Archive for the ‘Management’ Category

O noua taxa!

20/02/2013

SGC 2010 In 18.02.2013 am participat la o sedinta interesanta la o Primarie pentru discutarea unui proiect de introducere a unei noi autorizatii: autorizatia de spargere!

Evident ca Primaria respectiva elibereaza in temeiul legii 50.1991:

  • cerificate de urbanism
  • avize prin Administratia Domeniului Public (ADP)
  • Autorizatii de construire (AC)

Primaria  are un departament pentru monitorizarea respectarii Autorizatiilor de Construire care certifica si lucrarile de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile autorizate.

Problema edililor este ca au constatat ca anumite lucrari de readucere la starea initiala a domeniului public sunt executate superficial si apar, in cazul strazilor si trotuarelor, frecvente situatii in care la scurta vreme dupa finalizarea lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor afectate de diverse sapaturi acestea se degradeaza rapid rezultand gropi, denivelari sau aspect de carpeala.

Solutia edililor:

  • o noua autorizatie: autorizatie de spargere
  • titularul autorizatiei de spargere isi va asuma obligatia umplerii gropii sapate si a compactarii pamantului / materialului de umplutura
  • instituirea unui monopol al ADP asupra lucrarilor de readucere la starea initiala pe costurile titularului de autorizatie de spargere
  • obligarea titularului autorizatiei de spargere sa constituie la ADP o garantie egala cu c/v lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor pt acoperirea riscului de deterioare a strazilor/trotuarelor in urma eventualelor vicii de compactare
  • autorizatia de spargere se emite in (alte) 30 de zile de la solicitare

Participantii la acest inedit brainstorming au adus o gama destul de laga de obiectiuni/propuneri:

  • noua taxa a fost apreciata ca abuziva si fara temei legal
  • garantia egala cu c/v lucrarilor de refacere a strazilor/trotuarelor pusa la dispozitia tocmai a executantului acestor lucrari nu poate fi asigurata din bugetele de investitii ale lucrarilor autorizate
  • in caietele de sarcini pentru licitarea executiei lucrarilor nu poate fi indicat un subcontractant
  • Primaria nu utilizeaza corespunzator parghiile oferite de legea 50/1991 si legea 10/1995 care ii confera suficiente cai de monitorizare a lucrarilor de constuctii montaj care afecteaza domeniul public in schimb este preocupata de inventarea unui unei noi autorizatii, a unei noi taxe  si a unui mod alambicat de gestionare problemei calitatii lucrarilor de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile tertilor.
  • fara costuri pentru titularul AC, Primaria poate cere includerea in programul calitatii faze determinante noi si/sau poate pretinde sa participe la verificarea si receptia unor faze determinate astfel incat sa se asigure ca toate lucrarile au fost integral si corect executate
  • Primaria nu pune conditii suficient de clare la emiterea avizelor de catre ADP in ceea ce priveste tehnologiile de readucere la starea initiala a domeniului public afectat de lucrarile terilor si nici in ceea ce priveste probele si verificarile pe faze determinante
  • termenul de emitere a noii autorizatii de spargere de 30 de zile a fost apreciat ca total inacceptabil deoarece vine sa intarzie si mai mult lucarile deja afecatate de sistemul birocratic de eliberare a AC
  • DTAC este superficial verificat

Sunt curios sa aflu opiniile Dv despre acest subiect!

SGC

Benchmarking-ul intern by Eugen Rades

23/11/2011

Am placerea sa va prezint un articol interesant scris de dl Ing Eugen Rades

Benchmarking-ul intern, o metoda de crestere a performantei si competivitatii firmei

“Dacă continui sa faci ceea ce faci, vei continua sa primesti ceea ce primeşti.” John M. Capozzi

“Creativitatea nu înseamnă să găseşti un lucru, ci să faci ceva din el după ce l-ai găsit.” James Russell Lowell

“Eficienţa înseamnă să faci mai bine ceea ce se face deja.” Peter F. Drucker

1. INTRODUCERE

Menţinerea unei firme pe piată este data de competitivitatea ei în raport cu firmele concurente. Modelul Porter prezentat în fig.1, identifică cinci forţe care contribuie la competitivitatea unei firme:

1. posibilitatea intrării de noi competitori pe piaţă ( dată de dificultatea/uşurinţa cu care se poate intra cu succes in domeniul de activitate al firmei noastre ) ;

2. riscul apariţiei unor produse de substituţie care să înlocuiască produsele firmei noastre ;

3. puterea de negociere a furnizorilor firmei dată de numărul şi structura acestora;

4. puterea de negociere a clienţilor care se pot asocia şi pot impune condiţii firmelor furnizoare;

5. competiţia internă între firmele care acţionează în acelaşi domeniu.

Din analiza modelului Porter al forţelor competiţiei rezultă că în a fi competitiv pe piaţă înseamnă mai mult decât a produce produse competitive, înseamnă un bun management al firmei, o bună relaţionare cu clienţii şi furnizorii, o viziune fundamentată asupra tendinţelor pieţii şi competiţiei, o bună gestiune a resurselor informaţionale.

Există metode de evaluare prin care se determină poziţia firmei şi a produselor noastre în raport cu cele ale firmelor concurente şi care permit identificarea punctelor slabe şi a punctelor forte. Important pentru creşterea competitivităţii este să se determine ce stă în spatele acestor clasamente, care sunt mecanismele, practicile care determină aceste performanţe .

Acest lucru se obţine prin benchmarking.

2. BENCHMARKING. DEFINIŢII. TIPOLOGIE

Există mai multe definiţii date benchmarking-ului:

“Creşterea performanţelor proprii învăţând din ceea ce fac bine alţii. “

“ Benchmarking-ul reprezintă comparaţia cu alte organizaţii şi asimilarea lecţiei rezultate din această comparaţie.”

“Benchmarking-ul reprezintă un proces continuu de raportare a produselor , serviciilor şi practicilor firmei noastre la cele ale celor mai buni competitori, recunoscuţi ca lideri în domeniu.

“ Se observă că elementele principale ale acestor definiţii le constituie capacitatea de învăţare şi asimilare în cadrul firmei a celor mai bune practici ca resurse importante pentru creşterea performanţei şi competitivităţii.

Benchmarking-ul răspunde la intrebări de tipul:

Cum funcţionează/acţionează organizaţia noastră?

Cum funcţionează/acţionează organizaţiile performante?

Ce modificăm/adoptăm în organizaţia noastră, de ce modificăm/adoptăm şi cum facem aceste schimbări ?

Se ajunge astfel la o bună înţelegere a funcţionării organizaţiei noastre şi a organizaţiilor analizate, generându-se motivaţia şi obiectivele schimbării precum şi planul necesar pentru atingerea acestor obiective.

În funcţie de scopul benchmarking-ului şi de domeniul supus analizei putem face următoarea clasificare :

1. Benchmarking intern – Comparaţia se face între unităţi sau compartimente ale aceleiaşi firme. Este recomandabil în special firmelor cu structură teritorială care permite fiecărei unităţi teritoriale o dezvoltare specifică.

2. Benchmarking competitiv – Comparaţia se face cu principalii competitori din domeniul de activitate al firmei.

3. Benchmarking extern – Comparaţia se face cu liderii recunoscuţi din domeniul de activitate. Analiza se face în special pentru a a înţelege mecanismele de funcţionare ale acestora şi pentru a identifica ce anume se poate asimila la nivelul organizaţiei noastre.

4. Benchmarking funcţional (sau generic) – Comparaţia se face cu liderii recunoscuţi din alte domenii de activitate. Analiza se face în special pentru a înţelege mecanismele de funcţionare ale acestora şi pentru a identifica practici ce pot fi asimilate la nivelul organizaţiei noastre.

5. Benchmarking de proces – Comparaţia se face pentru a îmbunătăţi operaţii sau procese critice cu liderii recunoscuţi din domeniul de activitate. Analiza se face pe baza harţilor de proces pentru facilitarea comparaţiei şi analizei.

6. Benchmarking internaţional – Comparaţia se face cu firme situate în alte ţări, în special când informaţiile necesare nu sunt disponibile pe plan intern sau când se doreşte ca firma să fie competitivă şi pe plan internaţional.

Tipul de benchmarking ce va fi ales va depinde de :

  •  obiectivele firmei ;
  •  de mediul competiţional în care acţionează :
  •  de nivelul de dezvoltare şi evoluţie al firmei;
  • de stadiul de evoluţie al mediului economic.

3. ETAPELE PROCESULUI DE BENCHMARKING

Benchmarking-ul reprezintă un proces care necesită parcurgerea a cinci etape (vezi fig.2) :

a) Etapa de planificare

În această etapă se stabilesc :

  • obiectivele evaluării, ce anume se evaluează şi cum pot fi valorificate rezultatele evaluării ;
  •  se stabilesc modelele de referinţă utilizate pentru analiză şi evaluare ;
  •  se stabilesc datele ce vor fi colectate şi modalităţile de colectare.

 b) Etapa de analiză

Etapa de analiză implică o bună cunoaştere şi înţelegere a proceselor şi practicilor din firma noastră şi din firmele supuse procesului de benchmarking.

În această etapă prin analiza datelor obţinute trebuie să se răspundă la următoarele întrebări:

  • Sunt organizaţiile analizate mai bune decât noi ?
  •  De ce sunt ele mai bune ?
  •  Cu cât sunt ele mai bune ?
  •  Care sunt cele mai bune practici care sunt utilizate în prezent sau care pot fi anticipate ?
  •  Cum pot fi aceste practici adoptate/încorporate în organizaţia noastră?

Etapa de analiză este foarte importantă pentru că determină modul în care se va acţiona în viitor pentru creşterea performanţei şi competitivităţii firmei.

c) Etapa de implementare a rezultatelor la nivelul firmei În etapa de implementare se adaptează rezultatele obţinute la condiţiile specifice firmei astfel încât să poată fi asimilate şi utilizate.

În această etapă :

  •  se clarifică câştigurile în competitivitate induse de adoptarea noilor practici şi se obţine acceptul managementului pentru implementarea acestora;
  • se realizează planul de acţiune pentru implementarea schimbărilor ;
  •  se comunică obiectivele şi planul de acţiune la toate nivelele implicate pentru a obţine susţinerea necesară realizării schimbărilor rezultate în urma evaluării de benchmarking .

d) Etapa de acţiune

În această etapă sunt materializate măsurile cuprinse în planul de acţiune. Esenţială în această etapă este monitorizarea procesului de implementare, a modului în care sistemul răspunde şi se adaptează schimbărilor.

În cazul în care apar discrepanţe între rezultatele obţinute şi cele planificate obiectivele şi planul de acţiune pot fi “recalibrate” astfel încât să corespundă capacităţii de schimbare a organizaţiei.

e) Etapa de maturitate

Etapa de maturitate se atinge atinge atunci când noile practici sunt asimilate la nivel de practică curentă şi de cultură organizaţională. Este etapa în care organizaţia a trecut la un alt nivel de competitivitate , benchmarkingul devenind o practică curentă , specifică unei organizaţii flexibile şi adaptive, capabilă să “ înveţe “ continuu.

 

5.ASPECTE SPECIFICE FIRMELOR ROMANESTI

Procesul de benchmarking prezentat anterior reprezintă o acţiune care porneşte din interiorul firmei către mediul competiţional. Firmele capabile să iniţieze şi să valorifice procesul de benchmarking :

  • au bine definite hărţile de proces ;
  •  au un grad de maturitate al practicilor care le permit corecţii, adaptări sau integrări ale unor practici noi în sistemul de practici curente ;
  • au o orientare spre performanţă ;
  •  au un management al informaţiei funcţional ;
  • au o bună cunoaştere a mediului în care acţionează.

Din nefericire o mare parte din firmele româneşti nu îndeplinesc aceste condiţii având carenţe importante în ceea ce priveşte managementul informaţiei şi asumarea schimbării la nivel de cultură organizaţională.

Conform definiţiei date de Peter Drucker informaţia este acea dată care este integrată într-un ansamblu şi căreia i se atribuie un scop. Transformarea datelor în informaţii necesită atât o viziune managerială care să definească ansamblul informaţional şi scopul acestui ansamblu cât şi personal specializat care să fie capabil să definească şi să obţină datele corespunzătoare scopului ansamblului.

Datele în firmele româneşti au fost utilizate mai mult pentru controlul proceselor decât pentru informare, diagnosticare şi identificarea unor alternative de dezvoltare. Din acest motiv benchmarkingul intern reprezintă o etapă necesară pentru dezvoltarea capabilităţii de autoevaluare şi de valorificare a informaţiei.

 6. Benchmarkingul intern o metodă de creştere a competitivităţii

Benchmarkingul poate conduce prin adoptarea unor practici verificate la salturi în performanţa şi competitivitatea firmei. După cum am arătat succesul benchmarking-ului este obţinut de firmele cu un anumit grad de maturitate existând şi riscul de a eşua în intenţia firmelor de a adopta practici performante ale altor firme.

În aplicarea benchmarking-ului există riscuri date de:

  •  alegerea greşită a modelelor de referinţă ;
  • selectarea unui set de măsuri inadecvate domeniului de activitate al firmei ;
  • selectarea unui set de măsuri inadecvate capabilităţilor interne ale firmei ;
  • acordarea unei importanţe mari indicatorilor cantitativi fără înţelegerea motivelor fundamentale care conduc la performanţă ;
  •  dificultăţile întâmpinate în implementarea “ celei mai bune practici “ a altcuiva în propria firmă.

Benchmarking-ul intern evită aceste riscuri deoarece :

  • schimbările rezultate sunt de mai mică amploare astfel încât sunt mai bine asumate şi tolerate ;
  • accesul la informaţie este mai facil ;
  •  comunicarea internă şi cooperarea este uşor de obţinut.

În plus practica benchmarking-ului intern are un rol formativ pentru personalul firmei asigurându-i în timp capabilitatea de a integra cu succes practicile performante identificate în cadrul altor firme.

Ţinând seama de carenţele firmelor din Romania procesul de benchmarking poate fi abordat şi în sens invers :

  1.  Acumulare informaţii
  2.  Selectare şi sistematizare informaţii
  3.  Analiză informaţii
  4.  Construirea de modele de organizare sau identificare de practici
  5.  Evaluare rezultate
  6.  Implementare

Dat fiind sărăcia de informaţii interne , firmele îşi pot construi benchmarking-ul intern pe modele constituite pe observarea mediului intern şi extern şi pe evaluarea discrepanţei dintre :

Modelele astfel create contribuie la creşterea competitivităţii nu atât prin adoptarea de noi practici cât pe o mai bună valorificare a potenţialului intern al firmei (uman,tehnic,informaţional, etc.)

Modelele de referinţă pot fi construite pe baza diferenţei dintre :

  • performanţele unităţilor teritoriale ;
  •  practicile interne şi dotarea tehnică care este disponibilă ;
  •  dotarea tehnică internă şi nivelul tehnologic al momentului ;
  • nivelul de pregătire al personalului şi necesarul de pregătire impus de nivelul tehnologic
  •  aşteptările managementului şi performanţa personalului ;
  • aşteptările personalului şi performanţa managementului ;
  •  aşteptările clienţilor şi modul în care acestea sunt satisfăcute ;
  • competitivitatea firmei şi costurile la care se asigură această competitivitate ;
  • performanţa firmei şi exigenţele impuse de mediul extern (calitate, mediu, responsabilitate socială,etc.) ;
  •  performanţa creativă a personalului şi capacitatea de valorificare/recompensare a acestui potenţial de creativitate.

Etapele de evoluţie prin benchmarking intern sunt prezentate în fig. 3 şi prezintă salturile induse de utilizarea benchmarking-ului intern de la practica curentă la un optim imediat caracterizat de uniformizarea bunelor practici identificate în interiorul firmei urmat de optimul posibil dat de performanţa obţinută prin eliminarea diferenţelor evidenţiate anterior.

Idealul se obţine prin asimilarea celor mai bune practici ale liderilor limitate numai de resursele la care firma poate avea acces. Idealul este o problemă de evoluţie şi exprimă capabilitatea firmei de a integra şi valorifica cele mai bune practici, capabilitate care reprezintă prin ea însăşi o performanţă remarcabilă.

Pentru efectuarea benchmarking-ului intern firmele trebuie aibă o nouă abordare asupra managementului informaţiei care se constituie într-o resursă importantă de dezvoltare.

Aceasta cu cât există la nivelul firmelor o mare cantitate de informaţie insuficient valorificată :

  •  informaţia obţinută în urma audit-urile interne care trebuie să-şi extindă aria de acoperire informaţională ;
  •  informaţia obţinută prin consultarea salariaţilor ;
  •  informaţia ce poate fi obţinută prin crearea de canale de comunicare cu salariatii astfel încât sa poată fi evidenţiate disfuncţionalităţi sau identificate oportunităţi/bune practici .

Benchmarking-ul intern reprezintă cea mai simplă modalitate prin care aceste resurse informaţionale pot fi valorificate.

 7. Concluzii

Această metodă reprezintă un instrument important în mâna managerilor,care pot astfel să mărească competitivitatea firmei în condiţiile în care :

  • informaţia reprezintă o resursă esenţială pentru asigurarea performanţei firmei ;
  •  o tendinţă în management (în special în cadrul firmelor mari) o constituie acompanierea planificării strategice de asigurarea capabilităţii firmei de a valorifica rapid şi eficient oportunităţile şi de a face faţă riscurilor/şocurilor economice ; această condiţie poate fi îndeplinită numai de către firmele adaptabile şi flexibile.
  • adaptabilitatea şi flexibilitatea firmei este asigurată în primul rând de calitatea resurselor umane şi mai puţin de componenta tehnică ;
  •  firmele pot obţine salturi calitative fără mari costuri, prin adoptarea unor noi principii de funcţionare şi prin formarea unei noi culturi organizaţionale.

Benchmarking-ul intern reprezintă astfel un pas necesar către performanţă atât prin caracterul său formativ ( prin crearea de mecanisme şi practici noi şi prin formarea de noi atitudini şi mentalităţi ) cât şi prin câstigurile concrete în competitivitate.

Firmele care vor practica benchmarking-ul se vor putea adapta la schimbare şi o vor putea utiliza în beneficiul lor pentru că :

 “Atunci când bate vântul schimbării, unii ridică ziduri, alţii construiesc mori de vânt.” Proverb chinezesc

Bugetari vs privati

06/08/2011

  De mult doream sa abordez acest subiect avand in vedere larga dezbatere din mass media. Eu cred ca tema este falsa deoarece cele doua categorii de activitati sunt fundamental diferite. Probabil ca o abordare de tipul:  pondere sustenabila economic intre  bugetari si privati ar fi mai aproape de ceea ce este necesar pentru a asigura sanatatea economiei nationale

Cine sunt bugetarii:

  • sunt doctorii la care apelam cand viata noastra este in pericol cand sanatatea noastra este afectata. Ne indreptam spre ei cu multa speranta adesea confirmata de miracolul insanatosirii
  • sunt profesorii care ne indruma pasii in viata si de care indiferent de numarul anilor de scoala ne amintim toata viata cu drag si cu respect. Revederile atunci cand se intampla intodeauna sunt emotionante pentru ambele parti.
  • sunt oamenii care se ocupa de linistea publica se siguranta nationala. Sunt primii chemati in toate situatiile de forta majora.
  • sunt magistratii care decid ori de cate ori avem litigii si dispute care nu mai pot sa fie gestionate amiabil
  • sunt oamenii care dau viata institutiilor statului
  • sunt oamenii care se ocupa de bunul mers al conunitatilor locale
  • sunt multe alte categorii de angajati de care avem nevoie zilnic
  • sunt oameni care vegheaza asupra sanatatii mediului de afaceri

Cine sunt privatii

  • in primul rand sunt aceeia care si-au pus la batatie talentul, forta de munca si resursele financiare, adesea imprumutate, sa creeze locuri de munca si sa le mentina in jungla liberei initiative
  • sunt numerosii angajati pe locurile de munca create de intreprinzatorii romani si straini care au deschis afaceri in Romania

Deosebirea esentiale intre activitatile desfasurate in sectorul bugetar si cele din sistemul privat constau in faptul ca sectorul bugetar administreaza activitati cu piata sigura, monopoluri “naturale” create si mentinute prin diverse legi. Spre deosebire de sectorul bugetar sectorului privat ii sunt rezervate activitatile desfasurate pe piata libera. In plus sectorul privat este sursa principala care asigura finantarea activitatilor din sectorul bugetar.

Administrarea monopolurilor presupune prin definitie o activitate fara presiunea concurentei. Exista in aceste conditii tendinta spre productivitate si calitate slaba. Lipsa concurentei si a obiectivelor de performata in multe cazuri au cazuri costuri neperformate si servicii de o calitate indoielnica

Intr-un stat modern, in care colectarea impozitelor si controlul evaziunii fiscale sunt eficiente, se justifica reducerea, pe scara larga, a activitatilor economice administrate direct de stat. In acest fel se poate restrange aparatul bugetar foarte mult si se poate realiza echilibrul sustenabil economic intre bugetari si privati.

Pentru activitatile administrate direct de stat se impune asocierea de indicatori de performata cat mai obiectivi. E de asteptat ca lucrurile de mai sus sa se intample doar daca va exista o presiune sociala in acest sens exprimata democratic prin vot altfel sunt slabe sperante ca sectorul bugetar sa isi gaseasca resursele interne care sa il directioneze spre performanta.

Alte articole cu tematica sociala:

Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

Votul si democratia

Solutie alternativa la eutanasiere!

Solutia iesirii din criza!

Delimitarea raspunderii!

10/04/2011

 Dupa aproape 4 ani de experimetare a comunicarii pe blog cu persoane interesate de probleme de energetica simt nevoia sa inserez un scurt articol dedicat “delimitarii raspunderii” acea sectiune  “disclaimer” asociata majoritatii web-site-urilor utilitare.

Postez informatii si dau raspunsuri cu buna credinta. Calitatea acestora depind insa de acuratetea informatiei primare la care am acces  si/sau dupa caz de gradul in care am reusit sa definesc problema asupra careia mi se cere opinia. De asemenea calitatea opiniilor exprimate de mine este subsumata convingerilor profesionale pe care le am, la un moment dat, asupra unui subiect fara ca aceasta calitate sa corespunda tuturor exigentelor.

Nu in ultimul rand, accept ideea ca anumite opinii exprimate de mine pe blog pot fi gresite.

In timp imi pot schimba opinia asupra unui anumit subiect ca urmare a documetarii suplimetare si/sau accesarii unor noi detalii sau intelegerii mai bune a unui subiet. Este foarte posibil sa nu revin asupra unor afirmatii asupra carora mi-am modificat pozitia pur si simplu pentru ca, mai ales in cazul comentariilor, nu tin o evidenta a acestora!

Prin urmare va invit sa utilizati cu discernamant si circumspectie informatiile la care aveti acces pe blog. De preferat sa verificati informatiile din surse mai autorizate!

Raspunderea asupra consecintelor utilizarii informatiilor de pe bog apartine in intregime utilizatorilor  acestor informatii!

Prezentul mesaj are menirea de a constientiza utilizatorii asupra riscului de a utiliza niste informatii gresite si in acest mod sa previn nemultumiri si/sau pagube de orice forma sau cuantum.

Cu stima,

Stoian Constantin

Algoritm pentru fundamentarea programelor investitionale centrate pe obiective

19/02/2011

Specialistii agreaza ideea existentei unor obiective investitionale insa exista relativ rare cazurile in care analiza este facuta pe intreg volumul de instalatii (discutam aici de investitii in retele electrice de distributie (RED)).

In practica curenta ne limitam investigatia la determinarea performatelor fiecarei lucrari de investitii deja promovate. Practica curenta de fundamentare a promovarii unei anumite lucrari de investitii este destul de neomogena de la un operator de distributie (OD) la altul.

In acest articol introducem ideea de evaluare preliminara a solutiilor investitionale posibile pentru modernizarea / marirea capacitatii de distributie / reabilitarea intregului volum de retele/instalatii echipamente plecand de la un set de obiective prestabilite.

Deoarece fiecare investitie conduce implicit la imbunatatirea mai multor parametrii functionali constientizam existenta unor obiective asociate care este necesar sa fie evaluate pentru a consolida matricea cost performanta asociata intentiilor investitionale si implicit pentru fundamentarea mai buna a deciziei investitionale.

In practica curenta este recomnadat sa utilizam cat mai multe din statisticile existent la nivelul OD care sa ne permita o eventuala selectie preliminara a instalatiilor eventual pentru reducerea, intr-o prima etapa, a volumului de munca. Altfel OD trenuie sa aiba analize preliminare pentru dezvoltarea fiecarui activ.

Solutiile vor prevedea alocari graduale de fonduri pentru a crea posibilitatea acoperirii unei game cat mai largi de retele si mai ales pentru a asigura posibilitatea optimizarii randametelor investitionale.

Prin randamet investitional inteleg raportul cost/performata directionata spre obiective tinta.

Algoritmul propus prezina avantajul unei imagini de ansamblu care va scoate deopotriva in evidenta punctele slabe si va asigura de fiecare data posibilitatea de atingere a  celui mai bun randament investitional posibil corelat cu fondurile disponibile. Algoritmul permite si o bucla de reglare documetata pentru redefinirea obiectivelor si/sau fondurilor disponibile.

Consider foarte utile decantarile conceptuale pentru ca atunci cand “stim intradevar ce vrem” lucrurile se clarifica si se dechide un larg drum pentru valorificarea experientei si initiativei locale. In egala masura clientii, specialistii si actionarii pot avea satisfactia unor realizari deosebite.

Algoritmul propus se preteaza foarte bine pentru fundametarea actiunilor preventive. In acest caz efortul atragere a fondurilor de investitii este prin definitie mai marepentru ca actionarii sunt de regula mai circumspecti si mai pretentiosi!

Va propun in continuare o scurta privire asupra unei analize preliminare pentru marirea capacitatii de distributie a unei retele stradale 0.4 kV. Veti observa evaluarile a 6 solutii. In pasul urmator ar trebui sa calculam pentru fiecare solutie performatele asociate: DU, CPT, Iscc, SAIFI si altii. Vom avea matricea cost performata de care am vorbit in prezentarea algoritmului investitional centrat pe performata.

In momentul in care exista determinate matricele cost performanta pentru toate RED jt (de ex) putem vorbi de optimizarea alocarii fondurilor si de randamete investitionale consolidate.

Articole pe blog  cu subiete inrudite:

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

Investitii preventive vs corective

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

Modernizarea distributiei energiei electrice.

Influenta lungimii LEA jt asupra capacitatii de distributie

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (1)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (2)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

Diagrama cauza efect aplicata in energetica

Criza gazului si calitatea energiei electrice

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

Viziune asupra RED 2030 (2/8) 

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

13/02/2011

 

 

 

Rezumat: lucarea isi propune sa prezinte un concept nou: ordinea de merit investitionala si un algoritm asociat. Aplicand acest algoritm se obtine, pentru fiecare categorie de instalatii, ordinea in care trebuie efectuate investitiile astfel incat sa se obtina cele mai bune randamente orientate catre realizarea unui set de obiective prestabilite. Diagrama cauza efect precum si ordinea de merit investitionala pot deveni instrumente uzuale in fundamentarea strategiilor de dezvoltare a retelelor electrice de distribitie (RED).

 

1          Introducere   

Principiile moderne de management recomanda operatorilor de distributie sa elaboreze strategii de dezvoltare a RED [1], [2] urmarind respectarea: cerintelor organismelor de reglemetare privind conditiile de calitate a alimentarii cu energie electrica, cerintelor de mediu, cerintelor de electrosecuritate, si exploatarea eficienta a RED

Aplicarea principiilor moderne de management care vizeza asigurarea unor performate tehnice superioare ale RED, conformarea cerintelor organismelor de reglemetare, cerintelor de mediu si de electrosecuritate precum si nevoilor clientilor in conditii de eficienta economica impun

Prin definitie o strategie presupune existenta unui set de obiective tinta. Elaborarea strategiei presupune identificarea mai nultor cai prin care se poate asigura atingerea obiectivelor tinta. Caile identificate sunt evaluate si comparate selectandu-se calea, care cu resursele disponibile, permite atingerea obiectivelor tinta in cele mai bune conditii

In domeniul distributiei energiei electrice multimea seturilor de obiective previzibile este destul mare. Fiecarei zone de retea functie de particularitatile care o definesc exista o anumita gama de obiective fezabile. Corelat cu necesitatile si resursele disponibile se pot satabili pentru fiecare obiectiv tinte de evolutie diferentiate [3].

Procesul poate fi iterativ astfel incat prin simulari si selectii repetate se poate justifica nivelul dorit al unor obiective precum si adaptarea progresului vizat la resursele disponibile pe o amunita perioada de timp.

Pentru asigurarea unei coerente a dezvoltarii RED staregiile de dezvoltare se elaboaraza de regula pe trei paliere de timp: termen scurt 2-3 ani, termen mediu 3-5 ani si termen lung 5-10 ani. Exista si preocupari pentru investigarea directiilor in care vor evolua retelele electrice din prisma constrangerilor de mediu, solutiilor de modernizare a materialeor echipamentelor tehnologiilor, evolutia previzibila a nivelurilor de exigenta a organismelor de reglemetare etc. Aceste preocupari urmaresc conturarea unor viziuni de dezvoltare care vizeaza paliere mai lungi de timp de 25-30 de ani [4]. 

2                Obiectivele cel mai des avute in vedere la definirea strategiilor de dezvoltare RED sunt: 

  • CPT (consum propriu tehnologic) este un ctriteriu de eficienta economica a exploatarii RED (retea electrica de distributie)
  • SAIFI numarul mediu de intreruperi pe care le suporta clientii OD (operator de distributie)este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED
  • SAIDI durata medie a intreruperilor pe care le suporta clientii OD este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si influente asupra eficientei exploatarii RED
  • ΔU abaterea tensiunii fata de tensiunea nominala a retelei jt este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si influente asupra eficientei exploatarii RED
  • SAFETY electrosecuritatea RED obligatie legala
  • ·         ECO: conformarea la cerintele de mediu

 

Preocuparile celor mai multe companii de distributie de a avea strategii de dezvoltare coexista cu situatii in care se promoveaza investitii mai ales cu pronuntat caracter corectiv care au un numar redus de obiective sau uneori chiar fara alte obiective decat eliminarea neconformitatilor. In aceste situatii investitorul se priveaza de informatii utile care ar putea fi obtinute de evaluarea progresului asigurat in urma lucrarilor respective de investitii.

Datorita corelatiilor dintre criteriile de performata, eliminarea unor neconformitati, conduce la realizeaza evolutiiei implicite a unei game destul de largi de criterii de performata tehnica si economica asociate. Constientizarea progresului inregistrat poate contribui la sporirea increderii ca s-a actionat intr-o directie favorabila dezvoltarii companiei si asigura suportul unor analize ulterioare mai bine documetate si incurajeaza compania respectiva sa isi bazeze dezvoltarea ulterioara pe strategii de dezvoltare.

3                Identificarea profilului investitional al instalatiilor vizate de lucrari utilizand diagrama cauza efect

Atunci cand analizam evenimente care au cauze complexe putem apela la un instrument managerial foarte eficient: diagrama cauza efect [5]. In cazul nostru utilizarea diagramei cauza efect ne permite sa obtinem o imagine de ansamblu a legaturii dintre obiectivele investitionala firesti ale unui OD si respectiv sa indentificam directiile principale de actiune. In figura 1 prezentam forma clasica a diagramei cauza efect

 

Fig 1 diagrama cauza efect 

Exista o puternica interconditionare intre categoriile de obiective investitionale enumerate mai sus. Intelegerea acestor conditionari ne permite sa identificam criteriile de prioritate investitionala in cadrul fiecarei categorii de instalatii si respectiv criteriile de repartizare a fondurilor intre categoriile de instalatii.

 In figura 2 punem in evidenta a categoriile de informatii continute in diagrama cauza efect structurate pe trei nivele:

 nivelul obiectivelor ;

  • nivelul categoriilor de instalatii in care trebuie investit pentru atingerea obiectivelor. Instalatiile sunt identificate prin „profilul investitional” care sintetizeaza argumentele legate de contributia scontata la realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare ;
  • nivelul paletei de solutii la care putem apela pentru atingerea obiectivelor investitionale.

Figura 2: Diagrama cauza efect pt identificarea criteriilor de prioritate investitionala pentru dezvoltarea RED

 

Fig 2 Structurarea informatiilor in diagrama cauza efect pe trei nivele

 Se poate dovedi ca exista urmatoarele corelatii intre obiective precum si intre acestia si unele caracteristici ale instaltiilor:

  • CPT = f1(SAIFI, SAIDI, ENS, calitate energie, electrosecuritate) ;
  • Obiectivele de dezvoltare = f2( stare tehnica; topologie retea; parametrii constructivi: lungimi, sectiuni; numar de clienti; nivelul consumului de energie).

 

Bazandu-ne pe diagrama cauza efect putem defini profil investitional al instalatiilor care va asigura realizarea obiectivelor de dezvoltare:

  • instalatii cu stare tehnica precara;
  • grad de uzura ridicat care se pune in corelare directa cu varsta instalatiei;
  • instalatii cu incarcare mare;
  • instalatii care alimenteaza un numar mare de clienti;
  • linii electrice lungi;
  • linii electrice subdimensionate;
  • instalatii cu abateri de la normele de electrosecuritate;
  • retele care asigura nivel necorespunzator al tensiunii (ΔU mare);

4                Ordinea de merit investitionala 

 

Dupa definirea obiectivelor si identificarea corelatiilor dintre acestea urmate de identificarea profilului investitional al instalatiilor in care investitiile vor avea un randament sporit focalizat pe  atingere obiectivelor este necesar sa ierarhizam instalatiile din perspectiva contributiei scontate la atingerea obiectivelor de dezvoltate. Aceasta iererhizate am numit-o ordine de merit.

 

Tabelul 1 contine informatiile necesare explicarii conceptului de ordine de merit investitionala pentru LEA mt  (similar se poate proceda pentru oricare alta categorie de instalatii).

 

S-au identificat criteriile care vor fi utilizate pentru ierarhizarea instalatiilor. Aceste criterii sunt corelate cu obiectivele de dezvoltare si sunt legate de probabilitatea de defect si/sau de neconformitatile care sunt vizate de actiunile investitionale necesare pentru imbunatatirea performatelor.

