
115 223 185 I7/2002 În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie: 0 I II 
art 7.2.8
116 224 186 I7/2002 În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor: este totdeauna admisă nu este admisă cu nici o condiţie este admisã condiţionat 7.2.9
117 225 187 I7/2002 Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi: din materiale electroizolante  7.3.2 flexibile metalice
  226 226 NTE
003/04/00
Conductoarele izolate pot fi utilizate la liniile de:  110 kV  110 kV, numai în terenuri silvice  medie tensiune
art 26
  227 227 NTE
003/04/00
Din considerente mecanice, conductoarele funie din  aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu ale LEA vor avea următoarele secţiuni minime: 16 mmp 25 mmp
art 28
35 mmp
  228 228 NTE
003/04/00
Din considerente mecanice, conductoarele funie de oţel vor avea următoarele secţiuni minime: 25 mmp 20 mmp 16 mmp
art 28
  229 229 NTE
003/04/00
Sârmele de oţel utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a inimii de oţel a conductoarelor aluminiu – oţel: se protejează împotriva coroziunii prin zincare clasa 2-a
art 30
se protejează împotriva coroziunii cu grund epoxidic nu se protejează împotriva coroziunii
  230 230 NTE
003/04/00
Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale de: 20 kV 110 kV 220 si 400 kV
art 37
  231 231 NTE
003/04/00
Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiunea nominală de:  110 kV  220 kV 
art 37               
400 kV
art 37
  232 232 NTE
003/04/00
În cazul izolatoarelor străpungibile, numărul de izolatoare dintr-un lanţ,  determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere se măreşte cu: 5% 10%
art 38
15%
  233 233 NTE
003/04/00
La LEA de 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip capa -tija, se consideră: mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere
art 39
mai mic cu o unitate decât la lanţurile de susţinere egal cu cel de la lanţurile de susţinere
  234 234 NTE
003/04/00
Pentru stâlpii înalţi, la marile traversări, nivelul de izolaţie: este acelaşi ca la stâlpii de întindere din considerente mecanice, este mai mic decât la stâlpii de întindere pentru un grad mărit de siguranţă, este mai mare decât la stâlpii de întindere
art 41
  235 235 NTE
003/04/00
În cazul lanţurilor multiple de întindere, verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie) se face: prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură;
art 44
prin ruperea câte unui element de izolator din două ramuri; prin ruperea a două elemente de izolator  dintr-o ramură
  236 236 NTE
003/04/00
Cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată se folosesc la: stâlpi de întindere stâlpi de susţinere de tip întărit stâlpi de susţinere de tip normal
art 57a
  237 237 NTE
003/04/00
Cleme sau legături cu reţinerea conductorului se folosesc la: stâlpi de întindere  stâlpi de susţinere de tip întărit
Liliana art 57a
stâlpi de susţinere de tip normal
  238 238 NTE
003/04/00
În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite acestea: trebuie să aibă toate aceeaşi tensiune  pot avea tensiuni diferite
art 57c
pot avea tensiuni diferite cu maximum 10% între ele
  239 239 NTE
003/04/00
Stâlpii de susţinere se folosesc: în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor
art 57a
pentru fixarea conductoarelor prin întindere nu se folosesc la construcţia reţelelor
  240 240 NTE
003/04/00
Stâlpii terminali se folosesc la: remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate fixarea conductoarelor prin întindere la capetele liniei
art 57c
se folosesc numai ca stâlpi de colţ
  241 241 NTE
003/04/00
Stâlpii de intervenţie: se folosesc pe perioada normală a funcţionare a liniei electrice nu se folosesc la liniile electrice aeriene se folosesc pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate
art 57d
  242 242 NTE
003/04/00
Stâlpii de întindere sunt utilizaţi pentru: fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei fixarea conductoarelor, prin întindere, ca puncte de sprijin, in lungul liniei
art 57b
pentru susţinerea conductoarelor
  243 243 NTE
003/04/00
La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum : 10% 5% 3%
art 58
  244 244 NTE
