Archive for the ‘∙ LEA 20 kV’ Category

Amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

04/03/2014

SGC 2010

Cerinte tehnice pentru amenajamentele silvice in apropierea retelelor electrice

            Energia electrica costituie o resursa importanta pentru bunul mers al activitatilor economice si sociale. In aceste conditii functionarea corecta a retelor electrice constituie o problema de interes public

In perioada 24-26.01.2014 retelele  de distributia energiei electrice din judetele afectate de codul portocaliu au iesit din functiune in numar mare  lasand fara energie electrica zeci de mii  de consumatori agenti economici si persoane fizice. In anumite zone de retea  au fost consumatori care au suportat consecintele lipsei energiei electrice peste 48 de ore.

Lipsa energiei electrice a perturbat grav activitatea agentilor economici, confortul si securitatea unui numar foarte mare de locuitori din judetele afectate de codul portocaliu. Referinta la codul portocalui de la sfarsitul lunii ianuarie 2014 o fac pentru ca este un eveniment relativ proaspat. Situatii de avarii in retelele electrice care prin masuri legislativa rationale ar putea fi evitate au loc in numar mare pe tot parcursul anului.

Cauza intreruperii furnizarii energiei electrice s-a datorat arborilor care au intrat in contact cu conductoarele reteleor electice prin aplecare sub greutatea zapezii, ruperii si caderii peste liniile electrice. Cu acest prilej in retele electrice de 20 si 0.4 kV s-au rupt un numar  mare de conductoare si stalpi a caror reparatie a durat foarte mult.

Trebuie mentionat ca izolatia reteleor electrice trebuie sa fie metinuta la valori nominale  in fiecare punct al fiecarui circut. Oriunde pe lungimea circuitului, care adeseori depaseste voloarea medie de 30 km, se produce o scurtcircuitate a izolatiei urmare a contactului cu vegetatia din culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene (LEA) respectivul circuit este scos de sub tensiune automat de catre protectii. Identificarea locului de defect se face prin manevre si prin control. Controlul circuitelor  presupune deplasarea echipelor pe jos in lungul circuitului defect. In multe situatii distantele care trebuie parcurse sunt intre 3 si 7 km. In aceste conditii depistarea locului unde arborii au intrat in contact cu conductoarele este dificila si dureaza mult.

Operatiile efective de indepartare a arborilor si de reparare au durate care pot depasi 5-6 ore sau pot dura cateva zile in cazul in care exista stalpi rupti. In tot acest timp cele 40-60 de posturi de transformare situate pe fiecare circuit defect raman fara tensiune si implicit se intrerupe furnizarea energiei electrice pentru cei 3000-5000 de consumatori  ai fiecarui circuit avariat raman fara energie electrica

Vulnerabilitatea retelelor electrice aeriene fata de vegetatia din culoarele de siguranta ale retelelor electrice aeriene este o realitate obiectiva valabila oriunde in lume. Abordarea problemei este insa diferita de la ignorarea solutiilor de management rational al vegetatie in asociere cu numeroase avarii care sunt insotite de pierderi economice, disconfort si suferinta produse oamenilor pana la promovarea unor solutii eficiente de valorificare a terenurilor din zonele limitrofe reteleor electrice prin platarea arborilor la distante suficient de mari de retele care sa previna contactul crengilor cu conductoarele electrice respectiv plantarea unor arbori de talie redusa in culoarele de sigurata LEA care sa previna producerea avariilor pe liniile electrice aeriene.

Elaborarea unui amenajament silvic rational este calea prin care terenurile forestiere din apropierea culoarelor de siguranta pot fi valorificate superior asigurand in acelsi timp protectia conductoarelor electrice sub actiunea factorilor meteorologici: ploi, vant, zapezi si asocieri ale acestora.

In figura urmatoare este ilustrat sugestiv corelarea necesara dintre talia arborilor la maturitate si distanta fata de axul liniei electrice aeriene la care acestia pot fi plantati in conditii de siguranta

a_exemplu de amanajament rational in zona unei retele

Sintetizand informatia rezulta doua profile ale culoarului de siguranta LEA care asigura securitatea retelei in raport cu arborii din apropiere in orice conditii meteorologice.

 profile standardizate pentru culoarul de siguranta

            Cazul ideal este impus de legislatie pentru retelele de inalta tensiune incepand cu nivelul de 110 kV. Pentru retele de 20 kV profilul culoarului de siguranta permite exploatarea arborilor de talie redusa (maxim 8 m la maturitate) in culoarul de siguranta LEA incepand cu 3 m de la axul retelei. In exteriorul culoarului de siguranta de 24m pot fi plantati arbori care la maturitate pot atinge dimensiuni H oricat de mari cu conditia sa fie plantati la distanta H+4 m de axul retelei.

Arborii care tind sa depaseasca limita culoarului de siguranta vor fi indepartati in timp util prin taiere de la nivelul solului astfel incat sa se previna atingerea conductoarelor LEA de crengile arborilor sub actiunea factorilor meteorologici ori prin caderea/rasturnarea arborilor nepermis de inalti peste retea.

Pe de alta parte padurile costituie o bogatie nationala deosebita care trebuie protejate si exploatate rational. De existenta padurilor este legata contibuitatea vietii pe pamant.

In aceste conditii cele doua resurse trebuie sa coexiste intr-o maniera rationala care sa previna producerea de incendii in fond forestier, accidente umane asociate avariilor in retelele electrice, pagube si disconfort consumatorilor de energie electrica prin avariile generate de arborii neintretinuti din culoarele de siguranta LEA si/sau inadegvat plantati in raport cu retelele electrice. Amenajamentele silvice elaborate de specialisti cu experienta si inalta calificare informati asupra necesitatilor de protectie a retelelor electrice constituie calea prin care existenta retelelor electrice poate fi armonizata cu exploatarea fondului forestier

La polul opus un amenajament silvic care ignora existenta retelelor electrice si care genereaza incendii in fondul forestier, premise de producerea accidentelor umane si avarii repetate retelelor electrice care traverseaza fondul forestier este un amenajament de slaba calitate purtator de responsabilitati penale.

 colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Baza legala referitoare la definirea culoarelor de siguranta ale retelelor electrice:

  1. Legea energiei electrice 123/2013
  2. Decretul 237/1978 => act normativ caduc, uitat de vreme inca neabrogat
  3. Ordinul ANRE 32/2004
  4. Ordinele ANRE 4/2007 si 49/2007

Pentru corecta intelegere a referintei la cadrul legal prezentam cateva extrase pe care le consideram relevante:

Legea energiei electrice 123/2012 

“Art. 12: Drepturile şi obligaţiile ce decurg din autorizaţia de înfiinţare şi din licenţe

(1)Lucrările de realizare şi retehnologizare ale capacităţilor energetice pentru care se acordă autorizaţii, precum şi activităţile şi serviciile pentru care se acordă licenţe, după caz, sunt de interes public, cu excepţia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizaţiei sau licenţei.

(2)Asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe care beneficiază de:

a)dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desfiinţării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei;

b)dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare;

c)servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea/desfiinţarea de reţele electrice sau alte echipamente aferente capacităţii energetice şi pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condiţiile legii;

d)dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri;

e)dreptul de acces la utilităţile publice.

(3)Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 14 şi se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacităţii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie.

(4)Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale afectate de capacităţile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei acestora.

(12)Titularii de autorizaţii şi licenţe sunt în drept să efectueze lucrările de defrişare a vegetaţiei sau tăierile de modelare pentru crearea şi menţinerea distanţei de apropiere faţă de reţelele electrice cu personal specializat respectând prevederile legale în vigoare.

(13)Titularii de autorizaţii şi licenţe beneficiari ai drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietăţii publice sau private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt scutiţi de plata de taxe, impozite şi alte obligaţii de plată instituite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale

Art. 15: Zonele de protecţie şi zonele de siguranţă

(1)Pentru protecţia şi funcţionarea normală a capacităţilor energetice şi a anexelor acestora, precum şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.

(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină pentru fiecare capacitate, în conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea competentă.

(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.

Art. 44: Distribuţia energiei electrice

(1)Distribuţia energiei electrice se realizează de către operatorul de distribuţie, persoană juridică, titulară de licenţă.

(2)Operatorii de distribuţie prestează servicii pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie, în condiţii nediscriminatorii, asigurând accesul la acestea oricărui solicitant care îndeplineşte cerinţele prezentei legi, cu respectarea normelor şi standardelor de performanţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.

 (4)Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.

Decretul 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

Deceretul 237/1978 este neabrogat dar este caduc deoarece:

  1. A disparut structura legislativa cu atributii in aplicarea lui urmare a schimbarilor legislatie produse dupa 1989
  2. Legea ee 123/2012 acorda la art 15 alin 2 dreptul ANRE de a stabili dimesiunile zonelor de protectie si de siguranta prin normative tehnice pentru fiecare tip de capacitate energetica
  3. contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica si nu pe restrictionarea sarcinii aplicata frecvent in anii 1978-1989 pentru economia de energie electrica
  4. astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89

Ordinul 32/2004 ANRE de aprobare a normativului pentru constructia liniilor electrice aeriene  (LEA) cu tensiuni peste 1000 V prevede:

” Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de:

  • 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
  • 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
  • 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
  • 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

 Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 24 m, pentru LEA cu tensiuni  < 110 kV;.
  • 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
  • 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
  • 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA  cu tensiuni de 750 kV.

 Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:

  • 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.         

 Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

Art. 139. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute la art. 136.

 Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139, dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

 Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe

o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie  mai mică decât:

  • 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV
  • 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
  • 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
  • 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
  • 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.”

Ord. 4 /2007 actualizat prin Ord. 49 /2007 -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV

b)       37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)      55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)      81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv

b)     4m, pentru LEA cu tensiune de 110 kv

c)     5 m, pentru LEA cu tensiune de 220 kv

d)     6 m, pentru LEA cu tensiune de 400 kv

e)     9 m, pentru LEA cu tensiune de 750 kv.

(6) Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice, programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.

(7)  Zonele de siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a şi 4b. La traversări ale obiectivelor de către LEA se vor lua măsuri de siguranţă şi protecţie privitoare la aceasta conform prevederilor din NTE 003/04/00.

Art 19– (1) Prin derogare de la articolul 18, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene pot fi mai mari decît cele prevăzute la articolul menţionat în cazurile şi pentru panourile în care acestea:

a)      se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite

b)      necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale,etc.)

c)      au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele  prevăzute la art. 18, conform prevederilor din anexele 4a şi 4b.

(2) Pentru porţiunile/panourile  speciale ale liniilor electrice aeriene care se găsesc în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) dimensiunea zonei de protecţie şi de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor elementelor LEA şi/sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni/panouri, conform NTE 003/04/00.”

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie actualizat

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Dupa 36 de ani Decretul 237/1978 trebuie abrogat

23/02/2014

SGC 2010

Actualizat 07.03.2014!

Decretul Consiliului de Stat 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole este documentul care impiedica realizarea culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV prin paduri.

In esenta Decretul 237/1978 este un act normativ bine scris cu exceptia culoarelor de siguranta pentru LEA 20 kV. In fapt pentru LEA 20 kV actul normativ nu prevere existenta unui culoar de siguranta, vezi anexa 1 art 11 si 12. Acest lucru este in totala contradictie cu necesitatile fizice de protectie a LEA 20 kV impotriva scurtcircuitarii izolatiei prin contactul cu crengile arborilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La art 11 din anexa 1 se prevede explicit:

“se vor evita defrisarile, efectuindu-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care asigura funcţionarea liniilor prin păstrarea distantei de siguranta electrica între conductoarele deviate de vînt şi coroana arborelui, de 0,5 m la tensiunea pînă la 1 kV şi 1 m la tensiuni cuprinse între 1 şi 20 kV inclusiv.”

Distanta de 1 m intre corana arborilor si conductoarele LEA este total insuficient. Cea mai mica adiere de vant  poate anula acesta distanta. Unele specii de arbori intr-o primavara cresc mai mult de 1 m. In viata reala nu exista banii si timpul necesar ca cineva sa pandeasca fiecare crenguta si sa o toaleteze astfel incat acesta bruma de distanta de siguranta sa fie pastrata.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe de alta parte tot in viata reala incepand chiar cu anul 1978 cand a aparut acest decret s-au construit linii de 20 kV prin paduri incalcandu-se art 11 din anexa 1 sau pe marginea drumurilor care atunci poate aveau zona de protectie neimpadurita.  In plus inca din 1978 pe traseul unor retele au aparut zone forestiere responsabile de multe avarii si intreruperi in alimentarea cu energie electrica.

Daca ne reamintim in 1978 dar mai ales dupa 1980 statul roman utiliza ca mijoc de mentinere a stabilitatii SEN si de reducere a consumului de energie electrica intreruperea voita a alimentarii cu energie electrica. Unele linii erau intrerupte cu saptanama altele zilnic cateva ore. In aceasta perspectiva decretul 237/1978 venea ca o manusa cat mai multe intreruperi cu atat mai bine.

Pentru truditorii din SEN fiecare intrerupere oricand s-a produs de-a lungul timpului sau se va produce in viitor a insemnat si va inseana acelasi lucru: efort depus cu daruire si responsabilitate pentru repunerea instalatiilor sub tensiune si reluarea alimentarii cu energie a consumatorului indiferente de cat de vitrege sunt conditiile meteorologice in care apar avariile in retelele electrice.

In privinta retelelelor electrice de 20 kV Decretul 237/1078 a produs deja mult prea multe avarii. Trebuie sa luam masuri si sa reactualizam abrogam acest decret. Sunt suficienti 36 de ani de avarii, pagube si suferinte.

Probabil ca urmare a consecintelor decretului 237/1978 sunt si multi oameni care si-au pierdut viata la interventiile pentru reparatii LEA in urma avariilor produs e de arborii de langa LEA si poate a multor altora aflati in situatii delicate in spitale unde “stingerea luminii” a fost echivalenta cu pierderea vietii datorita imposibilitatii continuarii actelor medicale.

Pledez pentru reactualizare abrogare (care se in primul pas presupune abrogarea decretului 237/1978!) deoarece trebuie sa recunosc ca sunt si multe idei foarte corecte in decretul 237/1978 insa acestea trebuie aduse in domeniul realitatilor pe care le traim astazi: acesta este deja caduc

  • nu mai exista presedintele care dadea aprobarile de la art 2
  • contextul economic si social actual se bazeaza foarte mult pe continuitatea in alimentarea cu energie electrica
  • astazi este de neconceput ca sa avem interuperile cu energie electrica din anii 70-89
  • ANRE prin legislatia secundara (NTE 003/2004, ordinul ANRE 32/2004) recunoaste necesitatea existentei unui culoar de siguranta de 24m pentru LEA 20 kV
  • legea energiei electrice 132/2013 (art 46 si nu numai) impune existenta culoarelor de siguranta LEA inclusiv prin zone cu vedetatie forestiera si/sau plantatii pomicole
  • legea ee prin art 15(2) imputerniceste ANRE sa stabilesaca dimensiuni zonele de protectie si de siguranta pentru fiecare tip de capacitate energetica

Probabil ca existenta Decretului 237/1978 a impiedicat ANRE ca sa reglementeze complet problema culoarelor de siguranta LEA 20 kV prin fondul forestier astfel in Ordinul 32/2004 ANRE prevede:

  • la art 18 (2) pct a prevede:”(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a)      24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV”
  • putin mai jos insa atuni cand se refera la culoarele de siguranta prin fond forestier la art 18(4): “Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00. ” Recumosteti deja influenta Decretului 237/1978
  • cu toate acestea, necestitea de a oferi o minima protectie pentru LEA 20 kV, ANRE si-a luat libertarea de a extiinde putin prevederile Decretului 237/1978 stipuland la art 18(5) litera a:”(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :a)     1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kV”

Este timpul sa recunostem ca exista un volum important de retele electrice prin fond forestier de stat si privat cca 200 (uneori 300) km/judet si sa reglementam necesitatea realizarii unui culoar de siguranta de 24 m pentru LEA 20 kV.

Desigur din perspectiva necesitatilor de imunitate LEA 20 kV am avea nevoie de un culoar liber fara copaci/arbori. Din ratiuni economice insa se pot accepta in culoarul de siguranta LEA 20 kV arbori de talie redusa care la maturitate nu depasec 8 m.

profile standardizate pentru culoarul de siguranta

In Romania inca exista un Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care intre altele contribuie la stabilirea “amenajamentelor silvice” -planurile de exploatare si intretinere fond fosrestier care se eleboreaza din 10 in 10 ani pentru fiecare ocol silvic. Este timpul ca acest institut sa vada ca prin padurile patriei exista retele 20 kV si sa stabilesca pentru padurea din apropiere amenajamente adecvate menite sa puna in valoare terenul foretier fara a pune in pericol reteaua electrica.

Specialistii ICAS ar trebui sa se interebe cate zile pot sta ei  afara “lumina” acasa si functie de raspunsul pe care si-l dau sa conceapa amenajamentele care pot asigura imunitatea LEA fata de arborii plantati in culoarul de siguranta!

Peste tot in lume in culoarul de siguranta LEA se plateaza arbori de talie redusa!

colaj pentru culoarul de siguranta LEA

Din acest punct multe idei le gasiti deja tratate si argumentate in urmatoarele articole existente pe blog:

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Pentru cei interesati atasez textul Decretului 237/1978:

DECRET nr.237/1978

Defrisarile in lungul liniilor electrice trebuie sa devina prioritate nationala

08/02/2014

SGC 2010

Au trecut peste noi codul portocaliu de vant si de ninsori si multe coduri galbene. Ne-am indignat ca sute de mii de case au ramas in bezna. Cateva mii pate zeci de mii de case la nivelul judetelor calamitate au ramas in bezna 2-3 sau poate chiar 4 zile. Acesti oameni au suferit un disconfort accentuat inacceptabil pentru secolul in care traim

Arbori in culoarele de siguranta LEA 1

Operatorii de distributie au facut eforturi foarte mari pentru a reduce durata intreruperilor. S-a intervenit continuu 24 de ore din 24 in conditii de furtuna si ninsoare abundenta. Sa pui scara pe stalp in conditiile in care abia te poti tine pe picioare din cauza vantului e o dovada disperata ca electricienii sactioneaza cu un inalt simt al responsabilitatii fata de confortul consumatorilor de energie electrica si fata de bunul mers al vietii comunitatilor locale.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La -10 grade Celsius, pe vant care frecvent a depasit 50 km/h, sa lucrezi pe stalp la 12 m e un act  de curaj si devotament admirabil. Sa parcurgi zeci de km prin zapada pentru controlul liniilor electrice 16-18 ore pe zi si a doua zi sa o iei de la inceput este un efort la limita rezistentei fizice umane pe care nunai o determinare data de o inalta constinta civica, de respectul pentru meserie si pentru oamenii in mijlocul carora traim.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Zapada s-a depus pe crengile copacilor din vecinatatea liniilor electrice aeriene. Sub actiunea vantului si a greutatii zapezii copacii sau inclinat peste conductoare sau au fost rasturnati peste conductoare. Fenomenul s-a produs pe scara larga. Mii si mii de copaci si-au rasfirat crengile peste conductoarele electrice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In anumite zone au alunecat versanti intregi prabusind copacii peste liniile electrice. Frecvent s-au rupt conductoarele electrice si in multe situatii si stalpii.

S-a desfasurat, pe tacute in ger, vant si ninsoare uneori cu zapada pana la brau o lupta crancema cu vegetatia din culoarele de siguranta ala liniilor electrice aeriene. Au fost frecvente situatii cand in urma echipelor copacii au continuat sa cada in reprize succesive peste linii prelungind inebunitor de mult intreruperile si impunand reluarea efortului de curatire a liniei de crengi si arbori.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In Slovenia armata a venita laturi de electricieni in lupta si natura. La noi n-a fost sa fie asa am luptat singuri. Aliatii nostrii au fost constructorii d eretele electrice care s-au mobilizat exemplar.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In mod sigur nu este vorba nici de prostie nici de lipsa de prevedere nici lipsa actiunii preventive. In permanenta s-au facut lucrari preventive de intretinere a conductoarelor insa atat cat permit reglementarile in vigoare care desi recunosc pentru liniile de 20 kV (medie tensiune) un culoar de siguranta de 24 m cand vine vorba de defrisari impun intre conductoarele liniei si  coroana arborilor doar o distanta de 1m (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

In felul acesta liniile au ajuns sa fie stajuite la 5-6 m de arbori care pasesc cu mult inaltimea liniei si pe care vantul, zapada, ploaia ii apleaca nepermis de multe ori peste conductoarele liniei. De fiecare data cineva ramane in bezna de regula cateva mii de oameni. De fiecare data  indiferent de starea vremii electricienii isi risca sanatatea uneori si viata pentru a taia crengile copacilor si a lasa cale libera viitoarelor avarii.