Tabelul 1: Ordine de merit LEA MT

 

Remarcam posibilitatea separarii criteriilor pe categorii, de exemplu tehnice sau economice si realizarea unor analize distincte ale caror concluzii se pot compara sau completa reciproc.

 

Este posibila ponderarea reprezentarii criteriilor in ordinea de merit ceea ce va permite setarea mai precisa a efectelor investitiilor asupra performantelor RED valorificand superior experienta fiecarui operator de distributie care aplica ordinea de merit.

 

Schema logica alaturata ilustreaza modul in care se determina ordinea de merit in baza careia se stabilesc prioritatile investitionale.

 

Se remarca faptul ca sunt avute in vedere caracteristici fizice, topologie, si functionale (continuitate, incarcare, pierderi, calitate ee) care influenteaza determinant obiectivele investitionale strategice. Algoritmul de determinare a ordinii de merit tine cont de aportul fiecarui criteriu astfel incat efectele investitionale asupra imbunatatirii performantelor RED sa fie cat mai semnificative.

 

Sa luam de exemplu cazul unei linii mt ramificate cu lungime mare a axului si cu volum important de retea in racorduri si derivatii. Dupa criteriile de probabilitate de defect (data de volumul mare de LEA) linia poate aparea de exemplu pe prima pozitie (sortare „descendenta”). Daca aceasta retea a fost recent modernizata eficient si numarul de incidente este redus atunci la sortarile dupa vechime si dupa numarul de defecte, linia se va pozitiona spre sfarsitul clasamentului acumuland multe puncte in coloana Ordine de merit astfel incat atunci cand sortam baza de date ascendent dupa ordinea de merit linia noastra nu se va pozitiona in zona de prioritate investitionala ceea ce corespunde starii tehnice si comportarii in exploatare a acestei instalatii.

 

Liniile care se pozitioneaza de mai multe ori pe primele pozitii ale clasmentului le vom regasi in zona de interes la sortarea finala ceea ce inseamna ca necesitatea investitionala este sustinuta/confirmata de mai multe argumente. In baza acestei scheme logice s-a realizat o macrocomanda EXCEL care permite determinarea rapida a ordinii de merit si reluarea determinarii ori de cate ori se fac actualizari ale datelor primare.

 

5                    Rezultate obtinute

 

Plecand de la un set concret de obiective  SMART de dezvoltare, aplicand diagrama cauza efect s-au scos in evidenta legaturile dintre obiective (piramida obiectivelor) si profilul investitional al instalatiilor care vor face obiectul strategiei de dezvoltare.

 

Profilul investitional al instalatiilor permite identificarea criteriilor necesare pentru stabilirea ordinii de merit investitionale printr-un algoritm original, multicriterial.

 

Utilizand algoritmul de determinare a ordinii de merit investitionale s-a reusit relativ usor si rapid ierarhizarea unui numar de peste 700 circuite LEA 20 kV dintr-o zona de retea destul de extinsa. In acest clasament, pe primele pozitii, sunt listate LEA mt cele mai sensibile la investitii care asigura cele mai bune randamente focalizate pe atingerea obiectivelor strategice.

 

In tabel 2 avem prezentate datele de intrare pentru stabilirea ordinii de merit investitionale in cazul LEA mt iar in tabelul 3 avem sectiunea de punctaje aferente fiecaruia din cele 11 criterii pe baza carora s-a determinat ordinea de merit investitionala

 

Solutia investitionala concreta (lucrarile necesare de modernizare), costurile aferente fiecarui circuit mt precum si aportul concret la realizarea obiectivelor strategice se obtin analizand fiecare LEA ierarhizate dupa ordinea de merit investitionala vizand directiile (profilul investitional) identificate in diagrama cauza efect.

             In tabelul 4 avem dispersia pe zone a circuitelor selectate pentru investitii dupa aplicarea ordinii investitionale. Am utilizat multiplii de 7 pentru ca in compania analizata este acceptata existenta a 7 zone de retea. Traditional fondurile ereau repartizate uniform in plan teritorial. Realizarea unor performante focalizate pe atingerea unor obiective impun alocarea fondurilor acolo unde randamentul investitional va fi mai bun.

Table 4

investitionale superioare pentru fondurile de investitii disponibile putandu-se ajunge la situatia in care masurile de dezvoltare vor avea un caracter predominant preventiv iar care s-ar putea obtine cu un efort investitional mai redus

6                    Concluzii. Conclusions

 Elaborarea unei strategii de dezvoltare este un demers profesional complex care presupune utilizarea iterativa a unor seturi de algoritmi si metode cu grade diferite de complexitate pentru prelucarea unor volume mari de date de intrare referitoare la: elementele constructive ale LEA, particularitatilor de traseu, conditiile de mediu, comportare in exploatare, prognoza evolutiei incarcarii RED etc

 Algoritmii si metodele de planificare au fost destul de mult diversificate si rafinate foarte mult in ultimii 50 de ani [1]. Abordarile cele mai complexe apleaza la inteligenta artificiala prin algoritmi evolutivi multicriteriali.

 Oricat de complexi ar fi ar fi algoritmii utilizati nu se poate garanta obtinerea unor rezultate absolut obiective. Exista de asemenea pericolul GIGO generat de datele de intrare incerte de care in mod real dispun operatorii de distributie.

Abordarea propusa in aceasta lucrare:

  • prelucarea unor obiective de dezvoltare SMART definite
  • determinarea profilului investitional al instalatiilor care fac obiectul modernizarii utilizand disgrama cauza efect
  • identificarea ordinii de merit investitionale

asigura cu un minim de informatii, a caror acuratete poate fi garantata, obtinerea unei ierarhizari ale instalatiilor la care investitiile pot asigura cele mai bune randamente focalizate pe atingerea obiectivelor de dezvoltare

             Desi gama disponibila de metode si algoritmi pentru fundamentarea deciziilor de dezvoltare este foarte diversificata faptul ca pana acum nu s-a impus niciunul pentru utilizare pe scara larga indica faptul ca domeniul ramane deschis unor solutii noi.

             Sunt necesare de asemenea eforturi de standardizare a bazelor de date RED care sa poata fi utilizate la definirea strategiilor de dezvoltare.

 7          Bibliografie  Bibliography

[1] Mauhamad Vaiziri, Klein Tomasivic, Turan Gönen „ Distribution expansion problem revised. Part 1. Categirial analysis and future directions”

[2] UG Knight „The logical design of electical networks using linear programming methods” IEEE Procedings vol 33 No A, 1960, p 306-314

[3] Jalal Abdalah „ Distribution network planning and design using branch and bound methods” American Journal of applied Science 2(3): 644-645, 2005 © Science Publications 2005

[4] Lauri Kumpulainen s.o „Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo 2006, VTT Tiedotteteito – Research Notes 2361:86p/2007

[5] Gheorghe Mazilu, Mihaela Conu, „ Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator” FOREN 2008, lucrarea S3-25-ro

Investitii preventive vs corective

13/02/2011

Eternele framantari ale investitorilor/actionarilor de pretutindeni se regasesc si in distributia energiei electrice. Ele sunt legate de cautarea raspunsurilor la intrebarile: unde, cand si cat investim pentru a avea succes?

O parte din raspunsuri ar putea sa fie legate de un raport intre actiunile investitionale preventive si cele corective. Sa incercam sa meditam asupra acestor doua categorii de investitii sa vedem cand putem incadra o investitie intr-una din cele doua categorii.

Investitii cu caracter corectiv: consider ca sunt acele investitii la care motivatia promovarii este legata de o neconformitate care poate genera companiei pagube care nu pot fi ignorate:

  • incalcarea unei cerinte a licentei de distributie legata de exemplu de standardul de performata: indicatori de continuitate necorespunzatori, calitate a energiei necorespunzatoare (uzual nivel de tensiune)
  • incalcarea unei cerinte de electrosecuritate care poate antrena raspunderi penale pentru Companie
  • identificarea unei zone de instalatii in care congestiile au ajuns la un nivel inacceptabil si in care eficienta activitatii de distributie a ee este redusa
  • 

Investitii cu caracter preventiv: sunt acele investitii in retele care  indeplinesc toate cerintele legale de functionare. Investitiile sunt legate dorinta actionarilor de imbunatatire a eficientei economice  a activitatii si respectiv de evitare a situatiilor de incalcare a cerintelor legale.

In cazurile practica se pot determina destul de precis sumele minim necesare eliminarii neconformitatilor.  Depasirea acestor limite asociaza investitiei componete investitionale. In situatia in care fondurile de investitii sunt suficiente realizarea unor investitii cu caracter mixt preventiv & corectiv poate fi de bun augur.

O situatie aparte o reprezinta cazul in care nivelul fondurilor necesare eliminarii neconformitatilor din RED este mai mic sau mult mai mic decat fondurile real disponibile. In acest caz este posibil sa fie necesar sa ne limitam strict la investitii cu caracter corectiv.

Promovarea din diverse motive a investitiilor mixte preventiv & corectiv sau doar a investitiilor preventive in conditiile existentei unui volum semnificativ de neconformitati este o gresala de management care poate pune in pericol licenta de distributie sau chiar stabilitatea finaciara a companiei.

In ambele situatii in care sunt necesare actiuni preventive si actiuni corective este necesara preocuparea pentru maximizarea randametului investitional astfel incat cu fondurile disponibile sa se poata rezolva un numar cat mai mare de probleme.

In figura 1 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii cu predilectie pentru actiuni corective si in care in mod traditional fondurile disponibile nu permit alta conduita

Figura 1 Comportament investitional orientat spre aciuni corective

In situatia de mai sus eventualele optimizari ar putea avea ca tinta maximizarea numarului de neconformitati eliminate. Acest lucru probabil ca se poate face in mai multe feluri in esenta fiecare caz de neconformitate trebuie analizat si bugetat asociindu-i-se o matrice cost performanta. In final trebuie realizate mai multe scenarii de alocare a fondurilor de investitii astfel incat sa se demonstreze ca s-a maximizat randametul investitional.

In figura 2 prezentam fluxul decizional care poate fi asociat unei Companii de distributie a ee care dirijeaza fondurile de investitii pentru atingerea unor obiective strategice

Figura 2 Conduita investitionala orientata spre atingerea unor obiective strategice

Evident ca discutam de o generalizare a problemei alocarilor de fonduri de investitii deoarece la limita strategia se poate rezuma la prevenirea pierderii licentei si atunci vom regasi cazul companiilor de distributie a ee care se zbat sa supravietuiasca.

Pentru ca obiectivele strategice sa poata viza performate economice atractive in conditiile satisfacerii cerintelor legale de functionare a unai companii de distributie deja trebuie sa vorbim de o companie la care managementul neconformitatilor a produs efecte pozitive si acestea permit alocarii unei cote din ce in ce mai mari de fonduri de investitii pentru actiuni preventive.

In figura 2 am identificat ca necesara o calificare preliminara a instalatiilor vizate de de a fi cuprinse in programele investitionale. Aceasta calificare preliminara de poate face aplicand diagrama cauza efect si/sau un algorim de scoring sau de ordine de merit

Indignarea sterila, ipocrizia si demagogia stimulente ale perpetuarii crizei economice.

07/12/2010

 Cu cat ne adancim in cariza cu atat sunt mai virulente accesele de indignare. Prolifereaza emisiunile TV bazate pe indignare impotriva crizei. Unele s-au permanentizat. Multi politicieni considera ca e de datoria lor sa isi strige public indignarea.

Partea proasta este ca aceasta indignare este sterila, este doar de fatada nu e urmata de actiuni concrete nu e insotita de alternative reale.

Peste tot se vorbeste de promovarea investitiilor ca un panaceu universal pentru criza si totusi nu se depaseste acest nivel declarativ nu sunt identificate acele investitii capabile sa reporneasca economia nationala.

In acest articol mi-am propus sa pun in discutie cateva caracteristici pe care ar trebui sa fie urmarite atunci cand se propun/analizeaza/aproba finatarea unor investitii publice.

In principiu orice investitie ca de altfel orice achizitie oricat cat de “colorata” ar fi sustine niste locuri de munca. Problema este ca trebuie finantate acele investitii care asigura si o forma de recuperare a banilor si care reduc costuri neperformate contribuabililor.

Sa luam in discutie trei tipuri de investitii:

  1. retele de apa
  2. drumuri
  3. modernizare spitale

In primul caz vorbim de cresterea nivelului de trai. S-au vazut insa cazuri in care banii s-au ingropat in pamant pentru ca populatia nu a  putut plati costul productiei si distributiei de apa potabila. In aceste conditii beneficiarii gurii de oxigen sunt: constructorii si  furnizorii de materiale. Aici e de discutat daca cerintele caietului de sarcini pot viza materiale produse in tara sau numai materiale de import (caz in care banii se reintorc poate la cei care ne-au imprumutat, fara sa lase in urma premise de relansare economica ci doar dobanzi si obligatii de plata. Pentru straini e minunat isi investec in propria lor economie nationala si in plus mai colecteaza si dobanzi de la noi!). Daca lucrurile pot fi prezentate/ analizate din alta perspectiva care dovedeste ca exista o forma palpabila de recuperare a investitiei atunci este extraordinar. Respectiva investitie trebuie facuta.

In al doilea caz lucrurile sunt discutabile. Daca vorbim de o ulita beneficiarii imbunatatirii nivelului de trai pot fi 10-20 familii iar gura de oxigem mentionata mai sus are si ea un impact limitat. Nu se poate pune in discutie recuperarea investitiei.

Daca vorbim inasa de un drum care:

  • scurteaza distante (reduce costurile neperformate la contribuabilii agenti economici si mareste baza de impozitare),
  • mareste viteza de transport (reduce costurile neperformate la contribuabilii agenti economici si mareste baza de impozitare),
  • scade uzura mijloacelor de transport (…=mareste baza de impozitare)
  • asigura premise pentru dezvoltarea unor activitati productive ( = mareste baza de impozitare = conditii de recuperare a investitiei)

se pot identifica caile de recuperare a investitiei se pot identifica beneficiarii se pot identifica contribuabilii care prin imbunatatirea conditiilor de desfasurarea afacerii vor asigura recuperarea investitiei publice.

Lucrurile, de la caz la caz pot sa fie si mai focalizate. De ex daca vorbim de o zona turistica. Trebuie doar stabilita pe baze obietive legatura de cauzalitate dintre investitia in drum si cresterea numarului de clienti. Mai mult ar trebui sa discutam de un plan de afaceri integrat, zonal care sa sustina un veritabil parteneriat public – privat. Statul investeste in infrastructura iar agentii economici investesc in activitatile productive si in final reintorc statului impozitele pe profit  prognozate.

Problema este ca succesul analizei de rentabilitate consta in seriozitatea cu care este facuta analiza. Daca se face formal rezultatul este nul. Pe de alta parte ar trebui sa existe si consecventa  conduitei investitionale generale care sa se bazeze de fiecare data pe identificarea investitiilor creditate cu sanse reale de recuperare si in plus organismele statului cu atributii fiscale trebuie sa asigure feedbak-ul necesar constatarii/confirmarii recuperarii investitiei.

Sa vorbim de o investitie intr-un spital. Chiar si aici ar trebui sa vorbim de rentabilitate cu toata decenta si tactul necesar. O investitie in spital pe langa tintele indreptatile legate de confort si siguranta sanitara trebuie sa asigure / sa vizeze tinte de rentabilitate: reducerea costului asociate unor proceduri, cresterea numarului de pacienti tratati, reducerea numarului de zile de spitalizare,  asigurarea unei densitati rationale a utilajelor scumpe si/sau cu grad de utilizare mai redus asigurarea unei proportii cat mai bine justificata statistic intre spitalele tip policlinica si cele specializate pe anumite proceduri/afectiuni etc.

Activitatea intr-un spital trebuie si poate fi privita ca o activitate care poate fi supusa regulilor de eficienta economica valabile in orice activitate productiva. In acest caz nu putem vorbi in acelasi timp de pretentii legate de calitatea actului medical si de conditii de spitalizare si de proasta administrare a activitatii. Medicii nu se pot plange de subfinantare si in acelasi timp sa desfasoare si activitati private care fac concurenta neloiala spitalului. Personalul sanitar trebuie platit  foarte bine insa si prestatia si dedicarea trebuie sa fie pe masura astfel incat activitatea pe langa caracterul de utilitate publica sa devina si eficienta economic.

Daca ar fi sa inpingem lucrurile la extrem acum in spital se fac analize preliminare suportate de Casa de Sanatate si programari la cabinetele particulare unde in final pacientul e tratat si isi plateste tratamentul. In spital medicul e platit de stat sa isi faca programarea clientilor proprii.

Desigur ca realitatea nu este asta! Dar suntem pe aproape. In realitate exista si a treia cale pacientul plateste si e tratat pe loc fara alte programari si fara sa fie nevoie ca medicul sa aiba si cabinet particular. Exista solutii corecte, decente, care sa dea satisfactie si pacientilor si medicilor si sa permita intarirea de ansamblu a sistemului sanitar? Cu certitudine exista aceste solutiii!

Pastrandu-ma pe subiectul angajat cred ca in sectorul bugetar exista multe entitati a caror activitate se poate regasi in performatele economiei nationale. Pot da multe exemple dar ma rezum denumirea misiunii care s-ar putea identifica acestor sectoare bugetare (cu rol coercitiv) de a impiedica: “furatul propriei caciuli“.

Atunci cand se finanteaza investitii publice neperformate exista in mod categoric multe segmente ale sectorului bugetar vinovate de ineficienta. Probabil ca acest autocontrol si autocenzura pe care trebuie sa si le impuna sectorul bugetar pentru a obtine performanta fac diferenta intre piata libera si activitatile cu monopol de stat. Luata in ansamblu problema pare sa nu aiba solutie. In toate cazurile cel care isi centreaza isi gaseste si circumstante atenuante pentru nereusite. Partea buna este ca avem institutii specializate pe monitorizari ale performatei celorlalti si care ar trebui sa isi justifice existenta.

In sectorul bugetar trebuie administrat un sistem de indicatori de performata cat mai riguros.

Mecanismul menit sa invinga criza presupune reintarea in zona de eficienta a tuturor structurilor statului poate incepand cu cele cu rol coercitiv!

In perioadele de criza, in folosul general, investitiile din banii publici trebuie sa fie promovate intr-o pondere cat mai mare pe criterii de eficienta economica (si scazute acele “investitii” care vizeza doar costuri fara viitor!)

In extremis as accepta si ideea parteneriatelor publice private care sa sustina dezvoltarea unor obiective economice productive. Schema de finatare ar trebui sa limiteze riscurile si sa asigure recuperarea investitiei de la bugetul de stat in cel mai scurt timp. Aceasta cofinatare ar putea sa imbrace chiar formele unei creditari de tip bancar.

Evident ca ideile de mai sus desi importante nu constituie singurele masuri principii  care ar putea asigura revigorarea economiei nationale. Paleta masurilor pe care le avem la dispozitie este larga. Mai trebuie sa ne si dorim cu adevarat sa iesim din neputinta!

Algoritm pentru managementul neconformitatilor nivelului de tensiune

06/11/2010

Va supun atentiei un algoritm care poate fi util in activitatea de monitorizare a tensiunii din RED jt. In viziunea mea ar trebui sa ajungem in situatia de a ne permite actiuni preventive. Probabil ca putini OD din tara pot afirma ca stapanesc nivelul tensiunii in RED jt. In aceste conditii eforturile de a avea informatii si de a stabili criterii de ierarhizare a prioritatilor investitionale sunt foarte importante.

Algoritmul propus se bazeaza pe actiunile  de masuratori de sarcina si tensiune (mst) din perioadele de iarna (exprimandu-ne mai general poate ca ar trebui sa spunem “perioadele de incarcare maxima a RED jt pentru ca in unele cazuri maximum se atinge in alte perioade din an) care in viziunea mea ar trebui sa fie dublate de inregistrari ale nivelului tensiunii acolo unde masuratorile instantanee identifica posibile neconformitati.

MST instantanee au rolul de a semnala posibile zone cu probleme. Inregistrarea tensiunii pe o perioada de minim 7 zile asigura documetarea obiectiva a necesitatii de lucrari de imbunatatirea nivelului de tensiune (INT). E de preferat ca inregistrarea nivelului tensiunii sa se faca cat mai a apropiat de momentul in care prin mst instantanee au fost identificate tensiuni scazute pentru a ne conserva sansa de a prinde perioadele incarcate ale RED jt.

Trebuie sa constientizam ca STAS SR-EN 50160 si standardul de performata ANRE vorbesc de valori medii ale tensiunii masurate pe o durata de 10 minute si nu exclud variatii de scura durata ale tensiunii inafara plajei normate de +/- 10%. Printr-o masuratoare manuala avem doar valori efective din mometul masuratorii. Fundamentarea unor decizii investitionale doar pe aceste masuratori frizeaza amatorismul putand duce la decizii eronate si la risipa de fonduri in detrimetul zonelor in care necesitatile de lucrari de INT sunt obiective.

Remarcam introducerea pragului de 8% pentru caderile de tensiune valoare de la care consider necesara  intensificarea ritmului de moninitorizare a nivelului tensiunii prin mst instanatanee si a referintei la gradul de conformare la cerintele standardului de performata prin doua praguri de 95% sub care trebuie declansate actiunile corective si intre 95% si 97% zona optima pentru programarea actiunilor preventive dublata de intensificarea ritmului de monitorizare a calitatii ee.

Citeste si articolul: Calitatea energiei electrice este influentata mai mult de consumatori decat de distribuitori

Studiind mai multe curbe ale tensiunii medii pe 10 minute (perioada de mediere ale valorilor efective ale tensiunii care permite determinarea K∆U&t [%] gradului de conformare la cerintele STAS 50160 si ale standardului de performanta a serviciului de distributie a energiei electrice) am constatat ca simpla referinta la K∆U&t [%] nu este suficienta.

Existenta intreruperilor in alimetarea cu ee din perioada masuratorilor poate distorsiona realitatea referitoare la nivelul tensiunii in Ljt de exemplu putem sa avem doar valori Umed_10 min mai mari de 207V si datorita intreruperilor sa avem   K∆U&t  [%] < 95% si in mod eronat sa declaram ca avem neconformitati legate de valoarea tensiunii. in aceste conditii in logigrama de mai sus trebuie inserata sectiunea urmatoare:

Ma gandesc sa aduc in  discutie si valorile mimime si respectiv ale tensiunii masurate pe intervalele de 10 minute de  mediere. Aceasta noua abordare este posibil sa incline balanta in favoarea inregistarii tensiunii iar valorile instantanee sa fie utilizate doar pentru alarmare preliminara (vom vedea!)

 

Rezultatele mst pot fi utilizate ca avand functie de alarmare.  Monitorizarea tesiunii medii pe 10 min si respectiv calcului indicatorului de conformare la prevederile standardului de performata pot confirma necesitatea INT atat in cazul unor tensiuni masurate manual sub pragul de 207 V cat si in plaja normata de 207-253 V.

In legatura cu sesizarile clientilor si acestea au functie de alarmare . Din 10 situatii posibile ale pozitionarii Umax_10 min, Umed_10 min si respectiv Umin_10 min fata de plaja normata de +/- 10%Un in 9 cazuri clientii pot resimti negativ efectele tensiunilor mai mari decat  1,1Un si respectiv mai mici de 0.9Un. Din cazurile sesizabile in 6 cazuri standardul de performata obliga OD sa ia masuri de INT iar in 3 cazuri tesiunea este declarata corespunzatoare cu toate ca exista perioade scurte de timp in care in punctele de delimitare clientul poate sesiza valori necorespunzatoare ale tensiunii.

Analizand dinamica rapoartelor dintre DU”max_1 min”, DUmed_10min si DU”min_10 min” rezulta ca in conditii normale pe un circuit stradal putem avea rapoarte de 1-10 ceea ce indica variatii mari ale curentului de sarcina. Aceasta concluzie poate fi utila atunci cand analizam solutiile de protectie a circuitelor jt

Adoptand fundamentarea necesitatilor INT pe baza rezultatelor monitorizarii curbei Umed 10 min si a gradului de conformare la cerintele standardului de performanta vom reusi sa eliminam reactiile subiective, emotionale la valori nerelevante ale tensiunilor din Ljt si in acest mod sa reusim sa focalizam eforturile corective pentru eliminarea neconformitatilor confirmate.

Opinia mea personala ar merge pana la generalizarea deciziei bazate numai  pe inregistrarea nivelului tensiunii pentru perioade de masuratori de cel putin 7 zile.

In cazul ideal, asa cum am recomandat in articolul privind cerintele tehnice privind circuitele stradale jt, montarea de inregistratoare de tensiune in montaj fix la capetele retelelor jt, creditate cu riscuri sporite de a prezenta neconformitati ale tensiunii,  este o solutie pe deplin justificata

In tabelul urmator sintetizam 16 cazuri bazate pe rezultatele obtinute din masuratori manuale ale tensiunii dublate de inregistrari 

Nr crt KU
[%]
Umin mst [V] min { U med_10′ }
[V]
Intreruperi Diagnostic
1 >95% >207V >207V da tens ok
2 >95% >207V >207V nu tens ok
3 >95% <207V <207V da tens ok
4 >95% <207V <207V nu tens ok
5 >95% <207V >207V da tens ok
6 >95% <207V >207V nu tens ok
7 <95% >207V >207V da tens ok
8 <95% >207V >207V nu err
9 <95% <207V >207V da tens ok
10 <95% <207V >207V nu err
11 <95% <207V <207V nu nec INT
12 <95% <207V <207V da incertitudine nec reluare mst
13 >95% >207V <207V da tens ok
14 <95% >207V <207V nu nec INT
15 >95% >207V <207V nu tens ok
16 <95% >207V <207V da incertitudine nec reluare mst
           

 

 Remarcam in tabelul de mai sus ca din 16 cazuri doar in doua situatii putem diagnostica necesitatea lucrarilor de imbunatatire nivel tensiune (INT).

Din 8 cazuri in care rezultatele masuratorilor de tensiune manuale (Umin_mst)  indica neconformitati ale nivelului tensiunii (tensiunea este <207 V) doar intr-un singur caz putem confirma necesitatea INT.

In toate cazurile in care nivelul tensiunii este diagnosticat ca fiind corespunzator prevederilor STAS 50160 (K∆U&t  [%] < 95%) tensiunea poate avea pentru perioade scurte de timp valori mult mai scazute decat pragul de 207 V.

Viziune asupra RED 2030 (2/8)

21/10/2010

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Ultilizand link-lu urmator puteti accesa:Viziune asupra RED 2030 (1/8)

2.  Starea actuală a reţelelor de distribuţie energie electrica finlandeze

2.1 Generalitati

Evaluarea stării actuale a reţelelor a fost făcută pe baza unor interviuri şi studierea literaturii de specialitate. În total, 15 companii de distribuţie  reprezentative si societăţi de construcţii de reţele au fost intervievaţe. Probleme în reţelele de reţelele urbane şi rurale sunt în mod evident diferite.

2.2 Reţelele de distribuţie din zonele rurale

Având în vedere reţele de distribuţie rurală, cum era de aşteptat, au apărut două probleme principale:

1.        liniile aeriene (LEA) de medie tensiune (mt), în special atunci când sunt situate în păduri, sunt foarte predispuse  la defectele, sensibilitatea la defect in caz de furtuna este semnificativă. (situatie similara in Romania!)

2.        cele mai multe dintre LEA mt au fost construite  acum 30-50 de ani, şi ca un rezultat, un număr mare de stalpi sunt acum  îmbătrâniti. (situatie similara in Romania!)

Figura 2.1. Dinamica duratelor medii de intrerupere in perioada 1972 – 2005 ( industria energetica finlandeză 2006)

2.3 Retelele urbane de distribuţie

Creştere consumului de ee variază în zonele urbane, există zone de creştere accentuata a consumului, dar, de asemenea, zonele unde situaţia sa stabilizat. (situatie similara in Romania!)

Singura problemă de electroenergetica care în mod clar a  apărut în anchetă a fost necesitatea de a imbunatati capacitatea de distributie a energiei electrice corelat cu  creşterea consumului de energie electrica. (situatie similara in Romania!)

În prezent, mai multe probleme sunt legate de protectia mediului si în particular de utilizarea spaţiului. De asemenea, alte efecte asupra mediului a reţelelor de distribuţie devin importante în zonele urbane. (situatie similara in Romania!)

O nouă provocare în reţelele urbane este cresterea consumulului provocat de aparatele de climatizare si de necesitatea de a imbunatati solutiile de racire a echipamentelor din statiile de transformare. Această tendinţă poate de asemenea, să fie văzuta în special în centrele marilor oraşe cand in perioadele in care racirea transformatoarelor nu face fata sarcinii. (situatie similara in Romania!)

Nevoie de o reabilitare pe scară largă a reţelelor urbane datorate îmbătrânirii vor apărea mai târziu decât în cadrul reţelelor rurale. !!

În plus, în zonele de creştere rapidă şi constantă de sarcină (in centre de creştere), reţeaua este reînnoita, în mare parte, ca urmare a creşterii sarcinii.!

Cu toate acestea, nu există suficiente informaţii privind durata de viaţă reală a componentelor de reţea până acum. Ciclurile de viaţă ale componentelor primare şi secundare de reţea şi ale ansamblurilor de echipamente diferă semnificativ unele de altele.

2.4 Reţele regionale

Nu sunt probleme majore de actualitate detectate în reţele regionale, dacă am exclude pretentiile externe care vizeaza liniile electrice si alte componete ale retelei. Fiind  imune la riscurile prezentate de vegetatie, (de exemplu, prin tunderea şi defrisarea culoarelor de siguranta), liniile (posibil sa fie vb de L 110 kV si de liniile de transport, termenul de retele regionale e utilizat in text atat cu inteles de RET cat si de RED) si statiile de distributie s-au dovedit a fi fiabile.

Pe de altă parte, îmbătrânirea transformatoarelor  este considerata ca prezinta riscuri sporite.

Probleme în utilizarea terenurilor coroborate cu cerintele de mediu vor împiedica construirea de noi conexiuni, dar, de asemenea, liniile existente se confruntă cu anumite ameninţări. (situatie similara in Romania!)

Creştere constantă a sarcinii poate fi constatata, de asemenea, în reţele regionale. Sarcinile sunt creştere atât în zonele urbane cat şi în zonele rurale. Deşi proporţia rezidenţi permanenţi este în scădere în mediul rural, creşterea numărului de case de vacanta duce la creşterea sarcinii.

Dificultăţile în anticiparea amplasamentului  viitoarelor  centrale de producere de electricitate şi tipul acestor centrale, aduc un element de incertitudine suplimentar în dezvoltarea reţelelor de transport.

2.5 Comparatii Internaţionale privind  fiabilitatea

Studiile internaţionale comparative referitoare la fiabilitate, bazate pe statistici (cf. Heggset et al. 2004, Singh, 2005, şi Kjølle 2006), furnizeaza următoarele informaţii privind starea  reţelelor de distribuţie finlandeze:

  • in prezent, fiabilitatea retelelor de alimentare cu energie electrica este, cel mult, de nivel mediu în Europa.
  • variaţia anuală a indicatorilor de continuitate dezvăluie sensibilitatea reţelelor de distribuţie finlandeze  la perturbări climatice.
  • in Finlanda, zonele de protecţie (la curentii de defect, linii lungi) sunt de obicei mari, şi, prin urmare o perturbare cauzată de o greşeală individuală este resimtita într-o zonă foarte mare. In mod uzual protectiile circuitelor sunt concentrate in statiile de transformare

Figura 2.2 ilustrează comparaţia fiabilitatii a reţelei de distribuţie in tarile nordice.

Figura 2.2. Compararea ratelor de defect şi duratelor intreruperilor  în ţările Nordice (Kjølle 2006).

Nota: graficul e usor discutabil pentru a-i spori relevanta ar trebui precizari suplimetare!

Viziune asupra RED 2030 (1/8)

06/10/2010

recent am descoperit un raport al unei echipe de cercetare din Finlanda asupra optiunilor de dezvoltare al retelelor electrice de distribitie pe termen lung. Va prezint traducerea acestui raport cu adnotari si trimiteri la unele articole publicate pe blog referitor la optiunile de dezvoltare RED identificate de mine ca fiind viabile.

Am segmentat materialul in 8 parti datorita volumului destul de mare. E posibil ca in prima instanta sa reusesc doar publicarea traducerii textului original urmand sa revin succesiv asupra lui pentru inserarea adnotarilor si trimiterilor la articolele complementare publicate pe blog

Traducerea si prelucarea materialului a fost facuta in colaborare cu ing Stoian Petre si ing Stoian Radu

Autori:

Lauri Kumpulainen, Hannu Laaksonen, Risto Komulainen, Antti Martikainen, Matti Lehtonen, Pirjo Heine, Antti Silvast, Peter Imris, Jarmo Partanen, Jukka Lassila, Tero Kaipia, Satu Viljainen, Pekka Verho, Pertti Järventausta, Kimmo Kivikko, Kimmo Kauhaniemi, Henry Lågland, Hannu Saaristo. Hanna Niemelä

Articolul original in limba engleza se gasete la acest link:   Distribution Network 2030 Vision of the Future Power System

Prefata,

Operatorii din domeniu considera necesar un studiu privind perspectivele reţelelor de distribuţie a energiei electrice. Gestionarea activelor şi necesitatea unei reabilitari tehnice a reţelelor de distribuţie necesită o viziune pe termen lung şi o imagine de ansamblu cu privire la tehnologiile disponibile şi la oportunităţi de dezvoltare. Întrucât ciclurile de viaţă ale reţelelor sunt, de obicei de mai multe decenii,deciziile investiţiionale au efecte pe termen lung.

Pentru a genera această viziune, a fost considerat necesar un proiect de foaie de parcurs care sa conduca şi sa coordoneze dezvoltarea domeniului  pentru a fi în măsură valorifice eficient  de resursele naţionale de dezvoltare. Coordonarea cooperarii naţională creează, de asemenea, condiţiile de a influenţa dezvoltarea internaţională şi pentru a sprijini oportunităţile de succes a industriei finlandeze.