003/04/00
Stâlpii de intervenţie se dimensionează: numai în regim normal
art 59
 numai în regim de avarie în regim normal şi de avarie
  245 245 NTE
003/04/00
Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră, ca ipoteză  de calcul: ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură
art 73
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură
art 73
ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, fără depunere de chiciură;
  246 246 NTE
003/04/00
La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac: în condiţiile montării numai a circuitelor de pe o singură parte a stâlpului
tabel 17 nota 3
în condiţiile montării circuitelor de pe ambele părţi ale stâlpului nu se fac verificări la stâlpii terminali cu mai multe circuite
  247 247 NTE
003/04/00
Stâlpii şi accesoriile din beton se prevăd cu dispozitive de legare la pământ a părţilor metalice: în mod obligatoriu
art 99
numai în cazul stâlpilor pe care este montat aparataj numai în cazul stâlpilor speciali
  248 248 NTE
003/04/00
La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din: conifere
art 104
foioase tari
art 104
alte specii
  249 249 NTE
003/04/00
Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene trebuie să fie impregnaţi: cu răşini cu grunduri de exterior cu substanţe speciale în instalaţii industriale de specialitate
art 106
  250 250 NTE
003/04/00
Stâlpii de lemn folosiţi la executarea liniilor electrice aeriene se montează: în alveolă de beton în pământ prin fundaţii burate
art 112
în pământ prin batere cu vibraţii
  251 251 NTE
003/04/00
La LEA conductoarele de protecţie se leagă la pământ: la fiecare stâlp de întindere la fiecare stâlp special la fiecare stâlp
art 120
  252 252 NTE
003/04/00
Se prevăd prize artificiale de pământ pentru dirijarea potenţialelor la: toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă;
art 125
toţi stâlpii speciali ai LEA din zonele cu circulaţie redusă; toţi stâlpii cu aparataj ai LEA din zonele cu circulaţie redusă;
art 125
  253 253 NTE
003/04/00
La executarea liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ se face: ne se face fiind constructivă ne se face fiind inclusă constructiv în conductorul de nul al reţelei se face conform normelor specifice
art 126
  254 254 NTE
003/04/00
Montarea de dispozitive antivibratore pe conductoarele active şi de protecţie ale LEA: se face în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri de peste 120 m
art 128 a
în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată
art 128 c
nu sunt necesare la executarea de LEA
  255 255 NTE
003/04/00
Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare): este diferit de zona de protecţie a liniei este diferit de zona de siguranţă a liniei coincide cu zona de siguranţă şi cu zona de protecţie ale liniei
art 134
  256 256 PE 101/85 Punctul de alimentare este staţie de conexiuni de medie tensiune, destinată alimentării unor posturi de transformare
art 1.2.2 l)
staţie de transformare 110kV/20 kV sau staţie de conexiuni şi transformare de 100 kV/20kV post de transformare 20/0,4 kV
  257 257 PE 101/85 Postul de transformare aerian are: celule de 20 kV stâlpi de beton cutie de distribuţie
  258 258 PE 101/85 Postul de transformare de stâlp este acela al cărui echipament, inclusiv transformatorul, este instalat în exterior: pe o construcţie specială de stâlpi
art 1.2.2 m)
direct pe stâlpii liniilor electrice aeriene
art 1.2.2 m)
în cabină metalică sau zidită
  259 259 PE 101/85 Amplasarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea unor consumatori, se face, de regulă: în centrul de putere al amplasamentului evitând utilizarea terenurilor agricole sau forestiere în toate cazurile pe terenuri aparţinând domeniului public
  260 260 PE 101/85 Dublarea lanţurilor de izolatoare pentru suspendarea conductoarelor, este obligatorie la: traversarea drumurilor şi căilor ferate
art 4.1.5a
traversarea barelor colectoare
art 4.1.5c
traversarea canalizării localităţii
  261 261 PE 101/85 La realizarea planşeelor în coridoarele încăperilor de producţie electrică:  nu se admit denivelări;
art 5.1.16
 se admit denivelări de maxim 5% ; c) se admit denivelări de maxim 10%.