Avand in vedere interesul autoritatilor pentru interventiile in caz de situatii de urgenta pentru restabilirea alimentarii cu energie electrica consider necesar  sa  trag un nou semnal de alarma si sa reiterez opiniei publice si autoritatilor necesitatea imbunatatirii legislatiei in domeniul managementului vegetatiei in culoarele de siguranta ale liniilor electrice aeriene.

O legislatie clara ar evita producerea a cel putin 60% din numarul incidentelor in retelele aeriene 20 kV, la reducerea pierderilor din economie, la eliminarea pericolelor si a disconfortului asociat intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

Pentru operatorii de distributie a energiei electrice imbunatatirea legislatiei referitoare la coexistenta LEA cu vegetatia din culoarele de siguranta ar asigura randamente sporite ale fondurilor cheltuite pentru intretinerea culoarelor de siguranta LEA .

In figura urmatoare aveti  propunerere concreta  de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

Acest profil al culoarului de siguranta permite exploatare sigura a liniilor electrice de 20 kV si asigurarea unui culoar de acces pentru  intretinere LEA si in acelasi timp tine cont de interesele legitime ale proprietarilor de arbori/terenuri.

Va supun atentiei urmatoarele argumente pentru sustinerea aprobarii acestui profil al culoarului de siguranta

  • operatorii de distributie pot nentine liniile electrice in functiune in conditii meteorologice foarte severe asigurand continuitatea alimentarii cu energie electrica atat de necesara conationalilor nostri
  • proprietariilor li se asigura bune posibilitati de exploatare a terenurilor
  • profilul asigura conditii bune de acces pentru expoloatarea LEA 
  • taierea se poate amana pana in momentul in care arborele atinge limita zonei de siguranta
  • se taie arborii care la maturitate depasesc limitele zonei de siguranta
  • se taie arbori numai de jos, nu se fac decoronari.
  • productivitate buna a lucrarilor de defrisare (intretinere a culoarului de siguranta)
  • decoronarea, si taierile de dirijare, atunci cand sunt posibile pot fi lasate in sarcina proprietarilor in baza unor PV de delimitare a responsabilitatilor. Lucarile trebuie facute preventiv inainte ca arborii sa intre in zona de siguranta a LEA
  • profilul trateaza explicit si problema arborilor situati pe versanti, la distanta de LEA care prin cadere pot afecta siguranta LEA
  • periodicitate anuala a defrisarilor  in primii ani pana la eliminarea arborilor a caror talie la maturitate poate afecta spatiul de siguranta LEA

Aprobarea profilului propus de culoar de siguranta LEA 20 kV va genera focalizarea eforturilor de conunicare, de sustinere juridica  si finaciara pentru transpunere in practica.

Va recomand sa recititi pe blog subiectul tratat pe larg cu exemple din practica internationala:

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20kV

Parerea mea este ca ROMANII merita o legislatie care sa aiba ca efect reducerea gradului de vulnerabilitate a liniilor electrice aeriene la vegetatia din culoarele de siguranta LEA. Acest lucru este pe deplin posibil!

Stalpi metalici zableliti (SMZ) – centralizator caracteristici tehnice

25/08/2013

SGC 2010 Va readuc in atentie stalpii metalici zabreliti produsi de UNIMEC prin publicarea unui centralizator al caracteristicilor tehnice foaret util pentru o imagine de ansamblu asupra intregii game de stalpi: fisa SMZ

 

Informatii detaliate despre SMZ, in format utilizabil direct in documentatii, gasiti pe sute http://www.unimec.ro sau pe blog in articolele:

UNIMEC, fise tehnice complete pentru 28 tipuri de stalpi metalici zabreliti

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 5

 

Stalpi metalici zabreliti - Caracteristici tehnice

 

 

Stalp metalic zabrelit fig 1_UNIMEC

Consider important sa remarcam cateva avantaje ale LEA mt realizate cu stalpi metalici zabreliti:
  • usurarea transportului la borna a pachetelor care contin componentele SMZ
  • posibilitatea de asamblare in teren accidentat din zonele de munte
  • aspect placut
  • gama larga de momente capabile 4500- 25200 daN*m
  • coronamente adaptabile profilului LEA
  • utilizabili pentru toata gama de conductoare. de la conductorul neizolat pana la cablul universal 20 kV
  • distanta redusa intre montantii stalpului de la 0,4 m pama la 1m
  • procedee moderne, eficiente si ecologice de protectie impotriva coroziunii care pot asigura durate de exploatare de pana la 80 de ani
  • posibilitatea uzinarii unor caracteristici atipice gabarit si/sau moment capabil
  • stalpii permit montarea intregii game de armaturi existente necesare realizarii LEA mt si jt inclusiv a placutelor cu inscriptii de identificare respectiv de electrosecuritate
  • imbinarea se poate realiza in santier cu suruburi si/sau prin sudare astfel incat rezolva inclusiv aspectele de protectie la tentativele de vandalizare.
  • SMZ aste superior stalpilor de beton respectiv stalpilor de lemn in ceea ca priveste conditiile de securitate pentru lucrul la inaltime. SMZ permite atat urcarea/coborarea electricienilor in conditii sporite de securitate cat si executarea operatiilor tehnologice la inaltime de construire LEA sau de mentenanta

Stalp Metalic Zabrelit fig 2 _ UNIMEC

 

 

 

 

Berze in retelele 20 kV

21/08/2013

SGC 2010 Acum cateva zile am primit cateva fotografii ale unui grup de breze care au gasit potivit sa se odihneasca pe stalpii unei retele de 20 kV.

Barza pe un separator 20 kV

Densitatea este remarcabila. Pozele sunt destul de graitoare asupra riscurilor la care se expun berzele si respectiv riscurile unor incidente in LEA 20 kV (pene de curent)

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala

Dimesiunile  geometrice ale izolatoarelor in LEA 20 kV si choar ale coronametului in ansamblu, sunt nici in raport cu gabaritul berzelor, Orice miscare care presupune simultan un contact cu stalpul / consola si partile conductoare ale LEA asigura conditii de amorsare a arcului electric insotit inevitabil de moartea berzelor si de pene de curent.

3 Berze pe un stap de sustinere consola orizontala_2

Daca pasarea cade la pamant si izolatoarele / conductoarele LEA nu s-au deteriorat urmare a arcului electric creat atunci sunt sanse mari LEA sa se poata repune sub tensiune in scurt timp.

4 Berze pe un stalp de intindere

Daca insa pasarea nu cade la sol si/sau arcul electric a generat distrugerea izolatoarelor si/sau a conductoarelor depistarea locului defectului este o activitate laborioasa necesitand manevre repetate de sectionare urmata de repunere sub tensiune pentru identificarea tronsonului de retea defect. Locul defectului urmand sa fie depistat prin control in lungul liniei.

Va recomand sa cititi pe blog un articol interesant care abordeaza practica internationala de imbunatatire a conditiilor de coezistenta a LEA cu pasarile

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Jozsef Szabo spune:
27/08/2013 la 06:27 | Răspunde   modifică

Bună ziua,

În primul rând trebuie să menționez că sunt ornitolog, preocupat de protecția păsărilor în principal. Nu mă ocup de foarte mult timp de relația păsări – linii electrice însă totdeauna m-a deranjat mortalitatea crescută a păsărilor indusă de existența coronamentelor neizolate în principal la liniile de medie tensiune. Păsările sunt atrase de stâlpi din mai cauze cum ar fi vizibilitate bună etc dar foarte important din lipsa altor elemente (naturale sau umane) pe care ar putea să se odihnească. Aici a-și amintii doar un singur exemplu – culturile agricole din sudul țării unde deșii există hrană suficientă pentru păsări de talie mai mare, loc de cuibărit și odihnă, cum ar fi arbori, copaci, pădure sunt total lipsite pe întinderi, în multe cazuri, de 10 de kilometri. Problema relației păsărilor cu infrastructura liniilor electrice este mult mai complexă decât simpla îndepărtare a acestora, care poate crează probleme în distribuție însă pierderile în rândul acestora sunt însemnate (dacă privim problema și din perspectiva protecției păsărilor). Acțiuni de “izolare” acoperire a coronamentelor s-au făcut, și se fac în continuare (de exemplu http://www.sor.ro sauhttp://www.milvus.ro dar și în Delta Dunării) însă sunt de acord că acestea ori sunt mult prea puține (și izolate :) ori soluțiile tehnice sunt de o calitate dacă nu îndoielnică dar de o durată scurtă cel puțin. Trebuie sa avem in vedere că soluțiile tehnice aplicate la liniile de medie tensiune nu au avut în vedere protecția mediului (păsărilor) însă există deja o tendință destul de puternică în acest sens cum ar fi: http://t7.hu/0orgdacă ne referim la coronament.
Trebuie privit acest fenomen din partea distribuitorilor, mai bine zis rezolvarea acestuia, ca și o oportunitate de responsabilitate socială față de cei preocupați de protecția mediului, decât o problemă ce trebuie combătută.
Nu în ultimul rând, vă rog să-mi permiteți să vă felicit pentru acest blog extrem de folositor!

Sa vedem cateva imagini descarcate de pe paginile web recomandate de dl Jozsef Szabo

Consola coronament deformabil (exista si o varianta romaneasca)

Console 20 kV coronamet elestic_propetie pasari imagine poate fi vazuta in detaliu pe www.birdprotection

L 20 kV configuratii inedite 2!

25/05/2013

SGC 2010 Cablurile de iesire dintr-o statie de transformare au lungimea de cca 500 m l. Campul de separatoare de linie si de bucla este acum amplasat in mijlocul unei livezi/gradini. Proprietarul isi manifesta activ nemultumirea fata de acesta “mostenire”.

Pentru reducerea necesitatii de acces pe respectiva proprietate si pentru operativitate in curtea statiei s-a realizat urmatoarea configutatie a Lmt:

IMG_1064

Poza este facuta in timpul executiei lucarii de reconfigurare a iesirilor din statia de transformare. Fiecare stalp care are cabluri pe el reprezinta un circuit. Cablurile au fost sectionate capetele lor ridicate pe stalp unde sunt intregite prin separatorul de linie. S-au asigurat si conditii de montare a separatoarelor de buclare la statie.

Nu faceti “zumm” pe legaturile de intindere. Toate CLAMI sunt montate gresit! Din “ratiuni” care tin de un exces de originalitate unitatea de CM a executat lucrarile respective cu pram-istii!!

Va recomand sa cititi pe blog si:

LEA 20 kV configuratii inedite 1!

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

LEA versus LES

PTA cu racord in LES 20 kV

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Situatii “atipice” din LEA mt

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

Buturugile si LEA 110 kV

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

LEA 20 kV configuratii inedite 1!

25/05/2013

SGC 2010 Am ezitat asupra alegerii unui adjectiv potrivit care sa descrie mai inspirat solutiile tehnice urmatoare. M-am mai gandit la compact, ciudat, periculos insa parca nu se potrivesc foarte bine desi tangential solutiile au ceva si din aceste “proprietati”!

De ani de zile (de 2-3 ori pa an) trec pe langa “nodul” LEA din imaginea urmatoare. De de multe ori opresc si privesc minunatia!

Configuratie LEA inedita

In zona exista o apetenta sporita pentru montarea separatoarelor vertical. Aproape ca este regula ca separatoarele de racord sa fie montate vertical in axul LEA. In fotografie se observa ca ori de cate ori au ocazia oamenii monteaza vertical si separatoare de sectionare.

Aceeasi configuratie s-ar fi putul realiza in varianta “clasica” utilizand 6 stalpi fata de doar 4 cati au fost utilizati in cazul nostru.  Putem puncta la avantaje costul redus si suprafata mai mica de teren afectata de LEA. Trebuie sa recunoastem ca sunt avantaje de care din ce in ce mai mult trebuie sa tinem cont.

Un alt avantaj al montarii verticale a separatoarelor de racord il constituie faptul ca odata deschise practic este exclusa “caderea” cutitelor si repunerea accidentala sub tensiune. Cei care au suficienta vechime in SEN isi amintesc ca s-au produs relativ multe accidente de munca datorate ruperii izolatoarelor de actionate a cutitelor mobile si caderii acestora peste bornele de sarcina care ar fi trebuit sa ramana separate vizibile si scoase de sub tensiune.

Am identificat 3 puncte tari al “compactizarii configuratiei LEA“:

  • cost mai redus
  • suparfata de teren necesara mai redusa
  • evitarea unui tip de defectiuni care ar putea genera situatii cu pericol de accident

Inainte de a gasi eventuale puncte slabe as remarca existenta in axul LEA  a unui STEPnO. Specialistii multor zone de retea se oripileaza la gandul ca poate exista un STEPnO  (cu CPL, desi precizarea este pleonastica!) in axul unei LEA aducand argumente de pericol in caz de manevre neautorizate.

Si noi am trecut de peste 20 ani peste aceasta spaima si utilizam pe scara larga STEPnO in axul LEA cu rezultate foarte bune in ceea ce priveste operativitatea si siguranta interventiilor pentru lucrari in LEA.

Am promovat solutia in pimul rand din ratiuni de electrosecuritate. Un CLP se inchide garantat la lucrari pe cand in cazul garniturilor mobile de scutcircuitoare in marea majoritate a cazurilor de accident s-a constatat ca nu s-au montat sau s-au produs accidente la montarea gresita a scutcircuitoarelor.

In situatia interventiilor in caz de incident sub presiunea timpului oamenii fac nepermis de des “concesii” legate de masurile de electrosecuritate. Montarea corecta a unui scurtcircuitor in LEA poate dura peste 45 de minute. Sunt cazuri cand in conditii de stres personalul SO nu isi permite sa isi acorde acest timp! Consecintele le stim!

In rest cine isi asuma dispunerea si/sau executia unei manevre trebuie sa stie ce face caz in care STEPnO in axul LEA este o solutie sigura care merita sa fie generalizata fara retinere!

La categoria dezavantaje as incerca cateva idei. Unele dintre aceste idei le si demontez:

  • probabilitate ridicata ca axul sa fie mai des afectat de starea tehnica si respectiv de lucrari la separatoarele de racord. Ideea este aparent valabila pentru ca in fapt din pdv al continuitatii nu conteaza daca separatorul este pus in axul LEA sau pe un stalp distinct. In amonte de separatorul de racord zona afectata de o retragere din exploatare pentru lucari este identica nedepinzand de modul in care este montat separatorul de racord
  • probabilitatea crescuta de a confunda un separator in cazul aglomerarilor de echipamente de comutatie. Da exista. Din pacate se intampla frecvent in statii, uneori si in LEA .  Ca si mai sus cine isi asuma dispunerea si/sau executie unei manevre trebuie sa stie ce face pentru a nu se accidenta. Dupa parerea mea doi stalpi in plus n-ar fi schimbat semnificativ situatia pentru personalul SO
  • creste numarul de izolatoare pe stapul 2 cel cu separatorul de bucla. Intradevar apar niste izolatoare pentru dirijarea conductoarelor. Dar daca am mai fi plantat un stalp cumulat n-am fi folosit un numar apropiat de izolatoare?
  • in configuratia actuala un defect pe stalpul 2 afecteaza ambele LEA. daca ar fi fost utilizat un stalp suplimentar pentru separatorul de bucla un defect pe stalpul 2 ar fi afectat doar o singura LEA. Adevarat, dar sunt multi stapli pe care izolatia se pastreaza in buna stare de zeci de ani. Prin urmare cred ca putem accepta acest risc!

In concluzie, daca exista constangeri de spatiu putem adopta solutii de “compactizare” a configuratiei LEA fara retinere. Evident ca acolo unde nu exista aceste constrangeri se impune sa lucram mai “aerisit”!

Din punctul meu de vedere in cazul racordurilor din gestiunea utilizatorilor, din ratiuni de electrosecuritate si de claritate a conventiei de exploatare, as exclude montarea separatorului de racord pe  stalpul din axul LEA si as accepta foarte motivat amplasarea acestui separator vertical pe stalpul PTA. In plus exista multe cazuri in care racordurile tertilor trebuie retrase definitiv din exploatre prin dezlegarea de la axul LEA si demontare aconductoarelor in prima deschidere. Daca separatorul  de racord este montat pe stalpul din axul LEA  deja avem o problema serioasa!

Marea majoritate a utilizatorilor care au in gestiune posturi de transformare ignora foarte multe reguli de electrosecuritate, de exploatare si de mentenata. Acesta atitudine pana la urma afecteaza continuitatea LEA, afecteaza toti ceilalti utilizatori alimentati din LEA respectiva si in final se reflecta negativ in costurile OD. Din acesta perspectiva solutia de realizare a racordurilor de terti trebuie sa fie una cat mai simpla fara “compactizari” care in caz de incompetenta si neglijenta pot duce la accidente si la alte neplaceri!

Va recomand sa cititi pe blog si:

L 20 kV configuratii inedite 2!

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

LEA versus LES

Coexistanta LEA cu pasarile practica internationala

Lucrari in apropierea LEA aflata sub tensiune

Situatii “atipice” din LEA mt

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Separator versus intreruptor telecomandat pentru buclarea a doua LEA mt

Lucrul sub tensiune in LEA 20 kV

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS

Intreruperea nulului in LEA jt genereaza supratensiuni

LEA jt performante: cerinte tehnice

Chestionar pt sondajul de opinie privind protectia LEA JT

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Poze LEA 20 kV realizata utilizand conductor torasadat IPROEB

Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

PTA cu racord in LES 20 kV

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

Buturugile si LEA 110 kV

Reparatia unor fundatii LEA 110 kV (1)

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Lucrul dupa ureche compromite orice tehnologie!

11/05/2013

SGC 2010

Unii oameni improvizeaza fara jena si au pretentia ca sunt originali. Sa vedem un exemplu de PTA racordat cu LEAT 20 kV facut dupa ureche vs solutia corecta:

IMG_2042

In fotogratia urmatoare avem  un detaliu al “solutiei” de realizare a legaturii electrice intre conductorul torsadat mt si PTA. In fapt un detaliu de pozare a CTE aferente conductorului trosadat

dataliu solutie de legatura electrica LEAT la PTA

Constructorul a argumentat ca rilele cutiei terminale au impus acesta solutie fara se se intrebe daca cutia terminala folosita este potrivita pentru LEAT! Pana la urma a rezultat o strutocamila  inestetica si  complicata.

detaliu2  solutie de legatura electrica LEAT la PTA.

In conditiile in care nu exista nici o constrangere legata de orientarea echipamentului si a transformatorului pe stalpul PTA in cazul nostru s-a ales cea mai nefericita solutie care a impus improvizarea unei console pentru indepartarea de stalpul PTA a punctului de prindere a legaturii de intindere a circuitelor jt.

detaliu de prindere improvizata a legaturilor de intindere jt la PTA

Pe langa faptul ca este inestetica solutia a generat si reducerea gabaritelor circuitelor jt fata de calea de acces!

dataliu 2 solutie de legatura electrica LEAT la PTA

Ca setul de improvizatii sa fie complet PTA-ul a fost dotat si cu un corp de iluminat public! De echiparea cutiilor de distributie nu mai vorbim  ca sa nu ne intristam de tot!

Sa vedem ce solutie recomanda ERICSON pentru arhitectura PTA racordat cu conductor torsadat mt sau cu cablu universal:

PTA cabl univ1    Remarcam simplitatea si eleganta solutiei dar si faptul ca se utilizeaza cutii terminale cu rile perpendiculare pe axul CTE. Si in cazul utilizarii unui set de cutii terminale termocontractibile pozitionarea rilelor inclinate trebuie sa fie facuta cu orientarea  personalizata a conului functie de pozitia papucului cutiei la punctul de racordare la PTA.

Referitor la prinderea circuitelor jt de stalpul PTA sper ca imaginea urmatoare sa fie relevanta!

PTA cu cablu univ 2

Fotografiile sunt preluate din cataloagele ERICSON si ENSTO fiind publicate initial pe blog in articolul:

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

Ca intodeauna viata bate filmul! Nu conteaza cat de simpla si de ofertanta este o tehnologie noua. Incompetenta poate  compromite tot. Sa nu uitam ca vorbim de oameni care la 10 ani de la aparitia CLAMI inca nu stiu cu siguranta cu se monteaza  corect acesta clema si care “protejeaza” surubul dimamomentric ca chiar si la clemele cu dinti performante!.

Ceea ce este profund neplacut ca sistemul de asigurare a calitatii  nu este de natura sa previna solutii improvizate de tipul celei prezentate in articol!

Va recomand sa cititi pe blog:

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

50 de ani de utilizare a conductoarelor preizolate

LEA versus LES

PTA cu racord in LES 20 kV

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

LEA mt cerinte tehnice

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

Modernizarea distributiei energiei electrice.