Un proiect de jumătate de an a fost finanţat şi gestionat de urmatorii parteneri de colaborare:  Agentia Finlandeză de Finanţareaa Inovarii  Tehnologice  Tekes, ABB Oy, Ensto Sekko Oy, Fortum Sähkönsiirto Oy, Helsingin Energia Oy Ab Merinova, Suur -Savon Sähkö Oy, SVK-pooli (coordonarea si cooperare pentru dezvoltarii activităţilor de cercetare în domeniul ingineriei electrice), Industria Energetica Finlandeză, Vaasan Sähköverkko Oy, Vattenfall Verkko Oy,  Centrul de Cercetare Tehnica din Finlanda (VTT). Proiectul a fost coordonat de VTT, alţi parteneri de cercetare fiind  Helsinki University of Technology (HUT), Lappeenranta Universitatea de Tehnologie (LUT), Universitatea de Tehnologie din Tampere (TUT), şi la Universitatea din Vaasa.

Proiectul a constat din  studii partiale individuale, vizite la operatorii de distributie, precum şi din numeroase ateliere de lucru. În plus faţă de profesorii şi cercetătorii care lucrează în proiect, următoarele persoane au apărut ca lectori în cadrul atelierelor: Aki Laurila (Fingrid Oyj), Markku Hyvärinen, Jussi Palola (HelenVerkko), Raili Alanen, Osmo Auvinen (VTT), Erkki Antila, Tapio Hakola (ABB), Juha-Heikki Etula (E.ON Finland Oyj), Ali Harlin, Hannu H. Kari, Erkki Lakervi (HUT), Markku Orpana (SiP Technologies Oy), Ilkka Halme (Parikkalan Valo Oy), Antti Pitkänen (JT-Millenium), Pertti Silventoinen (LUT), Juha Lohjala (Suur-Savon Sähkö Oy), Kimmo Kivikko, Terttu Pakarinen, Sami Repo, Heikki Tuusa, Seppo Valkealahti (TUT), Veli-Pekka Nurmi (the State Provincial Office of Western Finland), Tapio Potila (Eltel Networks Oy), Matti Jauhiainen (the National Emergency Supply Agency), Markku Vänskä (Vattenfall Verkko Oy), Jyrki Luukkanen (Finland Futures Research Centre, Turku School of Economics), Aimo Rinta-Opas (Koillis-Satakunnan Sähkö Oy), Hannu Katajamäki (the University of Vaasa), and Philip Lewis (VaasaEmg).

Ne exprimăm mulţumirile noastre tuturor persoanelor şi organizaţiilor în proiect pentru contrinutia valoroasa si efortul depus. Mulţumiri speciale pentru Hanna Niemelä (LUT) pentru traducerea în limba engleză pe baza documentului Alue- ja jakeluverkkojen teknologiavisio 2030, Verkkovisio. Espoo 2006. VTT Tiedotteita . Research Notes 2361. 89 p. (in Finnish), and Esa Pekkola  pentru ajutor editoral.

Autorii

Rezumat

Obiectivul acestei cercetări a fost de a crea o viziune pe termen lung asupra tehnologiilor utilizate in reţelele de distribuţie pentru modernizare, consolidare şi dezvoltare.

Statutul actual al reţelei a fost analizat pe scurt, scenariile au fost adaptate pentru noile cerintele de mediu şi  tehnologiilor disponibile. O analiza internaţională a fost facuta pentru a investiga si  prezenta soluţiile şi aşteptările viitoare în lume.

In viitor productia centralizată de energie electrică ar trebui va domina. Producţia distribuită, dispersata in RED va juca un rol tot mai important, acest proces este greu de prezis ca urmare a incertitudinii de dezvoltare a reglementarilor.

Viitoarele retele vor asigura o fiabilitatea mai mare şi siguranţa în timpul defectelor  la costuri rezonabile. Schimbările climatice şi restricţiile privind utilizarea substantelor de impregnare vor cauza probleme mai ales pentru liniile aeriene în păduri. În reţelele rurale, îmbătrânirea reţelelor este o problemă destul de raspandita. Pentru reţelele urbane, utilizarea terenurilor şi problemele de mediu devin mai dificile, şi va fi necesara consolidarea reţelelor si marireaa capacitatii de distributie din cauza creşterii cererii de energie electrică.

Există mai multe soluţii tehnice disponibile. In completare la tehnologia actuala, mai multe soluţii noi au fost introduse. Schimbari importante în reţele viitoare sunt previzionate să fie legate de gama mare de cabluri subterane, utilizarea pe scara larga a  comunicatiilor pentru transferul de date şi a soluţiilor de automatizare de reţea, zone de protecţie (la curenti de defect) considerabil mai scurte şi soluţii noi constructive. Pe termen lung, insularizarea sistemelor de distribuite a energiei electrice, topologia noua a retelelor electrice şi soluţii bazate pe electronica de putere ar trebui să îmbunătăţească calitatea energiei electrice şi profitabilitatea. Este de asteptat sa fie doptate  decizii legate de clasele de calitate specifice în proiectarea de reţele.

Pentru a realiza obiectivele asociate  viziunii, este necesar un proiect de foaie de parcurs. Proiectul va coordona şi focaliza  dezvoltarea; astfel incat resursele naţionale  limitate sa poata fi utilizate eficient.

1. Introducere

1.1 Puncte de plecare şi obiectivele analizei stadiului actual

Planificarea proiectului de cercetare a pornit de la opinia că îmbătrânirea reţelele de distribuţie de energie electrică şi  înăspirea cerinţele de fiabilitate au necesitata o reabilitare pe scară largă a reţelelor. Deoarece durata de viata a reţelelor este extrem de lunga şi tehnologia de faţă nu poate oferi performanta dorita, o viziunea pe termen lung şi o vedere de ansamblu asupra tehnologiilor utilizate in  reţelele de distribuţie este necesară pentru o corecta directionare investiţiilor în viitor.

În anchetă, s-a constatat necesitatea de a genera scenarii de schimbări în mediul operaţional, deoarece soluţiile tehnice privind retelele de distribuţie a energiei electrice sunt realizate pe baza cerinţelor de performata valabile le un moment dat. De asemenea situatia internaţionala a fost subliniata. Tinta a fost de a investiga soluţii de reţea deja aplicate în alte ţări şi, de asemenea, viziunile pentru viitor asupra soluţiilor tehnice.

Unul dintre obiectivele proiectului a fost de a dezvolta o platformă metodologica pentru evaluarea obiectiva a aplicabilitatii diferitelor soluţii noi tehnologice şi să identifice  nevoilor de dezvoltare strategică ale diferitelor  tehnologii

Printre obiectivele cheie ale proiectului a fost de a evalua necesitatea unei colaborari pe scară largă in cercetare. Plecand de la proiectul de reţea de distribuţie a anului 2030 este posibil să se stabilească un amplu proiect de colaborare in  cercetare coreland  numeroase initiative de cercetare şi productie intr-o foaie de parcurs (grafic/esalonare) comuna/corelata a cercetarii.

1.2 Finanţarea şi punerea în aplicare a cercetării

Cercetarea a fost implementat ca un proiect Tekes, coordonat de VTT. Alti parteneri de cercetare colaborativă au fost Lappeenranta Universitatea de Tehnologie din Tampere Universitatea de Tehnologie, Universitatea de Tehnologie din Helsinki, şi Universitatea din Vaasa.

Proiectul a fost finanţat, în plus faţă de Tekes, de ABB Oy, Ensto Sekko Oy, Fortum Sähkönsiirto Oy, Helsingin Energia, Oy Ab Merinova, Suur-Savon Sähkö Oy, SVKpooli, ry Energiateollisuus, Oy Sähköverkko Vaasan, Verkko Oy Vattenfall, şi VTT.

Managementul echipei de proiect este introdusă în tabelul 1.1, şi persoanele responsabile din partea universităţilor sunt enumerate în tabelul 1.2.

Tabelul 1.1. Managementul echipei de proiect

Tabelul 1.2. Persoanele responsabile de proiect din partea  universităţilor

Metode esenţiale în cercetare au fost ateliere de lucru şi deplasarile în străinătate. Ţările vizitate au fost Germania, Suedia, SUA, Canada si Irlanda. Atelierele au fost organizate în Vaasa, Tampere, Lappeenranta, şi la Espoo cu 40 – 80 de participanţi în fiecare atelier.


Imbunatatirea planificarii serviciului de distributie de catre un operator

23/08/2010

In cadrul lucrarilor Forumului regional al Energiei FOREN 2008 echipa Gheorghe Mazilu si Mihaela Conu din cadrul SC Electica SA au prezentat o interesanta lucrare despre imbunatatirea programelor de lucrari de investitii si mentenanta in cadrul retelelor electrice de distributie (RED).

Cu acorul autorilor va prezint mai jos textul integral al articolului: “Imbunatatirea planificarii servicuilui de distributie de catre un operator” . Deocamdata ca fisier urmand sa ii  fac prelucraile necesare pentru a-l aduce la un format acceptat de platforma WordPress pt a putea sa il afisez direct: 3_FOREN 2008 lucrarea S3-25-Ro Mazilu & Conu

Articolul poate fi citit si utilizand link-ul: http://www.cnr-cme.ro/foren2008/CD_ROM_1/s3_ro/S3-25-ro.pdf direct de pe site-ul Comitetului National Roman al  Consiliului Mondial al Energiei  www.cnr-cme.ro

Multumesc dl Gheorghe Mazilu si dnei Mihaela Conu pentru oportunitatea de a va prezenta acest articol.

Matricea vitalitatii companiei: benchmarking intern

17/08/2010

Am vorbit de benchmarking intrun articol dedicat acestui concept. Dupa opinia mea practicarea activa a benchmarkingului intro companie presupune deja un grad maxim de deschidere in interiorul companiei fata de ideile de imbunatatire a activitatii generate de personalul propriu.

In fapt o componenta importanta a benchmarkingului vizeaza punerea personalului propriu in situatii favorabile de asi verifica si valorifica propriile idei si de a capacita informatii din mediul extern.

Legat de valorificarea potentialului creativ existent in  interiorul unei companii ma preocupa sa scot in evidenta unul sau mai multi posibili indicatori care sa permita clasificarea companiilor.

Acestia ar putea fi:

  1. numarul propunerilor de imbunatatirea activitatii facute de angajati
  2. ponderea propunerilor aplicate
  3. nr brevete de inventie aplicate/in asteptare etc
  4. indicatori de eficienta a  propunerilor aplicate: crestere cifra de afaceri, crestere profit, etc

Combinad primii doi indicatori am putea realiza o matrice a vitalitatii companiei care permite aprecieri asupra performatei managementului, maturitatea si performatele echipei, vulnerabilitatea companiei pe piata, capacitatea de dezvoltare, eficienta comunicarii interne, satisfactia muncii, tipul de cultura organizationala etc  (Pentru o vizibilitate mai buna clik pe figura pt a se deschide intr-o pagina dedicata)

Va propun sa tratam situatia unei companii in care angajatii genereaza un numar mare de idei de imbunatatire a activitatii dintre acestea doar o mica parte sunt transpuse in practiva. Care din afirmatiile urmatoare pot fi adevarate:

  1. colectivul companiei este preocupat de succesul companiei si de consolidarea locului de munca
  2. compania este slaba/ inca slaba si nu poate valorifica toate ideile receptate
  3. managementul companiei nu este interesat de ideile angajatilor probabil ca vorbim de o “incomoda mostenire” lasata de echipa precedenta de management in ceea ce priveste obiceiul oamenilor de asi exprima ideile. Problema trebuie sa fie legata de management pt ca la statutul de echipa obijnuita/preocupata sa genereze idei se ajunge in timp si in plus exista si o inertie. Oamenii continua un timp sa genereze idei chiar daca acestea nu sunt valorificate
  4. pe termen lung calitatea climatului de munca se va deteriora
  5. sunt semnale care denota o iminenta scadere a satisfactiei muncii
  6. pe termen mediu este previzibil declinul companiei pe piata

O astfel de companie poate fi redresata in masura in care se intervine asupra managementului.

Cadranele 1 si 4 din  matricea vitalitatii companiei pot fi asociate cu declinul companiei in timp ce cadranele 2 si 3 pot fi asociate cu performanta si capacitatea de crestere.

Traseul evolutiei pozitive a unei companii: 1-2-3

Traseul regresului frustrant pentru angajati si actionari: 3-4

Revenirea la statutul de companie de succes in urma reorientarii managementului 4-3

Cum ati intrepreta trecerea de la 3 la 2 sau regresul 3-2-1?

Ce s-a intamplat in situatia in care  o companie trece de la cadranul 4 la 2 sau de la 4 la 1?

Sunt foarte interesat de comantariile dv asupra acestui subiect!

Pledoarie pentru benchmarking

11/08/2010

Ce este benchmarkingul? E un concept managerial promovat/acceptat international care sintetizeaza preocuparea de a tine sub observatie realizarile concurentei si furnizorilor potentiali si asimilarea in propria companie a procedeelor, utilajelor, materialelor etc care dau rezultate in alta parte sau au potential de aplicabilitate in compania ta.

Pana la urma si spionajului industrial i se poate spune actiune de benchmarking! E adevarat din pdv al “donatorului” e un benchmarking facut cu forta si la momente cand poate “donatorul” nu isi doreste schimbul de informatii.

Alte sinonime care acopere intro buna masura conceptul de benchmarking sunt  “copierea” si ” mimetismul”. In fapt invatarea in faza primara se bazeaza mult pe imitare. Totusi benchmarkingul este mai mult decat o simpla copiere a unor solutii. O companie care are ca unica strategie de dezvoltare copierea practicilor de pe piata sa va fi mereu cu un pas in urma celor care sunt in mod real preocupati de modernizare.

Pare ceva extrem de natural. Instinctiv asta facem atat pe plan individual cat si la nivel de companii: ne inspiram din mediul in care activam. Totusi atunci cand vorbim de un concept managerial lucrurile depasesc stadiul unor preocupari empirice, intamplatoare, inertiale. Cei care adera la aplicarea explicita a conceptului de benchmarking aloca resurse pentru monitorizarea practicilor din domeniul lor de activitate si fac analize de oportunitate in ceea ce priveste asimilarea acestor practici in compania proprie.

Sa ne imaginam o firma care nu practica nici un fel de benchmarking. Probabil ca vom spune ca o astfel de firma nu exista. Daca totusi exista probabil ca multi dintre noi vom aprecia ca o astfel de firma nu se poate dezvolta fiind sortita pieirii. Aceasta incercare de analiza prin reducere la absurd desi simpla scoate in evidenta potentialul urias al benchmarkingului.

Fiind atenti la ce se intampla in “jurul”  vostru in domeniul de activitate al companiilor voastre puteti sa va  asigurati o bogata documetare ale optiunilor de dezvoltare. Uneori nici macar nu trebuie sa ristcam nimic. Pur si simplu putem vedea cum au evoluat companii similare care au adoptat o tehnologie noua, o strategie noua pe piata, un material nou etc

Benchmarkingul nu numai ca ne poate ajuta sa ne dezvoltam dar ne poate ajuta sa nu gresim sau sa diminuam riscul.

Din cele de mai sus rezulta ca managementul modern nu poate exclude benchmarkingul daca compania doreste sa se consolideze si sa se dezvolte.

Pentru ca vorbim de un blog specializat pe energetica si mai ales pe domeniul distributiei energiei electrice as  aminti  cateva exemple in care benchmarkingul poate stimula obtinerea rezultatelor superioare:

  • tehnica defrisarii: neintretinerea coridoarelor de siguranta ale LEA prin zonele cu  vegetatie sunt responsabile cu cca 60% din numarul incidentelor si deranjamentelor. Extrem de mult. Asta inseamna ca in fapt avem probleme pe care nu le gestionam corect. Benchmarkingul ne-ar ajuta sa vedem cum rezolva alte companii aceasta problema si ce rezultate obtin. O incercare simpla de documentare pe internet scoate in evidenta ca exista tehnici de decoronare/conducere a cresterii copacilor in aproprierea LEA care imbunatatesc coexistenta si reduc riscurile de avarie. Exista specii de arbori recomandate in aproprierea LEA. Exista mai mute metode de comunicare cu detinatorii de plantatii paduri sau arbori individuali. Benchmarkingul in domeniul defrisarii ne-ar putea ajuta sa coagulam un complex de masuri care ar putea conduce la o eficienta sporita a managementului vegetatiei din apropierea LEA
  • asimilarea GIS: pur si simplu activitatea companiilor de utilitati nu mai poate fi concepute fara GIS. Subiectul e generos. As putea scrie pagini intregi de argumete pro GIS. Specificul companiilor de utilitati il reprezina ariile mari pe care se intind retelele in configuratii adesea “uitate” si care in timp au devenit generatoare de pierderi. fara GIS statisticile legate de evenomete se intretin cu costuri foarte mari si adesea sunt nerelevante. Practic GIS deschide calea modernizarii companiilor de utilitati pentru un set larg de tegnologii noi, de metode exploatere si management competitiv
  • lucrarile in apropierea LEA: deja daca atacam acest subiect vizualizam mai bine subiectul daca mentionam ca este vorba de managentul agresiunilor de tip “Dorel” asupra retelelor, in special asupra LES. Avem si aici un numar insemnat de incidente si deranjamente generate de “Dorel”. Cu certitudine nu detinem noi exclusivitatea asupra patentului “Dorel” de avariere a LES. Similar defrisarilor si aici benchmarkingul ne poate aduce solutii noi.

 Sa punctam acum cateva metode prin care o companie poate face benchmarking constient. Putem chiar detalia/completa aceasta lista impreuna:

  • documetare din literetura de specialitate. Evident ca aste inseanma cateva abonamente la reviste, publicatii , biblioteci de specialitate precum si achizitia de carte de specialitate
  • documetare pe internet in zona informatiilor publice
  • participare la simpozioane si conferinte de specialitate
  • participare la expozitii
  • participare la cursuri
  • actiuni explicite de bechmarking premergatoare deciziilor investitionale

Va propun un chestionar care va va permite sa vedeti cum sta compania voastra din pdv al practicarii benchmarketului. Sunt convins ca nu e un chestionar perfect dat poate permite formularea unor concluzii. O sa ma gandesc si la un sondaj de opinie care sa ne permita sa vedem care sunt cele mai uzuale forme de benckmarking:

NrCrt Intrebare DA NU
1 Exista abonamete la reviste de specialitate?    
2 Exista abonamente la colectii de reviste pe internet?    
3 Exista abonamete la standarde?    
4 Se cumpara des carti de specialitate?    
5 Se achizitioneaza instructiuni si prescriptii tehnice pe masura ce acestea se editeza/reediteaza?    
6 Sunt participari la conferinte/simpozioane de specialitate?    
7 Se organizeaza participari la expozitii tehnice din domeniul vostru de activitate?    
8 Se cauta activ noi tehnologii?    
9 Se faciliteaza participarea la cursuri?    
10 Exista cercetari de piata care sa vizeze monitorizarea practicilor concurentei?    

 

Va recomad cateva articole pe net care trateaza subiectul benchmarking:

1) BENCHMARKING-UL ÎN CONTEXTUL APLICÃRII SISTEMELOR DE CALITATE de  Conf.univ.dr. Anca Stanciu Universitatea „Ovidius” Constanţa

2) Ce este benchmarkingul?

3) Software pentru benchmarking in domeniul managementului de proiecte. Prof Dr Constanta Bodea, Ec Victor Serban Constantin, Project Management , ASE Bucuresti

4) Florin Alexandru LUCA “Gh.Asachi” Technical University of  Iasi Romania Economics and Marketing Department: Asupra benchmarking-ului

5) Nevoia de benchmarking  Studiu de caz pe exemplul companiei TAROM, Mugurel-Alin Marcovici, Natalia Marcovici

6) NewsChanel: Ce este benchmarking-ul?

7) BENCHMARKING, STUDIU DE CAZ PE UN EXEMPLU REAL Drd. Andreea Gabriela SLAVE:

Referatul intitulat „Benchmarking, studiu de caz pe un exemplu real” a fost precedat de alte două lucrări, şi anume: “Mediul concurenţial al firmei” şi “Performanţa firmei în mediul concurenţial. Evaluare prin tehnica de benchmarking”.

Asupra zonelor de protectie si siguranta

26/06/2010

  Consolidarea patimoniala a RED precum si administrarea ZP/ZS trebuie sa constituie preocupari fundamentale ale OD. Aceste preocupati vizeaza/afecteaza mai multe etape ala procesului tehnologic de distributia ee fiind necesara colaborarea mai multor departamante si angajati ai OD.

Prin acest articol va propun o decantare conceptuala a problematicii ZP/ZS si a consolidarii patrimoniale RED.

  1. 1.   Definitii,
  • Culoar de trecere a liniei electrice aeriene: Suprafaţă terestră situată de-a lungul liniei electrice aeriene şi spaţiul aerian de desupra sa, în care se impun restricţii şi interdicţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile, instalaţiile; culoarul de trecere include zona de protecţie şi zona de siguranţă a liniei
  • Distanţă de protecţie: Distanţa minimă care delimitează zona de protecţie a capacităţii energetice, măsurată, în proiecţie orizontală, de la limita sa exterioară, de o parte şi de alta sau împrejurul acesteia 
  • Distanţă de siguranţă: Distanţa minimă care delimitază zona de siguranţă a capacităţii energetice, măsurată în proiecţie orizontală sau verticală între limita exterioară a acesteia şi punctul cel mai apropiat al unei instalaţii sau construcţii; distanţa de siguranţă cuprinde şi distanţa de protecţie
  • Zonă de protecţie aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă 
  • Zonă de siguranţă aferentă capacităţii energetice: Zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie
  • Zone de protectie si de siguranta asociate drumurilor: notiunile principale legate de coexistenta cu drumurile sunt prezentate in figura urmatoare

 

 

 

  1. 2.   Reglemetari nationale legate de ZP/ZS

2.1                   Legea energiei electrice, nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23.01.2007

2.2                   HG nr. 540/7.04.2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice

2.3                   Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare

2.4                   Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare

2.5                   Legea nr. 26/1996 Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare

2.6                   Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

2.7                   Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare;

2.8                   Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, cu modificările şi completările ulterioare;

2.9                   Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;

2.10               HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare;

2.11                HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

2.12                OUG  nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii  Naţionale a Căilor Ferate Române

2.13                OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

2.14                OG  nr. 43/1997, republicată şi actualizată, privind regimul drumurilor;

2.15                Ordin nr. 571/1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere;

2.16      Ordin nr. 493/ 1997 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile RACR-SACZ – ediţia 03/2007;

2.17                Ordin nr. 58 /2004 al Ministerului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;

2.18                Ordin  nr. 196 /2006 al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;

2.19                NTE 003/04/00 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V;

2.20                Decizia nr. 1304/ 2006 a ANRGN pentru aprobarea Nt privind proiectarea şi execuţia conductelor din amonte.

2.21                Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice-NTE 007/08/00

2.22                Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiuni peste 1 kv (în prezent PE 101/85)

2.23                Instrucţiuni pentru stabilirea distanţelor normate de amplasare a instalaţiilor electrice cu tensiunea de peste 1 kV, în raport cu alte construcţii (în prezent PE 101A/85.

  • ·        este previzibil ca lista sa fie necesar sa fie completata cu legislatie privind proprietatea asupra terenurior/cladirilor etc

 

3      Obiective privind coexistenta RED cu proprietatile tertilor riverani RED

In cazul ideal de amplasare a RED poate fi caracterizat de urmatoarele cerinte

  • o   Respectarea valorilor maxime normate ale ZP/ZS acestea sigura minimizarea riscurilor atat pentru RED cat si pentru obiectivele invecinate
  • o   Existenta posibilitatilor de acces la instalatii
  • o   Servitutie privind ZP/ZS sa fie inscrise in cartile funziare ale imobilelor
  • o   Ori de cate ori est posibil amplasamentul RED si ZP/ZS aferente vor trebui sa afecteze doar domeniul public.
  • o   Limitele ZP/ZS vor fi inscriptionate pe RED pentru avertizarea/informarea riveranilor pentru a preveni afectarea ZP/ZS (cerinta legala stipulata la art 23 Ordinul ANRE 49/2007)
  • o   Existenta AC si a tuturor avizelor necesare inclusiv a celor prevazute in CU

O instalatie legal amplasata cu ZP/ZS respectate si consolidate prin servituti inscrise la CF  va putea fi exploatata in conditii de siguranta maxima cu costuri minime. Ori de cate ori RED va fi afectata de actiunile tertilor prin activitati in ZP/ZS vor genera costuri imputabile autorilor agresiunii

4      Rolul ridicarilor topocadastrale ale RED in analiza conditiilor de coexistenta

  • o   De informare a emitentului CU/AC si a avizatorilor asupra amplasamentului RED
  • o   Crearea unei referinte privind amplasamentul RED aprobat prin AC si respectiv concret realizat in teren
  • o   OCPI prin vizarea planurilor topocadastrale confirma din punct de vedere tehnic doar  corectitudinea cotelor RED, a obiectivelor civile si industriale din ZP/ZS
  • o   In cadrul serviciului de verificare tehnica a ridicarilor topocadastrale OCPI nu confirma limitele de proprietate. Motivul principal al neconfirmarii limitelor de proprietate este legat in principal de faptul ca multe (majoritatea) proprietati(lor) nu au carte funciara constituita (nu figureaza in evidenta OCPI).
  • o   OCPI are servicii prin care face o analiza juridica a coexistentei. Aceste servicii sunt asigurate doar pentru proprietatile cu carte funciara.
  • o   Obligatia  identificarii corecte a limitelor proprietatilor afectate de amplasamentul RED si/sau de ZP/ZS revine investitorului RED (CEZD in cazul nostru). Acest demes are efecte juridice incontestabile doar daca se finalizeaza cu inscrierea proprietatii la cartea funciara si inscrierea servitutilor asociate existentei RED in CF.
  • o   Neefectuarea cercetarii privind coexistanta RED cu proprietatile invecinate si implicit neinscrierea servitutilor asociate existentei RED la CF expune CEZD la despagubiri si/sau la pretentii de eliberare a amplasamentului ocupat aparent legal!
  • o   Un amplasament ocupat aparent legal este un amplasament ocupat in baza unei AC si a avizelor acordurilor prevazute in CU dar fara obtinetinerea tuturor avizelor acordurilor necesare inpuse de conditiile de coexistenta RED cu proprietatile si obiectele/obiectivele/plantatiile invecinate afectate de ZP/ZS si fara inscrierea avezelor acordurilor obtinute in CF a proprietatilor.

In scopul exemplificarii modului in care trebuie facuta analiza bazata pe cumosterea certa a limitelor de proprietate respectiv pentru exemplificarea riscurilor asociate incertitudinii limitei de proprietate analizam conditiile de coexistenta asociate amplasarii unei LEA.

Fie situatiile posibile de coexistenta din figura alaturata:

 

In tabelul urmator am scos in evidenta caracteristicile fiecarei variante posibile de coexitenta rezultand ca din cele 8 cazuri analizate in 5 este necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS. Acete acorduri in forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a imobilului.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED  nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre OD si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti.

 

 

 

Poz stalp Stalpul este plantat in ZP drum? Stalpul este plantat in proprietate? ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum? Limita de proprietate este in ZP drum? ZP/ZS retea afecteaza proprietatea? Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
A Da - - Nu ex ZP/ZS1 - ex LP1 - - ex ZP/ZS1 in raport cu LP1 Da -
Da - - Nu ex ZP/ZS2 - ex LP1 - ex ZP/ZS2 in raport cu LP1 - - Nu
Da - - Nu - ex ZP/ZS3 - ex LP3 - ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 - Nu
Da - - Nu - ex ZP/ZS4 - ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 - Da -
B - Nu - Nu - ex ZP/ZS3 - ex LP3 - ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 - Nu
- Nu - Nu - ex ZP/ZS4 - ex LP3 - ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da -
C - Nu Da - - ex ZP/ZS5 - ex LP4 - ex ZP/ZS5 in raport cu LP4 Da -

5      Cerinte privind consolidarea patrimoniala pentru instalatiile noi

Proiectantul va obţine in numele CEZ Distributie si va include in documentatie:

    1. certificatul de urbanism,
    2. toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    3. toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    4. Procese verbale de vecinatati sustinute cu ridicari topo-cadastrale in coordonate STEREO 70 pentru stabilirea „certa” a limitelor de proprietate ori de cate ori acest lucru este esential pentru definirea conditiilor de coexistanta a RED cu proprietatile private riverane 
    5. toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    6. toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    7. toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    8. planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED  nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre OD si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila OD se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

Cu ocazia elaborarii SS si a emiterii ATR ori de cate ori este posibil si/sau necesar se va urmari si consolidarea parimoniala a instalatiilor existente prin referirea lor in PV de vecinatate si/sau in conventiile de drept de uz si servitute incheiate cu proprietarii riverani

6      Cerinte privind consolidarea patrimoniala pt instalatiile vechi

Cazuistica este bogata. In tabelul de mai jos am identificat 20 de cazuri rezultate din personalizarea pe tip de instalatii a aspectelor legate de natura juridica a ternului ocupat de amplasamentul RED, servituti impuse de zonele de protectie si de siguranta respectiv conditiile de acces pentru manevre si/sau lucrari. Fiecare caz analizat se divizeza intr-un numar de spete derivate functie de situatie modul in care prezumtivii proprietari pot sa isi dovedeasca statutul. Forma considerata consolidata a statutului de proprietar il reprezinta existanta CF deschisa pe numele proprietarului. In toate cazurile sunt importante si eventualele sarcini existente in CF pentru imobilul respectiv.

In cazul RED existente exista o protectie oferita de legea ee dar care trebuie dublata de actiuni de consolidare patrimoniala. Probabil ca nu se poate vorbi de o consolidare patrimoniala “absoluta” care poate fi asigurata pentru instalatiile noi. Se pot initia actiuni de reducere a expunerii amplasamentelor RED fata de litigiile / agresiunile initiate de terti.

Pentru limitarea costurilor si pentru cresterea gradului de succes probabil ca trebuie lucrat pe actiuni care sa vizeze rezolvarea unor clase de spete cu solutii asemanatoare care pot contribui la limitarea riscurilor de costuri neperformate asociate pretentiilor / actiunilor tertilor.

Departamentul Patrimoniu si Departamentul Juridic trebuie sa faca eforturi de decelare a cazurilor de coexistenta care este necesar/pot fi solutionate si sa defineasca retetele asociate de demersuri de consolidare perimoniala. Aceste actiuni trebuie bugetate si incluse in programe de actiuni functie de criterii obiective


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7      Optiuni tehnice pe categorii de instalatii pentru indeplinirea cerintelor legale privind ZP/ZS

  • ·        plecam de la premiza ca noi trebuie sa respectam limitele ZP/ZS din reglementari si ca avem libertatea sa ne alegem solutii tehnice care sa limiteze volumul de avize/acorduri respectiv care sa faca posibila amplasarea legala a RED. Probabil ca scriind vom putea vedea daca va trebui sa ne imaginam anumite situatii/configuratii particulare de coexistenta si sa mentionam gama de solutii sau va trebui sa ne definim optiunea pentru solutii standard care au asociate ZS/ZP de dimensiuni mai reduse. Totusi daca ar fi  sa vb de solutii preferate cred ca ele trebuie sa faca in primul rand obiectul politicilor th ale categoriei de instalatii
  • ·        ceea ce nu putem face acum, nu putem credita solutiile “noi” gen LEA mt realizate cu conductoare izolate torsadate cu dimensiuni mai reduse ale ZP/ZS atata timp cat ele nu sunt inca recunoscute in reglemetarile nationale

7.1             LEA 0.4 kV

  • Utilizarea conductoarelor torsadate
  • Inserarea unor portiuni LES in axul LEA
  • Executia LEA jt comuna cu LEA 20 kV

7.2             LES 0.4 kV

  • Utilizarea canalelor de cablu pentru amplasarea unui numar mare de cabluri cu trasee paralele
  • Protejarea cablurilor in conducte si tevi alese corelat cu situatia de coexistenta care trebuie rezolvata
  • Utilizarea placilor dielectrice si/sau ignifuge pentru realizarea de separatii lata de alte retele de utilitati subterane
  • Marirea sectiunii pentru mentinerea incalzirii in limite admise de conditiile de coexistenta

7.3             LEA 20 kV

  • Utilizarea coronametelor dezaxate si sau compacte
  • Executia LEA jt comuna cu LEA 20 kV
  • Amplasarea mai multor circuite pe aceeasi stalpi
  • Majorarea sectiunilor pe LEA existente pentru a se evita necesitatea altor trasee LEA
  • Utilizarea conductoarelor torsadate si/sau a cablurilor univerasale mt pentru imbunatatirea comportarii LEA in zonele cu vegetatie
  • Constructia LEA mt comuna cu LEA jt utilizand torsadate si/sau a cablurilor univerasale mt respectiv conductoare torsadate pentru LEA jt

7.4             LES 20 kV

  • Utilizarea canalelor de cablu pentru amplasarea unui numar mare de cabluri cu trasee paralele
  • Protejarea cablurilor in conducte si tevi alese corelat cu situatia de coexistenta care trebuie rezolvata
  • Utilizarea placilor dielectrice si/sau ignifuge pentru realizarea de separatii lata de alte retele de utilitati subterane
  • Marirea sectiunii pentru mentinerea incalzirii in limite admise de conditiile de coexistenta
  • Utilizarea LES mt trifazate, torsadate sau pozate in trefla pentru reducerea spatiului ocupat de traseul cablului
  • Marirea sectiunii LES pe traseele existente pentru evitarea realizarii unor noi circuite

7.5             Posturi de transformare aeriene

  • Utilizarea transformatoarelor cu izolatie uscata
  • Inlocuirea cu PTAM/PTAB-uri cu schema redusa: separator si cadru de sigurante montat pe stalp, transformatorul si CD adapostite in anvelopa metalica sau de beton de dimensiuni reduse

7.6              Posturi de transformare in cladire de zid, PTAM, PTAB

  • Utilizarea celuleor mt compactizate de regula
  • Scheme mt simplificate cu bara simpla nesectionata

7.7             Statii de transformare

  • Utilizarea echipamentelor 110 kV compacte
  • Utilizarea TT/TC combinate
  • Executia in variante de interior cu echipament capsulat

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER by Romulus Modoran

27/05/2010

Romulus Modoran spune:
27/05/2010 la 13:34 | Răspunde modifică

CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MANAGER

În decursul ultimelor decenii, conducerea personalului a devenit tot mai sofisticată. Managerii au de a face cu un personal din ce în ce mai rafinat şi mai bine educat. Pentru a obţine rezultate, managerii trebuie să fie lideri care inspiră şi motivează angajaţii pentru a coopera din proprie voinţă şi a participa la realizarea scopurilor echipei, departamentului şi companiei.
Să conduci oameni, cere planificare, organizare şi dirijare a unui grup eterogen de fiinţe umane, având fiecare propriile sale puncte forte şi slăbiciuni.
Managerii trebuie să iasă din rutină, dezvoltându-şi obiceiul de a fi în starea de nemulţumire constructivă. Ei trebuie să examineze permanent practicile pe care le utilizează şi, în cazul în care aceste practici nu conduc la rezultate optime, să le schimbe. Da, managerii trebuie să devină lideri cu adevărat, să înceteze a fi administratori. Un administrator se asigură că lucrurile se execută corect. Un lider se asigură că lucrurile corecte se execută. Liderul superior este un catalizator şi, cu toate că lucrurile nu vor fi făcute la fel de bine în absenţa lui, în cazul unei reuşite, el nu şi-o atribuie. Şi tocmai pentru că nu-o trece în cont, contul său este permanent plin (cu încredere).
Funcţia de conducere a fost influienţată de inovaţiile tehnice, de viteza de comunicare şi, cel mai important, de atitudinea şi psihologia angajaţilor. Un lider care odată controla prin putere, trebuie acum să coordoneze şi să colaboreze prin convingere şi motivare.