  262 262 PE 101/85 Distanta minima de izolare în aer Ao reprezintă distanta minima: între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si aparţinând unor faze diferite; între părţile conductoare rigide aflate sub tensiune si elementele legate la pământ;
art 5.2.2
între partile conductoarelor flexibile sub tensiune si alte părţi subtensiune sau legate la pământ.
  263 263 PE 101/85 Înălţimea minimă a conductoarelor liniilor electrice la ieşire din spatiile de producţie electrică de exterior este: de cel puţin 2 m stabilita în conformitate cu prevederile normativului PE 104
art 4.3.11
de cel puţin 3 m
  264 264 PE 101/85 Îngrădirile de protecţie definitive, pline sau cu plasa, din incinta unei instalaţii electrice amplasate în exterior trebuie sa aibă înălţimea de cel puţin: 1,5 m 2 m
art 4.3.2
2,5 m
  265 265 PE 101/85 Posturile de transformare situate în mediul rural sau cele cu regim de construcţie similar în mediul urban: nu vor avea ferestre;
art 5.1.12
pot avea ferestre protejate cu plasa de sârma; pot avea ferestre prevăzute cu sticla armata.
  266 266 PE 101/85 În încăperile de producţie electrică:  este obligatorie prevederea iluminatului natural  se poate prevedea iluminat natural şi artificial;
art 5.1.13
nu se admit luminatoare.
art 5.1.13
  267 267 PE 101/85 Temperatura minimă dintr-o încăpere cu personal permanent de exploatare a instalaţiilor electrice cu tensiune mari de 1 kV, nu trebuie să scadă sub: 10° 13° 16°
art 5.1.14
  268 268 PE 101/85 Prin încăperile instalaţiilor electrice cu tensiuni peste 1 kV, trecerea conductelor cu fluide:  este admisa  nu se admite
art 5.1.17
 nu se admite, exceptând trecerea conductelor cu apa calda, folosind ţevi sudate, fără flanşe
  269 269 PE 101/85 Deasupra încăperilor în care pot să se afle simultan mai mult de 50 de persoane:  nu se amplasează transformatoare;
art 5.1.2
 nu se amplasează transformatoare cu puteri peste 63 kVA; c) se pot amplasa transformatoare cu izolaţie electrică uscată sau cu fluide incombustibile.
Liana art 5.1.2
  270 270 PE 101/85 Montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii cu tensiuni diferite:  este recomandată, pentru utilizarea spaţiului;  nu este recomandată;
art 5.1.21
c) se admite în cazul în care exploatarea lor se face de către aceeaşi organizaţie.
art 5.1.21
  271 271 PE 101/85 Peretele de separaţie între celule la staţiile interioare de medie tensiune se va prevedea: plin numai pentru înălţimea întrerupătorului; plin pe toata înălţimea celulei;
art 5.1.27
plin pe o înălţime de cel mult 2 m.
  272 272 PE 101/85 Acoperişurile si planşeele clădirilor si încăperilor în care se găsesc instalaţii electrice trebuie sa fie executate din: scândura acoperita cu tabla; beton armat;
art 5.1.6.b
beton sau scândura.
  273 273 PE 101/85 Instalaţia de ventilaţie de avarie din încăperea unei instalaţii de distribuţie ce conţine echipamente cu volum mare de ulei: cuprinde cel puţin 2 ventilatoare; trebuie să asigure în 1 oră schimbarea unui volum de aer egal de 3 -5 ori volumul încăperii;
art 5.1.9
cuprinde cel puţin 2 ventilatoare de mare putere.