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 4

UNIMEC, fise tehnice complete pentru 28 tipuri de stalpi metalici zabreliti

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

Asupra “legalitatii” proiectelor in lipsa unor standarde si norme tehnice

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

UNIMEC: cleme si armaturi noi pentru LEA 0.4 kV

Se poarta CLAMI colorate!

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

Scump, prost si periculos!

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

- Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

Facem pana iese bine (1)!

Facem pana iese bine (2)!

Facem pana iese bine (3)!

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

Ordinea de merit investitionala in contextul strategiei de dezvoltare RED

 

UNIMEC, fise tehnice complete pentru 28 tipuri de stalpi metalici zabreliti

22/04/2013

SGC 2010 Prin amabilitatea dlui Director VASILE Gheorghe, UNIMEC Buzau va pune la dispozitie fisele tehnice complete pentru 28 de tipuri de stalpi metalici zabreliti:

Nr crt

Tip stalp

1

SMZ 09-400-00

2

SMZ 10-400-00

3

SMZ 11-400-00

4

SMZ 12-400-00

5

SMZ 09-500-00

6

SMZ 10-500-00

7

SMZ 11-500-00

8

SMZ 12-500-00

9

SMZ 09-600-00

10

SMZ 10-600-00

11

SMZ 11-600-00

12

SMZ 12-600-00

13

SMZ 09-1400-00

14

SMZ 10-1400-00

15

SMZ 11-1400-00

16

SMZ 12-1400-00

17

SMZ 09-2300-00

18

SMZ 10-2300-00

19

SMZ 11-2300-00

20

SMZ 12-2300-00

21

SMZ 09-2800-00

22

SMZ 10-2800-00

23

SMZ 11-2800-00

24

SMZ 12-2800-00

25

SMZ 10-2CIT.00

26

SN 20201-00

27

SMZ 14-1000-00

28

SMZ 14-1900-00

Fisele tehnice sunt verificate de dl Ing Smilovici S. Marius, verificator de proiecte 1e MLPAT. Fisele tehnice pe langa desenul tehnic al fiecarui tip de stapl contin pentru fiecare stalp si zona meteorologica tabele cu deschiderile admisibile pentru seturi de cate 6 conditii de incarcare/gabarit

SMZ 12-1400-00

Fise tehnice complete 28 tipuri de Stalpi Metalici Zabreliti UNIMEC

Stalpii Metalici Zabreliti sunt produsi de UNIMEC in conditii de calitate certificata.

UNIMEC, Stalpi Metalici Zabreliti pentru LEA mt _actualizare 5

30/08/2012

Actualizare 5:

Stalpi Metalici Zabreliti echipati cu coronament cu izolatie elastica => fise tehnice complete pentru 12 tipuri de SMZ cu inaltimi de 9m, 10m si respetiv de 12m => SMZ – Echipat cu CIE

Actualizare 4:

Fise tehnice complete 28 tipuri de Stalpi Metalici Zabreliti UNIMEC

UNIMEC, a omologat impreuna cu SC Electrica SA stalpii metalici zabreliti (SMZ) pentru LEA mt

Codul produsului este format astfel: SMZ 9-500  unde:

  S  -stalp

  M – metalic
  Z-  zabrelit
  9 metri - inaltimea stalpului deasupra solului
  500 daN - forta nominala portanta la varful stalpului
Stalpii metalici zabreliti se executa intr-o gama dimensionala suficient de larga pentru a satisface necesitatile curente de momente capabile pentru realizarea LEA si PTA:
Prim amabilitatea dlui Director Vasile Gheorhe va pot facilita accesul la un set de fise tehnice relevante referitoare la clasa de stalpi metalici SMZ produsi de UNIMEC.
Urmeaza sa detaliez in articol anumite aspecte din aceste din aceste fise tehnice:
SMZ cu LEATorsadat dc legatura-de-sustinere-aliniament
SMZ cu LEATorsadat dc legatura-de-intindere-aliniament
SMZ cu LEATorsadat dc legatura de-sustinere-colt
SMZ cu LEATorsadat dc legatura terminala
 
Legat de montarea stalpilor bulonati va prezint atasat fisele de montaj. Fiecare componenta este poansonata. In fisa de montaj sunt indicate clar pozitiile ocupate de fiecare parte componenta a stalpului.
fisa de montaj: SMZ 9-1400-1
fisa de montaj: SMZ 9-2300-1
fisa de montaj: SMZ 9-2800-1
In fisierul atasat avem informatii tehnice de detaliu privind stalpii metalici zabreliti.
fisa stalpi metalici zabreliti 20KV
In figura urmatoare va prezint imaginea de anzamblu a unui ZMZ.
De remarcat tronsonul de baza care se incastreaza in beton pentru realizarea fundatiei stalpului. Solutia adoptata de fabricant simplifica mult realizarea fundatiei necesare unui SMZ:
Imagini cu LEA 20 kV cu conductoare torsadate mt  realizata recent cu  Stalpi Metalici Zabreliti produsi de UNIMEC
    Structura este realizata in procedeul bulonat pentru a permite un transport compact.
Precizia de executie si siguranta la montaj este asigurata de utilaje CNC.
Se asigura protectie anticoroziva prin zincare termica sau pulverizare termica.
Stalpii metalici zabreliti produsi de UMIMEC pot fi utilizati ai pentru realizarea PTA-urilor respectiv pentru amplasarea de echipamente de comutatie in LEA 20 kV:
Stalpii metalici zabreliti au fost omologati in colaborare cu SC Electrica Bucuresti care a emis in acest sens un atestat Electrica pentru comercializare. Calitatea si rigoarea executiei recomanda stalpii pentru utilizare in toata tara si reprezinta un produs UNIMEC competitiv pe pietele externe.
Consider important sa remarcam cateva avantaje ale LEA mt realizate cu stalpi metalici zabreliti:
  • usurarea transportului la borna a pachetelor care contin componentele SMZ
  • posibilitatea de asamblare in teren accidentat din zonele de munte
  • aspect placut
  • gama larga de momente capabile 4500- 25200 daN*m
  • coronamente adaptabile profilului LEA
  • utilizabili pentru toata gama de conductoare. de la conductorul neizolat pana la cablul universal 20 kV
  • distanta redusa intre montantii stalpului de la 0,4 m pama la 1m
  • procedee moderne, eficiente si ecologice de protectie impotriva coroziunii care pot asigura durate de exploatare de pana la 80 de ani
  • posibilitatea uzinarii unor caracteristici atipice gabarit si/sau moment capabil
  • stalpii permit montarea intregii game de armaturi existente necesare realizarii LEA mt si jt inclusiv a placutelor cu inscriptii de identificare respectiv de electrosecuritate
  • imbinarea se poate realiza in santier cu suruburi si/sau prin sudare astfel incat rezolva inclusiv aspectele de protectie la tentativele de vandalizare.
  • SMZ aste superior stalpilor de beton respectiv stalpilor de lemn in ceea ca priveste conditiile de securitate pentru lucrul la inaltime. SMZ permite atat urcarea/coborarea electricienilor in conditii sporite de securitate cat si executarea operatiilor tehnologice la inaltime de construire LEA sau de mentenanta

Studiu de caz fazare si sens de rotire a motoarelor in RED mt

28/07/2012

Retelele mt cel mai adesea sunt retele strans buclate. Posibilitatile de buclare asigura o flexibilitate de reconfigurare necesara pentru a asigura realimentarea consumatorilor in caz de incidente sau de retrageri programate din exploatare.

Buclarea se poate realiza prin separatoare sau prin intreruptoare. Daca aparatul de comutatie prin care se realizeaza bucalarea are capacitatea necesara de rupere si/sau tensiunea la bornele sale permite actionarea in sarcina pe circuite fazate acestea se pot actiona inchide/deschide (conecta/deconecta) fara perturbarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor.

Inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie prin care se bucleaza doua circuite nefazate determina producerea unui scurtcircuit polifazat net care se soldeaza cu declansarea prin protetii a ambelor circuite buclate si eventual cu distrugerea aparatului de comutatie respectiv.

Doua circuite fazate asigura implicit si pastrarea sensului de rotire a motoarelor indiferent de configuratia RED realizata prin aparatele de comutatie. In figura 2 in ipoteza in care LEA 1 ai LEA 2 sunt fazate, daca se preia prin separatorul de buclare LEA 2 din statia A prin LEA1 in tronsonul dintre SS si statia B motoarele vor continua sa se invarta in acelasi sens.

Daca LEA nu sunt fazate atunci realizarea schemei din figura 2 se poate face numai cu trecerea consumului de pe LEA 2 prin zero iar motoarele pe LEA 2 isi vor pastra sau nu sensul de rotire depinzand de pozitia relativa a fazelor celor doua LEA, labornele separatorului de buclare cand acesta este deschis, la schema normala (cea din figura 1)

In tabelul 1 avem sistetizate cazurile posibile din perspectiva fazajelor si a sensului de rotire a motoarelor

In figura 4 avem o situatie simpla, frecvent intalnita de buclare a 6 linii mt. Adeseori in practica intalnim situatii mult mai complexe de circuite mt strans buclate.

Pentru verificarea fazejelor trebuie realizata secvential schema din figura 5. Se ia drept refeinta staia A si se verifica fazajul in statiile B, C, D si E

Ori de cate ori este posibil fazarea se realizeaza in statiile de transformare schimband ordinea capetelor ternibale ale cablurilor din celulele de linie.

In situatia din figura 4 este posibila realizarea fazajelor doar prin schimbarea ordinii capetelor terminale in celulele de linie.

Daca plecand de la configuratia din figura 4 amplasam doua noi separatoare de bucla Sb6 si Sb7 obtinem configuratia din figura 6.

In acest caz verificarea fazajelor nu se mai poate face intr-o singura etapa. Se realizeaza o configuratie similara celei din figura 5 mentinand descise noile separatoare de bucla Sb6 si Sb7. Ulterior realizam si configuratia din figura 8 ca sa verificam si fazajele prin cu Sb6 si Sb7 inchise.

Daca constatam ca fazajul Liniei 1 cu lina 5  verificat in statia B nu corespunde deja nu mai putem schimba pozitia capetelor terminale ale cablului din celula LEA 5 din statia B deoarece an strica fazajele verificate/realizate pe configuratia din figura 7. In acest caz trebuie sa stabilim pozitia relativa a fazelor la bornele Sb6 in situatia in care acesta este deschis. Ulterior trebuie sa schimbam ordinea conductoarelor la bornele Sb6.

Daca putem utiliza un fazmetru si sa verificam cu el corespondenta fazelor direct la bornele separatorului Sb6 atunci lucrurile sunt simple aflam imediat cum trebuie repozitionate conductoarele la bornele separatorului astfel incat sa realizam fazajul

Daca acest lucru nu este posibil atunci asigurand retragerile necesare din exploatare si masurile de electrosecuritate trebuie sa identificam in statia E corespondenta bornelor separatorului Sb6 cu capetele terminale ale cablului din celula LEA 5 din Statia E utilizand megohmetrul.

In tabelul 3 avem etapele identificarii fazelor la bornele unui aparat de comutatie prin care se realizeaza buclarea a doua circuite LEA mt atunci cand nu se poate utiliza fazmetru pentru determinari directe

Dupa ce am aflat positia relativa a fazelor R, S,T la bornele unui separator de bucla deschis, utilizand informatiile din tabelele 1 respectiv 2 stabilim si situatia sensului in care se vor roti motoarele daca se va apela la reconfigurarea RED prin inchiderea respectivului separator de bucla.

Actionand ordonat, facand verificari directe ale fazajului pe diverse configuratii RED dublate de prelucrari logice ale rezultatelor putem tine evidenta fazajelor si sensurilor in zona respectiva de retea.

In cazul ideal trebuie sa urmarim ca toate liniile care se bucleaza sa fie fazate. Daca acest obiectiv nu este atins trbuie sa stim care linii nu sunt fazate pe anumite aparate de comutatie prin acre se pot bloca respectiv situatia sensurilor.

In cazul in care realizarea fazajului pe circuitele mt presupune modificarea sensului de rotire a motoarelor  pe un anumit tronson de RED mt acest lucru presupune siasumarea obligatiei de schimbare a pozitiei fazelor la bornele Ljt in cutiile de distributie ale PT acolo unde exista bransamente trifazate.

Stalp de intindere/terminal SCI 3513 / SCT 3533

24/02/2012

Prin efortul lui Andras si cu ajutorul profesionist al dlui Inginer Gyarmathy Gabor avem informatia cautata de Radu Cîmpan.

S-a dovedit inca o data ca daca Andras isi propune sa rezolve o problema cu certitudine o va rezolva!

 

Buna ziua,
Va deranjez cu o mica problema ce am intampinat-o in identificarea unui stalp. Am atasat cateva poze cu tipul de stalp in cauza, si va rog daca se poate si aveti timp sa imi ziceti ce tip de stalp este, eventual sa imi comunicati unde sa caut caracteristicile lui.
Mentionez ca am cautat in mai multe carti si nu am gasit nimic. Tot ce stiu despre stalp este faptul ca se foloseste pentru retele de MT.
Va multumesc anticipat
Radu Cîmpan

Aici este link-ul de transfer.ro unde (inca! o sa) gasiti pozele:
http://dl.transfer.ro/transfer_ro-20feb-656257c1a595dce8.zip

Poți vedea toate comentariile acestui post aici:
http://stoianconstantin.wordpress.com/2008/12/07/lea-mt-cerinte-tehnice/#comments

Buna ziua

Trimit atasat informatiile primite  de la Dl Inginer Gyarmathy Gabor despre acel stalp. Va
rog sa le trimiteti mai departe la persoana care le-a solicitat.

Andras

Indrumar de proiectare si executie LEA mt cu conductoare torsadare 1LI-Ip4/17-2012

21/01/2012


Va semnalez aparitia sub egida Electrica Bucuresti a indrumarului 1LI-Ip4/17-2012: Indrumar de proiectare si executie LEA de medie tensiune cu cabluri torsadate cu si fara fir purtator

Indrumarul vine sa umple un gol important legat de tehnologia de realizare a LEA mt cu conductoare izolate.

Indrumarul reprezinta efortul direct al unui grup de specialisti din cadrul SC Electrica Bucuresti SA, SC Unimec SRL Buzau si SC Electroconstructia - ELCO Alba Iulia.

In versiunea tiparita indrumarul are 854 pagini.

Pentru a va starni curiozitatea va prezint mai jos cuprinsul acestei lucrari!

Probabil ca in scurta vreme normativul va ajuge, probabil tiparit la subunitatile Electrica. Pentru ca ElectricaServ asigura proiectrea si un volum important de lucrari de mentenata si constructii montaj RED pentru Electrica si este parte a Electrica Bucuresti probabil ca indrumarul va fi pus la dispozitia si specialistilor din ElectricaServ.

Exista argumente sa fie pus si la dispozitia constructorilor care lucreaza pentru SC Electrica, altfel ar fi un non sens sa elaborezi un normativ si sa il tii sub cheie!

Recunosc dreptul autorilor sa beneficieze de toate formele de recunoastere pentru munca depusa. Cred insa ca cele mai mari beneficii se pot obtine daca se faciliteaza accesul cat mai nerestrictionat la indrumar.

Este de asemenea important sa se stimuleze dezbaterile pe marginea lui pentru a capacita ideile care pot asigura imbunatatirea editiilor viitoare.

Cred ca in scurta vreme textul integral va fi disponibil si pe internet. In fond si daca apare textul in format electronic nu se exclude interesul pentru cartea tiparita!

A. ÎNDRUMAR DE PROIECTARE A LEAT 20 kV

Pagina

I. OBIECTUL LUCRĂRII

7

1.1. Terminologie

8

1.2. Abrevieri

8

II. IPOTEZE DE CALCUL

8

1. Încărcări, gruparea încărcărilor

8

1.1. Condiţii climat –   meteorologice

8

1.2. Caracteristicile fizice   ale cablurilor torsadate

12

1.3. Gruparea încărcărilor .

20

1.4. Determinarea   încărcărilor unitare normate

20

1.4.1. Încărcări unitare   normate datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

20

1.4.2. Încărcări unitare normate datorate acţiunii vântului.

21

1.4.3. Încărcări unitare   normate cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de chiciură şi a   vitezei vântului

24

1.5. Determinarea   încărcărilor unitare de calcul

25

1.5.1. Încărcări unitare de   calcul datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

25

1.5.2. Încărcări unitare de calcul datorate acţiunii vântului

26

1.5.3. Încărcări unitare de calcul cumulate‚ datorate maselor proprii, a depunerilor de   chiciură şi a vitezei vântului

26

1.6. Determinarea   încărcărilor specifice normate şi de calcul

27

1.7. Încărcările totale provenite din masa şi depunerile de chiciură pe   elementele liniei

35

1.8. Încărcările totale provenite din acţiunea vântului pe elementele   liniei

35

1.9. Încărcări datorate tracţiunii din cablurile torsadate.

36

2. Stabilirea eforturilor în cablurile torsadate

37

2.1. Ecuaţia de stare ..

37

2.2. Deschiderea critică .

38

2.3. Calculul tracţiunii orizontale la starea care dimensionează.

45

3. Determinarea săgeţii cablurilor   torsadate

58

3.1. Cablu cu punctele de suspensie la acelaşi nivel .

58

3.2. Cablu cu punctele de   suspensie denivelate

59

3.3. Influenţa fenomenului de fluaj asupra săgeţii cablului torsadat

63

4. Stâlpi.

69

4.1. Ipoteze de calcul .

69

4.2. Regim normal de   funcţionare

70

4.3. Regim de avarie

73

5. Fundaţii .

74

III. DETERMINAREA DOMENIILOR DE UTILIZARE AFERENTE   STÂLPILOR LEAT

75

1. Calculul deschiderii maxime la vânt (Av).

75

2. Calculul deschideri   nominale (An).

79

3. Calculul deschiderii la sarcini verticale (Ag) …

84

4. Calculul unghiului de colţ   (2).

86

5. Calculul stâlpilor în colţ, ancoraţi

88

6. Stabilirea tracţiunii în ancoră în momentul reîntinderii

94

7. Verificarea la avarie a stâlpului

101

IV. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A   LINIILOR ELECTRICE AERIENE CU CABLURI TORSADATE (LEAT) CU ELEMENTE NATURALE,   OBIECTE, CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN VECINĂTATE .

103

1. Vecinătatea şi traversarea căilor ferate şi a altor căi rigide pentru   vehicule ghidate pe cablu

2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri

103 110

3. Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi terenuri   accidentate

116

4. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene

117

5. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu   suspendat

120

6. Traversări şi apropieri faţă de liniile de telecomunicaţii

123

7. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane

124

8. Trecerea LEAT prin zone cu circulaţie frecventă ..

128

9. Trecerea LEAT prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste   îngrădiri metalice.

130

10. Traversări şi apropieri faţă de clădiri.

131

11. Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri.

135

12. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă

141

13. Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare

142

14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe   inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu

143

15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi

144

16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de   telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă

144

17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport

144

18. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme   în aer liber

144

19. Traversări şi apropieri faţă de conducte subterane

145

20. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de petrol şi   gaze naturale

146

21. Traversări şi apropieri faţă de livezi, păduri, zone verzi

147

22. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri funciare.