Calităţile liderilor cu adevărat mari:

  • Ø Au un grup care îi urmează cu entuziasm. Mulţi lideri şi-au format executanţi entuziaşti
    şi loiali care muncesc ore suplimentare, îşi sacrifică dorinţele personale şi îşi depăşesc limitele de creativitate. Ei consideră oamenii din grup asociaţi, nu subordonaţi.
    Ø Caută permanent căi de optimizare. Mintea le este deschisă la idei noi şi primesc cu
    plăcere sugestii. Ei revizuiesc în mod regulat practicile şi procedurile aplicând retuşuri fine. Nu se îndrăgostesc de propriile lor idei. Sunt deschişi la critici şi inovaţii.
    Ø Se consideră pe sine ca fiind în continuă dezvoltare. Nu sunt niciodată satisfăcuţi de
    propria persoană. Participă la seminarii şi programe de dezvoltare personală, citesc cărţi şi periodice pentru a se menţine în actualitate atât în domeniul propriu, cât şi în afara lui. Marii lideri nu-şi limitează talentul la locul de muncă. Ei joacă un rol activ în asociaţii profesionale, urmăresc şi participă la convenţii şi conferinţe şi dezvoltă reţele de oameni cărora li se pot adresa în decursul anilor, pentru a obţine cunoştinţe sau idei.
    Ø Excelează când ştacheta e ridicată. Am auzit cu toţii zicala: “Liderii se creează nu se
    nasc”, şi aceasta conţine mult adevăr. Şi totuşi, unii oameni par să se fi născut lideri, au părut
    dintotdeauna destinaţi unor lucruri mari în viaţă. Mulţi dintre liderii cei mai mari nu s-au născut “cu stea în frunte”, ci şi-au dezvoltat calităţile atunci când au fost plasaţi în poziţii de lideri.
    Ø Înţeleg ce anume motivează oamenii. Ei prezintă un interes natural pentru persoanele cu
    care interacţionează. Dale Carnegie a făcut odată remarca inteligentă: “În două luni îţi poţi face mai mulţi prieteni devenind real interesat de oameni, decât poţi în doi ani încercând să-i faci pe ceilalţi să fie interesaţi de persoana ta”.
    Ø Au aşteptări mai mari de la propria persoană decât de la ceilalţi. Cei mai buni lideri îşi
    stabilesc pentru sine standarde înalte, iar apoi muncesc din greu pentru a le depăşi. Ştiu că sunt “vizibili” şi îşi iau în serios responsabilităţile lor de model. De asemenea, învaţă pe tot parcursul vieţii. Şi ei greşesc, ca orice om, dar îşi văd greşelile ca pe experienţe din care pot învăţa şi caută să le transforme în succese.
    Ø Nu se lasă uşor descurajaţi.
    Ø Gândesc pozitiv. Gândirea pozitivă conduce la o creştere extraordinară a eficienţei.
    Gândirea pozitivă face să iasă la iveală abiliăţti şi resurse personale nebănuite şi, totodată, menţine mintea în armonie, alungând teama, îngrijorarea şi neliniştea, care sunt inamicii succesului şi eficienţei. Ea aranjează mintea într-o stare de reuşită. Ascute simţurile şi le face mai pătrunzătoare. Gândirea pozitivă permite să te concentrezi asupra ţelului, în loc să vezi doar obstacolele din calea spre acel anumit scop. Liderul care gândeşte pozitiv va transmite atitudinea sa întregului său grup. El va fi răsplătit cu entuziasm şi hotărâre, renăscute pentru atingerea scopurilor dorite.
    Ø – Se concentrază pe realizarea lucrurilor.
    Ø – Înţeleg puterea organizării neoficiale. În majoritatea companiilor există o structură
    neoficială, paralelă cu organizarea oficială. Liderii eficienţi optează să activeze în interiorul acestei structuri, în loc să încerce să o sfideze. Ei identifică şi-i cultivă pe liderii neoficiali şi lucrează împreună cu aceştia pentru îndeplinirea ţelurilor comune.
    Ø Au o viziune. Marii lideri ştiu ce vor să întreprindă şi ce paşi trebuie să facă pentru a-şi
    atinge ţelurile. Ei privesc la ce urmează după realizarea obiectivelor de scurtă durată şi au permanent în minte imaginea clară de ansamblu.
    Reţineţi:
    Ø Munca de manager s-a modificat. Nu mai puteţi fi ”şef”. Trebuie să deveniţi lider.
    Ø Studiaţi trăsăturile marilor lideri. Căutaţi să vă luaţi la întrecere cu aceştia.
    Ø Luaţi hotărârea să întreprindeţi orice e nevoie pentru a deveni nu doar un lider oarecare, ci un lider mare.

MANAGERUL ÎN SECOLUL XXI

Managementul, ca toate celelalte aspecte ale vieţii, este permanent în transformare. Companiile retehnologizează foarte repede toate procesele cu care operează. Modurile de gândire învechite sunt înlocuite cu soluţii care utilizează noi tehnologii şi cu modul modern de gândire managerială.
Iată, câteva dintre aceste soluţii:
Ø Aplatizarea organigramei. Eliminarea nivelurilor de conducere superflue deblochează
canalele prin care circulă ordinile şi informaţia.
Ø Încurajarea deciziilor prin participare. Acum, angajaţii de la toate nivelurile colaborează la
planificarea muncii, precum şi la efectuarea ei. Atunci când membrii unei echipe participă la luarea deciziilor, ei sunt mult mai hotarâţi să le transpună în fapte.
Ø Folosesc echipe pentru efectuarea muncii. Liderul de echipă a înlocuit “şeful”. Echipa
reprezintă un grup de oameni care colaborează şi interacţionează sinergic în vederea atingerii unui scop comun.
Ø Implementează managementul total pe proiect. Managerul supervizează un proiect de la
început şi până la sfârşit. Pentru aceasta, managerul îşi corelează activitatea cu alte departamente, în afara celui propriu, asupra cărora nu are autoritate directă.
Ø Surse de muncă externe, mai degrabă decât salariaţi. Pentru a face economie, o companie va
subcontracta diferite faze ale unei teme apelând la alte firme.
Ø Adoptă livrarea la timp. În ziua de azi nu se mai recurge la depozite mari pentru piese de
schimb sau produse finite. Managerul de proiect colaborează cu furnizorii pentru programarea şi asigurarea livrărilor.
Ø Retehnologizare. Retehnologizarea implică restructurarea radicală a procesului afacerii. Când
o companie se retehnologizează, managerii ei trebuie să regândească fiecare aspect al sarcinilor aflate în responsabilitatea lor, pentru a integra schimbările. Nu-ţi fie teamă să încerci soluţii noi. Climatul managementului este în schimbare. Pentru a te menţine în actualitate şi pentru a progresa, trebuie să-ţi asumi riscuri. Caţără-te pe creanga cea mai înaltă – acolo sunt fructele.
Problemele conducerii nu le puteţi rezolva de unul singur. Pentru a reuşi, trebuie să foloseşti talentul tuturor membrilor grupului dumneavoastră. Mai mult, trebuie să foloseşti puterea de gândire şi experienţa fiecărei persoane implicate, atât ale tuturor membrilor echipei dumneavoastră, cât şi a altor persoane (din compania proprie şi din alte firme) cu care colaboraţi.
În ultimii ani, din ce în ce mai multe companii şi-au modificat structura de la una cu supervizori şi subordonaţi, la una configurată pe echipe în care liderul de echipă este un catalizator şi nu un şef. Toţi membrii echipei participă la toate aspectele muncii, inclusiv la planificare şi luarea deciziilor.
Membrii echipei sunt comoara dumneavoastră. Ce este o echipă? Majoritatea dintre noi ar defini
echipa ca un grup de oameni care muncesc pentru a realiza un ţel comun. Dar aceasta este doar o jumătate a răspunsului. La această definiţie trebuie adăugat un cuvânt cheie: o echipă este un grup de oameni care muncesc sinergic pentru a realiza un ţel comun. Atunci când oamenii muncesc în colaborare, ca o echipă, fiecare membru al echipei beneficiază de cunoştinţele, de munca şi ajutorul celorlalţi. Un efort sinergic este mult mai productiv decât o masă de eforturi individuale izolate. Atunci când o echipă are sinergie, întregul pe care îl reprezintă este mai mare ca suma părţilor sale componente. Cu alte cuvinte, doi plus doi ar putea fi egal cu mai mult de patru.
Transformaţi-vă grupul dezordonat într-o echipă. Echipele nu se formează prin minune.
Construirea, de către dumneavoastră, a unei echipe necesită o planificare atentă. Propria dumneavoastră atitudine reprezintă cheia succesului. Începeţi prin a le explica în mod clar membrilor echipei dumneavoastră următorii factori:
Ø Ce se aşteaptă de la ei privitor la calitatea muncii.
Ø În ce fel diferă acest nou mod de operare de modul cum erau obişnuiţi până acum.
Ø Unde se pot adresa pentru ajutor.
Ø Cum funcţionează noua soluţie de tip echipă.
Cum trebuie procedat când compania îşi reduce personalul.
Schimbările nu sunt întotdeauna spre mai bine. Reducerea de personal a devenit un mod de viaţă pentru multe dintre marile corporaţii. Două treimi dintre firmele care îşi restrâng schema de posturi într-un an o vor repeta şi în anul următor. Reducerea de personal ridică o mare problemă în faţa managerilor care trebuie să menţină moralul şi productivitatea supravieţuitorilor. Cum se simt aceşti supravieţuitori? Fericiţi că ei mai au încă slujbă? Desigur, pentru moment. Vinovaţi, deoarece colegii lor au fost concediaţi şi ei nu? Foarte frecvent. Loiali companiei? Nicio şansă. Reducerea de personal erodează orice sentiment de loialitate. Mulţi angajaţi care au supravieţuit reducerii de personal sunt forţaţi să accepte poziţii pe nivele inferioare, ceea ce, desigur, le reduce salariile, statutul şi puterea. Pentru cei care au reuşit să-şi menţină poziţia, oportunitatea de avansare este puţin probabilă.
Şi acesta e doar începutul. După reducera de personal, angajaţii trebuie să muncească mai intens şi să fie mai eficienţi. Şi, ceea ce e cel mai rău, echipele se destramă – unii dintre membrii echipei, a căror colaborare reprezenta un factor cheie al succesului, nu mai sunt prezenţi.
Ce puteti face ca manager?
Ø Odată ce personalul concediat a părăsit compania, strângeţi restul echipei şi purtaţi o discuţie
deschisă despre situaţie. Lăsaţi-i să-şi exprime îngrijorările. S-ar putea să nu fiţi capabili să-i asiguraţi că ce-a fost mai rău a trecut sau că slujbele lor sunt în siguranţă, dar subliniaţi că toată lumea va trebui să muncească împreună pentru a face faţă cel mai bine situaţiei.
Ø Împreună cu echipa creaţi un plan pentru o nouă repartizare a sarcinilor.
Ø Întâlniţi-vă cu membrii echipei în mod individual, pentru a trata îngrijorările personale ale
fiecăruia.
Ø Determinaţi ce instruire suplimentară este necesară pentru a îndeplini şi munca pe care o
executau angajaţii concediaţi.
Ø Încurajaţi membrii companiei să-şi dezvolte abilităţi care le-ar putea fi utile în viitor.
Ø După ce atmosfera s-a liniştit, revigoraţi moralul fiecărui angajat, prin refacerea spiritului de
echipă şi prin recunoaşterea realizărilor.

Managerul modern trebuie să cunoască următoarele :

  • Ø Abilităţile de lider nu sunt neapărat înăscute.
    În relaţiile cu angajaţii întotdeauna să folosiţi bunul – simţ. Dar nicio experienţă individuală nu
    e suficient de vastă pentru a acoperi toate elementele fundamentale. Căutaţi sfatul experţilor în conducere.
    Ø Nu conduceţi bazat pe teama inspirată celorlalţi. Câştigaţi-vă respectul angajaţilor şi ei vor
    munci pe rupte pentru a vă mulţumi. Nu poţi menţine angajaţii buni pe termen lung, atunci când conduci prin teamă. În perioadele în care locurile de muncă sunt deficitare, lucrătorii ar putea tolera şefi dictatoriali cu mână-forte. Când însă piaţa muncii se deschide, cei mai buni salariaţi vor pleca în alte companii, cu un mediu de muncă mai plăcut. Fluctuaţia angajaţilor poate fi costisitore şi adeseori devastatoare.
    Ø Laudaţi angajaţii pentru munca bine făcută. Munca nerecunoscută este ca o plantă neudată.
    Productivitatea va scădea până la zero.
    Ø Atunci când conduci oameni, regula de aur: “Poartă-te cu celălalt aşa cum te-ai purta cu tine
    însuţi “ este o povaţă înţeleaptă până la un punct. Deoarece oamenii nu sunt deopotrivă, tratarea altora aşa cum doriţi dumneavoastră să fiţi tratat nu este acelaşi lucru cu tratarea oamenilor aşa cum vor ei să fie trataţi. Practicaţi regula de platină: ”Poartă-te cu celălalt aşa cum şi-ar dori el însuşi să te porţi cu el”.
    Ø Nu fiţi atât de calat pe urmărirea profiturilor şi a pierderilor încât să uitaţi să puneţi în balanţă
    potenţialul şi performanţele echipei dumneavoastră. Dacă ignoraţi potenţialul angajaţilor, veţi limita abilitatea echipei dumneavoastră de a produce rezultate. Veţi culege beneficiile pe termen scurt în detrimentul succesului pe termen lung şi poate chiar al supravieţuirii.

Programe de tip muncă/viaţă
Pentru a atrage şi păstra angajaţii de calitate deosebită, din ce în ce mai mulţi angajatori se orientează către programe muncă/viaţă. Companiile au ajuns să recunoască faptul că un număr crescând de angajaţi se plâng de lipsa de timp pentru viaţa de familie, pentru nevoile personale, pentru implicarea în viaţa societăţii şi pentru îndeplinirea sarcinilor gospodăreşti – în timp ce necesităţile serviciului sunt în continuă creştere.
Programele muncă/viaţă le aduc companiilor de succes mult mai mult decât profitul financiar.
Programele muncă/viaţă reprezintă o schimbare a atitudinii conducerii în privinţa vieţii angajaţilor în afara serviciului. În mod tradiţional, companiile s-au aşteptat ca angajaţii să declare slujba ca fiind prioritatea lor numărul unu. Se aştepta din partea angajaţilor să-şi lase deoparte dorinţele personale dacă era necesară munca peste program. Persoanele aflate în posturi la un înalt nivel profesional, administrativ şi de conducere deseori erau considerate la datorie 24 de ore din 24 timp de şapte zile pe săptamână, gata oricând şi doritori să fie disponibili la primul semn sau chemare a şefului. Într-adevăr, în numeroase companii încă mai funcţionează această concepţie.
Atunci când o companie îmbrăţişează filozofia muncă/viaţă, acceptă faptul că angajaţii au şi alte priorităţi, cum ar fi familia şi participarea la viaţa comunităţii. Acceptând programele de tip muncă/viaţă, companiile pot provoca o creştere a loialităţii, o ridicare a moralului şi a productivităţii angajaţilor, care – la rândul lor – vor mări profitul companiei.
Deci, managementul ne învaţă de ce o ţară este bogată sau săracă.

Ing.-econ. Romulus Modoran
CEZ Distribuţie

Solutia iesirii din criza!

13/02/2010

 

Inainte de toate va semnalez o oportunitate (de iesire din criza!) de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati       INSCRIERE GRATUITA !!!  

    Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere  

Am verificat efectele mesajului de mai sus! Viteza de crestere a retelei Win-4-All este impresionanta. In cele cateva ore de la postarea mesajului s-au inscris deja 280 persoane!

Valorifica si tu acesta oportunitate!

In fapt va propun ca baza de discutie analiza efectelor trecerii la saptamana de 4 zile lucratoare. Evident ca solutia iesirii din criza nu se poate rezuma la o singura masura insa totul are un inceput.

Sa ne gandim ca in lume coexista solutii tehnologice foarte performante cu procedee arhaice poluante si costisitoare pentru realizarea unor produse similare. Facilitarea raspandirii noilor tehnologii ar putea avea efecte extrem de favorabile asupra productivitatii, a valorificarii superioare a resurselor, asupra reducerii poluarii si in final asupra cresterii nivelului de trai.

Eu cred ca lumea se afla din nou la o rascruce unde solutia confruntarilor este una depasita si contraproductiva, Schimbarea viziunii de la una bazata de confruntare si potential militar la una bazata pe cooperare pusa in folosul democratiei ar putea facilita progresul tehnologic peste tot in lume cu efecte benefice semnificative.

Un imens potential creativ uman ramane nefolosit datorita contextului economico social in care traiesc oamenii capabili din pdv intelectual sa genereze solutii tehnice noi. In masura in care ne-am concentra sa favorizam instruirea si sa asiguram posibilitati reale de manifestare a spiritului creativ putem in continuare sa mizam pe scaderea necesitatii de manopera in sfera direct productiva.

Ce vor face oamenii in cele 3 zile libere? Foarte multe lucruri! In primul rand calitatea vietii se va imbunatati semnificativ, vor putea aloca mai mult timp familiei, instruirii, experimentarii, actiunii voluntare in diverse domenii, dezvoltarii/aplicarii  liberei initiative etc, etc

Reducerea saptamanii de lucru ar putea determina reducerea somajului? Avand o sapatana de lucru redusa putem accepta o crestere a varstei de pensionare ?

Recunoasteti ca acum avem oficial sapatana de 40 de ore si adeseori ajungem sa lucram cate 50/60 de ore/saptamana acuzand stress si surmenare. Sa insemne asta cu adevarat productivitate pentru angajator, calitate a vietii pentru angajat?

Sper ca subiectul abordat sa va permita sa va spuneti parerea si din confruntarea de idei sa identificam un set rezonabil de solutii care sa ne poata sigura iesirea din criza!

Articole cu tematica sociala:

Democratie schioapa vs dicatura cu fata umana

Votul si democratia

Solutie alternativa la eutanasiere!

Bugetari vs privati

Gandirea de grup

03/05/2009

sgc-legitimatie Gandirea de grup este un termen prin care se atrage atentia asupra mecanismelor psihologice si sociale prin care grupul se izoleaza de mediul extern. Informatia provenita din mediul extern este filtrata si redata distorsionat in interiorul grupului.

Deciziile care se iau pe baza unor astfel de informatii sunt in mod evident gresite. In interiorul grupului de regula totul este roz sau cel putin conform convingerilor membrilor grupului.

Uneori gandirea de grup este o forma de manipulare a liderului alteori este impusa inconstient de acesta. Intr-un climat de excesiva autoritate membrii grupului ajung sa fie apreciati datotita obedientei. In acest context o cale sigura spre beneficiile asociate aprecierii “sefului” o constituie deprinderea de a-i spune acestuia ceea ce vrea sa auda chiar daca “textul” nu are legatura cu realitatea.

Cultul personalitatii este insotit intodeauna de manifestarea gandirii de grup.  Intalnim acest cancer al personalitatii umane peste tot: in secte religioase, in medii cu infractionalitate ridicata coagulate in grupuri pe langa lideri excesiv de autoritari dar si mult mai aproape de noi in institutii, in diverse organizatii economice sau non profit poate in unele partide etc, etc

Gandirea de grup este in mod paradoxal destul de raspandita si poate tocmai de aceea uneori este  mai greu de depistat de persoane neavizate. Gandirea de grup este la originea foarte multor esecuri.

Daca spui cuiva ca ai depistat ca in grupul din care face parte se practica o viguroasa gandire de grup in forma pura iar el se bucura sincer ai o dovada destul de clara a ceea ce in realitate se intampla acolo si o masura exacta a nivelului de performanta de care acel grup este capabil.

Pe de alta parte, in contrast cu gandirea de grup, brain stormingul, gandirea laterala, sondajele de opinie  sunt concepte care exploreaza noul care incearca sa forteze progresul punand in valoare experienta, perceptiile individuale si chiar sclipirile de care mintea umana este capabila daca este pusa intr-un context favorabil generarii de idei.

Posturi de transformare cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002

1          Generalitati

Posturile  de transformare (numite în continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se  asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT  este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distribuţie jt precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate sunt incluse in sistemul de automatizarea distributie (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

1.1        Clasificarile PT

  1. Dupa destinatie:

1)     PT de distribuţie publică – alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale destinate  racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale

2)     PT de servicii interne ale instalatiilor  Operator Distributie  de ex. staţii de transformare 110kV /MT) sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).

3)     PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a grupurilor mici de agenti economici alfate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a  Operator Distributie .

  1. Dupa modului de acces la echipamentul PT:

1)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu  acces în interior pentru manevre/lucrari.

2)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioară . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare

  1. Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

1)     PTA aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii aeriene mt cu conectare cu conductoare neizolate, câteodată şi conductoare preizolate sau cabluri de mt torsadate. În mod excepţional este posibil ca PT  de stâlpi sa fie racordat la LEA mt cu cablu subteran.

PT  pe stâlpi se împart în:

a)      PT  pe un stâlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.

b)      PT  doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA

2)     PT cabină

a)      PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA mt. Tot echipamentul electric de mt si jt este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu accesul personalului in interiorul PTCZ

c)      PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

d)      Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de mt respectiv de jt. Ele au la bază o cuva de beton impermeabil la apă iar  cablurile de racordare mt si jt se fac in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate

In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine a ulei care s-ar putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

1.2        Criterii de bază pentru alegerea tipului de  PT

La selectarea tipului şi a amplasării PT  este necesar în afară de evaluarea tehnico – economică să se tina cont de :

  • tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.
  • proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le proprietarii lor.
  • posibilităţi de acces pentru montare, deservire şi mentenanţă
  • zonele de protecţie, si de siguranta.
  • caracterul zonei – locuită sau nelocuită, rezervaţie, etc.
  • pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2          Solutii constructive si variante de echipare

2.1        PT aerian (PTA) montat pe stâlp

Stâlpi de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA.

  • PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.

Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea  Operator Distributie

  • PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si talpi de lemn/metal)

Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele mt/jt este 16-630 kVA. In cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

 

Echipare de bază

  • Consolă mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
  • Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete distincte pentru contactele de forta si pt cutitele de punere la pamant, in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA
  • Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
  • Transformator de distribuţie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.
  • Cutia de distribuţie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,
  • La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public
  • Cutia de distribuţie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului
  • Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
  • Circuite de linie de jt racordate la  CD în LEA/LES:
    • circuite LES de secţiuni corespunzătoare .
    • circuite LEA racordate prin TYIR de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale CD.
  • Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de ţevi de plastic de lungimi cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse în suportul ţevilor, si cu bride metalica de stalpul PTA . La iesire ţevile de protecţie vor fi prevăzute cu capace speciale împotriva pătrunderii apei.
  • Ieşirile de cablu din tabloul de distribuţie în direcţia solului vor fi protejate mecanic cu ţevile cu diametru corespunzător .
  • Console jt de linii aeriene  vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului jt .
  • La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
  • Sistemul de legare la pământ al PTA  este constituit din priza de pamant (liniara sau contur), banda de coborâre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in cazul in care CD este din policarbonat) 
  • Fundatia  de beton a stalpului PTA

2.2        PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afară

Post de transformare compact cu deservire exterioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele  de distribuţie mt, tabloul de distribuţie jt şi la transformator este posibil după deschiderea uşiilor. Racordarea la RED mt si jt se face in cabluri mt şi jt. În cazuri de utilizare a acestei PT  in solutie radiala, conectat la linii aeriene mt prin  cablu subteran separatorul de sarcină şi siguranţele pot fi pe stâlpul de racord in acest caz  în PT  nu vor exista celule  de mt. Performantele separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT  in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian si/sau se vor monta celule mt in PT

Echipare de baza

  • 1 sau 2  transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maximă 1000 kVA.
  • Celule de distribuţie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de zid/anvelopa. Celulele mt care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unităţi funcţionale individuale independente (cutii pentru îndeplinirea unei funcţii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.
  • In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu celule compacte. In acest caz celulele mt care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
  • Tablou de distribuţie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare jt. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.
  • In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara mentionata la punctul 2.1

2.3        Pt in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces în interior pentru manevre si/sau lucrari

Post de transformare compact cu deservire interioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

3          Transformatoare utilizate in PT

De regula  vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV  în execuţie compacta, fără conservator, cu bobinaj Cu sau Al şi pierderi în gol reduse. În situatii motivate se pot utiliza  transformatore cu izolatie  uscata.

3.1        Gama standard a puterilor tansformatoarelor


  • 16 kVA
  • 25 kVA
  • 40 kVA
  • 63 kVA
  • 100 kVA
  • 160 kVA
  • 250 kVA
  • 400 kVA
  • 630 kVA
  • 1000 kVA
  • 1600 KVA


3.2        Grupe de conexiuni

  • Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA – 160 kVA
  • Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA – 1600 kVA

 

4          Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

4.1        Protectia transformatoarelor

Alegerea concretă a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie mt/jt trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinte:

  • sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
  • să nu întrerupă curentul de magnetizare de mărimea 12 x in pe perioadă de 0,1 s.
  • trebuie să fie selectivă cu elementul de protejare pe partea secundară transformatorului.

Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

o       protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe circuitele de linie

o       protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta durata.

Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

Respectarea principipiului de  dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

4.2        Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT

  1. Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

o       sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt

o       sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde

o       sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED jt.

o       sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului jt

  1. In cazul lungimilor maxima acceptate de politica tehnica a  Operator Distributie  pentru  LEA jt de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp  (I scc min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

o       In = 160 A

o       coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

o       posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A

o       posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200 A si 2400 A

o       posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice.

o       posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de 1.25

 

  1. Pentru LEAjt stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.

5          Tablouri / cutii de distribuţie jt

5.1        Cutii de distribuţie (CD) pentru PTA  pe stâlp

Echiparea de bază a tabloului de distribuţie în general

  • bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.
  • in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A care rin inlocuirea declansatoarelor electronice sa largeasca domeniul de curenti nominali la 100A, 160A sau 400A.
  • pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de separatie, nefuzibile.
  • circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:
    • sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201
    • sigurante MPR si intreruptoare In =160A
    • elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A
  • circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale
  • transformatoare de măsură a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele de linie pentru măsurare semidirectă a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA Transformatoare de curentului nu vor fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.
  • echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
  • ieşiri din partea secundară a TC vor fi integrate întrun tabloul cu borne, care va permite scurtcircuitarea intrărilor de curent pe durata  conectarii contoarelor si/sau a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectării analizorului trebuie să permită o înlocuire fără probleme în caz de defecţiune.
  • protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuată prin sigurante fuzibile.
  • pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni secţiuni minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm2, iar pentru pentru circuit de tensiune 1,5 mm2.
  • spaţiul şi forma tabloului de distribuţie pentru instalarea analizorului calitatii energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
  • configurarea tabloului de distribuţie permite montare a până la 8 circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
  • stuturile intrărilor şi ieşirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate între stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

 

5.2        Tablouri de distribuţie jt în PT  in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)

  •  
    • similar CD a PTA conform 5.1
    • numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
    • se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de 160 A
    • sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot ajunge pana la 1600 kVA.

6          Ţevi de protecţie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

Ieşiri din CD ale PTA în direcţie liniilor aeriene vor fi protejate de ţevi de plastic cu lungimea 6 m, fixate în suporturi corespunzătoare. La iesire din ţeava de protecţie va fi amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

Ieşiri din  CD ale PTA în LES vor fi pozare în ţeavi de protecţie.

7          Măsurarea parametrilor energiei electrice la PT

Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele functii:

  •  
    • inregistrarea valorilor medii, maxime şi minime ale U, I, P, Q în memorie circulară sau lineară şi pentru o perioadă mai lungă de 2 ani,
    • ampermeru si voltmetru inregistrator
    • masurarea energiei active si reactive
    • continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

8          racordarea PT la liniile mt

8.1        Modalitatea de conectare PT  la LEA mt

Racordare PT la LEA mt se va face in solutie radiala. Pentru racordarea  PT  se vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii

In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:

  •  
    • Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm2.
    • Conducotare izolate mt cu secţiuni nominale de minim  50 mm2.
  •  
    • Conductoare  torsadate mt pentru linii aeriene.
    • LES 20 kV

8.2        Modalitatea de racordare  PT  la LES mt

  • racordare in bucla (PT  în cabină).
  • racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES mt si/sau de pe barele mt ale statiilor de transformare

9          Protecţia împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta şi împotriva supratensiunii atmosferice

9.1        Protecţie împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta

  • Protecţia de bază împotriva contactului periculos trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
  • Toate partile metalice ale PT  inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de distribuţie jt vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza pamant instalatiei mt)
  • Dacă nu se pot respecta condiţiile pentru legare la pământ comună a prizelor de pamant de pe partea de mt di de pe partea de jt a PT, este necesar a se prevede prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

9.2          Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice

  • Principiile de utilizare a elementelor de protecţie sunt prevăzute în anexe ale Politicii tehnice a sistemului de distribuţie, care se ocupă de problematica liniilor aeriene şi subterane mt şi jt.
  • La  PTA  pe stâlp pe partea mt se monetază descarcatoare ZnO integrate in cadrul de sigurante al PTA.

10       Racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED mt intre  Operator Distributie  si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a RED mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare 

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA mt in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea  Operator Distributie  intro anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului

Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED mt la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a  Operator Distributie  sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator corespunzatort 20/0.4 kV

11      cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

  •  
    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care PT si RED mt si jt racordate la PT  sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor  masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

LES mt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002

1       Generalitati

Retelele electrice de distributie subterane de MT contin ansamblul circuitelor realizate din cabluri MT (20 si 6 kV) prin acre se realizeaza evacuare puterii din statiile de transformare si racordarea posturilor de transformate mt/jt.

Cablurile mt sunt utilizate pentru:

o                  racordarea LEA mt la barele statiilor de transformare, racordarea unor echipamente din cadrul statiilor de transformare 110 kV/mt, mt/mt cum ar fi transformatoare de servicii interne si baterii de condensatoare.

o                  Racordarea unor posturi la LEA mt de regula posturi in cabina de zid dar pot fi si PTA

o                  Distributia energiei electrice in mediul urban

In raport cu normativele tehnice de constructia LES mt preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES mt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA mt

2       Tipuri de reţele utilizate

2.1        Reţea radială

In acest caz circuitul LES alimenteaza doua sau mai multe posturi de transformate de la un singur capat situat pe barele mt ale unei statii de transformare 110/mt, ale unui punct de alimentare (PA) sau dintr-o LEA

Se utilizează în zone unde nu exista posibilitatea buclarii si/sau ca solutie de etapa intro zona care face parte dintr-un plan de dezvoltare.

În caz de defecţiune a cablurilor si/sau posturilor de transformare alimentate dintr-un circuit LES radial  se produce întreruperea furnizării energiei pentru ptoti consumatorii situati in aval de locul defectului pana la repararea acestuia.

2.2        Reţea buclată (petala) pe barele aceleiasi statii / punct de alimentare

Este formată dintr-un circuit LES care alimenteaza in solutie intrare-iesire mai multe posturi  de transformare. Numarul posturilor de trasformate alimentate in aceata solutie depinde de conditiile locale fiind de preferat sa nu depaseasca 14 buc.

Circuitul LES mt in acest caz pleaca de pe barele mt ale unei statii 110 kV/mt sau ale unui punt de alimentare si se intoarce pe aceleasi bare intro noua celula de linie. Linia trebuie să fie dimensionată la încărcarea întregii zone, pe care o alimentează. Se exploatează radial fiind de regula sectionata la mijloc.

În caz de defecţiune a ununi cablu dintre doua posturi se procedeaza la izolarea acestuia prin manevre si la realimentarea tuturor posturilor de transformare. In situatia defectarii simultane a doua cabluri de pe acest tip de distribuitor raman nealimentate posturile de transformare situate intre cablurile defecte pana la repararea unuia dintre cabluri.

Se remarca faptul ca sursa de energie pentru distribuitorul LES tip „petala“ este una singura. In situatia in care barele mt din care este alimentat distribuitorul LES tip „petala“ se retrag din exploatare toate posturile de transformare alimentate in acesta solutie raman nealimentate pana la redarea in exploatare a barelor la care este racordat acest circuit

 


 

 

 

 

 

 

 

2.3         Retea buclata intre barele mt ale doua statii 110/mt

Este o solutie superioara celei tip petala cu care se aseamana. Diferenta o contituie faptul ca sursele din care se alimenteaza cele doua capete ale distribuitorului se afla pe barele a doua statii distincte. Putem avea acelasi tip de solutie si daca capetele distribuitorului LES sunt racordate la doua LEA alimentate din statii 110 kV/mt diferite sau in doua punte de alimentare racordate la randul lor la statii 110 kV/mt  diferite. Pe acest distribuitor LES mt (fider) sunt  alimentate in solutie intrare-iesire mai multe posturi  de transformare. Numarul posturilor de trasformate alimentate in aceata solutie depinde de conditiile locale fiind de preferat sa nu depaseasca 14 buc.