  274 274 PE 101/85 Accesul în posturile de transformare din interiorul blocurilor de locuinţe şi al clădirilor publice se va face:  din interiorul clădirii;  de regulă, numai din exteriorul clădirii;
art 5.4.9
c) din subsolul sau demisolul clădirii printr-o încăpere tampon
Liana art 5.4.9
  275 275 PE 101/85 Platforma unui post de transformare aerian, amplasat pe 2 stâlpi, trebuie montată la o înălţime de: 1,5 m 2,5 m 3,5 m
art 6.3.2.h)
  276 276 PE 101/85 Rezistenţa în timp la foc a peretelui dintre transformatoarele de putere, va fi cel puţin: 3 ore 5 ore
art 6.3.2d
7 ore
  277 277 PE 101/85 Transformatoarele montate pe 2 stâlpi, sunt amplasate la o înălţime de cel puţin: 2,5 m 3,5 m 4,5 m
art 6.3.2h
  278 278 PE 101/85 Puterea transformatorului care se montează în posturi pe stâlpi nu va depăşi, de regula:  100 kVA  160 kVA  250 kVA
art 6.3.2i
  279 279 PE 101/85 Se admite montarea la etajul I al clădirilor a transformatoarelor de putere cu ulei când acestea au puteri de pana la:  400 kVA  630 kVA  1000 kVA
art 6.3.b
  280 280 PE 101/85 Se admite instalarea, in încăperi comune cu instalaţiile de distribuţie de înalta si joasa tensiune, de cel mai simplu tip, a doua transformatoare de putere în ulei cu o putere totala de: 1260 kVA inclusiv
art 6.3.f
 1030 kVA inclusiv 800 kVA inclusiv
  281 281 PE 101/85 Sistemul de evacuare a uleiului din cuva unui transformator, se realizează prin ţevi cu diametrul de: 10 cm 20 cm
art 6.6.2
30 cm
  282 282 PE 101/85 Transformatoarele de putere in ulei se prevăd cu cuve cu colectoare proprii de ulei sau cu scurgere la un colector comun sau la alte cuve, daca au cantităţi de ulei de peste:  1 tona  1,2 tone
art 6.6.2b
 1,4 tone
  283 283 PE 101/85 Îmbinarea conductoarelor din instalaţiile de înaltă tensiune se poate face:  cu şuruburi
art 6.7.1f)
b prin lipire  prin sudare
art 6.7.1f)
  284 284 PE 101/85 Conductorul (bara) fazei S, va fi vopsită cu culoarea: roşie albastră galbenă
art 6.8.7.b)
  285 285 PE 101/85 Limitele de rezistenta la foc a pereţilor si planşeelor încăperilor ce adăpostesc echipament electric cu până la 60 kg ulei pe cuva sunt de: 30 min 1 h
art 5.15, tabel 5.1
1 h 30 min
  286 286 PE 107/95 Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie sa depăşească, în cazul alimentarii directe din reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului:  3% pentru instalaţii de iluminat si pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)  3% pentru instalaţii de iluminat si 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc
art 4.2.3c
 5% pentru instalaţii de iluminat si 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forta, etc)
  287 287 PE 107/95 Pentru cablurile cu tensiuni cuprinse între 10 – 30 kV se recomanda alegerea izolaţiei din:  PVC  polietilena reticulata (XLPE)
art 4.2.4
 polietilena
art 4.2.4
  288 288 PE 107/95 Secţiunile transversale minime admise ale cablurilor de energie nu trebuie sa fie mai mici de:  1 mmp pt. conductoarele de cupru si 2,5 mmp pt. conductoarele de aluminiu  1,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
art 4.3.1
 2,5 mmp pt. conductoarele de cupru si 4 mmp pt. conductoarele de aluminiu
  289 289 PE 107/95 Se va prevedea o rezerva de cablu la pozarea cablurilor de energie si de comanda control, având, la manşoane, lungimea minima:  lungimea necesara refacerii o data a manşonului  lungimea necesara refacerii de doua ori a manşonului respectiv
art 5.1.4
lungimea necesara refacerii de trei ori a manşonului respectiv