148

V. CREŞTEREA GRADULUI DE   SIGURANŢĂ A LINIILOR ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE PRIN   UTILIZAREA DISPOZITIVELOR CU ALUNGIRE CONTROLATĂ

154

1. Influenţa variaţiei factorilor de mediu asupra unei linii electrice   aeriene

154

2. Dispozitive pentru limitarea eforturilor în conductoarele torsadate,   la depuneri de chiciură peste valorile impuse de norme

172

VI. DOMENII DE UTILIZARE   STÂLPI, LINII ELECTRICE AERIENE TORSADATE SIMPLU CIRCUIT

179

B. ÎNDRUMAR DE EXECUŢIE A LEAT 20 kV
1. GENERALITĂŢI 473
1.1. Domeniul de aplicare. 473
1.2. Organizarea şantierului 473
1.3. Pregătirea lucrării 474
1.4. Executarea lucrărilor 474
1.5. Măsuri de tehnică a securităţii muncii la executarea lucrărilor tehnologice 474
1.6. Asigurarea calităţii   lucrărilor 475
2. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE   LINIILOR 475
2.1. Cabluri torsadate 475
2.2. Armături 475
2.3. Stâlpi 477
2.4. Fundaţii 477
3. EXECUŢIA FUNDAŢIILOR 477
3.1. Generalităţi 477
3.2. Fundaţii tip coloană în groapă forată 477
3.2.1. Descrierea operaţiilor   şi componentele forezei 477
3.2.2. Executarea fundaţiei   forate 478
3.3. Fundaţii tip coloană introduse prin vibropresare 480
3.3.1. Descrierea   componentelor agregatului 480
3.3.2. Execuţia fundaţiei   vibropresate …….. 482
3.4. Fundaţii turnate 483
3.4.1. Trasarea gropilor 484
3.4.2. Săparea gropilor 485
3.4.3. Turnarea radierului şi   cofrarea 486
3.4.4. Prepararea şi turnarea   betonului 489
3.4.5. Decofrarea şi executarea completărilor de beton după ridicarea   stâlpilor ……… 493
3.4.6. Turnarea betonului în   gropi cu înfiltrări de apă. 494
3.4.7. Executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros 495
3.5. Fundaţii burate 496
3.6. Norme de protecţie a   muncii la executarea fundaţiilor 499
4. MANIPULAREA ŞI TRANSPORTUL   STÂLPILOR ŞI TAMBURELOR CU CABLURI TORSADATE 501
4.1. Generalităţi 501
4.2. Manipularea stâlpilor şi tamburelor cu cabluri torsadate cu ajutorul   automacaralei 501
4.3. Încărcarea şi descărcarea manuală a stâlpilor (beton, lemn, metal) şi   a tamburelor cu cabluri torsadate, cu ajutorul unul plan înclinat 503
4.4. Depozitarea stâlpilor 503
4.5. Transportul stâlpilor 503
5. ECHIPAREA ŞI PLANTAREA STÂLPILOR 505
5.1. Pregătirea stâlpilor 505
5.2. Echiparea stâlpilor 510
5.3. Plantarea stâlpilor 511
5.3.1. Ridicarea stâlpilor cu   automacaraua 511
5.3.2. Ridicarea stâlpilor cu   catargul fix şi tractorul. 512
5.3.3. Ridicarea stâlpilor cu   capră mobilă şi tractor 517
5.3.4. Orientarea corectă a   stâlpilor 517
5.3.5. Alinierea şi verificarea verticalităţii stâlpilor 518
5.3.6. Fixarea stâlpilor în   fundaţii 519
5.3.7. Ancorarea stâlpilor 519
6. MONTAREA CABLURILOR TORSADATE . 522
6.1. Desfăşurarea şi întinderea cablurilor torsadate 522
6.2. Desfăşurarea şi tragerea cablului torsadat cu troliul mecanic 523
6.3. Montarea cablului torsadat pe timp friguros. 525
6.4. Întinderea cablului   torsadat la săgeată 525
6.5. Înnădirea cablurilor   torsadate … 527
6.6. Capete terminale 533
6.7. Scule şi accesorii de urcat pe stâlpi …. 534
6.8. Utilajele, dispozitivele, uneltele şi sculele utilizate. 543
7. NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII 546
Bibliografie   … 548
Anexe
Anexa 1: Cabluri torsadate   universale de medie tensiune , cu sau fără fir purtător 549
Anexa 2: Cleme şi armături pentru cabluri torsadate universale de medie   tensiune , cu sau fără fir purtător 559
Anexa 3: Stâlpi utilizaţi la LEAT 20 kV.. 571
Anexa 4: Realizarea liniilor   electrice aeriene cu cabluri torsadate universale 641
Anexa 5: Scule şi dispozitive utilizate în construcţia LEAT.. 683
Anexa 6: Recomandări generale   pentru alegerea cimentului 697
Anexa 7: Tracţiuni şi săgeţi   aferente cablurilor torsadate cu care s-au determinat deschiderile nominale. 699

Bibliografie
NTE 003/04/00 Normativ pentru   construcţia liniilor aeriene de energie e1ectrică cu tensiuni peste 1000 V.
SR EN   50341-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 45 kV, tensiune alternativă . Partea 1: Cerinţe   generale – Specificaţii comune.
SR EN   50423-1/2011 Linii   electrice aeriene mai mari de 1 kV c.a. până la 45 kV c.a. inclusiv. Partea   1: Cerinţe Generale – Specificaţii Comune.

 

PE 105/1993 Metodologie   pentru dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene.
PE 152/1990 Metodologie de   proiectare a fundaţiilor LEA peste 1000 V.
SR 2970/2005 Stâlpi   prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice   aeriene. Condiţii tehnice generale de calitate
1. LI-Ip 4/1-95 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Algoritm de calcul pentru determinarea tracţiunilor   săgeţilor conductoarelor la LEA de MT
NE 012-1/2007 Cod   de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 1: Producerea betonului.
NE 012-2/2010 Normativ pentru   producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton   precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
C 169-88 Normativ pentru   executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor   construcţiilor civile şi industriale.
1. LI-Ip 4/4-90 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Fundaţii forate injectate pentru stâlpii LEA de   medie tensiune.
1. LI-Ip 4/5-88 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. Trecerea din LEA în LES. Derivaţii
1. LI-Ip 4/7-89 Îndrumar de   proiectare a LEA de M.T. LEA d.c. cu stâlpi speciali metalici.
3.2.LJ-FT   47/2010 Fişă   tehnologică. Executarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.
FL 4-85 Fişă tehnologică   privind construcţia LEA 6-20 kV pe stâlpi de beton simplu şi dublu circuit.
SF 157-IPROEB Cabluri   torsadate universale tip TA2X(FL)2Y-OL cu purtător de oţel zincat izolat.
SF 159-IPROEB Cablu torsadat   universal tip UA2XE2Y fără purtător pentru linii aeriene de medie tensiune.
Catalog SANTEL   IMPEX SRL Accesorii pentru cabluri de energie.
Catalog UNIMEC Cleme şi   armături de 20 kV
http_archive.ericsson Universal Cable Handbook

Profil standardizat pentru culoarul de siguranta LEA 20 kV

11/12/2011

  “Power struggle” , “Tree power” , “Plant the right tree in the right place”, ” Tree trimming” , “Tree Pruning”, “Overhead Lines Clearance”, “Tree abuse”  etc sunt idei care de regasesc peste tot in lume care atesta efectele negative pe care le au copacii plantati in culoarele de siguranta LEA asupra bunei functionari a retelelor electrice de distribuite.

In articolul atasat   va supun atentiei o propunere de standardizare pentru culoarul de siguranta LEA mt:

pe langa analiza facuta pe 8 tipuri de profile ale culoarelor de siguranta va ofer informatii despre:

  • practica internationala privind managementul culoarelor de sigunata,
  • idei privind comunicarea cu clientii si proprietarii de arbori plantati in apropierea LEA
  • informatii despre tehnica lucrarilor de defrisare care recomanda taierile de dirijare
  • ilustrarea efectului negativ al retezarii coroanei arborilor asupra culoarelor de siguranta
  • ilustrea modului in care un arbore plantat gresit in raport cu LEA ajunge sa fie mutilat prin decoronari conducand la imagini dezolante care uratesc mediul
  • utilaje pentru realizarea mecanizata a culoarelor de siguranta prin paduri
  • imagini privind utilizarea elicopterului la intretinerea culoarelor de siguranta
  • necesitatea includerii in orice forma de comunicare cu clientii a mesajelor de electrosecuritate la executarea lucrarilor in culoarele de siguranta LEA si respectiv la lucrarilor de decoronare

Aveti la dispozite o lista de link-uri care pot fi deosebit de utile celor care doresc sa isi personalizeze strategia proprie de management al vegetatiei:

    1. Newfoundland Power a Fortis Company The right  tree in the right place
    2. Clark Public Utilities Tree & Shrubs Planting them safety around electrical equipement
    3. Orion New Zealand Ltd Watch for wires when trimming trees
    4. Central Lincoln People’s Utility District Tree  Trimming, Oregon
    5. Tree Pruning and      Vegetation Management : Dominion Virginia Power , “Had      all of the trees which contributed to the August 14 outage been adequately      pruned or removed prior to the event, the blackout would likely not have      occurred.” - Report to Federal Energy Regulatory Commission on the      August 2003 blackout of Northeastern United States and Canada
    6. Idaho Power Trees, Safety and Electric Reliability
    7. Idaho Power Tree Pruning
    8. Idaho Power Plant the right tree in the right place: Landscaping With Trees
    9. Idaho  Power Tree Planning Guide
    10. Trees  & Reliable Electric PowerIdaho Power      
    11. Allegheny Power Safely Clearing the Way     
    12. The      Power of Trees – Allegheny Power
    13. Bonnie  Appleton, Usan French And Brenda Johnson-Asnicar Power Struggle: Trees In Utility Lines:    
    14. Corn Belt Energy Vegetation management
    15. Aurora Energy: Tree trimming responsabilities      
    16. Iowa State University:  Urban Landscapes Topping—Tree      Care or Tree Abuse?
    17.  Tree      vegetation management by NYSEG
    18.  Safety growing near powerlines
    19. Abetter South Florida: Guide To Trees And Power Lines
    20. Canadian Niagara Power: Tree Trimming & Removal
    21. Centralia: Power Line Tree Trimming
    22. Teco Tampa Electric: Tree Trimming Pruning Methods
    23. Western Australia:  Guidelines for the management of vegetation near power lines

Mi-ar fi placut sa afisez articolul direct pe blog insa contine multe imagini/fotografii  si tabele care la randul lor contin figuri si fotografii iar incarcarea acestora pe blog este foarte greoaie. Va ofer insa accesul la un link pentru descarcarea articolului:

Managementul vegetatiei in culoarul de siguranta_SGC ed 6_versiune pt blog

Multumesc autorilor fotografiilor inserate in articol precum si autorilor materialelor utilizate pentru sustinerea ideilor promovate prin articol.

Va recomand sa accesati linkurile din articol si veti avea satisfactia sa descoperiti universalitatea problemelor cu care se confrunta operatorii de distributie peste tot in lume. Veti descoperi si rezultatele obtinute acolo unde exista respect fata de natura, proprietate si clienti. La baza acestor rezultate sta comunicarea!

Va recomand sa citici si alte articole de pe blog legate de culoarele de siguranta LEA:

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

Copacul potrivit la locul potrivit – departe de retelele electrice

Dezastre previzibile!

Exemplu american: gandirea pozitiva

Pana de curent a paralizat America de Nord mai rau decat un atentat terorist

Informatia salveaza vieti!

Mult succes!

SGC

Cablurile torsadate de mt au inceput sa produca incidente

18/08/2011

Inainte de toate va semnalez o oportunitate de a avea acces la cele mai bune preturi pe net.  Sansa este a celor care stiu sa profite de oportunitati INSCRIERE GRATUITA !!!

Pentru inscriere accesati linkul:    WIN-4-All inscriere

De curand am constat primele defecte pe un cablu torsadat de medie tensiune inserat in axul unel LEA. Postez cateva fotografii deocamdata necomentate doar pentru a le avea la dispozitie pentru mai tarziu

Eu inca sunt optimist cu toate acestea trebuie sa fim constienti ca nici aceasta solutie tehnica nu este infailibila. Mai ales pentru ca este o tehnologie noua executia trebuie sa fie atent efectuata fara presupuneri si fara improvizatii. Desi lucram de multi ani cu cablurile cu izolatie uscata inca  nu avem experienta cu cablu torsadat de medie tensiune.

Poate ca nu toate pozele sunt lafel de relevante desi m-am straduit sa surprind anumite aspecte care pot fi importante in analiza cauzelor posibile ale incidentului.

foto 1

foto 2

foto 3

foto 4

foto 5

foto 6

foto 7

foto 8

foto 9

foto 10

foto 11

foto 12

foto 13

foto 14

Mansoane in axul LEA cu conductor torsadat mt

16/07/2011

 Recent am constatat ca “profesionistii” in constructia retelelor electrice improvizeaza fara jena, pe scara larga. In materie de mansoane in axul LEA cu conductor torsadat cate bordeie atatea obiceiuri!

Se vede clar utilizarea inadegvata a clemei cu crestaturi. Bavurile firului prurator in final vor provoca deteriorarea izolatiei conductorului. Bucla de rezerva este al doilea aspect necorespunzator. Se creaza pe conductor o zona care accentueaza solicitarea conductorului sub actiunea vantului respectiv sub actiunea chiciurii si zapezii.  In plus curbarea unui conductor supus vibratiilor si greutatii proprii conduce la uzura accelerata a izolatiei

Aspectul necorespunzator al mansonului improvizat in deschiderea unei LEA mt se poate observa chiar si de nespecialisti!

In aceasta imagine trebuie sa remarcam o executie mai ingrijita si utilizarea unei cleme de inadire corespunzatoare pe firul purtator: clema de intindere cu bacuri cu izolatie de polietilena aplicata la exterior. Nu exista bavuri pe conductorul de nul.

Aceeasi “mana” persevereaza. A realizat un manson “colac” pe in axul unei LEA mt comuna cu jt realizata pe stalpi jt chiar deasupra unei strazi frecvent circulate. Pe langa neconformitatile deja scoase in evidenta s-au mai adaugat doua: executia unei inadiri cu incalcarea PE 104 in deschiderea care traverseaza o strada si respectiv existenta conditiilor de atingere a conductoarellor torsadate de mt respectiv de jt sub actiunea vantului:

Solutia corecta de realizare aunui manson in axul unei LEA mt cu conductoare torsadate trebuie sa asigure intregirea conductorului cu mentinerea unei sectiuni cat mai reduse a fascicolului torsadat. Acest obiectiv poate fi atins daca mansonarea celor 4 conductoare se realizeaza in scara:

In curand voi intra in posesia unor fotografii sper suficient de relevante ale unui manson corect realizat in axul unei LEA mt cu conductor torsadat. Spun relevante pentru ca trebuie sa te uiti cu atentie pentru adescoperi existenta unei inadiri!

LEA mt cu conductor torsadat by Valoris

10/06/2011

 Va prezint o LEA 20 kV realizata pe stalpi jt cu conductoare torsadate mt si jt cu fir purtator. Voi reveni probabil cu mai multe cometarii insa pentru moment imi propun sa incarc fotografiile pe care le consider relevante.

Armaturile mt sunt furnizate de UNIMEC Buzau.

Racordul mt debuteaza cu o racordare cu separator vertical, cu niste tije de actionare tare ciudate !, si cu o subtraversare de strada

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legatura terminala de intindere pe circuitul jt si trecere LEA/LES realizata cu cleme de legatura electrica dedicate:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturi terminale de intindere pe doua circuite jt:

Legatura de intindere in alimiamet pe conductor torsadat mt. Legaturide intindere in aliniament si in colt  pe circuite jt:

Cap terminal la trecerea din LEA in LES a conductorului torsadat mt

Capete terminale de exterior pe conductor torsadat mt la bornele altui STEPNo cu tije de actionare ciudate

Conductorul torsadat este integrat in axul unel derivatii 20 kV, pe acest conductor exista si un PTAB racordat in solutie intrare iesire. Nu am postat poze cu PTAB-ul pentru ca nu le-am considerat relevante pentru subiectul abordat.

Delimitarea raspunderii!

10/04/2011

 Dupa aproape 4 ani de experimetare a comunicarii pe blog cu persoane interesate de probleme de energetica simt nevoia sa inserez un scurt articol dedicat “delimitarii raspunderii” acea sectiune  “disclaimer” asociata majoritatii web-site-urilor utilitare.

Postez informatii si dau raspunsuri cu buna credinta. Calitatea acestora depind insa de acuratetea informatiei primare la care am acces  si/sau dupa caz de gradul in care am reusit sa definesc problema asupra careia mi se cere opinia. De asemenea calitatea opiniilor exprimate de mine este subsumata convingerilor profesionale pe care le am, la un moment dat, asupra unui subiect fara ca aceasta calitate sa corespunda tuturor exigentelor.

Nu in ultimul rand, accept ideea ca anumite opinii exprimate de mine pe blog pot fi gresite.

In timp imi pot schimba opinia asupra unui anumit subiect ca urmare a documetarii suplimetare si/sau accesarii unor noi detalii sau intelegerii mai bune a unui subiet. Este foarte posibil sa nu revin asupra unor afirmatii asupra carora mi-am modificat pozitia pur si simplu pentru ca, mai ales in cazul comentariilor, nu tin o evidenta a acestora!

Prin urmare va invit sa utilizati cu discernamant si circumspectie informatiile la care aveti acces pe blog. De preferat sa verificati informatiile din surse mai autorizate!

Raspunderea asupra consecintelor utilizarii informatiilor de pe bog apartine in intregime utilizatorilor  acestor informatii!

Prezentul mesaj are menirea de a constientiza utilizatorii asupra riscului de a utiliza niste informatii gresite si in acest mod sa previn nemultumiri si/sau pagube de orice forma sau cuantum.

Cu stima,

Stoian Constantin

Stalp cu doua STEPno 20 kV

10/03/2011

 Astazi am revazut o solutie destul de atipica care la momentul promovarii a rezolvat o improvizatie care aparent nu avea solutie:

solutia a fost folosita la iesirea dintr-o statie de transformare unde trebuia asigurat si un punct de racordare pentru un racord 20 kV LEA. Separatorul de pe varful stalpului are rol de separator de linie (sau mai general separator de derivatie). Separatorul montat vertical are rolul unui separator de sectionare al axului unui circuit LES (!) sau intr-un caz mai general separator de racord.

Evident ca un astfel de stalp trebuie tratat cu atentie la manevre existand riscul ca in caz de neatantie sa se faca manevre gresite. Nu pledez pentru acest tip de solutii dar sustin ca la nevoie putem iesi din tipare!

SGC

Incurajarea constructiei de retele electrice de utilitate publica legea 210/11.11.2010

23/11/2010

Pe site http://www.anre.ro s-a publicat textul legii 210/11.11.2010 “privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructii retele electrice de transport si de distributie a energiei electrice”.

Lagea s-a publicat si in MO 773/18.11.2010. Prin acesta lege se modifica unele prevederi ale legii33/1994 privind exproprierile in caz de utilitate publica, ale codului civil si ale codului de procedura civila.

Legea 210/2010 poate fi accesata descarcand urmatorul fisier: Legea 210_11.11.2010 masuri prealabile infiintarii retelelor electrice de utilitate publica

Conform art 17 din legea 210/2010 in termen de 30 de zile de la publicare (! 18.12.2010) Ministerele Justitiei si Economiei Comertului si Mediului de Afaceri trebuie sa supuna aprobarii Guvernului Romaniei metodologia de aplicare a legii. Aveti in fisierul urmator: draftul  metodologiei/normelor de aplicare a legii 201/11.11.2010

Astept cu interes cometariile Dv pe marginea acestui text de lege.

Necesitatea culoarelor de siguranta LEA 20 si 0.4 kV defrisari si decoronari

11/09/2010

Sintetizand principalele idei legate de intretinerea culoarelor de siguranta am realizat o prezentare care poate constitui suportul unei dezbateri ale acestui subiect in scopul instriurii si/sau al capacitatii sprijinului.

Zone de protectie si de siguranta_ Defrisari

Dublez aceasta prezentare de cateva filme descarcate de pe Youtube care releva pericolul si argumeteaza necesitatea intretinerea culoarelor de siguranta LEA prin zone cu vegetatie.

Utilizat de persoane avizate materialul publicat poate fi convingator:

Va doresc traditionalul “succes natural!”

Arc electric surprins pe viu in timpul unui interviu:

Creanga in LEA 1

Creanga in LEA 2

Creanga in LEA 3

Scurtcircuit sub actiunea vantului  intre LEA si un copac decoronat corect dar mai inalt decat LEA si aflat in imediata apropiere a acestuia:

Citeste pe blog alte articole pe acelasi subiect foarte important pentru continuitatea alimentarii cu energie electrica:

LEA versus LES

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

Abordarea intretinerii culoarelor de siguranta LEA ca problema de comunicare

LEA versus LES

11/09/2010

Influenta reglementarilor privind zonele de protectie si de siguranta asupra solutiilor tehnice

Rezumat: Paleta solutiilor tehnice de realizare a RED este influentata de cerintele impuse de autoritatile de reglementare nationale privind conditiile de coeziatenta cu proprietatile, constructiile, plantatiile, caile de acces, si alte retele de utilitati invecinate. Pentru a mentine o gama larga de solutii operatorii de distributie sunt receptivi la noile materiale si tehnologii aparute pe piata. Exista insa dificultati in promovarea acestor solutii datorate inertiei asociate actualizarii actelor normative care reglementeaza conditiile de coexistenta de catre autoritatile de reglementare. In lucrare se scot in evidenta solutiile de realizare a RED si solutiile alternative pe care le au operatorii de distributie pentru indeplinirea conditiilor tot mai restrictive legate de zonele de protectie si de siguranta. Se argumenteaza pentu Romania necesitatea de actualizare a doua reglementari ANRE privind zonele de protectie si de siguranta.

Lucrarea isi propune si sa stimuleze schimbul de experienta dintre participanti privitor la particularitatile reglenetarilor din tarile lor privitoare la zonele de protectie si de siguranta si solutiile agreate de operatorii de distributie pentru conformare la reglementari

Autorii sunt interesati sa obtina feedback si de la persoanele care vor  citi articolul dupa conferina astfel incat sa poata aduna opinii si material documentar (reglemetari ale autoritatilor locale, articole care abordeaza aceeasi teme similare etc) din cat mai multe tari ale globului care sa faciliteze reluarea mai bine documetata a subiectului in viitor.