În caz de defecţiune a uuni cablu dintre doua posturi se procedeaza la izolarea acestuia prin manevre si la realimentarea tuturor posturilor de transformare. In situatia defectarii simultane a diua cabluri de pe acest tip de distribuitor raman nealimentate posturile de transformare situate intre cablurile defecte pana la reparare unuia dintre cabluri.

In situatia in care se retrage din exploatere una din barele mt din care este alimentat acest distribuitor LES toate posturile de transformare vor fi alimentate din sursa ramasa in exploatare

 

MT

S1

MT

 

S2

 

 

 

 

2.4        Reţea LES mt cu mai multe posibilitati de buclare

Această reţea este formată din mai circuite LES mt interconectate intre ele. Aceste circuite pot avea capete in una sau mai multe statii de transformare.

La schema normala se functioneza radial. In exploatare se pot realiza diferite configuratii impuse de retragerea din exploatare programata si/sau accidentala a unor tronsoane de cablu mt si/su a inor posturi integrate in circuitele LES mt.

Este de dorit sa se stabileasca un echilibru intre dorinta de a avea o flexibilitate cat mai buna a schemei mt  si pericolul de a avea o retea prea complicata.

O astfel de retea LES mt este posibil sa permita configuratii in care sa se poata alimenta consumatorii chiar in situatia existentei a 2 sau uneori chiar mai multe cabluri defecte simultan.

Configuratiile complex buclate sunt utile in zonele urbane sau industriale care alimenteaza consumatori sensibili la intreruperi

 

3          Clasificarea tipurilor de cabluri

  • Dupa materialul izolant utilizat:

o       cabluri cu izolatie din hartie uleiata cu o manta de plumb

o       cabluri cu izolatie din hartie uleiata cu trei mantale de plumb

o       cabluri cu izolatie uscata din polietilena reticulata in executie trifazata

  •  
    • cabluri cu izolatie uscata din polietilena reticulata in executie monofazata. Acest tip de cablu se utilizeaza in prezent aproape in exclusivitare

·              Functie de tipul armăturii cablului în:

o             cablu armate cu armatura metalica de protectie mecanica

o             cablu fara armatura metalica de protectie menanica

·              Functie de gradul de protectie împotriva pătrunderii apei:

o       structura clasica fara masuri suplimentare impotriva patrunderii apei

o       cu  protecţie longitudinala împotriva pătrunderii a apei

o       cu protectie longitudinala si transversala împotriva pătrunderii a apei

o       execuţie antiacvatică a cablului – protecţie ridicată împotriva pătrunderii apei sub presiune

 

4          Alegerea tipului de cabluri mt utilizat in CEZ Dsitributie

In instalatiile CEZ Dsitributie exista o mare varietate de cabluri unele cu vechime de peste 40 de ani. In ultimii 20 de ani de regula s-a utilizat numai cablu cu izolatie uscata din polietilena reticulata XLPE. Pe piata exista toata gama de mansoane de legatura intre cablul cu izolatie uscata si cablurile cu izolatie in ulei.

Experienta de exploatare coroborata cu faptul ca instalatiile  Operator Distributie  sunt amplasate in zone cu regim pluviometric ridicat in perioadele de primavara/toamna si/sau cu panza freatica situata la mica adancime sustine utilizarea in exclusivitate a cablurilor monofazate cu izolatie XLPE cu protectie longitudinala si radiala impotriva patrunderii apei.

La nevoie in cazuri justificate cablurile mt utilizate in CEZ Dsitributie vor avea rezistenta marita impotriva propagarii focului

 

5          Mansoane si cutii terminale

5.1         Mansonarea cablurilor cu izolatie uscata

Pe piata exista seturi prefabricate pentru ambele tehnologii: prin termocontractare la cald si utilizand mansoane elastice.

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi.

Lucratorul trebuie sa aiba trusa de scule pentru mansonare care contine intre altele; dispozitiv de indepartare a stratului semiconductor, presa de mufat si dupa caz butelie cu gaz si arzator (pt tehnologia bazata pe termocontractare la cald). Se va avea in vedere alegerea setului de materiale pentru mansonul de legatura potrivit cu tipul cablului pe care urmaeza sa se mansoneze

5.2         Mansoane mixte ulei-uscat

De regula aceast tip de mansonare se aplica in cazul lucrarilor de mentenanta. Acest tip de manson se mai numeste si manson de stopare. Pe piata exista seturi prefabricate pentru acest tip de manson

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi. Se va avea in vedere alegerea setuluide materiale pentru mansonul de legatura potrivit cu tipul cablurilor pe care urmaeza sa se mansoneze

 

5.3         Capete terminale pe cablurile cu izolatie uscata

Identificam doua tiuri de cutii terminale de interior (CTI) si de exterior (CTE)

Pe piata exista seturi prefabricate pentru CTI/CTE pentru ambele tehnologii: prin termocontractare la cald si utilizand mansoane elastice.

Seturile de materiale pentru executarea mansoanelor contin si instructiuni cu pasii tehnologici care prebuie urmati pentru pregatirea capetelor de cabluri care urmeaza a se mansona cat si modul ordinea de utilizare a materialelor din seturi.

In cazul CTE pentru racordarea cablurilor la celulele moderne compacte exista si varianta unor seturi prefabricate de capete terminale tip „pipa“

Se va avea in vedere alegerea setuluide materiale pentru CTE/CTI potrivit cu tipul cablului pe care urmaeza sa se realizeze capul terminal

 

6              pozarea pe stalp a cablului care asigura trecerea LEA-LES

Este vorba de partea de suprafaţă a liniilor subterane, in zona de racordare la LEA. Exista si alte situatii practice in care cablurile se pozeza aparent pe suprafete verticale (ziduri,stalpi, etc)

6.1        Pozarea cablului pe stalp

Cablurile vor fi pozate în configuraţia triunghi şi pe portiunea pozata vertical vor fi montate în brăţări de fixare a cablurilor, care vor fi repartizate uniform pe întreaga lungime de suprafaţă a cablului. În locul pătrunderii în pământ coborârea va fi protejată de o protecţie mecanică de la adâncimea 0,5m până la înălţimea 2,5m deasupea terenului. Protecţia utilizată va fi rezistentă la coroziune.

Se va avea in vedere ca in zona primei bride de fixare sa se respecte razele de curbura minime acceptate pentru cablul utilizat

6.2        Tipul cablului utilizat pentru pozare verticala

In cadrul  Operator Distributie  atat pentru lucarile de mentenanta cat si pentru modernizari se vor utiza nunai cabluri cu izolatie uscata.

De regula pe un circuit de cablu nou se utilizeaza un singur tip de cablu atat pentru portiunile de traseu in care acesta este pozat ingropat cat si pentru portiunile de traseu in care se pozeaza verical.

In cazul in care se defecteaza CTE/CTI pe un cablu in ulei, daca nu se poate inlocui tot cablul defect se va executa un manson de stopare utilizand un cablu cu izolatie usata iar capete terminale se vor executa numai pe cabluri cu izolatie uscata.

In cazul defectarii cablurilor de tansformator, indifernt de tipul cablului, acesta se va inlocui cu unul nou. In cazul lucrarilor de mentenanta se pot programa actiuni de inlocuire a cablurilor de tansformator cu cabluri cu izolatie uscata.

 

7          Reguli de pozarea cablurilor pe traseu

Lucrarile de modernizare si/sau reatatii de tip R2 se realizează pe baza proiectelor tehnice care se elaboreaza pentru fiecare lucrare. In proiecte sunt definite soluţii pentru portiunile speciale de traseu: paralelisme şi încrucişări cu reţele tehnico-edilitare şi construcţii în conformitate cu regulamentele şi normele în vigoare si se aleg traseele pentru fiecare circuit LES. Pozarea cablurilor subterane trebuie să corespundă printre altele NTE 007/2008. În general la pozare este necesar să se respecte:

·        In cazul cablurilor monofilare conductoarele se vor poza  în trefla sau in linie distantate intre ele. De regula se va utiliza pozarea in linie  pentru o protectie mai buna a cablui pe traseu,  În cazul străpungerii electrice la pozarea in probabilitatea transfornmarii unui scurtcircuit (punete la panant ) monofazat intr-unul polifaat este mai mica decat la pozarea in trefla.

·        La concentrarea unui număr mai mare de cabluri într-un traseu este necesară reducerea asigurarea unei distanţe corespunzatoare între ele, pentru a  se preveni extinderea la alte circuite a unui defect.

·        La pozarea mai multor tipuri de cabluri in starturi succesive  cablurile de înaltă tensiune sunt pozate la fundul săpăturii şi cele de joasă tensiune deasupra lor. Peste cablurile mt se va turna în acelaşi timp un strat de nisip şi vor fi separate cu plăci de beton/plastic  astfel, încât la un eventual deranjament să nu se producă deterioararea celorlalte cabluri prin arc electric.

·        În locuri importante ale traseului de cabluri se vor amplasa semne de marcare. Aceste locuri sunt de exemplu:

o             mansoane

o             încrucişare cu alte retele subterane

o             la traversari de drumuri si strazi

o             rezervele de cablu lasate pe traseu si/sau la iesirea din statiile si posturile de transformare precum si la coborarile de pe stalpi

o             din 50 in 50 m pe traseele liniare

o             la fiecare schimbare de directie

o       treseele de cablu mt vor fi evidentiate pe harti care se vor actualiza la fiecare mansonare in exploatere si/sau eventuala deviere de traseu

7.1        Marcaje utilizate

Sunt marcaje  pasive electronice cu circuit reglat cu raza de acţiune minimă de 1,5 m. Reglarea circuitelor  de marcare electronica este diferită pentru diverse tipuri de linii subterane  (de ex. pentru gaz, conducte de apă, linii de telecomunicaţii etc.) – pentru marcarea liniilor de curenţi tari este necesară utilizarea unui semn de marcare roşu cu frecvenţă169,8 kHz.

Borne de beton cu placa metalica de marcaj inglogata. Placi metalica de barcaj fifate cu hosurubuiri direct pe suprafata strazilor si/sau a trotuarelor, deasupra cablurilor

7.2         Principii pentru pozarea cablurilor în pământ

·        Cablurile nu trebuie să fie puse în terenuri agresive din punct de vedere chimic care au concentratii mari de saruri si acizi , în terenuri cu substanţe putregăioase şi în unele terenuri nisipoase şi pietroase. Într-un astfel de caz cablurile se vor poza în canale, tuneluri, ţevi, blocuri sau se protejează altfel împotriva acţionărilor mecanice şi chimice.

·        Cablurile se pozează în şanţuri mai adânci cu 0,2 m decât este adancimea cea mai mică stabilita in  NTE 007/2008. Acolo, unde nu se poate respecta adâncimea reglementară, cablul trebuie protejat împotriva deteriorării cu o protecţie mecanică. Distanţa cablului marginal de la obiecte de construcţie (aliniament) trebuie să fie cel puţin 0,6 m.

·        Distanţe minime orizontale permise între cabluri în cazul liniilor paralele sunt prevăzute NTE 007/2008. Dacă aceste distanţe nu se pot respecta, cablurile se vor separa cu un perete despărţitor rezistent la arcuire sau se vor poza în şanţuri pentru cabluri.

·        La încrucişare cablurile se vor separa prin cărărmizi sau cu o placă de beton. Dacă una din liniile transpuse este în şanţ de beton, a doua nu trebuie protejată în şanţ sau pentru a doua linie se pot utiliza tuburi din plastic de sectiune corespunzatoare. Distanţe verticale minime sunt prevăzute în NTE 007/2008.

·        Cabluri mt constituite din trei conductoare monopolare se pozează în pământ liniar sau în triunghi. La selectarea pozării în formă de triunghi îngust, mai întâi se pozează două cabluri unul lângă celălalt şi al treilea cablu se pozează peste ele. Poziţia cablurilor trebuie asigurată prin legare cu o banzi de plastic montate la distante de  2 până la 2,5 m între ele.

·        La pozarea liniara a cablurilor constituite din trei conductoare monopolare trebuie păstrat un spaţiu între conductoarele monopolare de 7 cm.

·        Înainte de pozarea cablului se va curăţa fundul săpăturii de particule solide şi pietre şi se va acoperi cu un strat de 10 – 14 cm de nisip microgranular, fracţiune 0 – 4 mm. La pozare capătul cablului trebuie să fie protejat împotriva pătrunderii umidităţii cu un înveliş contractabil. Cablul pozat se va acoperi cu acelaşi start de nisip şi apoi cu plăci de beton sau plastic. Înălţimea stratului de nisip se măsoară de la suprafaţa cablului. În loc de plăci se poate utiliza pentru acoperire cărămidă depusă transversal sau cu o folie de avertizare, care se pune însă 30 cm sub suprafaţă. Aliniamentul trebui să acopere cablurile cel puţin 4 cm. În locuri de intrare în case, garaje etc. cablurile se protejează cu ţevi din plastic sau cu şanţuri de plastic pentru cabluri, eventual cu ţevi din beton cu deschizătură cu diametru 20 cm sau blocuri (cu goluri pentru zidărie) cu deschizătură de min. 1,5D depuse pe o bază fixă. Dacă se vor utiliza ţevi din plastic sau blocuri (cu goluri pentru zidărie) la pozarea liniara cablurilor se recomandă ca fiecare conductor al cablului să fie într-o ţeavă independentă cu diametru de min. 1,5D (D – diametrul cabulului deasupra mantalei). Cabluri paralele într-un şanţ comun, cu o distanţă mai mică decât 20 cm,trebuie separate cu un perete despărţitor din plăci de beton, eventual din cărămizi depuse în lungime. Este interzisă utilizarea cărămizilor găurite.

·        La cabluri se vor fixa etichete de identificare. Unitatea de constructii retele electrice  este obligată să să informeze dirigintele de santier despre inceperea lucrarilor  construcţiei şi data prognozata pentru pozarea cablului. Se vor utiliza doar acele tipuri şi secţiuni de cabluri şi tipuri care sunt standardizate. Fiecare eventuală schimbare trebuie discutată înainte de realizarea montării cu dirigintele de santier si proiectantul LES cu înregistrare în cartea tehnică a construcţiei. Înainte de acoperirea cablurilor cu nisip şi înainte de acoperirea cu pamant trebuie asigurata verificarea lucrarilor ascunse in prezenta dirigintelui de santier si a proiectantului LES.

·        Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a întreprinderii.

7.3        Principii pentru pozarea cablurilor subterane în aer şi în construcţii

·        Cablurile pot fi pozate permanent şi în aer în canale de cabluri, tuneluri şi colectoare, pe punţi sau suporturi. Se pot utiliza doar cabluri prevăzute cu o manta exterioară din material care nu propagă flacăra. În cazuri speciale de ex. la intrarea cablului pozat în pământ într-o construcţie, se poate utiliza şi un cablu cu manta exterioară PE, care însă trebuie să fie prevăzut cu vopsea neiflamabilă în partea pozată în aer.

·        Având în vedere  încărcarea termică şi solicitare dinamică în cazul scurtcircuilui este cel mai potrivit ca aceste cabluri să fie pozate în aer unul lângă altul cu un spaţiu de cel puţin 20 mm între conductoare. Cabluri astfel pozate vor fi prinse de bază cu brăţări de fixare cu distanţă de maxim 0,8 m. Brăţările de fixare vor avea un separator flexibil, astfel încât cablul să nu se deformeze în timpul funcţionării. Prinderea cablurilor cu un singur conductor se poate face cu brăţări de fixare nemagnetice. La utilizarea brăţărilor de fixare din material feromagnetic circuitul lor magnetic trebuie să fie întrerupt.

·        Spaţiul între linii de cablu pozate în paralel este prevăzut de norma NTE 007/2008 La ieşirea cablului din din pământ pe stâlp cablul trebuie protejat împotriva deteriorăroii mecanice cu o manta de protecţie. Cabluri cu un singur conductor care formează un circuit de curent pentru determinarea distanţei faţă de celelalte cabluri se consideră ca fiind un cablu. Pentru încrucişare sunt valabile aceleaşi condiţii ca pentru pozare paralelă.

·        Intrarea cablurilor din pământ în clădiri şi canale se va efectua prin conductă de beton sau bloc (cu goluri pentru zidărie). Diametrul deschizăturilor trebuie să fie min. 1,5D. Împotriva extinderii incendiului se vor etanşa din partea exterioară cu nisip. Împotriva pătrunderii apei se vor etanşa cu un manşon sau cu liant potrivit.

·        Cablurile pozate vor fi marcate cu etichete în locuri, unde se încrucişează şi deviază şi la ambele capete. Se recomandă marcare şi pe parcursul traseului la o distanţă de cel puţin 20 m intre doua marcari succesive.

7.4        Controale şi probe

·        Controlul vizual se va efectua pentru prima dată după pozare şi a doua oară după acoperire cu nisip şi depunere în plăci de acoperire. Se va controla în special amplasarea semnelor de marcare şi pozarea cablurilor în transmisiuni şi alte locuri expuse. În cazul constatării unor defecţiuni nu se va efectua acoperirea cablului până la remedierea defecţiunii.

·        Calitatea pozării şi a montajului cablurilor se verifică:

o       Cu o probă de manta (doar la cabluri din plastic)

o       Cu o probă de tensiune sporita a izolaţiei de lucru

o       Prin metode de diagnosticare (nu se realizează imediat după pozare şi montaj a grupelor de cabluri, ci în termenul cel mai apropiat planificat pentru diagnosticarea cablurilor conform programului de mentenanta)

În cazul constatării deteriorării mantalei cablul nu se va acoperi până la remediere. Trebuie să se verifice, dacă la deteriorarea mantalei nu s-a produs şi deteriorarea izolaţiei. În cazul deterioarării şi a izolaţiei trebuie remediată nu doar mantaua, dar şi izolaţia cablului prin mansonare. În cazul în care prin mantaua deteriorată pătrunde apa, se va tăia partea umedă a cablului şi se va inlocui cu o bucata de cablu nou de lungime corespunzatoare.

În cazul constatării unei defecţiuni în oricare fază de pregătire şi realizare a pozării până la punerea în funcţiune se iniţiază gestionarea remedierii acesteia.

7.5        Selectarea constructorului LES mt

In caitele de sarcini pentru executia LES mt se vor include si urmatoarele criterii de eligibilitate a constructorului:

·        Sa aiba in dotare role de linie si colt pentru tragerea cablului

·        Personal calificat la furnizorii de seturi pentru mansoane si cutii terminale si/sau la producatorul de cabluri

·        Experienta similara in executia LES

·        Dotare pentru ridicari topometrice si/sau contracte cu unitati de profil pentru digitizarea traseului LES si figurarea pe harti topocadastrale

Evaluarea capabilitatii tehnice a ofertantilor va fi efectuată de specialisti cu experienta in realizarea si exploatarea circuitelor LES mt. În evaluare se iau în considerare relaţiile actuale cu furnizorul, eventual referinţe despre linii subterane realizate. Evaluarea se va prezenta comisiei de licitatii sub forma unui refeat de evaluare

8           racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES intre  Operator Distributie  si terti se va face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES/LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei circuit mt vizat de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o       se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei circuit mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardurilor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

9          cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS mt

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

  •  
    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cablurilor cu nisip se vor face masuratorile topocadastrale dispuse la capitolul 7.2 lista coordonatelor traseului cablului masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a traseului de cablu

Acolo unde servitutie induse de existenta LES nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

LEA mt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 22.01.2010 graficul accesarii acestei pagini astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta acest subiect (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 Generalitati

Retelele (liniile) electrice aeriene 6 si 20 kV (LEA mt) constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi cleme, echipamente de comutatie, echipamente de protecţie, prize de pământ etc. si prin care energia electrica este preluata din statiile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  Operator Distributie

Liniile aeriene mt solutia tehnica prin care:

o energia electrica este distribuita la distante relativ mari intre localitati ,

o se alimenteaza  reţelele de cabluri din zonele urbane,

o se asigura interconectare între staţii electrice it/mt,

o se alimenteaza un numar mare posturilor de transformare  mt/jt .

Liniile aeriene încep de regulă de la  bornele cutiilor terminale de exterior (CTE) ale cablurilor mt de iesire din distribuitoarele mt ale statiilor de transformare 110 kV/mt sau in unele cazuri de la bornele exterioare ale  izolatoarelor de trecere interior-exterior ale staţiilor de transformare  110 kV/mt şi ale staţiilor de conexiuni mt zidite şi se termină în bornele izolatoare de trecere ale altor staţiilor de transformare 110 kV/mt si/sau ale unor posturi de transformare mt/jt, în lanţuri de izolatoate  ale posturilor  de transformare aeriene (PTA) sau în bornele CTE ale cablurilor racordate la LEA mt.

2 Tipuri de linii aeriene mt din punct de vedere al topologiei

2.1 Linii radiale

Sunt LEA alimentate de la un singur capat. Consumatorii unei astfel de LEA raman nealimentati pana la remedierea defectului care a generat retragerea LEA din exploatare. Singura masura de reducere a numarului de posturi de transformare afectate de intrerupere in cazul unor lucrari programate si/sau al unor incidente o constituie amplasarea unor separatoare de sectionare in axul LEA. In acest caz in amonte de primul separator de sectionare care delimiteaza zona defecta consumatorii pot fi realimentati prin repunerea LEA sub tensiune dupa deschidrea prealabila a separatorului de sectionare mentionat mai sus.

Este necesar sa fim preocupati de reducere a numarului de LEA radiale daca acest lucru este posibil cu costuri rezonabile. Se poate accepta ca intro zona in care dezvoltarea retelei este previzionata in mai multe etape succesive ca pana la definitivarea dezvoltarii zonei sa avem LEA radiale nou construita.

Solutiile de LEA mt noi radiale sunt de dorit in cazul LEA scurte care alimenteaza diverse obiective industriale daca se pot lua masuri tehnice de reducere a probabilitatii de defect si/sau daca durata de existenta a respectivelor locuri de consumeste limitata

2.2 Linii mt alimentate de la doua capete

LEA din aceasta categorie au de regula capetele racordate la doua statii mt diferite. In caz de incident este posibila izolarea tronsonului defect prin echipamente de comutatie (de regula prin separatoare de sectionare) si realimentarea din cele doua capete a tronsoanelor de LEA valide. De regula o astfel de LEA funcioneaza la schema normala radial fiind sectionata pe criteriul pierderilor minime si alimentata de la cele doua capete sau functioneza radial fiind separata vizibil intruna din cele doua statii can are si rolul de rezervare a alimentarii barelor 20 kV la disparitia tensiunii de 110 kV in statia respectiva.

2.3 LEA mt alimentate de la 3 sau mai multe capete

Exista configuratii complexe de linii mt care au 3 sau mai multe capete situate in statiii diferite de transformare. Aceste LEA mt functioneaza la schema normala radial permitand stabilire prin manevre a unor configuratii complexe menite sa realimenteze numarul maxim posibil de consumatori in cazul incidentelor si/sau al retragerilor din exploatare pentru lucrari a unor tronsoane LEA

Posibilitatea de reconfigurare a unei zone de retea buclate constituie atributul de flexibilitate al zonei respective de retea. De regula o astfel de  zona de retea complex buclata alimenteaza consumatori cu pretentii sporite de continuitate.

Este necesr sa se asigure un echilibru intre o flexibilitate mare, dorita de personalul de exploatare, si cresterea costurilor de investitii si de mentenanta cu tronsoane de LEA cu utilizare redusa respectiv pentru evitarea complicarii inutile a schemei retelei de distributie de mt

LEA mt buclate trebuie sa fie fazate la toate punctele de buclare astfel incat inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie de buclare sa nu se produca scurtcircuite polifazate care sa genereze incidente si/sau accidente umane.

Reţeaua de distributie de medie tensiune este în realitate formată dintro combinaţie a tipurilor de linii menţionate mai sus.

Din punct de vedere functional putem identifica:

2.3.1 Axul LEA

Axul LEA are conductorul cu dimensiunea cea mai mare si are cel putin un capat racordat la o statie de transformare. La ax se racordeaza derivatii pentru alimentarea unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare si racoarde individuale pentru posturi de transformare.

2.3.2 Derivatii

Sunt tronsoane de retea mt (realizate de regula tot in solutie aeriana) racordate la axul liniei mt (care leaga cele doua surse de alimentare) pentru asigurarea alimentarii unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare situate in zone geografice apropiate traseului axului LEA. Exista situatii in care axul derivatiilor are lugimi semnificative uneori chiar mai mari decat axul LEA la care sunt racordate. O astfel de derivatie este intodeauna radiala. Axul derivatiilor poate avea o sectiune inferioara axului LEA sin care este racordata

2.3.3 Racorduri mt din axul LEA si/sau al derivatiilor

Asigura alimentarea posturilor de transformare mt/jt. Putem avea racorduri in solutie aeriana care de regula alimenteaza PTA-uri. Exista si cazuri cand prin racorduri in solutie LEA sunt alimentate posturi de transformare in cabina de zid (PTCZ) Putem avea racorduri de posturi de transformare la o LEA in solutie subterana in acest caz la axul liniilor si al derivatiilor sunt racordate cabluri (LES)care alimenteaza posturi de transformare in diverse tipuri de cabine . in cazuri obligate putem avea chiar si PTA-uri racordate la o LEA prin LES

Prin conventie stalpul, din care se racordeaza o derivatie si/sau un racord apartin axului liniei mt. Derivatiile si racoardele racordate la axul liniei mt încep cu cleme de derivaţie (racordare) şi continua cu lanţurile de izolatoare şi izolatoarele auxiliare de susţinere şi console de derivaţie existente la  stalpul de racordare.


3 execuţia liniiilor aeriene mt

Liniile aeriene mt sunt executate in solutie  simplu circuit, dublu circuit, eventual multiplu circuit pe stalpi comuni.

În cazuri justificate se admit solutii de circuite comune  110 kV cu mt. Solutia de realizare a LEA mt comuna cu LEA jt este de asemenea destul de raspandita si are tendinta de extindere datorita restrictiilor impuse de proprietarii de terenuri pentru restrangerea culoarelor de teren ocupate de LEA de distributie a energiei electrice.

Se impune conditia ca in cazul  LEA in solutie dublu sau multiplu circuit indiferent de tensiune ca  toate circuitele sa fie în proprietatea distribuitorului.

3.1 Conductoarele liniilor aeriene mt

Pentru linii aeriene mt se utilizează conductoare neizolate, conductoare preizolate şi cabluri mt torsadate care pot fi pozare aerian. In fapt exista cabluri torsadate care pot fi pozate fara a fi necesar sa fie sectionate, succesiv pe traseul unei linii in apa aer si in sol. Atunci cand un astfel de cablu denumit si cablu universal mt torsadat se pozeaza ca LEA el poate sa echipeze o LEA simplu sau multiplu circuit sau o LEA mt comuna cu jt realizata cu conductoare jt neizolate si/sau torsadate.

3.1.1 Conductoare neizolate

Conductoarele neizolate sunt tipul de bază al conductorului utilizat în reţelele aeriene mt. În mod standard se utilizează cabluri Ol-Al – de aluminiu multifilare  cu inimă de oţel cu sectiuni de 50, 70, 95 sau 120 mmp. In portiuni speciale de traseu cand LEA mt in deschideri mari acestea se pot realiza cu gama de conductoare specifice LEA 110 kV utilizand si stalpi specifici LEA 110 kV

3.1.2 Conductoare mt preizolate

Conductoarele preizolate  mt sunt conductoare Ol-Al, prevăzute cu un strat exterior din polietilena extrudata. Deoarece această izolaţie nu garanteaza conditii de atingere nepericuloasa pentru oameni cand LEA este sub tensiune se utilizeaza termenul de conductor preizolat.

LEA mt realizata cu conductoare preizolate permite coronamente mai compacte si chiar mentinerea LEA in exploatare in conditiile in care pe alocuri este in contact cu vegetia forestiara iar in unele cazuri pe durata limitata raman in exploatare si avand crengi cazute pa LEA sau chiar copaci.

Si in cazul acestor LEA este necesara mentinera unui culoar de siguranta prin zona cu vegetatie forestiera dar de dimensiuni mai reduse.  Se utilizeaza conductoare preizolate in gama de sectiuni 50-120 mmp. Sectiunile uzuale sunt 50 si 70 mmp

In cazul LEA cu conductoare preizolate ne asteptam la scurcircuite monofazate si/sau puneri la pamant cu mare rezistenta de contact. In aceste conditii protectiile din statiile de transformate trebuie sa fie sensibile la intreruperea conductorului LEA existand pericolul ca in cazurile conductoarelor preizolate rupte si cazute la pamant acestea sa ramana sub tensiune si sa genereze accidente prin electrocutare in cazul atingerii de catre oameni a unui astfel de conductor.

Mai ales in cazul unor LEA mt cu conductoare preizolate inscriptiile de securitate „ nu atinge stalpii si nici conductoarele cazute la pamant“ trebiue sa existe pe fiecare stalp al LEA si sa fie mentinute lizibile pe toata durata de viata a LEA mt

O alta problema specifica  conductoarelor preizolate o constituie protectia impotriva supratensiunilor atnosferice. Acest lucru se realizeaza prin amplasarea unor descarcatoare in axul LEA mt ori de cate ori se schimba parametrii LEA mt si respectiv pe traseul LEA echipata cu conductoare preizolate caz in care protectia poate fi realizata prin amplasarea unor descarcatoare cu coarne a caror numar si locatie se alege de catre proiectantul LEA mt

3.1.3 Cabluri mt torsadate pentru LEA mt

Exista pe piata doua tiputi de cabluri mt torsadate pentru LEA: cabluri cu fir de Ol purtator si cabluri autoportante. Cablurile mt torsadate de ultima generatie autoportante sunt realizate astfel incat sa suporte deschideri de 100 m si sa poata sa fie amplasate in apa si in sol sunt cunoscute si sub denumtea de cablu universal.

Aceste conductoare torsadate de mt pot contitui solutia acolo unde din ratiuni de restrictii impuse de terti culoarelor de siguranta  nu se pot realiza LEA/LES mt clasice. Solutia circuitelor comune LEA mt si jt realizata cu cablu torsadat mt ofera avantajul unor culoare de siguranta foarte inguste.

Mentionam cateva tipuri de cazuri la care utilizarea cablului torsadat mt se poate dovedi oportuna:

· la alimentarea posturilor de transformare în localităţi, unde nu este posibil sa se realizeze o lea mt clasica şi soluţia prin cablu subteran nu este potrivită din punct de vedere tehnic.

· în locuri, unde nu se pota utiliza cablu subteran din motive tehnice, ecologice, spaţiale sau din alte motive.

· pentru consumuri temporare şi în caz de avarii.

· în mod excepţional în cazul trecerii liniilor aeriene în apropierea altor construcţii sau prin spaţiu împădurit.

3.2 Stalpii liniilor aeriene mt

La executia liniilor aeriene mt sunt utilizati stâlpi de beton, stalpi metalici clasici cu zabrele, stâlpi de lemn şi stâlpi de oţel de tablă.

Stalpii LEA trebuie să fie dimensionati în funcţie de încărcarile care acţionează asupra lor. În afara cazurilor excepţionale (locuri complet inaccesibile, spaţii împrejmuite ale staţiilor electrice) nu este permisă utilizarea ancorării permanente a stalpilor pentru marirea capacitatii portante datorita vulnerabilitatii ancorei fata de vandalisme si al pericolului pe care il prezinta deteriorarea ancorelor pentru stabilitatea mecanica a LEA. Ancorele se pot utiliza doar pentru fixare temporara a stalpilor LEA pe duratalucrarilor de construcţie a liniilor aeriene.

3.2.1 Stâlpi de beton

Stâlpii de beton se utilizeaza pe scara larga la constructia LEA mt. Se utilizează pentru linii simplu circuit şi multiplu circuit echipate cu toata gama de conductoare mentionate mai sus.

Tipurile uzuale de stalpi sunt in gama de inaltime 12-14 m si in gama de momente capabile 4700-22000 daNm de tipul SC 15006, SC 150014, SC 150015, SE8 si SE9 La nevoie se pot comanda si stalpi cu utilizare mai redusa de tipul TSC 15006-12, TCP 15006-120, SC150014-105, sc 12-2200, CS 12-3100, CS 18-1300, T1187-1 cu inaltime de 9.2-18 m si momente capabile de3500-32000 daNm

Functie de conditiile tehnice din teren si in baza unei analize tehnico-economice detaliate se pot utiliza stalpi de beton jumelati sau in montaj portal.

Atunci cand se pot asigura gabaritele necesare si momentele capabile necesare LEA mt se poate executa si pe stalpi de 10-11.2 m utilizati in mod curent la realizarea LEA jt din gama SE 10, SE 11 SC 10002 si SC 10005

În funcţie de rolul pe care il au in LEA  se diferenţiază în stalpi de:

o susţinere in aliniament,

o sustinere in colt

o intindere in aliniament

o intindere in colt

o terminali

Stâlpii pot avea fundatii burate (straturi alternative de pamant si piatra sparta compactixata cu maiul) sau din beton: turnata odata cu plantarea stalpului sau „tip pahar“ cand este turnata utilizand cofraje demontabile staplii fiind plantati dupa intarirea betonului fundatiei fiind rigidizati in fundatie prin completarea cu betob a spatiului ramas intre peretele interior al fundatiei si stalp. Dimensiunile fundatiei se vor corela cu capacitatea portanta a solului tipul stalpului si rolul acestuia in LEA.

Functie de tipul stalpului fundatiile pot fi in sectiune circulare sau poligonale fiind sapate manual si/sau mecanizat.

Vârfurile stâlpilor trebuie să fie protejate împotriva pătreunderii apei cu un capac din plastic sau dupa caz printr-un dop de opturare realizat din fabrica din beton. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente, de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.2 Stâlpi metalici cu zăbrele

Stâlpii metalici cu zăbrele pot fi executati prin sudare sau bulonati. Se pot utiliza pentru linii simplu sau multiplu circuit cu conductoare neizolate şi/sau cu  conductoare preizolate.