  290 290 PE 107/95 Distantele maxime de rezemare, respectiv de fixare a cablurilor nearmate, în lipsa indicaţiilor furnizorului, sunt:  40 cm în montaj orizontal si 80 cm în montaj vertical  50 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
art 5.2.1a
 60 cm în montaj orizontal si 100 cm în montaj vertical
  291 291 PE 107/95 Ordinea de aşezare a cablurilor pe rastele, pe grupe de tensiune, de sus în jos, este:  comanda control, energie 0,4 kV, energie 6,10 kV, energie 20 kV  energie 20 kV, energie 6,10 kV, energie 0,4 kV, comanda-control
Liliana fig 1 pg 43
 comanda control, energie 20 kV, energie 6, 10 kV, energie 0,4 kV
  292 292 PE 107/95 La trecerea prin planşee (in interior) sau la trecerea din pământ în aer (în exterior) cablurile montate în spatii de producţie sau cu pericol de deteriorări mecanice se protejează pe o înălţime de: 1 m  1,5 m  2m
art 5.2.1
  293 293 PE 107/95 La tragerea a trei cabluri monofazate printr-un tub de protecţie, pentru a se evita griparea, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:  minimum 1,5  minimum 2,5  minimum 2,8
art 5.4.2c
  294 294 PE 107/95 Se recomanda ca numărul de manşoane de legătura pe 1 km de linie nou-construita, pentru cabluri cu tensiuni de 1-30 kV, sa fie de maximum:  2 bucăţi  4 bucăţi
art 8.1.3
 5 bucăţi
  295 295 PE 107/95 Cablurile electrice pozate în sol, în apropierea manşoanelor, trebuie protejate fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de:  15 cm  25 cm
art 8.1.5
 30 cm
  296 296 PE 107/95 Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile:  tensiunilor nominale ale cablurilor;  rigidităţii dielectrice; c) tensiunilor nominale ale cablurilor şi rigidităţii dielectrice
art 4.2.1
  297 297 PE 107/95 Căderea de tensiune în raport cu tensiunea de utilizare a cablurilor nu trebuie să depăşească, în cazul alimentării de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:  8% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
Art 4.2.3c
 3% pentru instalaţiile de iluminat şi 5% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.). 5% pentru instalaţiile de iluminat şi 10% pentru instalaţiile altor receptoare (forţă, etc.).
  298 298 PE 107/95 Secţiunea economică a conductoarelor cablurilor este secţiunea pentru care se realizează un regim optim economic, corespunzător unor:  cheltuieli de investiţii minime;  cheltuieli de exploatare minime; c) cheltuieli totale minime.
Art 4.2.d
  299 299 PE 107/95 Cablurile de energie cu ecran comun peste izolaţia conductoarelor ( cu câmp neradial ) se pot utiliza până la tensiunea de:  6 kV inclusiv;
art 4.2.5
 10 kV inclusiv; c) 20 kV inclusiv.
  300 300 PE 107/95 Învelişurile metalice de etanşeizare ale cablurilor de joasă tensiune :  pot servi drept conductor de nul;  pot servi drept conductor de nul, dar numai în anumite condiţii;
art 4.2.5
c) nu pot servi drept conductor de nul.
  301 301 PE 107/95 Secţiunile cablurilor de comandă – control , din cupru, folosite la circuitele secundare ale transformatoarelor de curent, nu trebuie să fie mai mici de:  1 mmp;  1,5 mmp;
art 4.3.1
c) 2,5 mmp.
  302 302 PE 107/95 Pozarea  cablurilor se recomandă a fi făcută:  în fluxuri separate pentru  cablurile de comandă control şi telemecanică faţă de cele de energie;
art 5.1.3
 în fluxuri separate pentru cablurile de energie de tensiuni diferite;
art 5.1.3
într-un singur flux,  indiferent de tensiune, pentru utilizarea eficientă a spaţiului disponibil.