Key-Words:autoritati de relemetare in domeniul energiei electrice, zone de protectie, zone de siguranta, coexistenta, pericol de electrocutare

1 Introducere

In intreaga lume cerintele autoritatilor de reglementare a domeniului energiei electrice directioneaza dezvoltarea reteleor electrice de distributie spre solutii tehnice cat mai prietenoase cu mediul si care sa functioneze in conditii negociate cu proprietatile invecinate. Cerintele autoritatilor de reglemntare trebuie coroborate cu legislatia generala privind protectia proprietatilor.

In statele democratice infiintarea noilor circuite de distributia energiei electrice presupune cicluri repetate de negocieri cu proprietarii si cu  administratiile publice locale pana cand se reuseste agreerea conditiilor in care poate fi realizat fiecare nou circuit de distributie a energiei electrice.

Se poate aprecia ca tendinta generala pentru zonele urbane si rezidentiale inclina balanta spre retele electrice subterane si spre statii si posturi de transformare de interior. In lucrarea [1] autorii au trezentat o situatia comparativa care se refera la cateva tari din Europa table 1 and table 2

Se remarca existenta unor rapoarte foarte diferite intre volumele de retele de distributie in solutia aeriana si cele in solutie in cablu existente in Europa. Evident ca si experienta de exploatare acumulata este foarte difersificata. Statisticile legate de performatele tehnice si economice provenite din statele europene pot fi utile in cazul deciziilor strategice privind optiunile de dezvoltare ale RED

2        Reglemetarile din Romania privind zonele de protectie si de siguranta

In Romania reglementarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice este de competenta Autoritatii Nationale  de Reglementare in domeniul energiei. Principalele reglementari privitoare la zonele de protectie si de siguranta pentru LEA si LES sunt [2], [3],[4] si [5]

ANRE a emis [2] pentru a oferi celor interesati posibilitatea sa aiba acces la un documet unic care sa centralizeze prevederile legate de zonele de protectie si de siguranta dispersate pana in 2007 in mai multe norme tehnice, prescriptii energetice si fise tehnologice.

Conform ANRE [2] definitiile pentru zonele de protectie si de siguranta sunt:

  • zona de protectie este: zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea  energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă
  • zona de siguranta este: zona adiacentă capacităţii energetice sau unor componente ale acesteia, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie

Apreciem ca prevederile care au impact mare in stabilirea solutiilor tehnice sunt urmatoarele:

Table 3 extras din [1] (notatii OHL= overgead line = LEA = linie lectrica aeriana, UGL= underground line =LES= linie electrica in cablu)

Nr crt Tip instalatie Zona Protectie

(ZP)

Zona de siguranta

(ZS)

Observatii
1 HT OHL 37 m 37 m 18,5 m fata de ax
2 MV OHL 24 m 24 m 12 m fata de ax
3 LV OHL (0.1 + d) m (0.1 + d) m 0.1 m fata de conductoarele extreme
4 MV UGL 0.8 m 0.8 m 0.4 m fata de ax
5 LV UGL 0.8 m 0.8 m 0.4 m fata de ax
6 Aerial Transformer Point MV/LV with oil insolation Conturul proiectiei orizontale a postului (ZP+20) m
5 Interior transformer point MV/LV Contul incint +3m pe latura cu usa

Contur incinta + 1.5 m pe latura cu aerisiri

ZP
6 Station HV/MV Fence perimetre (ZP+20) m

2.1 Analiza cazului MV OHL

In [6] autorii au facut o analiza a situatiilor in care se poate afla traseul unei OHL fata de proprietati. In figura 1 sunt prezentate pozitiile in care se pot afla stalpii OHL si limitele zonelor de protectie si de siguranta fata de proprietatile invecinate [6]

Figura 1 analiza coexistentei OHL cu proprietatile invecinate [6]

Notatii utilizate:

  • ZP                    zona de protectie
  • ZS                    zona de siguranta
  • LP1 ÷4             limita proprietate cazurile 1 ÷ 4
  • A,B,C              cazuri analizate

Sinteza cazurilor de coexistenta [6]  care pot fi identificate in figura 1 este sintetizata in tabelul 4. Se observa ca in 5 din cele 8 cazuri analizate necesara obtinerea acordului proprietarilor pentru ocuparea terenului si/sau pentru servitutile induse de ZP/ZS. Acete acorduri in forma autentificata notarial trebuie inscrise la cartea funciara a imobilului.

Putem trage concluzia ca in majoritatea cazurilor infiintarea unei OHL presupune obtinerea prealabila a acordurilor proprietarilor de teren cu care traseul OHL se invecineaza. In continuare ne vom referi la cazul MV OHL a caror infiintare intampina cele mai mari dificultati. Desi din punct de vedere functional culoarul de siguranta de 24 m este necesar in majoritatea cazurilor practice, sub presiunea pozitiei proprietarilor de teren adesea culoarul de siguranta de reduce la dimensiunile minime (cca 5+5 m) permise de reglementari.

Exista destul de multe situatii in care chiar si pentru distantele minime de apropiere permise de reglementari (3 m fata de proiectia orizontala a conductorului exptrem la devierea maxima produsa de vant)

Tabelul 4  Analiza necesitatii obtinerii acordurilor de la proprietari la infiintarea unei OHL

Poz stalp Stalpul este plantat in ZP drum? Stalpul este plantat in proprietate? ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum? Limita de proprietate este in ZP drum? ZP/ZS retea afecteaza proprietatea? Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
A Da - - Nu ex ZP/ZS1 - ex LP1 - - ex ZP/ZS1 in raport cu LP1 Da -
Da - - Nu ex ZP/ZS2 - ex LP1 - ex ZP/ZS2 in raport cu LP1 - - Nu
Da - - Nu - ex ZP/ZS3 - ex LP3 - ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 - Nu
Da - - Nu - ex ZP/ZS4 - ex LP3 ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 - Da -
B - Nu - Nu - ex ZP/ZS3 - ex LP3 - ex ZP/ZS3 in raport cu LP3 - Nu
- Nu - Nu - ex ZP/ZS4 - ex LP3 - ex ZP/ZS4 in raport cu LP3 Da -
C - Nu Da - - ex ZP/ZS5 - ex LP4 - ex ZP/ZS5 in raport cu LP4 Da -

In cazul ideal descris de norme OHL coridoarele de siguranta ar trebui sa arate ca in figura 2. In conditiile din figura 2 operatorii de distributie pot garanta indicatori de continuitate foarte buni pentru MV OHL

Fig 2 cazul ideal de coexistenta OHL cu zonele arborii din apropriere

Trebuie sa remarcam ca in situatiile practice corespunzatoare situatiei descrise in figura 2 operatorii de distributie nu au costuri cu intretinerea acestui tip de culoare de siguranta

In figura 3 avem situatii in care arborii plantati inafara culoarului de siguranta au inaltimi care depasesc inatimea OHL si care adesea sunt rasturnati de vant peste conductoarele OHL generand un numar semnificativ de incidente. In aceste situatii de regula reprezentantii OD nu reusesc sa convinga proprietarii de necesitatea decoronarii arborilor si/sau de necesitatea plantarii unor arbori de talie redusa

Fig 3 cazuri favorabile OD

In figura 4 prezentam situatia in care se afla un procent destul de ridicat din culoarele de siguranta ale OHL prin zonele cu paduri si plantatii de pomi fructiferi:

Figura 4 situatia uzuala a culoarelor de siguranta OHL

Este evident ca situatia reala a culoarelor de siguranta OHL justifica numeroasele incidente produse de contactul crengilor cu conductoarele OHL si/sau cu caderile de arbori si crengi peste conductoarele OHL. De asemenea in aceste cazuri rezulta necesitatea prevederii in programele de mentenanta a unor costuri semnificative pentru lucrarile de intretinere a culoarelor de defrisari. Evident ca la aceste costuri se adauga si costurile de remediere a incidentelor produse de vegetatia din culoarele de siguranta unde nu s-a reusit efectuarea defrisarilor. Relatia operatorilor de distributie cu proprietarii arborilor plantati in zonele de protectie si de siguranta este adesea tensionata.

In cadranul drep al figurii 4 se pot vedea reprezentati si arbori de talie redusa care ar putea reprezenta solutia silvica rationala la problema culoarelor de siguranta. Plantarea arborilor de talie redusa ar permite exploatarea superioara a suprafetelor de teren limitrofe traseelor OHL fara necesitatea unor costisitoare lucrari de defrisare si fara pericolul ca OHL sa fie afectata de crengile arborilor.

2.2 Analiza cazului PTA MVLV cu transformator in ulei

Dupa cum se poate remarca din tabelul 4 suprafata afectata de sona de siguranta a unui PTA este de cca 1260 mp. Cum de regula PTA se amplaseaza in zone locuite este destul de dificil de gasit o suprafata atat de mare fara constructii si intr-un procent foarte mare din cazuri amplasamentele dorite de operatorii de distributie presupun obtinerea unor acorduri de la proprietarii de terenuri. Daca in cazul OHL normele prmit reducerea de la 12 m la 3 m a distantei minime de apropiere a contructiilor de OHL in cazul PTA acest lucru nu este posibil. Reducerea de la 20 m la cca 14-16 m se face cu costuri mari pentru a inbunatati comportarea la foc a constructiilor invecinate. Cazul PTA este foarte relevand pentru presiunea pe care o exercita reglemetarile asupra solutiilor tehnice clasice.

Desi PTA reprezinta cea mai ieftina solutie de infiintare a unui PTA este din ce in ce mai greu de obtinut acordurile necesare de la proprietarii terenurilor invecinate pentru amplasarea unui PTA

3        Solutii posibile

Evident ca prima solutie la care ne-am putea gandi o reprezinta trecerea la realizarea unor retele de distributie in cablu. Revenind la introducere constatam ca in multe tari europene este ageeata aceasta solutie.

Ajungem la dilema clasica retea aeriana sau retea subterana. Este o decizie complexa care necesita o analiza personalizata pe specificul fiecarei zone. Costurile de infiintare a unei retele electrice de distributie mt subterane si de racordare ulterioara la ea sunt aproape duble fata de solutia aeriana. Identificarea si remedierea defectelor dureaza mult mai mult, sunt necesare instalatii pentru compensarea curentilor capacitivi. Realizarea unor circuite de rezerva este o problema foarte costisitoare adesea prohibitiva.

In [1] este prezentata solutia de compensareThe earth fault currents in the underground network in Staffanstorps Energi are compensated both centralised and locally (Figure 5). Local compensation equipment is located at the distribution substations.

Cu toate acestea exista si argumente favorabile solutiei in cablu subteram: rata defectarilor este mai redusa, conditionarile impuse cu coexistenta cu proprietatile private sunt mult mai putine, impactul asupra mediului este mai redus, costurile de exploatre sunt si ele mai reduse decat in czul retelei de distributie aeriene

Ne propunem sa analizam in continuare solutiile alternative pe care le avem in raport cu OHL cu conductoare neizolate. Exista doua tiouri de conductoare care le-am putea folosi pentru imbunatatirea imunitatii LEA fata de vegetatie asa zisele solutii vegetation proof si care permit si reducerea dimensiunii zonelor de protectie si de siguranta:

  • utilizarea unor conductoare preizolate: tehnologia PAS
  • utilizarea conductoarelor torsadate MV autoportante sau cu purtator de otel independent (fig 6)
  • utilizarea cablurilor universale care permit realizarea unor circuite neintrerupte cu pozare aeriana, subterana si in apa (fig 6)

Tehnologia PAS poate imbunatati semnificativ comportarea OHL in zonele impadurite. Totusi desi se pot executa coronamete compactizate si sunt permise distante mai mici de apropiere fata de vegetatie nu putem vorbi de o solutia care sa se poata califica la sustinerea reducerii zonelor de protectie si de siguranta. Tehnologia PAS permite un management mai bun al costurilor si un program mai relaxat de defrisari.

Solutiile de realizare a OHL cu conductoare torsadate MV si cu cablu universal pernit reducerea semnificativa a dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta. Practic aceste OHL se pot realiza in aceleasi conditii ca si OHL LV cu conductoare torsadate izolate (ABC)

Figura 6 conductoare izolate MV pentru OHL

In sustinerea afirmatiei ca zonele de siguranta si de protectie aferente OHL realizate cu conductor MV izolat pot fi reduse la cele ale LV ABC prezentam in figura 7 variante de coexistenata.

Figura 7 coexistenta MV OHL cu LV OHL bared conductor si ABC

Ing Stoian Constantin

4        Conclusion

References:

[1] Lauri Kumpulainen a.o „Distribution network 2030. Vision of the future. Power System. Epsoo 2006, VTT Tiedotteteito – Research Notes 2361:86p/2007

[2] -Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice aprobat prin Ordinul 49 /2007

[3] Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V cod  NTE003/04/00 aprobat prin Ordinul ANRE 32 /2004

[4] PE 106 Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni sub 1000 V

[5] Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice cod NTE 007/08/00 aprobat prin Ordinul ANRE. 38 /2008

[6] Stoian Radu zone de protectie si de siguranta aferente OHL

Live, efectele defrisarilor neefectuate!

19/07/2010

   Am descoperit recent pe Youtube imagini extrem de sugestive postate de niste oameni norocosi si altruisti care au avut sansa sa filmeze live efectele produse de vegetatia din culoarele de siguranta ale LEA.

Puteti vedea situatiile periculoase cu ochii Dv. Puteti vedea cu ochii Dv mecanismul producerii penelor de curent. Veti vedea cum nepasarea unora si inconstienta altora parafeaza abonamente la pagube si saracie si la riscuri imense de accidentare.

Zi de zi trecem nepasatori (indiferent de statutul nostru: proprietari de arbori, rerezentanti ai operatorilor de sistem, opinie publica, reprezentati ai administratiei locale etc, etc oricum parti presupus responsabile si interesate de solutii rationale) pe langa situatii periculoase si ne indignam vehement cand se intrerupe alimetarea cu ee.

Sa vedem imaginile promise, si mai vorbim:

Scurtcircuit live, efecte:

  • pierderi masive de ee in regimul trazitoriu de defect,
  •  pericol de incendiu, pericol de cadere arbore carescut salbatic langa LEA,
  •  pericol de electrocutare in zona copacului,
  •  pericol de rupere a conductoarelor LEA,
  •  in final o pana de curent:

 

Sansa unica,

 interviu despre pericolele vegetariei din culoarele de siguranta luat chiar in momentul in care crengile unor arbori, sub greutatea zapezii, intra in contact cu conductoarele unei retele aflate sub tensiune.

 Rezultanta un puternic scurtcircuit surprins live, oameni speriati si clasica “pana de curent”.

Atentie oamenii vorbesc “limbi straine”, la noi e mult mai rau. Dialogul surzilor pigmentat cu prostie, amatorism si nepasare producand efecte pe scara laraga ca si cand nu am fi destul de saraci!

Iata ce face o creanga cazuta pe o linie lectrica aeriane (LEA) :

Copac rasturnat de vant peste LEA:

Creanga in LEA (2), poate scoate din functiune o retea lunga de zeci de km. In retelele electrice defectele/ deficientele locale se manifesta prin pene de curent care afecteaza tot circuitul electric :

Creanga atingand LEA intr-o zona in care se fac decoronari:

Pe bog se mai poate citi:

Pana de curent prezentata de media in strainatate:

Situatii “atipice” din LEA mt

30/06/2010

 Cazuistica situatiilor “atipice” din LEA mt este  surprinzator de diversificata. Unele situatii sunt pur si simplu fara explicatie in conditiile in care domeniul a fost (este!?) super reglemetat si tixist de electricieni autorizati si firme atestate. Pana la urma in fata unor realitati cu istorie consistanta te intrebi care este rostul reglementarilor atata timp cat puterea lui “merge si asa” isi face simtita forta mult prea des

Pentu a nu lungi vorba sa vedem un separator de racord care are minim 30 de ani vechime:

Pe partea dinspre axul LEA 20 kV avem o superba legatura simpla de intindere pe IsNs. In aval de separator avem o interesanta legatura simpla de intidere cu ITFs fixata mecanic direct de rama separatorului.

Coexistenta cailor ferate cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 3

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si caile ferate

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea “liberale”!

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV conductor izolat si neizolat
Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere
Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 11,502

Hst+ 3m3)

7,50 5)
Neelectrificate 7 4)

Hst

7,50 4)

74bis)

Hst+ 3m3)

1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

observatii

  • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
  • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

Coexistenta drumurilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate – studiu de caz 2

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul propunerea de reglementare a coexistentei dintre LEA mt realizata cu conductoare torsadate si drumuri

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea “liberale”!

Obiectivul învecinatcu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV
Drumuri Traversari Apropiere Traversari Apropriere
Drumuri: de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74)6 ) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74)7) 15)
Străzi şi drumuri de utilitate privată 64)7) 74)6 4is)

7)

7bis)

15)

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate


Coexistenta cladirilor cu LEA mt realizata cu conductoare torsadate mt – studiu de caz 1

07/01/2010

SGC 2002

Tehnologia de realizare a LEA mt utilizand conductoarele trorsadate sau cablul universal mt pozat aerian este foarte bine primita de operarorii de distributie fiind privita ca o solutie salvatoare in ceea ce priveste vecinatatea cu proprietatile private.

Reducerea dimensiunilor zonelor de protectie si de siguranta ar putea mari gradul de accesibilitate a traseelor vizate pentru constructia de linii electrice aeriene  putand reduce numarul necesar de avize sau usurand obtinerea acestora corelat cu reducerea suprafetelor de teren pe care se induc servituti.

Ca toate acestea sa devina o realitate concreta performantele reale ale conductoarelor mt torsadate si respectiv a cablurilor mt univerasale trebuie reflectate in actualizarea normativelor tehnice privind distantele de coexistenta intre LEA si diverse tipuri de vecinatati. In speta trebuie actualizat Ordinul ANRE 49/2007

Pentru a stimula acest demers pun in discutia Dv cazul care ar putea suscita cele mai multe discutii: coexistenta cu cladirile.

Daca se valideaza conditiile de paralelism si de traversare pentru cladirile locuite atunci probabil ca vom avea sustinere pentru toate celelalte cazuri de coexistenta.

Plecand de la realitatea sustinuta cu buletine de incercare ca se pot atinge cu mana cablurile universale mt si conductoarele torsadate mt aflate in exploatare sub tensiune atunci acestea ar putea sa fie asimilate conductoarelor torsadate jt din pdv al conditiilor de coexistenta cu cladirile.
Dupa cum se va vedea in tabelul alaturat am prevazut chiar si posibilitatea traversarii cladirilor locuite de LEA mt realizata cu conductoare torsadate si/sau cu cablu universal mt.

Ma simt totusi obligat sa va atentionez in mod explicit ca este doar un studiu de caz. Ordinul ANRE 49/2007 nu are nico prevedere legata de zonele de protectie si de siguranta (ZP/ZS) ale acestei solutii tehnologice. In practica, pana la actualizarea Ordinului ANRE 49/2007 eu cred ca proiectantul trebuie sa defineasca explicit ZP/ZS evitand totusi atitudini prea “liberale”!

Obiectivul învecinat cu LEA

Overhead lines in the proximity of buildings

Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV

Overhead LV lines

LEA 20 kV

Overhead MV lines

LEA 110 kV LEA 220 kV LEA 400 kV
Clădiri (Buildings)
Traversări clădiri locuite -  distanţa faţă de orice parte a clădirii

Crossing  home buiding

Numai LEA cu conductoare torsadate

(YES, only with LV ABC)

Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite  (NO, BareConductor)

Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis) (YES, only with MV ABC)

425) 525) 725)
Traversări clădiri locuite -  distanţa faţă de antenă

Crossing  home buiding distance from antena

- - 325) 425) 525)
Traversări clădiri nelocuite

Crossing buiding without people

Numai LEA cu conductoare torsadate (YES, only with LV ABC) 325)

LEA 20 kV cu conductoare izolate (MV ABC)25 bis

325) 425) 625)
Apropieri faţă de cladiri locuite

Close nearby homes

126) 327)

126bis)

427) 52 7) 727)
Apropieri faţă de cladiri nelocuite

Close nearby buiding without people

126) 327)

126bis)

327) 427) 627)

25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii (distance between bare overhead conductor and any part of buidind)

25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare (Yes in the same conditions for LV and MV ABC, see figure below. The conductors should be in the exterior of marked volumes)

26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat (LV abc can be even mounted on the woll of the building)

26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat (same condition for MV abc like LV abc)

27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

Tehnologiile noi impun redefinirea zonelor de protectie si de siguranta

15/11/2009

SGC 2002

Tehnologia de realizare LEA mt cu conductoare izolate cere actualizarea Normet Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta aferente capacitatilor anergetice aprobata prin Ordinul ANRE 49/2007

capitolul I

Scop

 

Art 18– (1) Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

(2) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile:

a)                  24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV  pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

(3) Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile:

 

a)   32 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv pentru LEA mt realizate cu conductaoare izolate zona de protectie si de siguranta se reduc corespunzator tensiunii de tinere a conductorului pana la valorile corespunzatoare LEA jt

 

b)   44 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv

c)   54 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv

d)   81 m pentru LEA cu tensiune de 750 kv

 

(4) Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV cu conductoare izolate sau neizolate se construiesc la marginea drumurilor inclusiv a celor forestiere în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice la limita zonei de siguranţă acestora în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.