De regula utilizarea stalpilor metalici cu zabrele este opotuna in portiuni speciale de traseu unde stalpii de beton nu pot satisface exigentele de gabarit si monent capabil si/sau unde restrictiile de acces nu permit amplasarea altor tipuri de stalpi.

Stalpii metalici se vor realiza in baza unor proiecte dedicate placand de la cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt in privinta gabaritului si momentului capabil necesare si respectuiv suprafata si tipul de teren disponibila pentru fundatie. Stalpii metalici pot fi alesi de proiectant din cataloagele producatorilor astfel incat sa indeplineasca cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt

Fundatiile stâlpilor metalici cu zăbrele sunt din beton turnat la fata locului sau prefabricate. Fundatiile se proiecteaza tinand cont de caracteristicile terenului de fundare si de solicitarile la care trebuie sa faca fata stalpul in LEA.

Stalpii metalici cu zabrele sunt realizati din  de oţel protejate îmoptriva coroziunii prin zincare la cald.

3.2.3 Stâlpi de lemn

Stâlpii de lemn se vor utiliza pentru linii simplu circuit amplasate  în locuri greu accesibile plantarea  stâlpilor de beton, în zone protejate şi parcuri naţionale, în localităţi, unde autorităţile locale impun cerinte speciale de urbanism. Pentru caracteristici specifice (flexibilitate) este adecvat să se utilizeze în culoare forestiere. Stâlpii de lemn se utilizează ca ca atare sau in diverse configuratii necesare maririi capacitatii portante: jumelati, portal, tip A sau cu propte pe una sau doua directii.

Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare, capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor electric utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.

Vârfurile stâlpilor se protejeaza împotriva pătrunderii apei. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.4 Stâlpi din tablă de oţel

Stâlpii din tablă de oţel se vor utiliza pentru linii simplu sau dublu acolo unde utilizarea altor tipuri de stalpi nu ste posibila si/sau nu se justifica din pdv  tehnico-economic sau dupa caz sunt impusi prin cerinte de urbanism. Stâlpii sunt realizati din tablă de oţel sudata longitudinal. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală. Protecţia împotriva coroziunii trebuie să fie realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor din tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă mai mare faţă de stâlpii de lemn şi de beton. Fixarea armăturilor şi a consolelor se realizează cu suruburi Fundatiile pentru stâlpii din tablă de oţel se execută în mod asemănător ca la stâlpii de beton.

3.3 Console ale liniilor aeriene mt

Console pentru linii aeriene cu conductoare neizolate şi conductoare simple izolate mt pe stâlpi de beton, de lemn, şi din tablă de oţel se realizeaza din otel protejat impotriva coroziunii prin zincare la cald si se fixeaza pe stalpi prin bride si/sau buloane. Avem o gama larga de console utilizate la constructia LEA mt. Tipurile consolelor depind de coronamentul ales pentru LEA, tipul izolatiei, numarul circuitelor, tipul conductorului si de rolul stalpilor  LEA, marimea deschiderilor dintre stalpi etc. Pentru a ilustra diversitatea consolelor mentionam cateva tipuri:

o console de sustinete orizontale pentru izolatie rigida

o console de sustinere coronament vertical

o console de sustine coronament dezaxat

o console de sustinete coronament elastic

o console de intindetre

o console de intindere dezaxate

o console de derivatie

o console de ocolire, etc

Toate aceste tipuri pot si sestinate LEA simplu si/sau multiplu circuit cu coronamente cu gabarit normal sau compactizat

Consolele sunt proiectate, omologate si garantate de fabricant si se aleg din cataloage pe baza caracteristililor mecanice a acestora: gabarit si eforturi admisibile functie de coronamentul LEA de tipul stalpilor (material si dimensiuni de gabarit), rolul lor functional in LEA si respectiv echipamentul care urmeaza sa se monteze pe stalp, etc

3.4 Izolatoare

Izolatoare trebuie să îndeplinească în acelaşi timp două funcţii de bază – fixează mecanic conductoarele LEA şi asigura izolarea acestora fata de stalpi si console.

Izolatoarele se diferentiaza dupa materialul utilizat la fabricare: ceramica, sticla, sau material compozit respectiv dupa rolul lor functional: izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere.

Din punct de vedere al caracteristicilor fizice paramertii importanti pentru izolatoare sunt tensiunea nominala de exploatate, tensiunea de tinere la impuls de tensiune, momentul capabil respectiv forta de rupere la tractiune.

Functie de comportarea la supratensiune  avem doua tupuri: izolatoare nestranungibile (acetea sunt de regula conturnate in caz de supratensiuni care depasesc tensiunea de tinere) izolatoare strapungibile (acestea in cazul supratensiunilor periculoase cedeaza prin stapungerea izolatiei)

In instalatiile  Operator Distributie  exista cateva tipuri de izolatoare din ceramica si sticla (clasice) cu laraga respandire:

o izolatoare de sustinere ceramice tip IsNs de fabicatie romanesca. Acestea au o pondere mare LEA mt. Tipurile mai vechi de izolatie de sustinere ceramica „tip delta“ de fabicatie straina au fost inlocuite cu IsNs ele mai pot fi intalnite numai ocazional in instalatii. Izolatoarele IsNs din LEA difera funtie de anul de fabricatie prin solutia de incastrarea boltului metalic in masa ceramica a izolatorului. Unele solutii tehnice care nu asigura o coordonare corecta a diferentelor de coeficienti de dilatare au o rata mai mare de defectare

o izolatoare cetamice de intindete tip ITFS (baston) sunt de fabricatie romaneasca care se remarca printro foarte buna comportare in exploatare.

o izolatoare tip capa-tije utilizate mai ales la realizarea lanturilor de intindere in cazul LEA cu coromament orizontal si/sau la realizare alegaturilor de sustinere (suspensie) in cazul LEA cu coronament deformabil. Cele de generatie mai veche sunt realizate din ceramica. Unele loturi au avut o rata foarte mare de defectare fiind in mare parte schimbate. Izolatoarele capa-tije de generatie mai noua sunt realizate din sticla avand o buna comportare in exploatare. Unul din neajunsurile majore ale izolatiei capa tija din sticla o constituie vulnerabilitatea sporita la lovituri mecanice. Inca exista zone in care acest tip de izolatie este vandalizata prin lovire cu piatra

Dupa anul 2000 s-au promovat un numar mare de lucrari de schimbarea izolatiei ceramice/sticla utilizand izolatoare din compozit (siliconice). Acest tip de izolatoare prezinta cateva avantaje:

o greutate redusa

o posibilitati de realizare in cama necesara (comandata) de lungimi

o parametrii de reziztenta mecanica superiori izolatiei calasice

o nu sunt casanti, reziata bine la lovituri mecanice.

Aceste avantaje au facut ca izolatia siliconica sa fie preferata solutiilor clasice si sa fie utilizata ca solutie de modernizarea izolatiei LEA mt respectiv la constructia LEA mt noi. Au fost insa loturi de izolatie siliconica cu comportare foarte proasta in exploatare care a fost nevoie sa fie inlocuite in primii doi ani de la PIF. Existenta acestor loturi de izolatoare siliconice de proasta calitate si lipsa unei experiente de exploatare indelungata creaza o oarecare incertitudine in privinta generalizarii utilizarii izolatoarelor compozit.

Avantajele izolatie compozit ne detemina sa ne bazam in continuare pe utilizarea lor restrictionand achizitie de la producatorii care ne-au livrat loturi de izolatoare de slaba calitate. Producatorii respectivi vor putea fi acceptati ca furnizori de izolatoare si/sau echipamente care utilizeaza izolatoarele produse de ei (separatoare si cadre de sigurante pentru PTA) numai dupa ce ne fac dovada ca au identificat si eliminat cauza fiabilitatii scazute a izolatoarelor si dovedesc cu probe de anduranta ridicarea nivelului calitativ al izolatoarelor compozite produse de ei. Interdictia de a utiliza izolatoarele produse de acestia vizeaza si instalatii le tertilor care urmeaza sa fie racordate la RED mt a  Operator Distributie . Aceasta restricie va fi notificata proiectantilor, constructorilor si solicitantilor de  avize tehnice de racordare.

Masura se va aplica imediat oricarui producator atunci cand fiabilitatea produselor livrate  Operator Distributie  nu se mentine la nivelul declarat initial si/sau asteptat.

In exploatare atunci cand se intervine pentru inlocuirea izolatiei defecte se vor inlocui toate izolatoarele de sustinere cereamice de pe stalpul care are cel putin un izolator defect

3.4.1 Izolatoare de susţinere compozit (siliconice)

Izolatoarele de sustinere vor fi de tipul nestrapungibil si vor fi livrate cu doua tipuri de cape superioare: cap rotund si cu clema „C“ care asigura fixarea conductorului cu un surub care determina strangerea unui bac mobil.

Izolatoarele cu clema „C“ vor echipa legaturile de sustinere simpla in aliniament si/sau colt fiind utilizate inclusiv ca izolator de ocolire pectru legaturile de intindere in aliniament  la faza de mijloc. Izolatoarele cu cap rotund var fi utilizate in asociere cu izolatoarele cu clema „C“ la realizarea legaturilor duble de sustinere in aliniament si/sau colt. La cest tip de legaturi conductorul LEA va trece prin clema „C“ iar izolatorul cu cap rotund va fi utilizat pentru intarirea mecanica a legaturii de sustinere

Izolatoarele de sustinere vor echipa LEA mt construite cu conductoare neizolate si preizolate cu sectiuni de pana la 120 mmp inclusiv

3.4.2 Izolatoare de intindere compozit (siliconice)

Se utilizeaza pentru realizarea legaturilor se intindere sinpla sau dubla respectiv pentru realizarea legaturilor de sustinere (suspensie) pentru LEA cu coronament deformabil

In componenta lanturilor de intindere se va utiliza o clema care permite realizarea legaturii de intindere fara sectionarea conductorului. In acest mod in cazul LEA noi, modernizate sau reparate cu prin conductorului se reduc numarul de legaturi electrice de inadire in aliniament.

In cazul proiectelor tehnice proiectantul va mentiona in mod explicit realizarea unor tronsoane cat mai lungi de LEA fara sectionarea conductorului si va indica stalpii la care sunt permise executarea legaturilor de intindere cu sectionarea conductorului.

4 Elemente de comutare şi deconectare

În linii aeriene mt sunt amplasate pe stalpi elemente de comutatie şi/sau separare vizibila (intreruptoare si separatoare de sectionare, racord si derivatie), conform principiilor stabilite în acest document. Aceste echipamente sunt utilizate pentru modificarea configuratiei LEA mt, izolarea tronsoanelor defecte si/sau retrase din exploatare pentru lucrari astfel incat sa se reduca durata si numarul clientilor afectati de intreruperile programate si/sau accidentale.

Densitatea echipamentelor de comutatie amplasete in LEA influenteaza direct indicatorii de continuitate SAIFI si SAIDI si indirect consumul propriu tehnologic. Acesti indicatori determina in final eficienta exploatarii RED

4.1 Tipuri uzuale de echipamente de comutatie si separatie vizibila

În funcţie de curentul nominal şi puterea de rupere:

o Întrerupătoare, capabile să comute curenţi de scurtcircuit (reclosere).

o Separatoare de sarcină, capabile să comute curenţi nominali (conform indicatiei producătorului), pentru comutare frecventă.

o Separatoare, capabile să comute doar curent în gol cu putere max. a transformatorului 630 kVA.

Toate separatoarele utilizate in LEA mt vor fi de tipul STEPNo echipate cu cutite de forta si cutite de punere la pamant (clp) cu interblocaj reciproc al actionarii, actionate cu doua manete de actionare distincte. STEPNo va fi realizat cu 3 izolatoare pe faza (cate doua pentru sutinerea bornelor de racordare si de sarcina si unul pentru actionarea cutitului fix.

Separatoarele de derivatie si de racord vor fi orientate cu clp spre puntele de consum iar in cazul separatoarelor de sectionare clp va fi orientat spre zona cu probabilitate de defect mai mare.

In cazul separatoarelor de linie clp va fi orientat spre barele statiei de transformate la care este racordat circuitul respectiv astfel incat sa se poata realiza cu operativitate legarea la pamant a cablului de iesire din statie si/sau a celulei de linie din statia de transformare.

In solutie standard STEPNo se monteaza orizontal pe stalp dedicat atat in cazul separatoarelor motate la trecelea LEA/LES cat si a separatoarelor de sectionare, racord, derivatie si de PTA.

Atunci cand sunt constrangeri motivate de spatiu se permite amplasarea verticala a STEPNo pe stalpii PTA respectiv pe stalpii care asigura trecerea LEA/LES cu clp orientat spre transformator respectiv spre cutiile terminale ale LES

Stalpii LEA mt cu aparataj vor fi prevazuti cu prize de pamant dimensionate corespunzator functie de tipul de tratare a neutrului in statia de transformare

4.2 Principii de selectare şi amplasare a elementelor de comutare şi deconectare

La selectarea locului de amplasare echipamentelor elemente de comutatie si separare vizibila in LEA mt  trebuie tinut cont de urmatoarele cerinte:

o locul de amplasare trebuie să fie liber accesibil pentru angajaţii de deservire operativa (de ex. în afara terenurilor împrejmuite şi altfel inaccesibile),

o Separatoarele de sectionare limita tronsoane de ax de linie si ax de derivatie mt la lungimi de maxim 5 km. Aceste tronsoane se pot reduca in cazul zomelor cu probabilitate mare de defect sau cu densitate mare de posturi de transformare respectiv in cazul unor consumatori cu necesitati/pretentii deosebite de continuitate.

o În cazul racordurilor pentru posturile de transformare mt/jt individuale separatoarele de racord vor fi amplasate de regulă pe primul stalp al racordului, în amonte de  postul de transformare. Se va utiliza un separator tripolar de exterior tip STEPNo. În cazul racordurilor mt  mai lungi de 0.3 km, va fi amplasat conform condiţiilor locale un separator de post situat in imediata apropiere a amplasamentului PTA.

o În cazul în care racordul mt nu este în proprietatea distribuitorului, separatorul de racord se amplaseasă întotdeauna pe primul stalp al racordului.

o In cazul derivatiilor separatorul de derivatie va fi amplasat de regulă pe primul stalp al derivatiei.

4.3 Separatoare de sarcina  şi întrerupătoare automate telecomandate

Locurile de amplasare a acestor echipamante depinde de un numar mare de factori legati de topologia retelei, amplasarea geografica conditiile de comunicatii (semnal radio, GPS, existanta retelelor de fibra optica) densitatea posturilor de transformare, incarcarea LEA, pretentiile de continuitate ale consumatorilor, probabilitatea de defect, tipul de informatii legat de marimile electrice disponibile pentru transmitere la distanta, etc

Ansamblul echipamantelor telecomandate montate in RED mt (LEA si LES) constituie sistemul de automatizarea distributiei (SAD) al  Operator Distributie

Decizia de amplasare a echipamentelor telecomandate trebuie sa urmareasca imbunatatirea performantei RED atat din punct de vedere al indicatorilor de constinuitate cat si din pdv al eficientei economice a exploatarii RED

SAD trebuie sa asigure:

o izolarea tronsoanelor de ax si a derivatiilor cu probabilitate ridicata de defect

o in cazul oraselor mici alimentate din doua surse comutarea de pe sursa de baza pe alimentarea de rezerva

o realimentarea numarului maxim de consumatori prin reconfigurarea RED mt valorificand flexibilitatea RED.

o reducerea necesitatii deplasarii echipelor de interventie pentru efectuarea manevrelor manuale

o informatii despre tipul de defect si localizarea acestuia

4.3.1 Separator de sarcina telecomandat

Separatorul de sarcina telecomandat  este un echipament de comutatie comnadat prin telecomanda capabil sa intrerupa si sa restabileasca curentii de sarcina nominali. Traductorii de curent si tensiune asociati acestui echipament permit masurarea parametrilor energiei electrice si transmiterea lor la dispecer. Intre acesti parametrii sunt accesibile informatii despre valoarea curentului de sarcina si despre trecerea curentului de scurtcircuit date foarte importante in exploatarea LEA si pentru identificarea si izolarea tronsoanelor defecte.

Separatoarele telecomandate se amplaseaza:

o in axul avand rolul sectionarii LEA in mai multe tronsoane.

o la începutul derivatiilor radiale si respectiv in axul derivatiilor lungi.

o ca separator de bucla intre LEA.

4.3.2 Intreruptoare telecomandate (recloser)

Recloserul este capabil să întrerupă şi să comute în mod repetat curenţi de scurtcircuit cu posibilitatea funcţiilor de protectie, semnalizare şi automatizare.

Recloserele se amplasaseaza:

o la inceputul derivatiilor lungi si/sau cu probabilitate ridicata de defect in scopul reducerii numarului de intreruperi ale consumatorilor situati in amonte de recloser

o in axul LEA mt inaintea tronsoanelor cu probabilitate mare de defect

o ca intrerupator de bucla in cazul in care se doreste protejarea consumatorilor situati pe LEA mt care preia consumatori suplimentari prin inchiderea recloserului de bucla

Recloserele pot avea activate functiile de reanclansare automata rapida (RAR) intr-unul sau in mai multe cicluri succesive cu diferite pauze de RAR.

Numarul recloserelor inseriate pe calea de curent care pot lucra selectiv este limitat la maxim 2 (trei cu intreruptotul din statie). Amplasarea a mai mult de 2 reclosere inseriate pe calea de curent poate fi justificata prin necesitati de manevra care pot impune, in anumite configuratii, necesitatea unei puteri de rupere superioare celei unui separator de sarcina. In acest caz prin telecomanda vor fi activate/inhibate protectiile astfel incat sa existe doar 2 reclosere pe calea de curent cu protectiile activate

4.3.3 Întrerupător telecomandat  „inteligent“

Recloserele tot fi setate sa lucreze coordonat, automat (fara interventia factorului uman) cu separatoare de sarcina telecomandate situate in aval astfel incat in perioada in care recloserul este declansat acesta sa comande deschiderea ultimului separator telecomandat care a fost parcurs de curentul de defect astfel incat al reconectarea recloserului tronsonul de LEA defect sa fi fost izolat

4.4 Alte principii pentru selectarea tipurilor de elemente de comutare şi deconectare şi amplasarea lor.

Este permisa utilizarea separatoarelor tripolare telecomandate cu stingerea arcului in aer. Deoarece utilizarea acestora in instalatiile CEZ Distribuite este la inceput va fi monitorizata atent comportarea lor in exploatare astfel incat sa se confirme posibilitatea extinderii utilizarii lor.

In zonele de munte si/sau in zonele de retea cu in care se prognozeaza manevrarea cu frecventa sporita vor fi preferate separatoare de sarcina capsulate.

Pe schemele monofilare ale vor fi evidentiate locurile de montare a transformatoarelor de tensiune (TT). De regula acestea vor fi montate in amonte de bornele care la schema normala sunt borne de retea. Cunoasterea locului de montare a TT in raport cu echipamentul telecomandat, si chiar a fazelor pe care sunt amplasate TT constituie informatii foarte importante in analiza unor avarii.

Dispecerul va urmari limitarea abaterilor de la schema normala care au ca efect functionarea echipamentului telecomandat numai pe baterie fara posibilitate de reincarcare din TT 20/0.1 kV care asigura „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat. In cazuri justificate treapta de dispecer cu autoritate de decizie poate dispune schimbarea punctului de racordare a TT astfel incat sa se asigure maximizarea duratei de asigurare a „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat din acest TT. In cazuri deosebite se poate analiza montarea TT 20/0.1 kV de „servicii interne“ pe ambele parti ale echipamentului telecomandat astfel incat sa se elimine conditionarile de reconfigurare ale RED discutate in acest paragraf.

In cazul retelelor cu neutrul legat la pamant prin rezistenta, protectiile recloserelor montate respectiv modulele voltmetrice de semnalizare a disparitiei tensiunii primare vor fi desensibilizate la scaderea temporara de tensiune asociata scurtcircuitelor monofazate care se simte pe toate circuitele racordate la bara statiei 110/mt care alimenteaza circuitul pe care este scurtcircuitul mentionat mai sus.

Pentru execuatrea setarilor protectie si/sau lucarilor de revizie/repararie ale echipamamntului de teleconunicatii (RTU) este necesara montarea unei platforme metalice cu balustrada montata la o inaltime corespunzatoare care sa permita lucrul la cutia cu circuite secundare a echipamentului de comutatie telecomandat cu circuitele primare aflate sub tensiune.

Toate echipamentele de comutatie integrate in SAD vor fi prevazute cu posibilitate de setare locala a actionarii electrice si respectiv cu posibilitate de actionare locala manuala (cel putin o manevra de deschidere)

Intreruptoarele telecomandate si separatoarele de sarcina capsulate vor fi incadrate intre separatoare tripoalare de exterior SPEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor cu posibilitati de alimentare de la doua capete respectiv vor avea montat in amonte un STEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor radiale. Exceptie de la aceasta cerinta pot face tronsoanele scurte de LEA care includ 1-2 posturi de transformare cu pretentii scazute de continuitate si care pot fi retrase din exploatare odata cu separatotul/intreruptorul telecomandat pentru lucrarile de mentenenta preventiva/corective care pot fi efectuate la acestea

Ori de cate ori este posibil se va apela la racordarea echipamentelor telecomandate la rerelele de fibra optica.

La stabilirea caii de comunicatie intre dispecer si echipamentele telecomandate se va face si o analiza a sensibilitatii acestor cai de comunicatei la efectele disparitiei tensiunii in RED mt asupra unuia sau mai multor echipamante teleconandate promovand lucrarile necesare reducere a acestei sensibilitati si de alegere a solutiei cu imunitatea cea mai ridicata la disparitia tensiunii din RED mt.

5 protecţieA LEA mt împotriva supratensiunilor atmosferice

Liniile aeriene mt în reţele de distribuţie sunt expuse acţiunilor nefavorabile ale descarcarilor electrice care determina inducerea unor supratensiuni atmosferice (STA) in RED care se manifesta prin:

o declansari repetate ale circuitelor RED

o suprasolicitarea si uzura izolatiei RED si chiar distrugeri de echipamente ale RED

o reducerea duretei de viata a echipamentului electric al RED

o uzura receptoarelor electrice racordate la RED

Aceste efecte justifica preocuparile pentru promovarea unor solutii tehnice de protectie impotriva STA. In LEA mt masura tehnica de baza de protectie impotriva STA o constituie amplasarea descarcatoarelor care in principal sunt de doua tipuri: descarcatoare cu coarne si descarcatoare cu oxiz de zinc.


Descarcatoarele pentru protectia LEA mt la STA de regula in urmatoarele tipuri de locatii:

o pe ambele parti ale echipamentelor telecomandate,

o la trecerea LEA/LES,

o pe bornete mt ale postrurilor de transformare aeriene (PTA),

o in locurile unde se schimba parametrii conductorulul LEA (schimbari de sectiune, jonctiuni conductoare neizolate cu conductoare preizolate,

o din loc in loc pe traseul LEA in zone cu activitate keraunica ridicata.

Masurile de protectie a RED mt la STA sunt sustinute de masurile de protectie la STA care se iau in RED 110 kV si respectiv in RED 0.4 kV si chiar de masurile de protectie la STA a instalatiilor electrice de utilizare a energieie electrice.

5.1 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare neizolate

Având în vedere cheltuielile mari în raport cu eficienţa protecţiei reţelele aeriene mt cu conductoare neizolate de regula nu se protejează prin amplasarea elementelor de protecţie in axul LEA. În cazul impactului direct de trăsnet în conductoare sau în construcţii legate la pământ supratensiunea se reduce prin conturnarea izolatiei şi astfel se limitează extinderea undei de supratensiune.

Caile de curent pentru descarcarea la pamant a curenţilor de impuls de trăsnet sunt constituite din corpul stalpilor de oţel, de armatura stalpilor de beton care constituie priza de pamant naturala a acestora si de prizele de pamant artificiale montate in axul LEA mt pe racordurile si derivatiile mt. In cazul LEA mt pe stâlpi de lemn trebuie legate la pământ consolele pe stâlpi la fiecare 1000 m de linie.

In zone cu activitate keraunica ridicata se pot amplasa protectii la STA in axul LEA mt. Distanta dintre doua seturi de descarcatoare succesive va fi stabilita prin proiectul tehnic al LEA mt.

5.2 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare preizolate

La conductoare preizolate prin descărcarea supratensiunii la pământ se deteriorează izolaţia şi acest loc devine în continuare sursa de noi incidente. Datorida fixarii piciorului de arc pe conductorul preizolat doar in puncul in care este strapunsa izolatiea exista pericolul sectionarii conductorului De aceea este necesar ca la aceste linii să se amplaseze elemente de protecţie avand in vedere următoarele cazuri:

o in situatia in care se solicită/este necesara o siguranţă mai mare a liniilor.

o in locuri expuse cu posibilitate ridicată de apariţie a supratensiunilor atmosferice.

o la începutul şi capătul liniilor cu conductoare izolate, la stâlpi cu linii deviate.

Pentru protecţia conductoarelor izolate se utilizează cu precădere eclatoare cu coarne cu descacare in aer . Aceste eclatoare se montează la in dreptul izolatoarelor LEA mt. Un corn al eclatorului este amplasat cu o clema cu dinti pe conductor şi altul pe o construcţie independentă, fixată pe consolă, al o distanţă suficientă de la izolatorul LEA. Nu este admisibil să se utilizeze ca eclator direct construcţia de susţinere (consolă). Eclatorul poate fi creat pe izolatoare sutinere si/sau de intindere. Deoarece mentinerea distanţei dintre varfurile coarnelor descarcatoarelor este importanta pentru buna funtionare a descarcatorului nu este permis să se utilizeze coarnele eclatorului pentru conecatrea garniturilor mobile de scurtcircuitoare.

Un alt elemente de protecţie permis sunt descarcatoarele cu oxin de Zn. Având în vedere preţul mai mare este recomandabil să se utilizeze descarcatoare cu axid de Zn pentru protecţie directă a conductoarelor preizolate doar în cazuri justificate.

5.3 Protectia la STA a posturilor de transformare pe stălp şi în cabina de zid

Posturile de transformare aeriene (PTA) se protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate în cadrul de siguranţe FEN.

Posturile de transformare în cabina de zid (PTCZ) cu racordare aeriana la LEA MTse protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate in exteriorul PTCZ in apropierea izolatoarelor de trecere interior-exterior.

In cazuri motivate de caracteristicile keraunice ale zonei se poate prevedea montarea unor seturi suplimentare de descarcatoare la primul stalp al racordului LEA mt inainte de posturile de transformare. Aceasta ve permite devierea părţii  principale a undei de supratensiune eventuale după impactul apropiat al trăsnetului în pământ. Această măsură de suport va fi utilizată întotdeauna la linii pe stâlpi de lemn, unde consolele vor fi legate la pământ prin legare de pământ artificială – bandă cu lungime de 20 m sau altă priză de pământ echivalentă.

5.4 Protectia la STA la trecerea liniilor aeriene în cablu

La trecere din linii aeriene cablul se protejează întotdeauna cu descarcatoarele de supratensiune cu curent de descărcare nominal de minim 10 kA. Excepţie sunt doar sectoare de cabluri scurte inserate în linii aeriene, unde se va proteja ambele capete ale cablului.

Descarcatoarel vor fi amplasate pe punctul de susţinere direct la manşonul terminal al cablului, unde se vor termina de asemenea conductoarele liniilor aeriene.

5.5 Protectia la STA a echipamentelor de comutatie si separatie vizibila montate pe LEA mt

Se vor proteja cu descarcatoare de supratensiune cu curent de descărcare nominal de min 10 kA echipamentele, la care există pericolul de defectare în cazul supratensiunii atmosferice. La întrerupătoarele şi separatoarele telecomandate de la distanţă se amplasează descarcatoare de supratensiune pe ambele părţi ale echipamentelor.

6 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea mt

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

7 racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o noua sarcina maxima a LEA mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o sectiunea cailor de curent pe LEA mt in amonte de puntul de racordare

o mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al LEA mt sub limita de 5%

o mentinerea rezervei de capacitate de distributie a LEA mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte LEA mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din LEA mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul LEA mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

o largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la LEA mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord. In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

LES jt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002   

1           Generalitati

Prin reţeaua de distributie 0.4 kV in cablu (LES jt) se înţelege ansamblul constituit din conductoarele 0.4 kV de constructie speciala (cabluri) pozate subteran si firidele de conexiuni cu ajutorul carora se asigura interconectarea a doua sau mai multe tronsoane de cablu si se racordeaza bransamentele/coloanele spre blocurile de masura si protectie monofazate/trifazate (BMP M/T) din care se alimenteaza cu energie electrica instalatiile interioare ale clientilor.

Cablurile se pozeaza in santuri sapate in pamant, intr-un strat de nisip cu rol de protectie. Dupa pozarea cablului se astupa santul cu pamant interpunandu-se o folie de plastic, de avertizare, pentru prevenirea deteriorarii cablurilor in cazul unor sapaturi ulterioare pe traseul cablurilor. In portiunile speciale de traseu se asigura  protecţia mecanică a cablurilor prin introducerea lor in tuburi de protectie si alte masuri speciale de protectie.

Reţele de distrinutie in cablu sunt folosite cu precădere în oraşe dar şi in mediul rural atunci cand trebuie alimentate aceleasi categorii de consumatori si/sau RED jt are aceleasi contrangeri externe :

·        alimentarea cu energie electrica a blocurilor de locuinte si/sau a zonelor rezidentiale cu densitate mare.

·        alimentarea cu ee a unor consumatori concentrati cu  puteri mai mari decat cele care pot si distribuite prin circuite aeriene.

·        alimentarea separata direct din cutiile/tablourile generale de distributie a unor circuite jt la care punctele de delimitare a gestiunii sunt la papucii cablurilor la de la postul de transformare

·        in toate cazurile in care distributia energiei electrice prin circuite  LEA nu poate fi folosita datorita capacitatii de distributie limitata sau nu este  avantajos din punct de vedere economic sa se construiasca LEA.

·        in toate cazurile in care din ratiuni legate de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de comunicatii constructii si/sau proprietati nu se pot utiliza circuite LEA

·        distributia energiei electrice prin retele subterane poate fi impusa si de ratiuni de poluare si/sau de integrare in cadrul urbanistic al zonelor vizate de traseele retelelor de distributie jt

Posturile de transformare pot alimenta in acelasi timp atat circuite LEA cat si circuite LES corelat cu factorii urbanistici, de mediu, conditiile de exploatare, marimea puterilor absorbite de consumatori, distributia geografica a consumatorilor in zona postului de transformare si tipul de consum care trebuie alimentat.

Reţeaua de cablu de JT începe cu ieşirea din postul de transformare şi se termină în:

·        firide de conexiuni cu LEA

·        cleme de racordare directa la LEA

·        firide de distributie a iluminatului public montate la baza stalpilor de iluminat public

·        firide de distributie stradala la care se racordeaza bransamentele clientilor

·        blocuri de masura si protectie BMP T/M

·        tablouri generale de distributie de alimentare cu energie electrica la care ne delimitam cu instalatiile interioare ale imobileleor/halelor/spatiilor de productie ale clientilor

Retelele electrice jt subterane pot coexista cu circuitele LES de medie tensiune (mt) si/sau se pot realiza (poza) simultan cu retelele LES mt.

Proiectarea lucrarilor in LES jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 si din caietul de sarcini cadru din anexa 2, pesonalizate pentru lucrare prin: datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

La proiectarea LES jt se va tine cont de optiunile  Operator Distributie  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LES jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o       cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o       conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o       cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LES jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LES jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a LES jt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2           TIPURI DE REŢELE ÎN CABLU DE jT DIN PUNCT DE VEDERE AL EXLPOATĂRII (FUNCŢIONĂRII)

Intro retea jt in cablu intalnim urmatoarele tipuri de tronsoane:

·        axul circuitului care asigura distributia enerciei electrice de la punctul de racordare al LES si pana la cel mai indepartat punct de consum/firida de distributie

·        derivatii radiale

·        bucle cu alte circuite LES

·        bransamente

Derivaţiile sunt de regulă părţi ale reţelei cu secţiune mai mică decât la liniile principale şi sunt folositoare pentru alimentarea cu energie electrică pentru câţiva consumatori.

Branşamentele sunt părţile terminale ale liniei în cablu de JT cu cea mai mică secţiune şi servesc la racordarea unui consumator respectiv a unui loc de consum. Branşamentul este de regulă terminat în în dulapul de racordare


Din punct de vedere al topologiei retelei LES jt putem avea urmatoarele configuratii principale:

·        circuite LES radiale

·        circuite LES care pot fi alimentate de la doua capete cu/fara firide de distributie montate in axul circuitului. Aceste circuite pot fi dimensionate si pentru rezervarea reciproca a barelor posturilor de transformare.

·        circuite LES care pot fi alimentate de la 3 sau mai multe capete

In instalatiile  Operator Distributie  utilizarea „derivatiilor in T“ nu se recomada datorita dificultatilor de depistarea tronasoanelor defecte. In zonele unde s-au realizat acest tip de conexiuni se vor desfiinta cu ocazia primelor lucrari de modernizare si/sau de reparatii.

Circuitele LES care au posibilitati de buclare vor functiona la schema normala radiale.

Alimentarea simultana de la doua capete a unui circuit LES va fi permisa pe durate limitate de timp. Alimentarea simultana de la 3 sau mai multe capete a circuitelor LES jt este interzisa.

Circuitele LES jt cu posibilitati de buclare vor fi fazate. Se atrage atentia asupra defazajelor care pot exista datorita transformatoarelor cu grupe de conexiuni diferite din care se alimenteaza tronsoanele de cablu care se bucleaza

Buclarea circuitelor LES jt este impusa din ratiuni de crestere a gradului de continuitate in caz de defecte si/sau lucrari programate. La proiectarea unor retele LES jt buclate se va tine cont de:

·        starea tehnica a circuitelor LES in situatia in care exista tronsoane vechi de cablu cu stare tehnica precara si care nu pot fi modernizate in etapa respectiva

·        nivelul de continuitate contractat cu/asteptat de clienti

·        frecventa lucrarilor programate/accidentale in zona respectiva de retea

·        posibilitatile de asigurare a protectiei circuitelor LES pe toate configuratiile posibile corelat cu sectiunea, lungimea si inacarcarea circuitelor.