  303 303 PE 107/95 La pozarea cablurilor de energie şi de comandă- control se va prevedea la cutiile terminale o rezervă de cablu având lungimea minimă:  necesară refacerii de două ori a cutiei terminale  necesară refacerii de trei ori a cutiei terminale; c) necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale
art 5.1.4
  304 304 PE 107/95 Ordinea de aşezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu clădiri înspre zona carosabilă, este:  distribuţie joasă tensiune, distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, iluminat public
art 5.3.2b
 distribuţie de medie tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie joasă tensiune, iluminat public c) distribuţie joasă tensiune, fir-pilot pentru telemecanică, distribuţie de medie tensiune, iluminat public
  305 305 PE 107/95 Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală până la 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:  0,5….0,6 m;  0,7….0,8 m;
art 5.3.1a
c)  0,9….1,0 m
  306 306 PE 107/95 Adâncimea de pozare în condiţii normale a cablurilor cu tensiunea nominală peste 20 kV inclusiv  va fi, de regulă, cel puţin de:  1…….1,2 m;
art 5.3.1 a
 1,3….1,5 m;  c)  1,5…1,7 m.
  307 307 PE 107/95 Înnădirea cablurilor de comandă şi control ;  nu este permisă;  este permisă pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune
art 8.1.4
c) este permisă când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv
art 8.1.4
  308 308 PE 107/95 Distanţa dintre bornele de marcaj pe traseele rectilinii ale cablelor pozate în afara zonelor locuite din localităţi va fi de:  100 m;
art 8.2.5
 120 m; c)  80 m.
  309 309 PE 107/95 Secţiunea unui cablu se calculează în funcţie de: puterea absorbită de consumatori
Ani Dobos art 3.1.6
tipul terenului pe care se amplasează coeficienţii de cerere şi simultaneitate
Ani Dobos art 3.1.6
  310 310 PE 107/95 Cablurile de telemecanică se realizează din: Cupru
art 4.2.2
Aluminiu Cupru sau Aluminiu (normele tehnice nu precizează)
  311 311 PE 107/95 Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate direct din reţeaua de joasă tensiune a operatorului de distribuţie, nu trebuie să depăşească: 1 % din tensiunea nominală 2 % din tensiunea nominală 3 % din tensiunea nominală
art 4.2.3c
  312 312 PE 107/95 Căderea de tensiune în raport cu tensiunea nominală de utilizare, în instalaţiile de iluminat  alimentate din posturi de transformare de abonat, nu trebuie să depăşească: 1 % din tensiunea nominală 4 % din tensiunea nominală 8 % din tensiunea nominală
art 4.2.3c
  313 313 PE 107/95 Protecţia cablurilor împotriva curenţilor de scurtcircuit se realizează cu: doar în anumite cazuri speciale siguranţe fuzibile
art 5.1.7
relee de protecţie
art 5.1.7
  314 314 PE 107/95 Adâncimea de pozare a cablurilor cu tensiunea nominală mai mare de 20 kV, în condiţii normale, nu trebuie să fie mai mică de: 0,8 m 0,5 m 1,2 m
art 5.3.1a
  315 315 PE 107/95 Zona de protecţie a cablurilor cu tensiunea mai mare de 1 kV pozate sub apă, trebuie să aibă o lăţime de: 75 m 150 m 200m
art 5.5.1 h
  316 316 PE 107/95 Raza minimă de curbură a unui cablu de 20 kV cu izolaţie din material sintetic, este: 15 x diametrul cablului
anexa 5
25 x diametrul cablului 30 x diametrul cablului
  317 317 PE 107/95 La execuţia unei cutii terminale, pentru rezerve se prevăd următoarele lungimi minime necesare refacerii: de trei ori a cutiei respective o singură dată a cutiei respective
art 5.1.4
de două ori a cutiei respective
  318 318 PE 107/95 Conductorul profilat este un conductor a cărui secţiune transversală nu are formă de: elipsă cerc