 

(5) În condiţiile de la alin. (3), distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin :

 

a) 1m, pentru LEA cu tensiune de 20 kv    (acceptabil inclusiv pentru LEA 20 kV realizate cu conductor izolat)

Art 20 – Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală cu 1kv:

  1. Zona de protecţie şi zona de siguranţă respectă prevederile art. 18 alin. (1); ele se delimitează la 0,1 m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei;
  2. Zonele de  siguranţă comune pentru liniile electrice aeriene şi obiective învecinate cu acestea sunt stabilite prin respectarea distanţelor de siguranţă prezentate în anexele 4a si 4b.

Capitolul VII

Dispoziţii finale

Art 31– (1) Dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă reglementate prin prezentul normativ sunt stabilite pe baza prevederilor legale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile.

Art 33– Normele şi reglementările tehnice care definesc distanţele de siguranţă ale capacităţilor energetice faţă de obiective  învecinate acestora completează prevederile din prezenta normă tehnică.

Art 34– Pentru capacităţile energetice proiectate şi executate, respectiv care deţin autorizaţie de construire obţinută înainte de intrarea în vigoare a prezentei norme tehnice, rămân în vigoare dimensiunile zonelor de protecţie şi de siguranţă aşa cum au fost definite/aplicate la punerea lor în funcţiune.

Art 35 modificarile aduse prin Ordinul ANRE 49bis/2010 vor fi avute in vedere la actualizarea PE 106/2003 respectiv a NTE 003/2004 (Ordinul ANRE 3332/2004

Art 36– Anexele 1 – 7 fac parte din prezenta normă tehnică.

Anexa  nr.  4a

Distanţe de siguranţă dintre LEA şi  obiective învecinate (altele decat LEA)

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Căi ferate Traversare Apropiere Traversare Apropiere Traversare Apropiere
Electrificate Nu se admite 7,50 5) 31) 7,50 5) 31) 7,50 5)
11,502 11,502
Hst+ 3m3) Hst+ 3m3)
Neelectrificate 7 4) 7,50 4) 7,50 4)
Hst 74bis) Hst+ 3m3)
Hst+ 3m3)

 

1) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA si cablul purtator al liniei de contact

2) Distanţa pe verticală  între conductorul inferior al LEA şi şină in cazul  cailor ferate electrificabile

3) Distanţa pe orizontală între marginea celui mai apropiat stâlp şi cea mai apropiată şină

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

observatii

  • traversarea CF electrif. Presupuine trav peste linia de contact. Este firesc ca jt sa nu poata traversa linia de contact
  • la trav CF neelectif s-ar putea accepta scaderea gabaritului la 7 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Drumuri Trav Apropiere Trav Aprop Trav Aprop
Drumuri:      de interes naţional,  judeţean, comunale şi vicinale 74) Stâlpii se dispun în afara zonei de protecţie a drumului 74) 15) 74) 15)
6 ) 7) 7)
Străzi şi drumuri de utilitate privată 64) 74) 15) 74) 15)
64is)
7) 7) 7)
7bis)

 

4 )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor

4bis )Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi şină, respectiv partea carosabilă a drumului situat in localitate sau in afara localitatilor pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

5 )Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiată şină, respectiv limita amprizei drumului

6 ) Nu se admit traversări ale autostrăzilor de către LEA de 0,4 kV

7) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului pentru LEA de 0,4 kV, respectiv începând de la limita exterioară a zonei de protecţie a drumului, pentru LEA de inalta tensiune

7bis) Stâlpii liniilor se vor amplasa în afara zonei de siguranţă a drumului (poate fi in zona de protectie a drumului) pentru LEA de 0,4 kV comuna cu LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

 

observatii

  • la trav dr privat am  putea accepta scaderea gabaritului la 6 m pentru LEA mt cond izolat daca tensiunea de tinere asigura aceleasi conditii de izolare ca si Ljt
  • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate comuna cu LEA jt pe stalpi jt este nec sa se precizeze ca se respecta cerintele stipulate pentru LEA jt ref la conditia de amplasare stalpi in exteriorul zonei de siguranta a drumului.
  • de verificat definitiile ZP si ZS aferente drumurilor !!!!

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Linii de Tc Distanţa pe verticală Distanţa pe oriz Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală Distanţa pe verticală Distanţa pe orizontală
Linie de Tc aeriană 0,68) 29) 3,58) 3,59 58) 59)
0,68bis) 29bis)
Linie de Tc subterana Nu se normează - 510) - 3010)
Nu se normează10bis)

 

8) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii

8bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

9) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii

9bis) Distanta pe orizontala intre stalpul LEA şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

10 )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii

10bis )Distanţa pe orizontală intre fundatia stâlpului LEA  sau priza sa de pământ şi linia de telecomunicaţii pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

observatii

 

  • pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate se pot accepata conditiile de coexistenta specifice LEA jt

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Linii     de tramvai şi de troleibuz11) (traversare) 2 3 3
211bis)
Linie contact tramvai 4 4,5 5
411bis
Linie contact troleibuz 2 3 3
31bis)
Cablu purtator tramvai 2 3 3
21bis)
Cablu purtator troleibuz 4 4 4

 

11) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

11bis) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Transport pe cablu suspendat Se interzic traversrile de catre LEA a liniilor de teleferic; se vor  evita traversarile  liniilor de funicular, care se admit cu conditia ca LEA sa traverseze funicularul, cu respectarea distantelor  urmatoare:
Traversare Interzis 312) 412)
Apropiere Hst 1213) 1213)
Hst13bis)

 

12) Distanta pe verticala intre conductorul inferior al LEA si linia de contact sau cablul purtator

13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător

13) Distanţa pe orizontală intre conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cablul purtător pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Conducte supraterane Trav Aprop Trav Aprop Trav Aprop
Fluide neinflamabile 214) hst15) 3,5014) 515) 414) 515)
214 bis)
Fluide inflamabile 16) 515) 16) 15 16) 15
517) 517)

 

14) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra solului plus 3 m

14bis) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA şi partea superioara a conductei; distanţa minimă pe orizontală este egala cu inaltimea stalpului deasupra masurata între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

15) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei

16) Se interzice traversarea conductelor de transport de gaze sau a conductelor intre schele si rafinarii; se vor evita traversarile peste alte conducte din aceasta categorie, ele putând fi totuşi realizate cu respectarea unor masuri de  protectie si siguranta, conform NTE 003/04/00. Se interzice în orice situaţie  travesare acestor conducte de către LEA de 0, 4 kV (joasă tensiune)

17) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi peretele conductei; se vor aplica măsuri de siguranţă şi protecţie conform NTE 003/04/00, corespunzător valorilor pe care le au aceste distanţe

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Conducte subterane Pentru conducte de fluide inflamabile (gaze,ţiţei, produse petroliere) distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priza de pamant a unui stalp la conducta  este de 5m; distanţa poate fi redusă în cazuri obligate până la 2 m, cu acordul beneficiarului conductei.
Pentru conducte de transport  de gaze inflamabile, pe portiunile unde acestea sunt considerate de categoria a II-a din punct de vedere al sigurantei, se respecta o distanta egala cu inaltimea stalpului deasupra solului; ea poate fi redusa, in cazuri obligate, cu acordul beneficiarului conductei.
In celelalte situaţii distanţa minimă de la  cea mai apropiată fundaţie sau priză de pământ a unui stalp la conducta  este de 2 m.
Instalaţii de extracţie  petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare gaze naturale Se interzic traversarile LEA peste instalatii de foraj si extractie de petrol si gaze naturale
Se interzice apropierea axului LEA de orice parte a unei instalaţii de foraj si extracţie la o distanţă mai mică decat 1,5 x inaltimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere fata de limita zonei in care exista mediu cu pericol de explozie

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Cursuri de ape Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile Nenavig. Navigabile
Traversare 18); (7) 19) 18) 719) G+120) 719) G+120)
(5) 19) (G+1) 20) 519) 519)
Apropiere 18) 12 1) 22 1)

 

18) Se interzice traversarea apelor curgatoare, lacurilor sau canalelor navigabile de LEA 0,4 kv; construirea acestora peste ape sau in zona de protectie a acestora se face, în cazuri obligate,  numai cu acordul organelor de gospodarire a apelor, respectând distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maxima şi nivelul maxim al apei la traversari peste ape nenavigabile, respectiv distanţa minimă la  poarta de gabarit a navelor

19) Distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA la sageata maximă şi nivelul maxim al apei; cifrele de sus se referă la traversari in zonele localitatilor şi în zonele amonte ale lucrărilor hidrotehnice, dispuse transversal pe albie iar cele de jos la traversări în celelalte zone

20) G este gabaritul de liberă trecere al navelor, stabilit în funcţie de specificul navigatiei, de comun acord cu autorităţile competente

21) Distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi planul vertical la malul apei

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Poduri, baraje, diguri Traversare Aprop Traversare Aprop Traversare Aprop
Trecere Trecere Trecere
Poduri 223) 223) 722) 524) 722) 524)
323) 224bis) 323)
223bis)
Diguri, baraje accesibile circulaţiei atovehiculelor 223) 223) 622) 524) 622) 524)
323) 224bis) 32 3)
223bis
Diguri,  baraje accesibile doar circulaţiei  pedestre 223) 223) 522) 524) 522) 524)
323) 224bis) 323)
223bis

 

22) Distanţa pe verticală între conductorul LEA la săgeată maximă şi partea circulată a podului, digului sau barajului. Prin trecere în acest tabel se înţelege amplasarea LEA de-a lungul podurilor , digurilor sau barajelor, dar numai cu acordul autorităţilor competente

23) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei

23bis) Distanţa pe verticală între conductorul LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

24) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri

24bis) Distanţa reală între conductorul extrem al LEA în orice poziţie şi orice parte a construcţiei; când distanţa este sub valorile din tabel, sa vor trata ca treceri pentru LEA mt realizata cu conductoare izolate

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Clădiri

 

Traversări clădiri locuite -  distanţa faţă de orice parte a clădirii Numai LEA cu conductoare torsadate Se interzice traversarea de LEA cu conductoare neizolate, cu tensiuni mai mici de 110 kv a clădirilor locuite 425)
Se admite numai pentru LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis)
Traversări clădiri locuite -  distanţa faţă de antenă - - 325)
Traversări clădiri nelocuite Numai LEA cu conductoare torsadate 325) 325)
LEA 20 kV cu conductoare izolate25 bis
Apropieri faţă de cladiri locuite 126) 327) 427)
126bis)
Apropieri faţă de cladiri nelocuite 126) 327) 327)
126bis)

 

25) Distanţa dintre conductorul lea în orice poziţie şi orice parte a clădirii

25 bis) Se admite traversarea cladirilor locuite si nelocuite cu LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate, respectand distantele specifice LEA jt realizata cu conductoare torsadate, specificate in fig 5 din PE 106 in vigoare

26) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

26 bis) Distanţa pe orizontală intre un stâlp al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate şi orice  parte a clădirii; liniile (fascicolele) cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor  cu categorie de pericol de incendiu medie sau mică (C, D , E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele clădirii, în cazul fascicolului întins, respectiv 3 cm în cazul fascicolului pozat

27) Distanţa între conductorul extrem al LEA la deviaţie maximă şi cea mai apropiata parte a cladirii, fără să constituie traversare

 

 

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Depozite şi cladiri cu  substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu Se interzic traversarile LEA peste depozite deschise cu substante inflamabile, precum si peste cladiri cu  substante cu pericol de explozie si incendiu.In cazul apropierii LEA de depozite cu substante combustibile sau cu pericol de explozie sau de incendiu,distanta minima pe orizontala intre axul LEA si orice parte a depozitului este:
- pentru depozite deschise cu substante combustibile solide, inaltimea desupra solului a celui mai inalt stalp din apropiere;
- pentru depozite de lichide sau gaze combustibile, pentru depozite cu pericol de incendiu si explozie si pentru depozite de munitie, 1,5 x inălţimea deasupra solului a celui mai inalt stalp din apreopiere

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Zone cu circulaţie frecventă Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi sol
H st ???? 7 7

 

Observatie:

  • ???? nu este posibil sa se realizeze un gabarit = Hst
  • probabil ca pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate gabaritul se poate reduce la 5-6 m mai ales daca vb de circulatie frecventa pedestra

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Culturi pe spaliere metalice si ingradiri metalice Distanţa minimă pe verticală dintre conductorul inferior al LEA la săgeată maximă şi
Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului Sol Partea superioară a spalierului
- 1,5 6 3 6 3
1,535)

 

 

35) Distanţa pe verticala intre conductorul inferior al LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate, la sageata maxima si partea superioară a spalierului

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Instalaţii de imbunatatiri funciare (conducte, canale si jgheaburi) 3,528) 528) 528)
3,528bis)
429) 629) 629)
429bis)
3,530) 3,5030) 430)

 

28) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre

28bis) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă a conductorului, de la cota terenului, la canale in debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu, pentru canale accesibile numai circulatiei pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

29) Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice

29bis Distanţa  pe verticala, la sageata maxima a conductorului, de la cota terenului, la canale în debleu, respectiv de la  cota coronamentului, la canale in rambleu,  pentru canale accesibile circulatiei cu autovehicule, fără a fi drumuri publice pedestre pentru LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate

30) Distanţa pe verticală, la săgeata maximă aconductorului, până la peretele superior al jgheabului sau conductei supraterane fixe sau mobile

 

 

 

Obiectivul învecinat cu LEA Distanţa de siguranţă (m)
LEA 0,4 kV LEA 20 kV LEA 110 kV
Traversări şi apropieri faţă de terenuri 31) 32) 33) 31) 32) 33) 31) 32) 33)

 

 

 

6 4,5 2,5 6 5 3
432bis 0,133bis
Aeroporturi: se interzice traversarea LEA peste aeroporturi, iar apropierile se trateaza conform legislatiei de specialitate Instalaţii de emisie receptie  de Tc de inaltă frecvenţă:  se interzice traverarea LEA peste acestea..
Ternuri de sport omologate: se interzic travesarile LEA peste acestea
Parcaje auto pe platforme în aer liber: se evită travesarea acestora; în cazuri obligate3 4) se tratează ca traversări ale drumurilor

31) Terenuri din afara zonelor locuite, accesibile transporturilor şi maşinilor agricole, drumuri de utilitate privată

32) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre

32bis) Terenuri din afara zonelor locuite,  accesibile numai circulaţiei pedestre in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

33) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze)

33bis) Zone neaccesibile circulaţiei pedestre (stânci abrupte, faleze) in cazul LEA 20 kV realizate cu conductoare izolate

34) Prin cazuri obligate în accepţia normei tehnice se înţeleg doar situaţiile în care se proiectează şi se execută o LEA care traversează un parcaj auto, nu şi acelea în care se doreşte a se instala un parcaj auto sub o LEA existentă.

 

 

Linii cu tensiunea nominală de înaltă şi joasă tensiune, pe stâlpi comuni
Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei de înaltă tensiune şi conductorul superior al liniei de joasă tensiune
LEA (1 – 20) kV Deschidere mai mică sau egală cu 40 m Deschidere mai mare de 40 m
1,50 2
0,1 4) 0,14)
LEA: tensiune nominală   >20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii de joasă tensiune

NOTE

1) LEA cu tensiune mai mare trece peste LEA cu tensiune mai mică, cu excepţia căilor ferate electrificate

2) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare, în caz contrar distanţele se majorează cu 2m

3) În cazuri obligate şi pe porţiuni scurte, se poate reduce acestă distanţă, astfel încât distanţa (m) orizontală între orice element al LEA de joasă tensiune şi cel mai apropiat conductor al LEA de înaltă tensiune, la deviaţia sa maximă, să aibă aceste valori

4) LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate si LEA jt realizata cu conductoare torsadate pot fi montate pe stalpi comuni pe aceeasi parte a stapului caz in care LEA 20 kV se va monta deasupra sau pe pari opuse ale stalpului caz in care se pot monta la acelasi nivel. In toate cazurile cad LEA 20 kV realizata cu conductoare izolate se monteaza pe stalpi comuni cu unul sau mai multe circuite LEA jt se vor monta placute avand inscriptionat nivelul de tensiune al LEA

Unimec: cleme si armaturi pentru LEA 20 kV cu conductoare torsadate

18/10/2009

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol la 3 luni de la publicare astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta blogul (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

Recent am primit de la un coleg, realmente preocupat de nou, un set de fise tehnice privind noile cleme si armaturi UNIMEC destinate constructiei LEA 20 kV cu conductoare torsadate mt. Experienta indelungata in constructia si proiectarea de retele electrice a dlui Ing Dumitrescu Luigi imi da incredere sa sustin promovarea noii tehnologii in Romania.

In articolele precedente am insistat asupra avantajelor pe care noua tehnologie le prezinta sub aspectul zonelor de protectie si de siguranta. Aceste avantaje sunt reale si incontastabile. Avem posibilitatea sa realizam linii mt practic in aceleasi conditii cu Ljt realizate cu TYIR.

Stim cu totii cat de greu se obtin acordurile de la proprietari pentru colaoare de siguranta de 24 m. In unele cazuri este practic imposibil. In aceste conditii LEA mt comuna cu LEA jt pe stalpii jt reprezinta solutia cu cele mai multe atuuri:

  • cost redus,
  • culoare de siguranta reduse
  • buna comportare in exploatare
  • meteo-sensibilitate mult diminuata fata de LEA mt realizata cu conductoare neizolate

Probabil ca in curand vom avea o actualizare a Normei Tehnice privind zonele de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice ceea ce va contribui la consolidarea noii tehnologii.

Sa vedem fisele tehnice la inceput sub forma de fisiere pdf:

Prezentam mai jos si doua tipuri de ansambluri de role pentru cabluri. Consider ca a fost necesar sa se proiectaze si sa se realizeze aceste dispozitive si implicit trebuie sa le prezint la tehnologia de realizare a LEA mt pentru ca se poate realiza trecerea LEA/LES atunci cand se utilizeaza  cablu universal 20 kV fara sectionari.

Voi incerca sa prezint aceleasi fise ca fotografii pentru a putea fi vizualizate direct:

bratara

CLEM.TORS.S-20kV

clemtori

Clema de derulare si sustinere pentru cablu trifazat universal 20 kV montat in LEA 20 kV:

UNICLAMS-20kV

Vom vedea acum o legatura de intindere in aliniament realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

legatura de intindere in aliniament cablu torsadat MT

Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal UNICLAMS 20 kV pe un cablu universal 20 kV.

legatura de isustinere  in aliniament cablu universal MT

Legatura de intindere in aliniament realizata cu clema de derulare si sustinere pentru cablu universal CLEMTORS 20 kV pe un cablu torsadat 20 kV. Vazand aceasta clema consider ca se va putea extinde domeniul sau de utilizare si la retelele jt realizate cu TYIR marind productivitatea lucrarilor de constructie a retelelor jt ceea ce in noile conditii de reducere a timpilor maximali admisi, normati de ANRE pentru intreruperea consumatorilor constituie un avantaj important

legatura de sustinere in aliniament cablu torsadat MT

Vom vedea acum o legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe un cablu torsadat 20 kV cu purtator de otel. Si aici avem in fapt replica lui CLAMI pentru noua tehnologie:

legatura terminala realizata cu CLEMTORI pe  cablu torsadat 20 kV

Legatura de sustinere in colt pe cablu torsadat cu purtator de otel realizata cu CLEMTORS 20 kV sutinute de o armatura dedicata acestui scop

legatura de sustinere in colt cablu torsadat MT

Ansambluri de tragere  cablu universal 20 kV.

Cred ca ansamblurile de role pot fi utilizate si pentru cablurile 20 kV clasice cu izolatie uscata. Am totusi banuiala ca acesta ansambluri de tragere cabluri ar trebui sa poata fi fixate in sol. Nu cred ca greutatea cablului va asigura implicit si stabilitatea (fixarea) acestor ansambluri pe traseu. Un alt aspect care ma treocupa este legat de distanta recomandata de producator intre doua ansambluri succesive de role de ghidare si tragere. Probabil ca vom afla acesta amanunte in scurt timp. Posibil si din comentariile cititorilor!