·        posibilitatile de asigurare a incadrarii caderii de tensiune la capetele circuitelor LES pe toate configuratiile posibile.

In documentatii, in cazul retelelor buclate se vor face analize compleze de incarcare, caderi de tensiune si asigurarea protectiei circuitelor in toate configuratiile posibile in care poate functiona zona de retea jt care se bucleaza.

3           Tipuri constructive de cabluri utilizate in retelele LES jt ale  Operator Distributie

Clasificarea cablurilor uzuale utilizate in cadrul  Operator Distributie  dupa:

  • modului de de realizare a   învelişului de protecţie mecanică a cablului:
    • cu armatura din banda de OL si manta de protectie din PVC
    • dupa solutia de izolare a conductoarelor cablului jt:
    • cu izolatie şi înveliş din PVC
  • dupa materialul din care este realizat conductorul cabului
    • cabluri din  Al
    • cabluri din Cu în cazuri justificate

·              dupa numarul de conductoare ale cablului

o       cu 2 conductoare

o       cu 3 conductoare

o       cu 4 conductoare (de sectiune egala sau cu nulul cu sectiune redusa)

o       cu 5 conductoare

·        dupa modul de pozare reciproca a conductoarelor

o       cabluri coaxiale (exista cel putin un conductor care dispus circular in jurul celorlalte

o       conductoare dispuse alaturat in sectiunea cablului

·        dupa forma conductorului

o       conductoare multifilare

o       conductoare masive rotunde

o       conductoare masive cu sectiunea „sector de cerc“

Alegerea tipului de cablu utilizat in reţelele LES jt se face in urma unor analize tehnico economice în conformitate cu standardele  Operator Distributie .

 

·        Firide de distributie si canale de cabluri

Firidele/cutiile/tablourile de disitributie sunt incinte realizate cu gradul necesar de protectie impotriva patrunderii apei, corpurilor straine si animalelor care se pot incuia si care adapostesc punctele de conexiuni ale capetelor de cablui, protectie si/sau de masura.

Exista o gama destul de larga de criterii de  clasificare. Putem avea:

·        firide de interior si de exterior,

·        firide realizate din metal sau policarbonat

·        firide incastrate in zidarie

·        firide pozate aparent pe zidarie

·        firide cu fundatie proprie

·        firide amplasate pe socluri de beton

·        firide amplasate pe stelaje metalice dadicate

·        firide radiale cu unul sau mai multe circuite de linie (de racordare a bransamentelor)

·        firide cu 2 sau mai multe circuite de retea (buclare) si cu/fara bransamente

Circuitele de consum (bransamentele) pot avea masura in montaj direct/semidirect amplasata in firida de distributie de retea sau la capatul dinspre consumator intrun BMP M/T sau in cazzul unor instalatii mai vechi direct in tabloul de distributie al imobilului/spatiului de productie al consumatorilor (aceasta solutie nu se mai accepta pentru insatalatiile noi sau modernizate)

Instalatiile noi se realizeaza cu masura amplasata la posturile de transformare, in firidele de distributie de retea, in FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) si/sau in BMP M/T pozate individual de regula la limita de proprietate.

Ca si in cazul LEA jt putem avea grupuri de BMP M/T –uri sau firide de distributie care integreaza functiile a mai multor BMP M/T-uri in mai multe variante constructive

In cladiri cablurile pot fi amplasate canale si puturi de cabluri sau pot fi pozate pe tencuiala direct sau in canalet special dimensionat din material plastic sau metal. Putem avea de asemene rastele matelice cu/fara capace

Racordarea cablurilor de forta si de bransamente în firidele de conexiuni  se face:

·        cu surub in cazurile in care cablurile au montati papuci speciali pentru racordare

·        directă, fara papuci, utilizand o gama variata de cleme in „v“,

Cablurile de distributia energiei electrice se racordeaza utilizand cleme/suruburi dedicare pentru fiecare conductor al cablului. Se interzice conectarea conductoarelor mai multor cabluri pe acelasi surub clema atat pentru conductoarele de faza cat si pentru conductoarele de nul de protectie si a celor de nul de lucru.

 

4           Mansoane

In instalatiile  Operator Distributie  se utilizeaza mansoane  termocontractibile cu mărimi 6 – 35, 35 – 95, 70 – 150 şi 95 – 240 mm2  fără conjuctor (unificator). Pentru legatura electrica a conductoarelor  se foloseşte o piesa de conexiune tubulara la care fixarea capetelor de cablu se face prin presare sau prin surub  .

 

5           Protectia reţelelor în cablu de jt la curenti de defect si suprasarcina

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice) este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionare LES jt care are o influenta determinanta in limitarea lungimii circuitelor☺
  • Protectia trebuie să garanteze, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit. 
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distributie interioare de la clienti
  • Protectia cablurilor va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Elemente de protectie a LES sunt amplasate în cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare si in firidele de conexiuni
  • Protectia cablurilor va fi stabilita tinand seama si de posibilitatile de buclare cand incarcarile cablurilor pe anumite tronsoane pot creste semnificativ si in aceste cazuri prevaleaza criteriul de sensibilitate la curentii de defect la extremitatile retelei jt ( care poate fi integral in cablu sau mixta LEA/LES)
  • Protectia poate fi asigurata prin sigurante MPR si/sau cu intreruptoare conditia principala de alegere fiind criteriul de sensibilitate la defect coroborat cu necesitatea de a permite utilizarea intr-un grad cat mi mare a capacitatii de distributie a cablului.
  • Protectia circuitelor LES jt trebuie sa asigura si o cat mai buna selectivitate. Acest criteriu necesita o analiza speciala deoarece in cazul retelelor electrice de distributie publica de regula pe calea de curent sunt inseriate mai multe puncte/firide de conexiuni in care s-ar putea amplasa protectii. Daca tinem cont de faptul ca intre doua protectii succesive trebuie sa existe o diferenta de cel putin o treapta de regalj (caz in care selectivitatea trebuie demonstarata pe baza curbelor de ardere/declansare) si/sau de posibilitatile de buclare rezulta ca numarul treptelor succesive in care se poate realiza selectivitatea este limitat. Proiectantul va alege, din considerente de selectivitate, punctele de conexiuni existente pe un cablu in care va amplasa  protectii. In celelalte puncte de conexiuni din ax si/sau dervatii dispunand fie legarea cablurilor direct la bare fie utilizarea unor cutite pentru asigurarea separarii vizibile. Din ratiuni de evitare a costurilor neperformante se interzice utilizarea sigurantelor/intreruptoarelor in axul si pe derivatiile LES daca nu se pot asigura crideriile cumulate de sensibililate si de selectivitate la curentul de defect in aceste cazuri vor fi utilizate numai cutite speciale care sa permita realizarea separatiilor vizibile necesare exploatarii/repararii LES

 

6           protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LES jt in cadrul  Operator Distributie  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare la care bara de nul din cutia de distributie este izolata fata de priza de pamant a postului de transformare. Prima legatura la pamant a unui circuit LES jt se realizeaza de regula la prima cutie de conexiuni montata pe cablu. In cazurile de racordare LEA la barele posturilor de transformare printr-un tronson de cablu prima legatura la pamant se realizeaza la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare respectiv.
  • Nulul LES se leaga la pamant la toate cutiile de conexiuni montate pe cablu utilizand atat prize de pamant naturale disponibile in zona de amplasarea cutiei de conexiuni cat si prize de pamant artificiale dimensionate corespunzator
  • Sistemul de legare la pamant a LES jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LES jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul cutiilor de distributie si al conductoarelor intrate in contact cu pamantul pe traseul cablului valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este constituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  •  Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza urmatoarelor reglementari nationale : SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice), 1 RE-Ip 30/90
  • rezistente echivalente ale pp ale unui circuit LES va trebui sa fie sub 4 ohmi.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.

 

7           REGULI PENTRU DIMENSIONAREA REŢELLOR ÎN CABLU JT

  • Criteriul principal de dimensionare al LES il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LES la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LES se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 95 mmp .
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase conform SR HD 60364-4-41:2007-„Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice“ contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor omogene LES pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea circuitelor mixte care au in ax si/sau pe derivatii tonsoane succesive LES/LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LES/LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LES jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Din considrente de reducerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.


8           racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LES jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LES jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LES jt.

o       incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LES jt

o       incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt

o       mentinerea CPT in limita a maxim 12%

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LES jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o       majorari de sectiune

o       multiplicari de circuite

o       noi injectii din RED mt

o       amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o       marirea numarului de circuite in cutiile/firidele de distributie pt racordarea noilor consumatori. Se interzice explicit utilizarea pentru racordarea noilor consumatori a punctelor de conexiuni care nu mai au libere circuite pentru racordarea noilor cabluri. Frin fisa de solutie si prin avizul tehnic de racordare se vor prevedea masurile tehnice necesare de marire a numarului de circuire si/sau se vor identifica alte puncte de conexiuni. Neconformitatile constatate in instalatii sunt in responsabilitatea semnatarului ultimei fise de solutie care se refera la punctul respectiv de conexiuni.

Se va preveni racordarea la circuitele LES jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o       selectivitatea in raport cu protectia LES jt din amonte

o       sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o       conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

o       protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj si/sau sa se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Pentru asigurarea conditiei de sensibilitate a protectia montata in BMP M/T la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului se vor prevedea:

o       protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o       protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  Operator Distributie  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o       numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o       prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o       limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o       asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o       valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o       evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o       limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o       limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o       reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o       montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o       amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT

o       constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o       accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o       BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 9 Consolidarea patrimoniala a LES jt).

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se va un grup de BMP integrate intr-un FDCP  dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

9           cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A leS JT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

·       certificatul de urbanism,

·       toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,

·       toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,

·       toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc

·       toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate

·       toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).

·       planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Pe traseele de cabluri noi trebuie să fie facute masuratori topometrice de localizare, înainte de astupare,  in vederea constituirii bazelor de date electronice care sa permita trasarea exacta a cablurilor pe harti de lucru digitizate. La selectarea funizorului extern de montaj trebuie acordată prirotate furnizorilor, cate care sunt capabili să predea datele despre traseul cablului în formă numerică printr-un mijloc potrivit (dischetă, CD) în forma compatibilă cu sistemul geoinformaţional recunoscut de Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara: STEREO 70, pentru gestionarea şi mentenaţa reţelei de cabluri de distribuţie a  Operator Distributie .

Acolo unde servitutie induse de existenta LES nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

10       Obiectivele investitionale pentru LES jt noi si/sau modernizate

10.1            Reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate 

b        reabilitarea fundatiile/soclurilor cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

c        reparatea inlocuirea cutiilor/firidelor de distributie deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

10.2            Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8 % tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g  modernizarea echipamentului PT

h  sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

10.3  Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

j      asigurarea sensibilitatii  protectiei LES jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

k      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

l       se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

m      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

10.4  Parametrii limita solicitati.

m     DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 3%.

n      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS SR HD 60364-4-41:2007.

u      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

v          CPT in situatia proiectata maxim 12%

LEA jt performante: cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 GENERALITATI

Retelele (liniile) electrice aeriene (LEA jt) 0.4 kV constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi si cleme prin care energia electrica este preluata din posturile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  OD .

Din pdv constructiv exista urmatoarele categorii de LEA 0.4 kV aflate in exploarare:

1. pe stalpi de lemn cu conductoare neizolate

2. pe stalpi de beton cu conductoare neizolate

3. pe stalpi de beton cu conductoare TYIR

4. mixte atat din pdv al stalpilor (beton si lemn) cat si din pdv al conductoarelor (conductor neizolat si conductor TYIR)

5. pe stalpi de lemn cu conductoare TYIR ( astfel de linii noi, omogene constructiv sunt totusi in volum limitat constituind exceptii)

In prezent predomina LEA din categoria 2 si este in crestere volumul de LEA din actegoria 3. Volumul de LEA omogene constructiv din categoria 1 este in scadere pronuntata. In general volumul de stalpi de lemn cu vechime de peste 20 de ani este redus nemai constituind obiectul unor actiuni dedicate schimbarii stalpilor de lemn. Aceste tronsoane de LEA pe stalpi de lemn vechi se modernizeaza odata cu intrega retea a unui post de transformare.

Noi reţele aeriene jt se construiesc atat in mediul rural cat si in cel urban ori de cate ori analiza tehnico economica impune aceasta solutie tehnica. De regula LEA jt se preteaza:

· in mediu rural unde predomina consumatorii casnici cu gospodarii individuale si mici agenti economici si consumatori sociali (scoli, primarii etc)

· In mediu urban in zonele rezidentiale cu structura de consum asemanatoare zonelor rurale

· În cazurile, în care  pozarea cablurilor subterane presupune mari dificultăţi tehnice şi si costuri foarte mari

LEA jt costituie si suportul pentru retelele aeriene de teleconunicatii si televiziune in cablu. De regula aceste retele apartin altor agenti economici care au contracte de inchiriere a stalpilor.

Proiectarea lucrarilor in LEA jt se va face utilizand cerintele din tema cadru din anexa 1 pesonalizate pentru lucrare prin datele de inventar, datele care descriu topologia retelei si volumul de instalatii, rezultatele masuratorilor se sarcina si tensiune, schema monofilara precum si elementele particulare care descriu deficientele care justifica necesitatea promovarii lucrarii

Pentru achizitia serviciului de proiectare se va utiliza tema de proiectare cadru din anexa 1 personalizata pentru lucrare si caietul de sarcini cadru din anexa 2

La proiectarea Ljt se va tine cont de optiunile  OD  cuprinse in prezentul document care standardieaza la nivelul companiei elementele principale care definesc/compun LEA jt in scopul asigurarii prestarerii serviciului de distribute la nivelul exigentelor de calitate impuse de ANRE (ordinul 28/2007) in conditii de profitabilitate economica cu respectarea :

o cerintelor legale de electrosecuritate (STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice)

o conditiilor de coexistenta cu proprietatile, imobilele si retelele si dotarile edilitare

o cerintelor legale de prevenire si de aparare impotriva incendiilor

In raport cu normativele tehnice de constructia LEA jt si a bransamentelor electrice preleveaza prevederile prezentei politici tehnice ori de cate ori se asigura performante superioare ale LEA jt si conditii mai bune de profitabilitate a exploatarii LEA jt

In proiecte se vor inlude toate caietele de sarcini si fisele tehnice referite in politica de constructie a Ljt care prin standardizare asigura pe langa obtinerea unor foarte bune performante tehnice si un important efect de scara care genereaza avantaje economice suplimentare la achizitie.

2 TiPuri de reţele aeriene jt din punct de vedere al conductoarelor folosite

Conform acestui punct de vedere împărţim reţelele în:

· Reţele aeriene cu conductoare izolate torsadate

· Reţele aeriene jt cu conductoare neizolate

Noi reţele aeriene cu conductoare neizolate nu se vor mai construi. Conductoare neizolate se pot utiliza doar in cazul unor reparaţii punctuale a LEA existente cu conductoare neizolate nemodernizate .

Bransamentele aeriene  monofazate se construiesc cu conductoare coaxiale iar bransamentele aeriene trifazate se construiesc cu conductoare torsadate.

3 Topologia LEA jt

In structura LEA jt identificam:

  • axul circuitelor
  • derivatii
  • branşamente

Axul circuitului LEA jt se racordeaza la barele posturilor de transformare si asigura distributia energiei electrice catre cel mai indepartat puct de consum racordat la circuitul respectiv.

Derivatiile asigura alimentarea unor grupuri de consumatori situati pe strazi si alei adiacente traseului axului LEA jt Derivatiile pot avea sectiuni mai mici decat sectiunea axului daca acest lucru rezulta din dimensionarea LEA si din analiza tehnico economica facuta in cazul documentatiei tehnice. Exista situatii cand LEA jt omogena din pdv al sectiunilor utilizate la ax si la derivatii datorate efectului de scara al comenzii coroborate cu parametii tehnico economici asociati sa fie mai avantajoase decat LEA jt neomogene din pdv al sectiunilor utilizate la constructia axului si a derivatiilor.

Branşamentele sunt părţi finale ale liniilor jt cu secţiunea cea mai mică, care servesc pentru conectarea unui consumator. Branşamentul se termină de regulă într-un Bloc de Masura si Protectie Monofazat sau Trifazat (BMPM, BMPT).

Bransamentele vechi s-au realizat fara BMP utilizandu-se firide de bransament (metalice si/sau din ebonita) pentru amplasarea sigurantelor pentru protectia bransamentelor iar montarea contorului, in aceste cazuri, se face in tabloul general de distributie al imobilului situat in interiorul imobilelor alimentate cu energie electrica. Portiunea de bransament situata intre firida de bransament si contor se numeste coloana si este pozata de regula in tub ingropat subtencuiala in peretii imobilului apartinand clientului. Bransamentul, realizat in aceasta solutie, inclusiv coloana este in gestiunea  OD .

Din pdv al numarului si tipul circuitelor existente pe aceeasi stalpi putem avea:

· LEA jt simplu circuit

· LEA jt dublu circuit

· LEA jt cu circuite multiple (de regula in zona de racordare la posturile de transformare si/sau pe tronsoane de lungime mai redusa)

· Fiecare din categoriile de mai sus pot fi realizate pe stalpi comuni cu LEA mt

De regula LEA jt se realizeaza in configuratie radiala. Totusi nu sunt excluse in unele cazuri particulare de posturi de transformare apropiate sa se asigura rezervarea reciproca a barelor jt prin circuite LEA jt care pot fi alimentate de la doua capete.

Exista in exploatare circuite de iluminat public care in cazul unor LEA jt invecinate, radiale au puncte de aprindere comandate in cascada. In acest caz exista cate un conductor de iluminat public cu capete in doua posturi distincte.

Retelele noi si cele modernizate se vor realiza in configuratie radiala cu puncte de aprindere a iluminatului public a caror comanda locala se poate seta intrunul din urmatoarele moduri: prin ceas, fotocelula sau manual

4 BRANŞAMENTE AERIENE JT

4.1 Specificaţiile branşamentului

Branşamentul electric se realizeaza in solutia stabilita in avizul tehnic de racordare (ATR) respectand principiile stabilita prin prezenta politica tehnica. Expoatarea bransamentului trebuie facuta in conformitate cu instructiunile tehnice de utilizare puse la dispozitia clientului ca anexa la contractul de distributie.

Branşamentul electric serveşte la alimentarea cu energie electrica dintro LEA stradala situata de regula pe domeniul public. In conformitate cu ATR bransamentele sunt proprietate CEZ Distrinutie de la clemene de racordare pana la bornele de sarcina ale contoarelor electrice montate in BMP M/T

Echiparea BMPM /T face obiectul fisei tehnice din anexa 3. In toate cazurile capacul de policarbonat transparent al BMP M/T se  fixeaza cu suruburi si se sigileaza cu sigilii de unica folosinta.

De regula blocurile de masura si protectie se vor amplasa la limita de proprietate (pe propriatarea clientului si/sau in domeniul public in imediata apropiere a limitei de proprietate) astfel incat sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:

o accesul la BMP M/T sa se poata face din exteriorul proprietatii pentru citirile periodice ale contoarului, interventiilor accidentale si/sau a lucrarilor programate de mentenata.

o BMP M/T va fi amplasat cat mai aproape de calea de acces a fiecarei proprietati astfel incat sa se faciliteze accesul clientului la BMP M/T pentru verificarea indexului si/sau pentru manevrarea intreruptorului general al bransamentului.

In situatii justificate tehnico economic se accepta gruparea intr-un FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) a bransamentelor unor cladiri apropiate.

Se accepta montarea BMP M/T, cu acordul notarial al proprietarilor, pe peretii exteriori ai constructiilor care se invecineaza direct cu domeniul public. In acest caz bransamentul poate fi realizat atat in solutie aeriana ( utilizand consola de acoperis si/sau cui de fizare in zid) cat si in solutie subterana.

In cazuri justificate tehnico economic se accepta montarea BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament daca acestia se pot amplasa la limita de proprietate. De regula aceasta solutie se va adopta pentru bransamente individuale nefiind excluse cazurile in care solutia se accepta pentru mai multe bransamente derivate din stalpii intermediari de bransament. In toate cazurile de amplasare a BMP M/T pe stalpii intermediari de bransament se va avea in vedere ca BMP M/T sa fie ferite de lovituri accidentale prin pozitionare corespunzatoare fata de caile de acces. Coloanele bransamentelor in aceste cazuri se pot realiza atat in solutie aeriana, utilizand stalpul intermediar de bransament ca punct de sustinere, cat si in solutie subterana.

In cazul in care din motive de spatiu si/sau de urbanism BMP M/T nu se pot amplasa la limita de proprietate cu titlu de exceptie justificata de emitentul solutiei de racordare prin inscrisuri in fisa de solutie, BMPM/T se poate amplasa pe proprietatea clientilor de regula pe peretele exterior al constructiilor. In aceste cazuri este necesar acordul  proprietarilor pentru amplasare si acces la instalatii pentru verificari/reparatii/citerea contorului respectiv pentru culoarul de siguranta al bransamentului. Acordul se va in forma  autentificata de notarul public astfel incat sa poata sa fie inscris la cartea funciara a imobilului (vezi si cap 13 Consolidarea patrimoniala a LEA jt).

4.2 Condiţii tehnice de executie a branşamentelor din LEA jt

Branşamentul electric, cu respectarea cerintelor de la cap 4.1, se poate realizeaza in urmatoarele variante:

  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate de regula pe stelaj metalic si racordarea in cablu la LEA jt. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate in cablu cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S. Functie de conditiile locale suportul BMP M/T poate fi incastrat in gard, poate fi asigurat de peretele exterior al cladirilor care se invecineaza cu domeniul public sau poate fi un cofret/firida dedicata bransamentului care sa asigure o protectie sporita inpotriva factorilor meteorologici si/sau un aspect edilitar corespunzator zonei respective.
  • cu amplasarea BMP M/T la limita de proprietate pe stalpul intermediar de bransament. In acest caz coloanele spre tabloul de distributie interior al imobilului alimentat cu energie electrica vor fi realizate atat in solutie aeriana cat si in solutie subterana utilizand cabluri armate pt pozare subtera, conductoare TYIR sau conductoare „concentrice“ pt pozare aeriana cu 3 respectiv 5 conductoare pentru schema de protectie de electrosecuritate, prin legare la nul TNC-S.
  • cu utilizarea unei console montate pe acoperisul imobilelor de inaltime mica (5-6 m) si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de iesirea din consola, in proprietate, ca exceptie justificata
  • cu utilizarea unor puncte se sprijin incastrate in peretii cladirilor inalte care sa sigure un gabarit de minim 4 m masurat in dreptul punctului de sprijin si amplasarea BMPT M/T pe cladire cat mai aproape de acet punct  de sprijin, in proprietate, ca exceptie justificata

Utilizarea stalpilor intermediari este necesara de regula cand LEA se afla pe partea opusa a strazii in raport cu imobilele alimentate si/sau in cazul in care imobilele sunt amplasate la distanta mai mare de limita de proprietate.

Lungimea bransamentelor este limitata la 70 m. Peste acesta limita se vor prevedea derivatii monofazate/trifazate si prize de pamant artificiale la capetele acestora utilizand conductoare TYIR care vor contine obligatoriu conductorul PEN din Ol-Al 50 mmp

Portiunea branşamentului de la ultimul punct de susţinere (consolă de acoperiş, consolă de perete) pana la intrarea in BMP trebuie să fie cât mai scurtă. Se interzice inadirea  concuctorului  de bransament si a conductorului coloanei care asigura legatura intre BMP M/T si tabloul general de distributie al imobilului trebuie sa fie continuie La introducerea conductorului de bransament si a coloanelor în zidărie trebuie să fie luate măsuri împotriva pătrunderii apei.

Constructia bransamentelor este reglementata de un normativ asimilat de ANRE si inclus in Catalogul National Prescriptiilor si Normativelor Tehnice Energetice PE 155/1992 care contine indrumari tehnice cu caracter general. In raport cu acest normativ preleveaza prevederile prezentei politici tehnice

In situatia in care dintrun stalp al LEA jt este necesar sa se derive mai mult de 3 bransamente se pot utiliza cutii de derivatie pentru realizarea conexiunii la aceste bransamente.

Dacă în clădiri sunt mai multe instalaţii electrice interioare pentru care s-a solicitat alimentarea separata, se vor utiliza mai multe BMP individuale sau un grup de BMP integrate intr-un ansamblu numit FDCP (firida de distributie contorizare si protectie) dimensionata sa preia numarul necesar de coloane pentru alimentarea clientilor din imobilul respectiv. La reconstrucţia reţelei jt se poate menţine BMP si FDCP existente daca starea lor tehnica este corespunzatoare

Protectia în BMP trebuie sa fie selectiva in raport cu protectia din tabloul de distributie din instalatia interioara a imobilului alimentat Intre doua protectii succesive, pentru asigurarea selectivitatii trebuie sa avem asigurate minim doua trepte de reglaj sau se faca dovada selectivitatii pe baza curbelor de ardere/declansare ale echipamentelor de comutatie

Protectia montata in BMP M/T trebuie sa fie sensibila la toate tipurile de curenti de defect produse pe coloana bransamentului. Pentru acesta se vor prevedea:

o protectii diferentiale care sa asigure declansare intreruptorului din BMP M/T la scurtcircuite cu pamantul de mare rezistivitate specifice cazurilor de inbatrinire si/sau deteriorare superficiala a izolatiei coloanei si/sau a instalatiei interioare si/sau a echipamentelor electrice racordate la instalatiile interioare.

o protectii electronice maximale de curent capabile sa declanseze intreruptorul atat in regimuri de suprasarcina cat si in regimuri de scurtcircuit. Gama de curenti nominali ai intreruproarelor utilizate frecvent pentru echiparea BMP M/T au curbele de declansare standardizate tip B (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 4*In) si de tip C (care asigura declansarea instantanee a intreruptorului la un curent de defect de 8.5*In). In intalatiile  OD  BMP M/T noi si/sau modernizate care respecta prevederile prezentei politici tehnice in privinta lungimii maxime a circuitelor jt (curenti de defect minim la extremitatile LEA jt ≥ 220 A), pentru curenti nominali In ≤ 50 A intreruptoarele vor fi echipate cu declansatoare de clasa B. Pentru alte situatii (echipare cu alte tipuri de declansatoare si/sau curenti nominali In ≥ 50 A) sensibilitatea se va dovedi utiliznd curbele de declansare aferente declansatorului ales de proiectant si/sau de emitentul avizului de racordare.

Secţiunea minimă a conductoarelor de branşament este Al 2×16 mm² pentru bransamentele monofazate si Al 3*25 +25 mmp pentru bransamentele trifazate


5 CONDUCTOARE ALE REŢELELOR AERIENE JT

  • Conductoarele  utilizate pentru reţele aeriene jt sunt de tipul TYIR cu nul purtator. Conductoarele de faza si cele pentru iluminatul public sunt din Al multifilar de diferite sectiuni cu izolatie din PVC, iar nulul purtator este din Ol-AL avand sectiunea de 50 mmp, cu izolatie din PVC
  • Conductoare din aluminiu neizolat nu se mai utilieaza la retelele noi si nici la modernizarea retelelor existente. Se permite utilizarea conductorului de aluminiu neizolat numai la reparatii de mica amploare a retelelor exixtente.cu un cablu purtător de oţel şi doar pentru reparaţii parţiale şi devieri ale reţelelor aeriene jt.
  • Sectiunea minima a conductoarelor de  LEA jt va fi de 70 mmp pentu o lungime maxima a circuitului de 1000 m. Daca lungimea circuitului este mai mare de 1000 m sau se preconizeaza ca se  poate ajunge pana la maxim 1400 m sectiunea LEA jt va fi de 95 mmp
  • Circuitele stradale modernizate si cele nou construite nu vor contine conductoarele de iluminat public.
  • In situatia retelelor modernizate pot fi prevazute pe cheltuiala  OD  circuite de iluminat public distincte fata de cale de forta in solutie monofazata si/sau trifazata functie de incarcarea preconizata. Aceste circuite se vor realiza:
    • daca exista acceptul administratiei locale de cumparare ulterioara, cel putin la valoarea neamortizata, a circuitelor de iluminat public in conformitate cu prevederile legii
    • numai pe tronsoanele de retea stradala pe care a existat inainte de modernizare iluminat public si numai daca iluminatul public a funtionat minim 6 luni pe an inainte de data demararii studiului de fezabilitate
    • intentia de modernizare a LEA jt care va afecta solutia de realizare a circuitelor de iluminat public va fi notifivata administratiei locale imediat dupa aprobarea programului de investitii pentru anul urmator prin grija Serviciilor Strategie si dezvoltare
  • In cazul retelelor noi circuitele de iluminat public vor fi finatate in baza avizelor tehnice de racordare de catre adminstratiile publice locale si/sau de catre alti operatori autorizati pentru prestarea serviciului de iluminat public
  • Dimensionarea circuitelor de iluminat public se face dupa criteriul asigurarii sensibilitatii la curentul de scurtcircuit minim la extremitatea circuitului si se verifica la incadrarea in caderea maxim admisibila a tensiunii la incarcarea maxim preconizata cu lampi de iluminat public.
  • Proiectantul va avea in vedere reducerea numarului de sectionari (inadiri) ale conductorului in axul retelelor stradale. In acest sens va avea in vedere ca sectionarea conductorului sa se faca numai in locurile stabilitae in proiect urmarind sa realizeze tronsoane de minim 400 ml fara sectionarea conductorului. Derivatiile de regula vor fi realizate fara intreruperea conductorului.
  • In cazul retelelor  jt amplasate la drumurile natioanale se vor prevedea circuite pe ambele parti ale DN  daca exista clienti pe ambele parti ale DN luand in considerare faptul ca se interzice treversarea aeriana, cu bransamente a DN.
  • Se vor realiza de asemenea circuite pe ambele parti ale celorlalte categorii de drumuri daca numarul bransamentelor care traverseaza drumul depaseste 20 buc/km

6 Stalpi si console utilizate in LEA jt

  • stâlpi pentru construcţia liniilor aeriene se utilizează de beton, de lemn, de oţel
    • Stâlpi de beton se utilizează din beton de tip SE 4, SE 10, SE 11 recomandati pentru mediul rural si tip SC 1001 SC 10002 si SC 10005 recomandati pentru mediul urban. Stalpii au inaltimi cuprinse intre 10 si 11.2 m iar momentele capabile variaza intre 825 daNm si 10940 daNm. Fundatiile pentru stâlpii de beton se propun în funcţie de tipul stâlpului de beton, de rolul lui in linie, de incarcarea cu circuite  şi de capacitate de încârcare a solului. Vârfurile stâlpilor centrifugati tip SC se protejeză împotriva pătrunderii apei cu capace de plastic sau prin opturarea golului cu dop de beton. Armăturile de susţinere se fixează pe stâlpi prin legare cu bride sau prin buloane fixate in gaurile dedicate precticate din fabricatie in satlp. Stâlpii de beton formează în perioada actuală o parte decisivă din toate construcţiile de susţinere de linii jt.
    • Stâlpi de lemn se utilizează ca suporturi ale liniilor electrice în locuri inaccesibile pentru mecanizare pentru amplasarea stâlpilor de beton, în locuri protejate ale zonelor peisagistice şi ale parcurilor naţionale, în localităţi unde autorităţile teritoriale solicită respectarea caracterului peisajului. Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare,capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor el. utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.
    • Stâlpi de tablă de oţel se pot  utiliza pentru construcţia liniilor electrice în anumite zone unde celelalte tipuri de stalpi nu pot fi utilizate. Stâlpii sunt sudaţi din tablă de oţel. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală Protecţia împotriva coroziunii este realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor de tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă lungă. Faţă de stâlpii de lemn şi de beton durata de viaţă este mai mult decât dublă. Fixarea armăturilor se realizează prin înşurubarea bolţurilor în deschizături, care o să fie asigurate pe baza specificaţiilor de către producători. Date caracteristice ale stâlpilor de tablă de oţel sunt încălcare nominală, lungime, diametru al bulonului, diametru al capătului. Stâlpii de tablă de oţel fixeaza prin buloane in fundatii de beton.
  • Console de acoperiş sunt tuburi din oţel fixate în construcţiile clădirilor, se utilizează acolo, unde este necesară majorarea înălţimii de suspensie a conductoarelor. În cazul, în care sunt supuse la tractiuni orizontale se creşte stabilitatea lor cu suporturi şi armături  suplimentare
  • console pentru incastrare in zid sunt profiluri de oţel fixate în construcţiile clădirilor
  • Consolele de acoperiş şi consolele cele incastrate in zid se utilizează ca puncte de susţinere doar pentru branşamente la consumatori. Se interzice in mod explicit utilizarea consolelor de bransament pentru sustinerea altor retele (radioficare,telefonie, FO, etc ) sau diverse obiecte (antene radio, antene de receptie Tv, antene de Tv prin satelit etc)

7 utilizarea Stalpilor LEA jt pentru montarea echipamentelor si retelelor tertilor

Cu acordul operatorului reţelei aeriene jt este posibil ca pe stalpii retelelor să se amplaseze diverse retele de telecominicatii si date şi corpuri de iluminat ale iluminatului public, radiodifuziune publică etc.. Echipamentele entităţilor străine trebuie să fie întotdeauna separate din punct de vedere al proprietăţii.

Autorizarea montarii altor echipamente/circuite se face cu un studiu de rezistenta menanica prealabil sau este permisa numai in zone special dimensionate si/sau verificate si aprobate in prealabil pentru respectivele utilizari. De exemplu in cazul stalpilor  utilizati pentru publicitate stradala cu bannere amplasate deasupra strazilor fie vor fi realizate locatii inca din faza de proiectare in zone cu vad fie vor fi identificate perechi de stalpi speciali care vor fi verificate daca corespund din punct de vedere mecanic pentru amplasarea de bannere publicitare.

Se interzice in mod expres amplasarea banerelor publicitare deasupra strazilor cu ancorare daca acest lucru impune utilizarea cel putin a unui stalp de sustinere tip SE4, SC10001 sau un stalp metalic de sustinere de iluminat public.

La montarea iluminatului public, circuitele stradale de forta utilizate pentru distributia energiei electrice vor avea  patru conductoare şi vor fi independente de circuitele de iluminat public. Corpurile de iluminat vor fi amplasate pe stalpii retelei stradale 0.4 kV ale liniilor de distribuţie şi vor fi conectate la circuitele dedicate iluminatului public.