art 2.6.1e
pătrat
  319 319 PE 107/95 Temperatura maximă a unui conductor în regim permanent, este: suma dintre temperatura mediului şi temperatura de suprasarcină
art 2.5a
temperatura de suprasarcină temperatura mediului
  320 320 PE 120/94 Racordarea la bornele receptoarelor a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune cu puteri sub 100 kVAr: se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare manuală se poate realiza direct, fără aparataj de deconectare propriu
art 4.3.7
 se realizează obligatoriu cu posibilitate de deconectare automata
  321 321 PE 120/94 Pentru compensarea individuala a motoarelor asincrone de medie si joasa tensiune se recomandă conectarea la bornele acestora a unor baterii de condensatoare cu puteri: care sa nu depăşească 70% din consumul de energie reactiva al motorului în gol care sa nu depăşească 80% din consumul de energie reactiva al motorului în gol  care sa nu depăşească 90% din consumul de energie reactiva al motorului în gol
art 4.3.8
  322 322 PE 120/94 Bateriile de condensatoare de joasa tensiune se recomanda sa se instaleze: în interior
art 4.4.4
 în exterior  în interior până la puteri de 250 kVAr pe treapta
  323 323 PE 120/94 Bobinele de reactanţă pentru compensare se racordează de regulă: în reţelele de 400kV;
art 4.101
pe terţiarele AT-urilor de 400/220/110 kV;
art 4.1.1
c)  în reţelele de 110 kV
  324 324 PE 120/94 Compensatoarele statice pentru reglajul puterii reactive se vor instala prioritar în: în nodurile de sistem de 400 kV; în staţiile de evacuare a puterii din centrale; c)  în nodurile de interconexiune ale SEN.
art 4.1.1
  325 325 PE 120/94 Pentru consumatorii care prezintă regim deformant sau fluctuaţii rapide de sarcină (fliker), se recomandă utilizarea de: baterii de condensatoare fracţionate; surse statice de putere reactivă reglabile cu tiristoare;
art 4.3.2
c) motoare sincrone
  326 326 PE 120/94 La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la joasă tensiune va fi de maximum:  200 kVAr;  150 kVAr; c) 250 kVAr
art 4.4.3
  327 327 PE 120/94 La bateriile de condensatoare automatizate şi fracţionate puterea pe treaptă la medie tensiune va fi cuprinsă între:  250 şi 1000 kVAr;  1000 şi 4800 kVAr;
art 4.4.3
c)  500 şi 2000 kVAr.
  328 328 PE 120/94 Creşterea factorului de putere la consumatorii industriali şi similari se recomandă a fi făcută cu prioritate prin:  mijloace naturale;
art 4.2.8
 baterii de condensatoare fixe; c) baterii de condensatoare în trepte.
  329 329 PE 120/94 Montarea surselor de putere reactivă specializate (baterii de condensatoare, compensatoare sincrone) se face când factorul de putere este mai mic de: 0,98 0,95 0,92
cap1
  330 330 PE 120/94 Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice ale: operatorului de distribuţie operatorului de măsurare consumatorilor industriali şi similari
  331 331 PE 120/94 Bateriile de condensatoare pot fi montate în instalaţiile electrice de: 0,4 kV
art 4.1.4
20 kV
art 4.1.4
110kV
  332 332 PE 120/94 Puterea bateriei de condensatoare care compensează factorul de putere al unui transformator 20/0,4 kV care funcţionează în gol, nu trebuie să depăşească: max. 40% din puterea nominală a transformatorului max. 30% din puterea nominală a transformatorului max. 20% din puterea nominală a transformatorului
art 4.3.7
  333 333 PE 120/94 Pentru compensarea factorului de putere din reţelele de 400 kV, se utilizează: baterii de condensatoare bobine de reactanţă
art 4.1.1
filtre de armonici