In principiu nu vad nicio problema pentru utilizarea acestor role si la pozarea LES jt

Role tragere LES in aliniament

role aliniament

Role tragere LES  in  colt

role intoarcere

Retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune

12/10/2009

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol, la 3 luni de la postare, astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

In ultimii ani in Romania au patruns tehnologii moderne de realizare a LEA mt. La inceput componentele au fost integral importate de regula prin intermediul SC ELMET INVEST SRL din Finlanda si apoi asimilate in tara.

De mai multi ani SC UNIMEC SRL a manifestat multa disponibilitate si inventivitate  care s-au concretizat prin produse de calitate si prin incurajarea modernizarii tehnologiilor de realizare a retelelor electrice de transport si de distributie a energiei electrice.

Amintesc aici doar CLAMI care este o clema care a permis un salt calitativ foarte important in realizarea LEA MT si jt prin eliminarea necesitatii sectionarii conductoarelor la stalpii de intindere. Eliminarea unui numar insemnat de sectionari ale conductoarelor in ax a dus implicit la eliminarea unui numar important de potentiale puncte slabe.

Realizarile UMIMEC s-au obtinut in mod evident prin efortul personalului propriu dar si prin coagularea unor echipe mixte cu specialisti din SEN. Acest articol este rodul colaborarii dintre specialistii SEN si UNIMEC avand un rol important de informare a specialistilor romani asupra noilor cleme si armaturi pentru realizarea LEA mt cu conductoare torsadate si cabluri universale mt.

Articolul  va fi prezentat in aceasta luna in cadrul Conferintei Nationale si Expozitiei de Energetica Sinaia, 21-23 Octombrie 2009 fiind semnat de:

Ing. Ioan Rusu din cadul SISE Muntenia Nord,  Ploiesti, Str. A. Muresanu, nr. 58 ;    Ing Voicu Mihai din cadrul SC ELECTRICA SA si Ing. Vasile Gheorghe Directorul SC UNIMEC SRL , Buzau, str. D. Filipescu, nr. 3, tel. 023872411188, fax. 0238726937, email : unimec@unimec.ro

Summary: The new cables technologies offer a new solution for cables in air at Midle Voltage level. This new solution, of construction MV network on pole using cables, solve many problems of the existent MV lines also in  Romania. For example, this new technology solve the problems regarding the MV lines cross the forests or cities. Especial, in Romania, using the existing LV lines on poles, by installing MV cables in air, could built new transformer points for new electric injection to solv the voltage level at customers and increase the transmission capacity of LV lines.

1. PREZENTARE GENERALA

Comform tehnologiilor actuale, liniile electrice de medie tensiune din Romania se construiesc in varianta cablu subteran sau cablu amplasat pe estacade si in varianta aeriena cu conductoare neizolate sau preizolate.

Aparitia tehnologiilor noi de construire de cabluri electrice de medie tensiune torsadate, implica desigur si in Romania aparitia de noi oportunitati privind rezolvarea unor probleme ale retelelor electrice aeriene clasice: protectia liniilor electrice la traversarea zonelor impadurite in care exista pericole de avarii prin atingerea conductoarelor de catre arbori, solutii simple de alimentari cu energie electrica la medie tensiune in zone urbane prin amplasarea cablurilor pe cladiri sau stalpii existenti.

Temele majore de cercetare pentru SISE Muntenia  Nord si SC UNIMEC Buzau privind construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune sunt:

  1. Utilizarea stalpilor liniilor de medie tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea inlocuirii cnductoarelor clasice
  2. Utilizarea stalpilor liniilor de joasa tensiune existente in vederea montarii circuitelor torsadate de medie tensiune in vederea realizarii de injectii noi in retelele de joasa tensiune prin montarea de noi posturi de transformare. Aceasta noua solutie asigura construirea de noi posturi in zona distrubutiei energiei electrice de joasa tensiune fara a mai fi necesare lucrari de construire de linii electrice de medie tensiune pe stalpi noi.

In acezst sens, la SISE Muntenia Nord s-au realizat cercetari in domeniul proiectarii iar la SC UNIMEC Buzau s-au construit si testat clemele si armaturile necesare pentru construirea de retele electrice aeriene torsadate de medie tensiune.

2. TIPURI DE CONDUCTOARE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

fig 1 Cablu torsadat mt autoportant

Fig. 1 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune

fig 2 Cablu mt torsadat cu purtator din Ol

Fig. 2 Cablu torsadat pentru linii electrice de medie tensiune cu purtator de otel

fig 3 Cablu universal mt autoportant

Fig. 3 Cablu trifazat universal pentru linii electrice de medie tensiune

Variantele constructive de cabluri electrice torsadate de medie tensiune asigura toata paleta de utilizare in orice domenii : linii noi aeriene, cabluri torsadate amplasate pe cladiri, cabluri torsadate utilizate chiar in mediu acvatic.

3. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE

Studiile realizate de SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau pe retelele aeriene electrice de medie tensiune, in scopul inlocuirii conductoarelor existente cu cablu torsadat la aceiasi tensiune, au pornit de la o analiza comparativa privind calculele mecanice privind solicitarile stalpilor la greutatea conductoarelor existente in conditiile cele mai grele impuse de normativele in vigoare, respectiv la depuneri de chiciura si cablu torsadat montat in aceleasi conditii.

Din analiza greutatilor proprii ale conductoarelor clasice si torsadate pentru 1000 metri de retea trifazata, a rezultat ca greutatea fascicolului torsadat cu fir purtator este cca. 30 % mai mare decat greutatile sumate ale celor 3 conductoare neizolate.

Pentru liniile electrice aeriene, calculul mecanic se realizeaza la o grosime limita a stratului de chiciura, functie de zona meteo in care este construita linia. Cel mai defavorabil caz, este cel in care grosimea stratului de chiciura este in diametru de 3,5 cm, ceea ce inseamna o greutatea conductor + chiciura de cca. 7‑8 kg/metru. Adica pentru o linie electrica trifazata, depunerea de chiciura este de 7‑8 kg/metru x 3 conductoare = cca. 21-24 Kg/metru.

Fig. 4 Legatura de intindere in aliniament

Fig. 4 Legatura de intindere in aliniament

Din studiile realizate de SISE Muntenia Nord pe conductoarele torsadate de joasa tensiune, aceasta fiind montate intr-un singur fascicol, depunerea de chiciura, desi in diametru este mai mare, dar este mult mai mica pe un metru de lungime retea decat depunerea simultata pe 3 conductoare ca in cazul retelei de medie tensiune clasice.

Fig. 5 Legatura de sustinere

Fig. 5 Legatura de sustinere

Fig. 6 Legatura de sustinere - detalii

Fig. 6 Legatura de sustinere – detalii

Fig. 7 Legatura de sustinere pentru torsadat fara fir purtator

Fig. 7 Legatura de sustinere pentru torsadat fara fir purtator

Pentru retele de medie tensiune clasice, varianta inlocuirii conductoarelor clasice neizolate cu conductoare torsadate presupune:

-          pastrarea stalpilor de medie tensiune existenti

-          demontarea consolelor existente si montaj usor de cleme si armaturi de mici dimensiuni: ex.:  fig. 4,  fig. 5, fig. 6 si fig. 7 realizate prin cercetari proprii de catre SC UNIMEC Buzau

-          greutati mai mici ale chiciurii pe un fascicol de conductoare torsadate fata de greutatea sumata de 3 faze a chiciurei in cazul conductoareolor clasice

4. RETELE ELECTRICE AERIENE TORSADATE DE MEDIE TENSIUNE COMUNE CU RETELE DE JOASA TENSIUNE

Retelele de joasa tensiune din Romania, construite de lungimi mari su cu multi consumatori, datorita cresterii cererii de putere electrica sunt supraincarcate si functioneaza la varf de sarcina cu pierderi mari de tensiune si energie.

Una din solutiile clasice actuale de proiectare este de a realiza injectii prin construirea de noi posturi de transformare. Acest fapt presupune si construirea de linii electrice noi de medie tensiune. Prin montarea de noi posturi de transformare se realizeaza:

-          micsorarea lungimilor retelelor de joasa tensiune

-          cresterera capacitatii de transport

-          limitarea caderilor de tensiune

-          micsorarea pierderilor de putere si energie

Din studiile realizate de catre SISE Muntenia Nord si SC UNIMEC Buzau a rezultat ca circuitele torsadate de medie tensiune se pot monta din punct vedere mecanic pe liniile electrice aeriene de joasa tensiune existente.

In acest mod, se reduc considerabil costurile cu realizarea unei linii de medie tensiune noi.

Realizarea linilor comune de joasa tensiune aeriene sau torsadate cu linii de medie tensiune torsadate presupune:

-    realizarea tehnologiei de legatura a conductorului de medie tensiune torsadat la linia de medie tensiune clasica. Solutia optima de realizare a legaturii este de la stalpul cu separator de la ultimul post de transformare din localitate.

-    montarea noului post de transformare cu realizarea legaturilor la cablul torsadat

5. CONCLUZII

Retelele de medie tensiune construite cu conductoare torsadate rezolva o serie de probleme importante din functionarea retelelor de medie tensiune existente construite cu conductoare clasice neizolate:

  1. Elimina avariile din liniile de medie tensiune din zonele impadurite
  2. Asigura solutii simple de alimentari cu energie ectrica in zone urbane aglomerate prin montarea cablurilor de ,medie tensiune torsadate pe cladiri existente
  3. Este o solutie viabila pentru montarea de posturi de transformare noi in retelele de joasa tensiune pentru:

-          cresterera capacitatii de transport

-          limitarea caderilor de tensiune

-          micsorarea pierderilor de putere si energie

BIBLIOGRAFIE

[1] Iacobescu Gh., s.a., Retele electrice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

[2] Rusu I., Preda L., Stefu A., Auditul energetic, instrument modern al eficientei utilizarii energiei. Conferinta Nationala a Energiei, CNE ‘’98, Neptun 14-18 iunie 1998

Servituti induse de retelele electrice proprietatilor private. Studiu de caz LEA 20 kV amplasata in zona drumului

09/08/2009

Radu ing  Stoian Radu,

Problematica coexistentei retelelor electrice cu proprietatile, constructiile, retelele de utilitati, plantatii si alte amenajari cu care se invecineaza este tratata de Ordinele ANRE 4 si 49/2007 respectiv de legea 13/2007  si de reglementarile privind emiterea avizului de amplasament.

In acest articol ne propunem sa analizam corelatiile suprapunerii sau intersectiile zonelor de proptectie si a zonelor de siguranta LEA 20 kV peste/cu zona de protectie a drumului  raportate la limitele de proprietate

ZP_ZS LEA in raport cu ZP drum si ZP LEA

Poz stalp

Stalpul este plantat in ZP drum?

Stalpul este plantat in proprietate?

ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum?

Limita de proprietate este in ZP drum?

ZP/ZS retea afecteaza proprietatea?

Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

A

Da

-

-

Nu

ex ZP/ZS1

-

ex LP1

-

-

ex ZP/ZS1 in raport cu LP1

Da

-

Da

-

-

Nu

ex ZP/ZS2

-

ex LP1

-

ex ZP/ZS2 in raport cu LP1

-

-

Nu

Da

-

-

Nu

-

ex ZP/ZS3

-

ex LP3

-

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

-

Nu

Da

-

-

Nu

-

ex ZP/ZS4

-

ex LP3

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

-

Da

-

B

-

Nu

-

Nu

-

ex ZP/ZS3

-

ex LP3

-

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

-

Nu

-

Nu

-

Nu

-

ex ZP/ZS4

-

ex LP3

-

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

Da

-

C

-

Nu

Da

-

-

ex ZP/ZS5

-

ex LP4

-

ex ZP/ZS5 in raport cu LP4

Da

-

talp

Stalpul este plantat in ZP drum?

Stalpul este plantat in proprietate?

ZP/ZS retea este inclusa in ZP drum?

Limita de proprietate este in ZP drum?

ZP/ZS retea afecteaza proprietatea?

Proprietarea este afectata de servituti si este necesara inscrierea acordului proprietarului la cartea funciara a imobilului

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

A

Da

-

-

Nu

ex ZP/ZS1

-

ex LP1

-

-

ex ZP/ZS1 in raport cu LP1

Da

-

Da

-

-

Nu

ex ZP/ZS2

-

ex LP1

-

ex ZP/ZS2 in raport cu LP1

-

-

Nu

Da

-

-

Nu

-

ex ZP/ZS3

-

ex LP3

-

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

-

Nu

Da

-

-

Nu

-

ex ZP/ZS4

-

ex LP3

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

-

Da

-

B

-

Nu

-

Nu

-

ex ZP/ZS3

-

ex LP3

-

ex ZP/ZS3 in raport cu LP3

-

Nu

-

Nu

-

Nu

-

ex ZP/ZS4

-

ex LP3

-

ex ZP/ZS4 in raport cu LP3

Da

-

C

-

Nu

Da

-

-

ex ZP/ZS5

-

ex LP4

-

ex ZP/ZS5 in raport cu LP4

Da

-

Cerinte tehnice pentru LEA mt: chestionar pentru verificarea cunostintelor

25/06/2009

sgc-legitimatie

 

 

 

 

 

 

Asociat articolului: “ LEA mt  cerinte tehniceva propun un chestionar de verificarea cunostintelor. Va recomnad ca dupa administrare sa discutati in colectiv raspunsurile. Veti avea un excelent material de dezbatere!

La acest chestionar nu prezint “raspunsurile corecte” tocmai in ideea de a va indruma catre dezbaterea in colectiv a raspunsurilor oferite de respondenti la fiecare intrebare.

                        Data______________________

                                Calificativ_________________

                                Evaluator__________________

                                Nume_____________________

                                Functia____________________

                                                                                                                                              Dep.______________________

 

1 Prezentati minim 3 avantaje ale utilizarii legaturilor de intindere care permit evitarea sectionarii conductorului LEA mt.

 

 
 
 

 

 

2. Care este pozitia corecta de montaj a CLAMI  :

 

a)      cu suruburile pe cordita ;

b)      cu suruburile spre deschiderea LEA ;

c)      ambele variante sunt corecte daca se utilizeaza cheia dinamometrica ;

 

3. Conductorul preizolat trebuie dezizolat in CLAMI:

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      dupa caz, functie de anotimpul in care se executa LEA mt ;

 

4. LEA buclate trebuie fazate la toate capetele ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

 

Argumentati optiunea d-voastra.

  
  
  
  
  

 

5. Care sunt consecintele mentinerii in exploatare a unor LEA buclate nefazate la unul sau mai multe capete prin care se pot bucla.

 
 
 
 
 

 

 

6. Care este latimea zonei de protectie si a zonei de siguranta pentru LEA MT:

 

a)      20 m ;

b)      24 m ;

c)      3 m

 

7. Definiti zona de protectie a RED:

 
 
 
 

 

 

      8. Definiti zona de siguranta RED:

 
 
 
 

 

 

      9. Este interzisa amplasarea cladirilor in zona de ZP/ZS ?

 

a)      da ;

b)      nu ;

c)      este permisa conditionat .

 

 10. Cerintele tehnice prevad ca LEA cu circuite comune sau multiple  indiferent de tensiuni vor fi in proprietatea Op Distributie ?

 

a)      da ,in toate cazurile, neconditionat ;

b)      uneori ;

c)      nu .

 

11. Precizati minim trei consecinte ale prevederii cerintelor tehnice ca LEA cu circuite comune sau multiple indiferent de nivelul tensiunilor sa fie in gestiunea Op Distibutie.

 

  
 
 
 
 

 

 

12. Ce tipuri de conductoare pot fi folosite la constructia LEA mt:

 

a)      Ol-Al neizolate ;

b)      Ol-Al preizolate ;

c)      Cablu universal 24 kV torsadat ;

d)      Al de sectiune corespunzatoare.

 

13. Emiteti minim 3 atuuri ale izolatiei compozite .

 
 
 

 

14. Legaturile duble de sustinere cu izolatoare se realizeaza conform cerintelor tehnice:

 

a)      cu doua izolatoare cu cap rotund ;

b)      cu doua izolatoare cu cleme;c

c)      cu un izolator cu clema C si un izolator cu cap rotund.

 

 

15. Densitatea echipamentelor de comutatie amplasate in axul LEA influenteaza indicatorii de continuitate SAIDI si SAIFI?

 

a)      da in sensul reducerii acestor indicatori;

b)      nu ;

c)      nu exista nici o legatura intre SAIDI si SAIFI si numarul echipamentelor de comutatie din axul LEA mt..

 

 

16. Enumerati minim 3 principii de amplasare a echipamentelor de comutatie si separatie in axul LEA mt .

 

 
 
 

 

 

17. Enumerati minim 3 functii pe care SAD (SCADA LEA mt) trebuie sa le asigure:

 
 
 

 

 

18. Enumerati minim 3 forme in care supratensiunile atmosferice (STA) se manifesta in RED. 

 
 
 

 

 

19. Cerintele tehnica a LEA mt are un capitol dedicat consolidarii patrimoniale?

 

a)      da ;

b)       nu ;

c)      nu e cazul.

 

 20. Prevederile cerintelor tehnice se aplica pentru definirea conditiilor de racordare a noilor utilizatori?

 

a)      da, neconditionat;

b)      optional ;

c)      nu .

 

 

 21. In cazul delimitarii la mt punctul de delimitare se va stabili astfel incat sa fie posibila racordarea altor consumatori?

 

a)      depinde de optiunea  utilizatorului;

b)      da ;

c)      nu .

 

 

22. Ce prevad cerintele tehnice  in cazul in care utilizatorii solicita conditii superioare de continuitate?

 

a)      Prevederea cu prioritate a masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA;

b)      se prevede neconditionat numarul de cai suplimentare dorite de utilizator;

c)      se pot prevedea cai suplimentare de alimentare numai in asociere cu masurile de cresterea  gradului de continuitate din axul fiecareiLEA mt utilizata pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului.

 

 23. Enumerati minim 4 conditii in care se pot prevedea una sau mai multe cai suplimentare de alimentare a noilor consumatori. :

 
 
 
 
 

 

 

  24. Cum poate fi promovata o solutie tehnica de racordare atipica in raport cu prevederile cerintelor tehnice?

 

a)      pe fise de solutie ;

b)      in baza unui studiu de solutie justificativ.

 

 

 

 25. Enumerati conditiile in care se poate accepta amplasarea unui separator de racord pe proprietatea tertilor in cazul in care delimitarea gestiunii este la clemele de racordare la axul LEA mt:

 
 
 
 
 
 

 

 26. Argumentati legatura dintre indicatorii de continuitate SAIDI /SAIFI si CPT.

 

 
 
 
 
 
 

 

                                                          Data:

                                                          Nume si prenume:

                                                          Semnatura:

Amatorism cu radacini adanci!

01/05/2009

sgc-legitimatie   Avem mai jos cateva imagini recente care atesta faptul ca amatorismul nu este o inventie a anilor de dupa 1989. Amatorismul are traditie sanatoasa. E mai usor sa inveti prostii de la un autodidact “cu experienta” decat sa faci efortul sa deschizi o fisa tehnologica. Cel putin atunci existau si chiar se ocupa cineva sa le actualizeze din cand in cand.

Vom vedea chiar la iesirea dintr-o statie de transformare CTS-uri si ITFS-uri montate gresit, cu rilele in sus. Situatia nu este izolata. Pe tot traseul liniilor care au un trasee cu denivelari accentuate scenariu se repeta. Probabil ca aici este cauza a numeroase declansari intempestive cu cauza neidentificata! Ani de zile montajul gresit al izolatoarelor a produs numeroase incidente si neplaceri asociate produse clientilor. Probabil ca acum dupa ce s-au obisnuit oamenii cu intreruperile ar fi socant sa se elimine cauzele fericirii colective.

Pe langa anomaliile legate de montarea izolatoarelor utilizarea  la intamplare a clemelor cu crestatura nici nu mai conteaza!

Sa vedem imaginile:

 cts-cu-rilele-in-sus-3_blog 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

cts-cu-rilele-in-sus-1_blog

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

itfs-cu-rilele-in-sus-1_blog

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Facem pana iese bine (2)!

04/04/2009

sgc-legitimatie   Avem mai jos cateva imagini recente care atesta nevoia imensa de instruire pe care o au electricienii (de toate nivelele de calificare !) din cadrul unitatilor de constructii montaj dar si cei angrenati in activitatile de dirigentie, receptie si PIF din cadrul Operatorilor de Distributie.