Operatorul de reţea jt va atenţiona solicitantul asupra obligaţiei de a demonta eventual muta echipamentul în cazul ajustărilor şi a reconstrucţiilor de reţea.

8 armături si cleme utilizate la executia LEA jt

Pentru conductoare izolate:

  • Console de intindere si de derivatie
  • Console de sustinere fixate cu bride sau cu prezoane
  • Cleme pentru legaturile de intindre terminale si in aliniament care permit legaturi fara intreruperea continuitatii conductorului. Vor fi utilizate cleme tip CLAMI. La iesirea din posturile de transformare vor fi utilizate in mod obligatoriu cleme de intindere fara intreruperea conductorului care asigura si refacerea izolatiei nulului
  • Cleme pentru legaturile electrice sunt componente esentiale in asigurarea performantelor retelelor electrice si din acest motiv vor avea parametrii constructiv si functionali descrisi in anexa 4 Principalele caracteristici vor fi: curent nominal in regim de durata minim 250A in ax, derivatii si la bransamente, montare prin perforarea izolatiei, surub dinamometric metalic, sistem elestic pentru compensarea curgerii conductorului la locul de amplasare a clemei, carcasa  din polietilena rezistente la ultraviolete, stabilitate dinamica si termica la curentul de scurcircuit de minim 6 kA/0,7s temperatura minima admisa  pentru instalare -20°C,  temperatura mediului ambiant in exploatare normala -30°C  +95°C , rigiditate dielectrica 6 kV/50 Hz/1 min.

Pentru conductoare neizolate :

  • Console de oţel pentru coronamente orizontale/verticale cu unul sau mai multe circuite
  • Izolatoare susţinătoare şi de intindere de porţelan
  • Suporti drepti si curbi pentru izolatoarele de sustinere
  • cleme pentru legaturile electrice in ax derivatii si pentru racordarea bransamentelor

9 protectia reţelelor aeriene jt

  • Din ratiuni de electrosecuritate in conformitete cu STAS SR HD 60364-4-41:2007-Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţia împotriva şocurilor electrice este obligatoriu sa se asigure sensibilitatea protectiei la curentii de scurcircuit la extremitatea retelelor si intreruperea oricarui tip de defect in maxim 3 secunde. Acesta este si criteriul principal de dimensionale LEA jt
  • Protectia trebuie să garanteze de semenea, că nu va fi depăşită temperatura admisibila a legaturilor electrice si a conductoarelor parcurse de curentul de scurtcircuit.
  • Trebuie să fie asigurată selectivitatea protectiilor montate pe toate caile de curent in aval de cutia /tabloul de distributie a/al postului de transformare pana la tablourile de distribuite interioare de la clienti
  • In cazul circuitelor care pot ajunge pana la 1000 m (pt retelele cu sestiunea de 70 mmp, I scc min = 220 A) si pana la 1400 ml m (pt retelele cu sestiunea de 95 mmp, I scc min = 220 A) se vor utiliza intreruptoare cu In = 160 A si cu coeficientul de sensibilitate (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) de 1.25, cu posibilitati de temporizare de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate, pentru desensibilizarea la scurtcircuite trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice. Aceste intreruptoare vor asigura protectia LEA, pe intrega lungime, prin intreruperea oricarui tip de curent de defect  in maxim 3 secunde.
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Pentru LEAjt stradale scurte se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR treapta minima care se poate monta in CD a PTA va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Ori de cate ori conditia de desensibiliare a protectiei LEA jt in raport cu sarcina maxima de minim 30% nu se poate realiza se vor prevedea circuite suplimentare
  • In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si de cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.
  • Cutiile de selectivitate se vor monta la o inaltime de 1.60 m, masurata intre sol si marginea inferioara, care sa asigure posibilitatea manevrarii de la sol a intreruptorului.


10 protecţiea împotriva electocutarii prin atingere indirecta (tensiuni de pas si de atingere). SiSteme de protectie de legare la pamant

  • LEA jt in cadrul  OD  sunt de tipul TNC-S. Din postul de transformare  pana la nivelul BMP M/T sunt de tipul TNC si de tipul TNS in aval de BMPM/T.
  • La posturile de transformare care au bara de nul din cutia de distributie izolata fata de priza de pamant a postului de transformare prima legatura la pamant a unui circuit LEA jt se realizeaza de regula la primul stalp al LEA situat la o distanta de minim 20 m care sa asigure separarea zonelor de influenta a prizei de pamant a LEA jt fata de priza de pamant a postului de transformare.
  • Sistemul de legare la pamant a LEA jt trebuie sa asigure in corelare cu sistemul de protectie a LEA jt deconectarea circuitelor defecte in mai putin de 3 secunde si mentinerea tensiunilor de pas si de atingere care apar in jurul stalpilor si al conductoarelor cazute la pamant la valori mai mici decat cele periculoase.
  • Sistemul de legare la pamant este costituit din conductoarele de nul comun N si PE, prizele de pamant naturale, prizele de pamant artificiale si legaturile dintre conducrorul de nul si prizele de pamant artificiale.
  • Prizele de pamant artificiale montate la bransamentele trifazate apartin instalatiei interioare si nu sunt luate in considerare la calculul reziatentei echivalente a prizei de pamant a retelei jt.
  • Dimensionarea sistemului de legare la pamant va fi tratata in documentatia tehnica intr-un capitol distinct si se va face in baza SR HD 60364-4-41:2007 si a instructiunii 1 RE-Ip 30/90
  • Legatura nulului retelei la priza de pamant la stalpii de intindere in aliniament si terminali prevazuti cu pp artificiale  se va face atat la priza de pamant naturala a stapului, prin armatura stalpului,  cat si la priza de pamant artificiala  printr-un conductor separat montat in acest scop.
  • De regula in LEA jt realizata cu conductoare torsadate nulul retelei se va lega la pamant numai la stalpii prevazuti cu prize de pamant artificiale. In cazuri obligare de rezistivitatea solului cand se justifica economic, se poate prevedea legarea nulului la toate prizele naturale ale stalpilor daca aceasta masura conduce la realizarea unei rezistente echivalente ale pp sub 4 ohmi.
  • In cazul LEA jt comun cu LEA mt se vor prevedea pp la fiecare stalp comune atat pt circuitul mt cat si pentru cel jt.
  • Din pdv constructiv se vor utiliza pp liniare si/sau contur functie de necesitatile asigurarii unei distributii de potential nepericuloase in zona de influenta a fiecarei pp proiectate.
  • Prizele de pamat utilizate in  OD  vor fi realizate din otel zincat la cald. De regula se vor utiliza prize de pamant tipizate iar la nevoie in cazul solurilor cu rezistivitate ridicara se vor proiecta prize de pamant adecvate


11 protecţia împotriva supratensiunii ATMOSFERICe şi a trăsnetelor

  • Reţelele jt se exploatează cu un neutrul  legat la pământ in schema de tip TNC-S. In reteaua jt se vor amplasa descarcatoare clasa A avand curentul nominal de descărcare de 10kA, clasă energetică 1. Se utilizează varianta constructiva  cu disconector, care la suprasarcină va deconecta firul de legatura la priza de pamant. Eventuale deteriorări ale descarcatoarelor vor putea sa fie constatate prin inspectii vizuale de la sol.
  • Amplasarea descarcatoarelor  în reţele jt: se realizează în conformitate cu   1 Lj-I85-87 conform urmatoarelor  reguli:

· in tablouri de distribuţie 0,4 kV, la transformator mt/jt sau la primii stalpi pe fiecare circuit

· in reţea aeriană: la fiecare 500m si la capătul liniilor deviate mai lungi decât 200m.

· descarcatoarele  cu deconectare automată de la sursă vor fi montate pe toate conductoarele de faza ale retelei aeriene  fiind legate la priza de pamant artificiala la care este legat si conductorul PEN al circuitului. Pentru conectare la priza de pamant se vor utiliza conductoare cât mai scurte legate direct la conductorul de coborare la priza de pamant prin suruburi/cleme individuale. SE admite lagarea la o placuta de borne comuna grupului de descarcatoare montat pe un stalp, acesta fiind ferm legata printro clema de legatura electrica care asigura o stanbilitate dinamica si termica de minim 6 kA/0,7s

· branşamente care deviază de la linii aeriene jt nu trebuie protejate cu fire de scurgere de supratensiune dacă lungimea lor nu depăşeşte 200m (se reaminteste faptul ca prezenta norma limiteaza la 70 m lungimea bransamentelor).

12 reguli pentru DIMENsionarea reţelelor aeriene jt

  • Criteriul principal de dimensionare al LEA il constituie cerinta de electrosecuritate de asigurarea sensibilitatii protectiei LEA la curentii de defect de la extremitatie sale. Intreruperea curentului de defect trenuie asigurata in maxim 3 secunde.
  • Sectiunea LEA se determina in baza puterilor maxime simultan absorbite prognozate pentru urmatorii 25 de ani. Indiferent de rezultatele calculelor sectiunea axului retelei stradale nu va fi mai mica de 70 mmp pentru lungimi care se proiecteaza si/sau se prognozeaza ca pot ajunge in etape diferite de dezvoltare a LEA jt pana la 1000m. Respectiv sectiunea LEA va fi de 95 mmp daca lungimea LEA jt se prognozeaza ca poate depasi 1000 m pana la maxim 1400 ml
  • Sistemul de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta va sigura mentinerea tensiunilor de pas si de atingere sub limitele periculoase (vezi STAS 12604/2 si SR HD 60364-4-41:2007) contand ca deconectarea defectelor se asigura in maxim 3 secunde.
  • Se va sigura selectivitatea protectiei pe toata lungimea LEA pana la tablourile generale de distributie din instalatiile utilizatorilor racordati la LEA
  • Protectia va avea o desensibilizare la sarcina maxima de minim 30 % astfel incat protectiile sa nu conduca la limitarea capacitatii de distributie a LEA jt sau la declansari intempestive la cresteri ocazionale de scurta durata a sarcinii. prognozata pentru a perioada de 25 ani
  • Se va asigura o cadere maxima de 8 %  a tensiunii la capetele retelei pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura mentinerea pierderilor tehnologice de putere si energie sub pragul de 12%  pentru sarcina prognozata pentru urmatorii 25 ani.
  • Se va sigura prin calcule de dimensionare mecanica alegerea stalpilor utilizati.
  • Conductoarele dimensionate si verificate dupa criterii de natura electrica vor fi supuse verificarilor de rezistenta mecanica.

13 racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA jt

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA jt datorata  fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

    • mentinerea caderii maxime admisibile a tensiunii de (10%) pe intreaga lungime a LEA jt.
    • incadrarea in puterea nominala a transformatorului din care este alimentata LEA jt
    • incadrarea sarcinii maxime rezultate ca urmare a alimentarii noului consumator la maxim 80% din curentul nominal al protectiei circuitului LEA jt
    • mentinerea CPT in limita a maxim 12%
    • mentinerea lungimii maxime a circuitului LEA jt de 1000 m pt conductorul de 70 mmp si 1400 m pt conductorul de 95 mmp

Masurile necesare maririi capacitatii de distributie a LEA jt in amonte de punctul de racordare constau din:

o majorari de sectiune

o multiplicari de circuite

o noi injectii din LEA mt

o amplificarea puterii transformatorului si redimensionarea coloanei generale si a protectiei acesteia

o marirea numarului de circuite in cutiile de distributie pt racordarea noilor consumatori

Se va preveni racordarea la circuitele LEA jt de utilizari casnice a agentilor economici a caror activitate presupune existenta receptoarelor generatoare de regimuri deformante; sudura, gatere, etc. Pentru acestia se vor prevedea circuite stradale industriale si/sau se vor prevedea plecari directe din posturile de transformare cu masura la postul de transformare

Se va dimensiona protectia din BMP M/T astfel incat sa se asigure cumulativ:

o selectivitatea in raport cu protectia LEA jt

o sensibilitatea la curenti de defect pe coloana tabloului general alimentat de respectivul bransament

o conditii de absorbire a sarcinii maxime solicitate de client

Se vor impune in avizul tehnic de racordare conditii pentru dimensionarea instalatiei interioare:

o numarul minim de circuite prin care se poate absorbi puterea maxima aprobata si reglajul maxim admis al protectiilor pe fiecare circuit deduse din necesitatea asigurarii a minim 2 trepte intre reglajul protectiei intreruptorului din BMP M/T

o prevederea de protectii la supratensiuni atmosferice si de frecventa industriala

o limitarea regimului deformant

Ori de cate ori este posibil se va sigura alimentarea agentilor economici direct din barele postului de transformare prin circuite separate, de regula in LES, cu masura la postul de transformare motivat de:

o asigurarea unei calitati superioare a energiei livrate fiecarui nou consumator industrial

o valorificare a intregii capacitati de distribuite create in instalatia de racordare

o evitarea conditionarii cresterii purerii absorbite de alti clienti racordati la RED jt

o limitarea influentei regimului deformant emis de noii consumatori

o limitarea cazurilor de conditionare a  racordarii de finantatea/realizarea unor masuri de cresterea capacitatii de distributie in amante de punctul de racordare

o reducerea numarului de intreruperi ca urmare a evenimentelor si/sau a lucrarilor programate din circuitele stradale publice

Pentru extinderea posibilitatilor de racordare a moilor consumatori direct din barele posturilor de transformare pot fi avute in veder urmatoarele solutii:

o montarea unor CD noi cu numar sporit de circuite

o amplasarea de CD suplimentare montate pe stalpul PT si/sau pe primul stalp al LEA jt

o constituirea de FDCP-uri la posturile de tranformare si/sau in imediata apropiere a acestora

14 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea JT

Proiectantul va obţine in numele  OD  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  OD  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  OD  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

15 Monitorizarea calitatii energiei electrice

In cazul relelelor jt noi sau modernizate in cutia de distributie vor fi amplasate echipamente de nonitorizarea calitatii electrice care vor asigura inregistrarea electronica a curbele de sarcina pe fiecare circuit si pe circuitul general si respectiv vor intregistra valoarea efectiva a tensiunii pe barele postului de transformare.

La capetele circuitelor jt se vor monta inregistratoare de tensiune trifazate. Acestea vor fi amplasate intrun BMP dedicat amplasat in paralel cu ultimul bransament, la limita de proprietate. In documentatia tehnica vor fi identificate necesitatile concrete de monitorizate a tensiunii la capetele circuitelor la care se previzioneaza sunt conditii favorabile aparititie in timp a neconformitatilor in raport cu standardul de performata a activitatii de distributia energiei electrice:

o lungimi mari fata de postul de transformare

o numar mare de clienti

o dinamica ridicata a sarcinii consumatorilor existenti

o posibilitati de indesirea punctelor de consum pe traseul lea jt

Frecventa citirii marimilor inregistrate se sa stabili in proiectul dedicat monitorizarii calitatii energiei electrice

De la caz la caz in exploatare se poate dispune fie montarea de noi puncte fixe de monitorizarea tensiunii la capetele de retele fie realizarea monitorizarii prin montarea temporara a unor inregistratoare mobile gazduite de regula in instalatiile interioare ale clientilor

16 Obiectivele investitionale la proiectarea LEA jt (dupa caz retele noi sau modernizate)

16.1 reducerea uzura tehnice si morale:

a        refacere inscriptii de elecrosecuritete deteriorate

b        indreptarea stalpilor inclinati

c        reabilitarea fundatiile deteriorate

d      obtinerea avizelor si acordurilor necesare functionatii legale a LEA pe amplasamentule proiectat

16.2 Imbunatatirea parametrilor tehnici de functionare a retelelor:

e      imbunatatirea tensiunii la capetele de retea la valori de maxim 8% tinand cont de perpectiva de dezvoltare a zonei pe urmatorii 25 ani

f  reducerea CPT sub 12%

g      se va asigura protectia LEA jt la supratensiuni atmosferice

h  modernizarea echipamentului PTA

i  asigurarea conditiilor de acces la instalatii

j      sigurarea conditiilor de coexistenta a instalatiilor electroenergetice cu proprietati, constructii, cai de comunicatii, alte retele de utilitati

16.3 Respectarea cerintelor legale privind electrosecuritatea instalatiilor electroenergetice

k      asigurarea sensibilitatii  protectiei LEA jt la defecte pe intreaga lungime a circuitelor care sa asigure intreruperea alimentarii circuitului defect in mai putin de 3 secunde.

l      asigurarea selectivitatii protectiilor din CD a PTA, cutii de sectionare, firide generale de bransament, tablouri generale abonat

m     se vor prevedea prize de pamant dimensionate corespunzator.

n      modernizarea protectiei bransamentelor, imbunatatirea gradului de securizare si de acces la blocurile de masura si protectie

16.4 Imbunatatirea indicatorilor de performanta privind calitatea energiei electrice

o        se vor lua masuri pentru reducerea probabilitatii de defect in LEA JT prin inlocuirea stalpilor necorespunzatori, trecerea conductoarelor in TYIR si redimensionarea si inlocuirea clemelor de legatura si derivatie electrica

p    investitia va asigura conditiile necesare pentru reducerea costurilor de mentenanta si exploatare (costuri operationale) inclusiv prin lucrari de realizare a culoarelor de siguranta

16.5 Parametrii limita solicitati.

t DU maxim admisa la capat de reteaj.t. in punctul de delimitare va fi 8%.

u      Uatingere (tensiunea de atingere) maxim admisa si Upas (tensiunea de pas) maxim admisa vor fi conform normativului 1.RE-Ip 30 -90. In acest sens se vor corela valorile rezistentei de dispersie a prizelor de pamant cu performantele protectiilor apeland eventual si la masuri suplimentare recomandate de STAS 12604.

v      se va asigura selectivitatea si sensibilitatea protectiilor proiectate pe toata lungimea retelei jt proietate

x      CPT in situatia proiectata maxim 12%

Odihna activa!

01/10/2008

LEA 0.4 kV marirea sectiunii sau reducerea lungimii?

04/08/2008

             Calitatea energieie electrice preocupa din ce in ce mai mult atat consumatorii de energie electrica cat si operatorii de distributie (OD). Preocuparea nu este intamplatoare finnd stimulata de pe de o parte de disconfortul si pagubele pe care le acuza consumatorii se energie electrica iar pe de alta parte OD este obligat de reglementatorul pietei de energie electre  ANRE sa acorde atentie calitatii energiei electrice prin standardul de performanta. O alta parghie din ce in ce mai importanta pentru motivarea OD o constituie necesitatea expoatarii eficiente a retelei de distributie RED pt a evita “falimentul”.

         In fisierul alaturat dl inginer Marin Gavrila ne propune un set de argumente prin care pledeaza in favoarea reducerii lungimii LEA jt.

          asupra-lea-jt-_-marin-gavrila

         Speram ca acest material sa sustina dezbaterea necesara sisntetizarii unui raspuns la intrebarea din titlu!

Diagrama cauza efect aplicata in energetica

27/07/2008

Atunci cand analizam evenimente cu cauze complexe putem apela la un instrument managerial foarte eficient: diagrama cauza efect. In exemplul prezentat in acest articol ne punem problema sa obtinem o imagiene de ansamblu a legaturii dintre obiectivele investitionala firesti ale unui OD si respectiv sa indentificam directiile principale de actiune.

Obiectivele avute in verere sunt legate de imbunatatirea:

· CPT (consum propriu tehnologic) este un ctriteriu de eficienta economica a exploatarii RED (retea electrica de distributie)

· SAIFI numarul mediu de intreruperi pe care le suporta clientii OD (operator de distributie)este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED

· SAIDI durata medie a intreruperilor pe care le suporta clientii OD este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED

· ΔU abaterea tensiunii fata de tensiunea nominala a retelei jt este un criteriu de performanta monitorizat de ANRE care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED care are si inluente asupra eficientei exploatarii RED

  • SAFETY electrosecuritatea RED obligatie legala

Va prezint diagrama urmand sa discutam pe marginea ei prin “comentarii”.  La nevoie se poate mari imaginea “clik pe ea”

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (4)

01/06/2008

 

Petre 

Anexa 5

Variatia curentului de scurtcircuit monofazat pe LEA jt alimentata dintr-un

PTA de 100 kVA

 

 

Distanta fata de PT

[m]

Sectiunea LEA jt

70 mmp

95 mmp

Valoare Iscc monofazat

[A]

6

4175

4190

100

2266

3087

200

1133

1543

300

755

1029

400

566

771

500

453

617

600

377

514

700

323

441

800

283

385

900

251

343

1000

226

308

1100

206

280

1200

188

257

1300

174

237

1400

161

220

 
 
Anexa 6
Curba de ardere a fuzibilului sigurantelor MPR
nota: o voi posta in curand fiind necesar sa o aduc in format compatibil cu blogul!

Anexa 7

 

 

Vezi site www.oez.ro, cataloage:  Moulded case circuit breakers” 

 

 

 

 Doresc sa ma refer la curbele de declansare de la pagina E59

 

 

Va rog sa remarcati multitudinea de reglaje posibile. Cred ca pot fi setate peste 1200 de curbe de declansare.

Un alt aspect important il constituie coeficientul de sensibilitate extrem de performant I reglabil electomagnetic /I nominal = 1.25. Prin urmare vom putea avea urmatorii curenti minimi de scc declansati:

 

 

I nominal [A]

I scc minim (monofazat stabilizat) de declansare  instantanee prin protectia electromagnetica [A]

100

125

160

200

250

350

 

Consider ca intreruptorul de 160A este ideal pentru LEA jt. Diferenta intre intreruptoarele din gama 100-250A este facuta doar de declansatorul electronic cu care sunt echipate. Circuitele de forta sunt identice ceea ce ne confirma robustetea acestui intreruptor.

In unele cazuri constatate practic la conectarea unui intreruptor de 100 A reglat sa declanseze prin protectie electomagnetia la 125 A, pe un circuit fara defect, acesta declanseaza imediat. Daca se mareste reglajul (de exemplu la urmatoarea trapta superioara care este 250A) se poare conecta intreruptorul fara probleme. Se realizeaza reglajul de 125 A cu intreruptorul conectat si acesta ramane functional fara probleme. Exista in unele configuratii de receptoare cazuri in care sarcina maxima absorbita la conectarea/reconectarea unui circuit sa depaseasca suficient de mult sarcina maxima absorbita de circuit in regim de sarcina durata. Din aceasta cauza este necesara o mai buna desensibilizare a intreruptorului si a reglajului de declansare electromagnetica la sarcina maxima.

Un intreruptor bine ales este intodeauna superior protectiei realizate prin sigurante MPR. Acest lucru insa nu exclude existanta a numeroase situatii pe LEA scurte de asigurarea protectiilor cu sigurante MPR. De exemplu in cazul studiat daca ar fi sa utilizam o siguranta MPR de 160 A lungimea protejata s-ar reduce la cca 250 m le LEA cu sectiunea de 70 mmp si la cca 350 m pe LEA cu sectiunea de 95 mmp (in ipoteza cea mai favorabila de scurtcircuit metalic net).

Daca restrictionam sarcina maxima cu o siguranta MPR de 50 A atunci lungimile protejate ar creste pana la 1110 m pe circuitul de 70 mmp si pana la cca 1500 m pe circuitul de 95 mmp.

 

Scenariul pare acceptabil daca am avea ceritudinea unei sarcini maxime de 50 A si scurtcircuite metalica nete. In realitate aceste garantii nu exista. Problemele apar daca analizam cum se comporta o siguranta MPR in regim de suprasarcina si in regim de scurtcircite de mare rezistivitate.

Sa ne reamintim ca exista pentru fiecare treapta de sigurante definit un curent de nefuziune care in gama 26-100 A este de 1.3 In iar in gama 101-1000A este de 1.2 In. Prin urmare siguranta noastra de 50 A nu va intrerupe timp de 1 ora suprasarcini de 65 A ceea ce in amonte poate crea probleme semnificative.

In cazul scurtcircuitelor reale care nu sunt metalice nete pt o valoare de exemplu cu 20 % mai mica decat cea a I scc metalic net adica de 160 A siguranta noastra de 50 A se va arde abia in 60 secunde depasind de 20 de ori pragul de timp impus de legislatie pentru intreruperea unui curent de defect in LEA jt.

Avand in vedere ca legislatia nu ne permite sa ne asumam  riscul de electrocutare si tinad cont ca din pdv economic  avem interesul de a evita  strangulari ale capacitatii de distributie se impune sa tratam cu toata atentia solutia de protectie a circuitelor jt

Intreruptorul de 160 A este extrem de bun pentru LEA jt este bine desensibilizat la sarcina maxima. Este sensibil la un curent de scc minim de 200A ceea ce permite in aval circuite de 1000-1100 m la sectiunea de 70 mmp si 1400 m la sectiunea de 95 mmp

Este previzibil ca scurtcircuitele monofazate sa nu fie metalice nete. In acest caz ar trebui sa prevedem un coeficient de siguranta de cca 20% cu care sa diminuam valoarea Iscc minim calculata inainte de a verifica sensibilitatea unui intreruptor. Din aceasta perspectiva lungimea maxima care poate fi protejata de un intreruptor cu In de 160 A va fi de 900m la sectiunea de 70 mmp si de 1200 m la sectiunea de 95 mmp.

Desigur este evident ca in cazurile analizate mai sus am rezolvat problema protectie circuitelor. Cine ne asigura protectia transformatorului? Probabil ca aceata va trebui sa ramana exclusiv in sarcina sigurantei / intreruptorului montat pe circuitul general. Aceptam riscul de arderii sigurantei/declansarii intreruptorului neselectiv la suprasarcina pe circuitul general. Acest „risc’ exista practic in orice solutie de protectie si creste direct proportional cu cresterea numarului circuitelor de linie.

Abordarea dimensionarii protectiei circitelor LEA jt in modum descris mai sus pe langa avantajele deja mentionate asigura posibilitatea amplificarii neconditionate a transformatoarelor din PT. Pentru exemplificare sa revenim la cazul „chinuit” in care am asigurat protectia circiutului jt cu siguranta 50 A la lungimea maxim permisa de selectivitate. Practic amplificarea trafo care ar fi impusa de cresterea previzibila a sarcinii nu se mai poate face deoarece suntem conditionati de imposibilitatea asigurarii protectiei circuitului. Desigur exista ceva paleative: care prevad mutarea sigurantei de 50 de A in aval intro cutie de sectionare si utilizarea unei sigurante MPR dimensionata la o treapta de curent superioara in PT. Evident aseasta adaptare necesita fonduri suplimentare si este conditionata de o repartitie favorabila a sarcinii in lungul LEA ceea ce rareori se intampla.

 

ing Stoian Petre

 

 

 

Asupra solutiilor de imbunatatirea nivelului tensiunii in RED 0.4 kV (3)

01/06/2008

 

SGC 2002     nota: voi completa in cutand tabelele de evaluare cu schite. In fapt schitele sunt cele asupra doresc sa va concentrati atentia

 

CE Bxxx                                                   Multiplicare circuite              Anexa 1

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr 2_2B

 

Denumire lucrare:Imbunatatire de tensiune PTA 25-019 Fauresti 1

 

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Fauresti – Fauresti

Den. post trafo existent

Fauresti 1

Putere trafo

100

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.8

km

 

nr. abonati/PT

casnic

195

buc

ag ec

5

buc

total

200

buc

Nr circuite/PT

2

3

Denumire circuit i

1

2

1

2

3

Lungime max circuit I [km]

0.84

1.52

0.84

1.52

1.28

Nr abonati circuit I      [buc]

46

144

46

76

68

               

 

Evaluari:

 

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.6

120

120

Majorarea sectiunii cumulat

0.4

100

100

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.3

80

80

Total costuri 1

300

300

 

Modernizare PT existent

Volum

[buc]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1 buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1 buc

 

80

STEPNo

1 buc

 

 

Total costuri 2

100

180

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

400

480

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

195

buc

 

 

ag. economici

5

buc

Total

200

buc

Cost mediu pe abonat

2

2.4

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:           90kVA         50%

CE Dxxx                                              n PTA alaturate                     Anexa 2

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr.89 _4D

 

Denumire lucrare: Imbunatatire tensiune ComunaOlanu, sat Peret, PTA Peret, PTA Casa Veche 1 si PTA Bloc Olanu, jud. Valcea

 

Informatii despre primul post existent PTA Peret

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – Peret

Den. primul PTA existent

PTA Peret

Putere trafo

160

kVA

160

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.2

Km

3.1

Km

 

nr. abonati/PT

casnic

208

buc

132

buc

ag ec

10

buc

10

buc

total

218

buc

142

buc

Nr circuite/PT

3

2

Denumire circuit i

1

2

3

1

2

3

Lungime max circuit [Km]

1.6

1.2

1.24

0.32

1.24

0.6

Nr abonati circuit [buc]

37

46

135

7

35

100

                   

 

Evaluari

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.6

 

200

Majorarea sectiunii cumulat

1

 

150

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

1

 

150

Total costuri 1

 

500

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

 

 

 

 

Achizitie trafo nou

 

 

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

 

100

STEPNo

1

buc

 

80

Total costuri 2

 

180

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

0

80

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

132

 

 

ag. economici

10

Total

142

Cost mediu pe abonat

0

4.8

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:             0 kVA              0 %

Informatii despre al doilea post existent PTA Casa Veche 1

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – Casa Veche

Den.al doilea PTA existent

PTA Casa Veche 1

Putere trafo

100

KVA

100

kVA

Volum total de retea jt/PT

4.2

Km

3.45

Km

 

nr. abonati/PT

casnic

105

buc

94

buc

ag ec

4

buc

3

buc

total

119

buc

97

buc

Nr circuite/PT

2

2

Denumire circuit i

1

2

1

2

Lungime max circuit [Km]

0.9

1.95

0.9

1.2

Nr abonati circuit [buc]

36

83

36

61

               

 

 

Evaluari

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

0.1

60

60

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

 

 

 

Majorarea sectiunii cumulat

 

 

 

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

2

 

500

Total costuri 1

60

560

 

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1

buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

kVA

 

 

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

100

100

STEPNo

1

buc

 

80

Total costuri 2

200

280

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

260

840

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

94

 

 

ag. economici

3

Total

97

Cost mediu pe abonat

2.7

8.6

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:             0 kVA                 0 %

 


Informatii despre al treilea post existent PTA Bloc Olanu

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Comuna Olanu – sat Olanu

Den. al treilea PTA existent

PTA Bloc Olanu

Putere trafo

100

kVA

160

kVA

Volum total de retea jt/PT

1

Km

3.5

Km

nr. abonati/PT

casnic

45

buc

142

buc

ag ec

5

buc

6

buc

total

50

buc

148

buc

Nr circuite/PT

1

4

Denumire circuit i

1

1

2

3

4

Lungime max circuit [Km]

1

1

1.16

1.35

1.2

Nr abonati circuit [buc]

50

50

35

22

41

                 

 

Evaluari:

Lucrari in LEA jt

Volum

Km

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

0.6

360

360

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cumulat

0.44

90

90

Majorarea sectiunii cumulat

 

 

 

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

0.3

 

75

Total costuri 1

450

530

 

Modernizare PT existent

Volum

 

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Schimbare cutie de distributie

1

buc

100

100

Achizitie trafo nou

 

kVA

200

200

Cadru de sigurante cu DRV ZnO inclusi

1

buc

100

100

STEPNo

1

buc

80

80

Total costuri 2

480

480

 

Indicatori:

 

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri = Total 1 + Total 2

 

930

1010

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

142

 

 

ag. economici

6

Total

148

Cost mediu pe abonat

6.3

6.8

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:        270 kVA             45%

 

Indicatori generali

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total cost

1190

2530

Total numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

368

 

 

ag. economici

19

Total

387

Cost mediu pe abonat

Total

3.1

6.6

Cresterea cumulata a capacitatii de distributie a retelelor stradale: 270 kVA  45  %

 


CE Bxxx                                                                Mutare PTA               Anexa 3

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr 27_27B

 

Denumire lucrare:Imbunatatire de tensiune PTA 25 –116 Balaciu

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Rosiile – Balaciu

Den. post trafo existent

PTA 25 –116 Balaciu

Putere trafo

63

kVA

Volum total de retea jt/PT

2.28

km

 

nr. abonati/PT

casnic

61

buc

ag economici

2

buc

total

63

buc

Nr circuite/PT

2

2

Denumire circuit i

1

2

1

2

Lungime max circuit I [km]

0.24

1.6

1.08

0.83

Nr abonati circuit I      [buc]

1

62

23

40

 

Evaluari:

Lucrari in LEA jt

Volum

[km]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Retea jt. noua cumulat

 

 

 

Circuite jt. noi pe stalpii existenti cum.

0.1

20

20

Majorarea sectiunii cumulat

0.32

80

80

Crestere nivel siguranta LEA jt cumulat

1

100

250

Total costuri 1

200

350

 

Mutare PT existent

Volum

buc/km/kVA

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Dezafectare post vechi

1 buc

30

30

Dezafectare racord mt vechi

0.07 km

10

10

Trafo

63 kVA

100

100

Racord mt nou simplu circuit

0.7 km

630

630

PTA nou

1 buc

300

300

Total costuri 2

1070

1070

 

Indicatori:

Volum

[ buc ]

Cost critic

[ mil lei ]

Cost necesar

[ mil lei ]

Total costuri =Total 1+Total 2

1270

1420

Numar de abonati care beneficiaza de investitie

casnic

61

buc

 

 

ag. economici

2

buc

Total

63

buc

Cost mediu pe abonat

20.2

22.5

Cresterea capacitatii de distributie a retelelor stradale:                     0kVA           0 %

Mutare PTA

 


CE Bxxx                                                   Divizare pe n PTA                 Anexa 4

 

Fisa imbunatatirii de tensiune nr11_11B

 

Denumire lucrare: Imbunatatire de tensiune la PTA 25 –187 Serbanesti

 

Informatii despre postul existent

 

Situatia

Initiala

Dupa IT

Denumire localitate

Lapusata – Serbanesti

Den. post trafo existent

Serbanesti

Putere trafo

160

kVA

63

KVA

Volum total de retea jt/PT

12.7

km

3.62

km

 

nr. abonati/PT

casnic

217

buc

93

buc

ag ec

9

buc

3

buc

total

226

buc

96

buc

Nr circuite/PT