Cred ca imaginile nu necesita comentarii suplimentare. Actorii apartin unor unotati de “top” super autorizate cu sistemele calitatii certificate la zi dar cu prestatii mai mult decat modeste care pe langa nevoia de instruire tradeza  si o regretabila indiferenta.

fig-11

   fig21

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pana la urma critica si-a facut efectul scontat: constructorul a dres busuiocul. Remarcati ca s-a abordat o solutie de cost minim!

deco-meuble

LEA mt cerinte tehnice

07/12/2008

SGC 2002 Va propun sa vedem cum arata la 22.01.2010 graficul accesarii acestei pagini astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes e care il prezinta acest subiect (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

1 Generalitati

Retelele (liniile) electrice aeriene 6 si 20 kV (LEA mt) constituie ansamblul format din conductoare, stalpi , izolatoare armaturi cleme, echipamente de comutatie, echipamente de protecţie, prize de pământ etc. si prin care energia electrica este preluata din statiile de transformare si distribuita consumatorilor din localitatile din zona de activitate a  Operator Distributie

Liniile aeriene mt solutia tehnica prin care:

o energia electrica este distribuita la distante relativ mari intre localitati ,

o se alimenteaza  reţelele de cabluri din zonele urbane,

o se asigura interconectare între staţii electrice it/mt,

o se alimenteaza un numar mare posturilor de transformare  mt/jt .

Liniile aeriene încep de regulă de la  bornele cutiilor terminale de exterior (CTE) ale cablurilor mt de iesire din distribuitoarele mt ale statiilor de transformare 110 kV/mt sau in unele cazuri de la bornele exterioare ale  izolatoarelor de trecere interior-exterior ale staţiilor de transformare  110 kV/mt şi ale staţiilor de conexiuni mt zidite şi se termină în bornele izolatoare de trecere ale altor staţiilor de transformare 110 kV/mt si/sau ale unor posturi de transformare mt/jt, în lanţuri de izolatoate  ale posturilor  de transformare aeriene (PTA) sau în bornele CTE ale cablurilor racordate la LEA mt.

2 Tipuri de linii aeriene mt din punct de vedere al topologiei

2.1 Linii radiale

Sunt LEA alimentate de la un singur capat. Consumatorii unei astfel de LEA raman nealimentati pana la remedierea defectului care a generat retragerea LEA din exploatare. Singura masura de reducere a numarului de posturi de transformare afectate de intrerupere in cazul unor lucrari programate si/sau al unor incidente o constituie amplasarea unor separatoare de sectionare in axul LEA. In acest caz in amonte de primul separator de sectionare care delimiteaza zona defecta consumatorii pot fi realimentati prin repunerea LEA sub tensiune dupa deschidrea prealabila a separatorului de sectionare mentionat mai sus.

Este necesar sa fim preocupati de reducere a numarului de LEA radiale daca acest lucru este posibil cu costuri rezonabile. Se poate accepta ca intro zona in care dezvoltarea retelei este previzionata in mai multe etape succesive ca pana la definitivarea dezvoltarii zonei sa avem LEA radiale nou construita.

Solutiile de LEA mt noi radiale sunt de dorit in cazul LEA scurte care alimenteaza diverse obiective industriale daca se pot lua masuri tehnice de reducere a probabilitatii de defect si/sau daca durata de existenta a respectivelor locuri de consumeste limitata

2.2 Linii mt alimentate de la doua capete

LEA din aceasta categorie au de regula capetele racordate la doua statii mt diferite. In caz de incident este posibila izolarea tronsonului defect prin echipamente de comutatie (de regula prin separatoare de sectionare) si realimentarea din cele doua capete a tronsoanelor de LEA valide. De regula o astfel de LEA funcioneaza la schema normala radial fiind sectionata pe criteriul pierderilor minime si alimentata de la cele doua capete sau functioneza radial fiind separata vizibil intruna din cele doua statii can are si rolul de rezervare a alimentarii barelor 20 kV la disparitia tensiunii de 110 kV in statia respectiva.

2.3 LEA mt alimentate de la 3 sau mai multe capete

Exista configuratii complexe de linii mt care au 3 sau mai multe capete situate in statiii diferite de transformare. Aceste LEA mt functioneaza la schema normala radial permitand stabilire prin manevre a unor configuratii complexe menite sa realimenteze numarul maxim posibil de consumatori in cazul incidentelor si/sau al retragerilor din exploatare pentru lucrari a unor tronsoane LEA

Posibilitatea de reconfigurare a unei zone de retea buclate constituie atributul de flexibilitate al zonei respective de retea. De regula o astfel de  zona de retea complex buclata alimenteaza consumatori cu pretentii sporite de continuitate.

Este necesr sa se asigure un echilibru intre o flexibilitate mare, dorita de personalul de exploatare, si cresterea costurilor de investitii si de mentenanta cu tronsoane de LEA cu utilizare redusa respectiv pentru evitarea complicarii inutile a schemei retelei de distributie de mt

LEA mt buclate trebuie sa fie fazate la toate punctele de buclare astfel incat inchiderea accidentala a unui aparat de comutatie de buclare sa nu se produca scurtcircuite polifazate care sa genereze incidente si/sau accidente umane.

Reţeaua de distributie de medie tensiune este în realitate formată dintro combinaţie a tipurilor de linii menţionate mai sus.

Din punct de vedere functional putem identifica:

2.3.1 Axul LEA

Axul LEA are conductorul cu dimensiunea cea mai mare si are cel putin un capat racordat la o statie de transformare. La ax se racordeaza derivatii pentru alimentarea unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare si racoarde individuale pentru posturi de transformare.

2.3.2 Derivatii

Sunt tronsoane de retea mt (realizate de regula tot in solutie aeriana) racordate la axul liniei mt (care leaga cele doua surse de alimentare) pentru asigurarea alimentarii unor grupuri de doua sau mai multe posturi de transformare situate in zone geografice apropiate traseului axului LEA. Exista situatii in care axul derivatiilor are lugimi semnificative uneori chiar mai mari decat axul LEA la care sunt racordate. O astfel de derivatie este intodeauna radiala. Axul derivatiilor poate avea o sectiune inferioara axului LEA sin care este racordata

2.3.3 Racorduri mt din axul LEA si/sau al derivatiilor

Asigura alimentarea posturilor de transformare mt/jt. Putem avea racorduri in solutie aeriana care de regula alimenteaza PTA-uri. Exista si cazuri cand prin racorduri in solutie LEA sunt alimentate posturi de transformare in cabina de zid (PTCZ) Putem avea racorduri de posturi de transformare la o LEA in solutie subterana in acest caz la axul liniilor si al derivatiilor sunt racordate cabluri (LES)care alimenteaza posturi de transformare in diverse tipuri de cabine . in cazuri obligate putem avea chiar si PTA-uri racordate la o LEA prin LES

Prin conventie stalpul, din care se racordeaza o derivatie si/sau un racord apartin axului liniei mt. Derivatiile si racoardele racordate la axul liniei mt încep cu cleme de derivaţie (racordare) şi continua cu lanţurile de izolatoare şi izolatoarele auxiliare de susţinere şi console de derivaţie existente la  stalpul de racordare.


3 execuţia liniiilor aeriene mt

Liniile aeriene mt sunt executate in solutie  simplu circuit, dublu circuit, eventual multiplu circuit pe stalpi comuni.

În cazuri justificate se admit solutii de circuite comune  110 kV cu mt. Solutia de realizare a LEA mt comuna cu LEA jt este de asemenea destul de raspandita si are tendinta de extindere datorita restrictiilor impuse de proprietarii de terenuri pentru restrangerea culoarelor de teren ocupate de LEA de distributie a energiei electrice.

Se impune conditia ca in cazul  LEA in solutie dublu sau multiplu circuit indiferent de tensiune ca  toate circuitele sa fie în proprietatea distribuitorului.

3.1 Conductoarele liniilor aeriene mt

Pentru linii aeriene mt se utilizează conductoare neizolate, conductoare preizolate şi cabluri mt torsadate care pot fi pozare aerian. In fapt exista cabluri torsadate care pot fi pozate fara a fi necesar sa fie sectionate, succesiv pe traseul unei linii in apa aer si in sol. Atunci cand un astfel de cablu denumit si cablu universal mt torsadat se pozeaza ca LEA el poate sa echipeze o LEA simplu sau multiplu circuit sau o LEA mt comuna cu jt realizata cu conductoare jt neizolate si/sau torsadate.

3.1.1 Conductoare neizolate

Conductoarele neizolate sunt tipul de bază al conductorului utilizat în reţelele aeriene mt. În mod standard se utilizează cabluri Ol-Al – de aluminiu multifilare  cu inimă de oţel cu sectiuni de 50, 70, 95 sau 120 mmp. In portiuni speciale de traseu cand LEA mt in deschideri mari acestea se pot realiza cu gama de conductoare specifice LEA 110 kV utilizand si stalpi specifici LEA 110 kV

3.1.2 Conductoare mt preizolate

Conductoarele preizolate  mt sunt conductoare Ol-Al, prevăzute cu un strat exterior din polietilena extrudata. Deoarece această izolaţie nu garanteaza conditii de atingere nepericuloasa pentru oameni cand LEA este sub tensiune se utilizeaza termenul de conductor preizolat.

LEA mt realizata cu conductoare preizolate permite coronamente mai compacte si chiar mentinerea LEA in exploatare in conditiile in care pe alocuri este in contact cu vegetia forestiara iar in unele cazuri pe durata limitata raman in exploatare si avand crengi cazute pa LEA sau chiar copaci.

Si in cazul acestor LEA este necesara mentinera unui culoar de siguranta prin zona cu vegetatie forestiera dar de dimensiuni mai reduse.  Se utilizeaza conductoare preizolate in gama de sectiuni 50-120 mmp. Sectiunile uzuale sunt 50 si 70 mmp

In cazul LEA cu conductoare preizolate ne asteptam la scurcircuite monofazate si/sau puneri la pamant cu mare rezistenta de contact. In aceste conditii protectiile din statiile de transformate trebuie sa fie sensibile la intreruperea conductorului LEA existand pericolul ca in cazurile conductoarelor preizolate rupte si cazute la pamant acestea sa ramana sub tensiune si sa genereze accidente prin electrocutare in cazul atingerii de catre oameni a unui astfel de conductor.

Mai ales in cazul unor LEA mt cu conductoare preizolate inscriptiile de securitate „ nu atinge stalpii si nici conductoarele cazute la pamant“ trebiue sa existe pe fiecare stalp al LEA si sa fie mentinute lizibile pe toata durata de viata a LEA mt

O alta problema specifica  conductoarelor preizolate o constituie protectia impotriva supratensiunilor atnosferice. Acest lucru se realizeaza prin amplasarea unor descarcatoare in axul LEA mt ori de cate ori se schimba parametrii LEA mt si respectiv pe traseul LEA echipata cu conductoare preizolate caz in care protectia poate fi realizata prin amplasarea unor descarcatoare cu coarne a caror numar si locatie se alege de catre proiectantul LEA mt

3.1.3 Cabluri mt torsadate pentru LEA mt

Exista pe piata doua tiputi de cabluri mt torsadate pentru LEA: cabluri cu fir de Ol purtator si cabluri autoportante. Cablurile mt torsadate de ultima generatie autoportante sunt realizate astfel incat sa suporte deschideri de 100 m si sa poata sa fie amplasate in apa si in sol sunt cunoscute si sub denumtea de cablu universal.

Aceste conductoare torsadate de mt pot contitui solutia acolo unde din ratiuni de restrictii impuse de terti culoarelor de siguranta  nu se pot realiza LEA/LES mt clasice. Solutia circuitelor comune LEA mt si jt realizata cu cablu torsadat mt ofera avantajul unor culoare de siguranta foarte inguste.

Mentionam cateva tipuri de cazuri la care utilizarea cablului torsadat mt se poate dovedi oportuna:

· la alimentarea posturilor de transformare în localităţi, unde nu este posibil sa se realizeze o lea mt clasica şi soluţia prin cablu subteran nu este potrivită din punct de vedere tehnic.

· în locuri, unde nu se pota utiliza cablu subteran din motive tehnice, ecologice, spaţiale sau din alte motive.

· pentru consumuri temporare şi în caz de avarii.

· în mod excepţional în cazul trecerii liniilor aeriene în apropierea altor construcţii sau prin spaţiu împădurit.

3.2 Stalpii liniilor aeriene mt

La executia liniilor aeriene mt sunt utilizati stâlpi de beton, stalpi metalici clasici cu zabrele, stâlpi de lemn şi stâlpi de oţel de tablă.

Stalpii LEA trebuie să fie dimensionati în funcţie de încărcarile care acţionează asupra lor. În afara cazurilor excepţionale (locuri complet inaccesibile, spaţii împrejmuite ale staţiilor electrice) nu este permisă utilizarea ancorării permanente a stalpilor pentru marirea capacitatii portante datorita vulnerabilitatii ancorei fata de vandalisme si al pericolului pe care il prezinta deteriorarea ancorelor pentru stabilitatea mecanica a LEA. Ancorele se pot utiliza doar pentru fixare temporara a stalpilor LEA pe duratalucrarilor de construcţie a liniilor aeriene.

3.2.1 Stâlpi de beton

Stâlpii de beton se utilizeaza pe scara larga la constructia LEA mt. Se utilizează pentru linii simplu circuit şi multiplu circuit echipate cu toata gama de conductoare mentionate mai sus.

Tipurile uzuale de stalpi sunt in gama de inaltime 12-14 m si in gama de momente capabile 4700-22000 daNm de tipul SC 15006, SC 150014, SC 150015, SE8 si SE9 La nevoie se pot comanda si stalpi cu utilizare mai redusa de tipul TSC 15006-12, TCP 15006-120, SC150014-105, sc 12-2200, CS 12-3100, CS 18-1300, T1187-1 cu inaltime de 9.2-18 m si momente capabile de3500-32000 daNm

Functie de conditiile tehnice din teren si in baza unei analize tehnico-economice detaliate se pot utiliza stalpi de beton jumelati sau in montaj portal.

Atunci cand se pot asigura gabaritele necesare si momentele capabile necesare LEA mt se poate executa si pe stalpi de 10-11.2 m utilizati in mod curent la realizarea LEA jt din gama SE 10, SE 11 SC 10002 si SC 10005

În funcţie de rolul pe care il au in LEA  se diferenţiază în stalpi de:

o susţinere in aliniament,

o sustinere in colt

o intindere in aliniament

o intindere in colt

o terminali

Stâlpii pot avea fundatii burate (straturi alternative de pamant si piatra sparta compactixata cu maiul) sau din beton: turnata odata cu plantarea stalpului sau „tip pahar“ cand este turnata utilizand cofraje demontabile staplii fiind plantati dupa intarirea betonului fundatiei fiind rigidizati in fundatie prin completarea cu betob a spatiului ramas intre peretele interior al fundatiei si stalp. Dimensiunile fundatiei se vor corela cu capacitatea portanta a solului tipul stalpului si rolul acestuia in LEA.

Functie de tipul stalpului fundatiile pot fi in sectiune circulare sau poligonale fiind sapate manual si/sau mecanizat.

Vârfurile stâlpilor trebuie să fie protejate împotriva pătreunderii apei cu un capac din plastic sau dupa caz printr-un dop de opturare realizat din fabrica din beton. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente, de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.2 Stâlpi metalici cu zăbrele

Stâlpii metalici cu zăbrele pot fi executati prin sudare sau bulonati. Se pot utiliza pentru linii simplu sau multiplu circuit cu conductoare neizolate şi/sau cu  conductoare preizolate.

De regula utilizarea stalpilor metalici cu zabrele este opotuna in portiuni speciale de traseu unde stalpii de beton nu pot satisface exigentele de gabarit si monent capabil si/sau unde restrictiile de acces nu permit amplasarea altor tipuri de stalpi.

Stalpii metalici se vor realiza in baza unor proiecte dedicate placand de la cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt in privinta gabaritului si momentului capabil necesare si respectuiv suprafata si tipul de teren disponibila pentru fundatie. Stalpii metalici pot fi alesi de proiectant din cataloagele producatorilor astfel incat sa indeplineasca cerintele rezultate din dimensionarea LEA mt

Fundatiile stâlpilor metalici cu zăbrele sunt din beton turnat la fata locului sau prefabricate. Fundatiile se proiecteaza tinand cont de caracteristicile terenului de fundare si de solicitarile la care trebuie sa faca fata stalpul in LEA.

Stalpii metalici cu zabrele sunt realizati din  de oţel protejate îmoptriva coroziunii prin zincare la cald.

3.2.3 Stâlpi de lemn

Stâlpii de lemn se vor utiliza pentru linii simplu circuit amplasate  în locuri greu accesibile plantarea  stâlpilor de beton, în zone protejate şi parcuri naţionale, în localităţi, unde autorităţile locale impun cerinte speciale de urbanism. Pentru caracteristici specifice (flexibilitate) este adecvat să se utilizeze în culoare forestiere. Stâlpii de lemn se utilizează ca ca atare sau in diverse configuratii necesare maririi capacitatii portante: jumelati, portal, tip A sau cu propte pe una sau doua directii.

Stâlpii de lemn se diferentiaza prin lemnul utilizat, modul de impregnare, capacitatea portanta, diametru de bulon şi lungimea stâlpului. Pentru suporturi ale liniilor electric utilizăm stâlpuri de lemn de molid, pin şi brad. Pentru impregnare se utilizează substanţe care nu polueaza solul solului. Stâlpii de lemn vor fi special impregnati pentru plantare direct in pământ. Fundatiile vor fi de tip burat. Vârfurile de stâlpi vor fi  prevâzute cu mici acoperişuri de protecţie împotriva pătrunderii apei. Armăturile de susţinere se fixează cu precădere cu bolţuri înşurubate cu garnituri semirotunde.

Vârfurile stâlpilor se protejeaza împotriva pătrunderii apei. Pe stâlpi sunt montate console pentru fixarea conductoarelor, eventual alte echipamente de ex.: separatoare de sectionare si/sau de racord, întreruptoare, transformatoare, platforme metalice, etc.

3.2.4 Stâlpi din tablă de oţel

Stâlpii din tablă de oţel se vor utiliza pentru linii simplu sau dublu acolo unde utilizarea altor tipuri de stalpi nu ste posibila si/sau nu se justifica din pdv  tehnico-economic sau dupa caz sunt impusi prin cerinte de urbanism. Stâlpii sunt realizati din tablă de oţel sudata longitudinal. Au formă conică cu secţiune circulară sau poligonală. Protecţia împotriva coroziunii trebuie să fie realizată prin zincare la cald. Avantajul stâlpilor din tablă de oţel este greutatea mică şi durata de viaţă mai mare faţă de stâlpii de lemn şi de beton. Fixarea armăturilor şi a consolelor se realizează cu suruburi Fundatiile pentru stâlpii din tablă de oţel se execută în mod asemănător ca la stâlpii de beton.

3.3 Console ale liniilor aeriene mt

Console pentru linii aeriene cu conductoare neizolate şi conductoare simple izolate mt pe stâlpi de beton, de lemn, şi din tablă de oţel se realizeaza din otel protejat impotriva coroziunii prin zincare la cald si se fixeaza pe stalpi prin bride si/sau buloane. Avem o gama larga de console utilizate la constructia LEA mt. Tipurile consolelor depind de coronamentul ales pentru LEA, tipul izolatiei, numarul circuitelor, tipul conductorului si de rolul stalpilor  LEA, marimea deschiderilor dintre stalpi etc. Pentru a ilustra diversitatea consolelor mentionam cateva tipuri:

o console de sustinete orizontale pentru izolatie rigida

o console de sustinere coronament vertical

o console de sustine coronament dezaxat

o console de sustinete coronament elastic

o console de intindetre

o console de intindere dezaxate

o console de derivatie

o console de ocolire, etc

Toate aceste tipuri pot si sestinate LEA simplu si/sau multiplu circuit cu coronamente cu gabarit normal sau compactizat

Consolele sunt proiectate, omologate si garantate de fabricant si se aleg din cataloage pe baza caracteristililor mecanice a acestora: gabarit si eforturi admisibile functie de coronamentul LEA de tipul stalpilor (material si dimensiuni de gabarit), rolul lor functional in LEA si respectiv echipamentul care urmeaza sa se monteze pe stalp, etc

3.4 Izolatoare

Izolatoare trebuie să îndeplinească în acelaşi timp două funcţii de bază – fixează mecanic conductoarele LEA şi asigura izolarea acestora fata de stalpi si console.

Izolatoarele se diferentiaza dupa materialul utilizat la fabricare: ceramica, sticla, sau material compozit respectiv dupa rolul lor functional: izolatoare de sustinere si izolatoare de intindere.

Din punct de vedere al caracteristicilor fizice paramertii importanti pentru izolatoare sunt tensiunea nominala de exploatate, tensiunea de tinere la impuls de tensiune, momentul capabil respectiv forta de rupere la tractiune.

Functie de comportarea la supratensiune  avem doua tupuri: izolatoare nestranungibile (acetea sunt de regula conturnate in caz de supratensiuni care depasesc tensiunea de tinere) izolatoare strapungibile (acestea in cazul supratensiunilor periculoase cedeaza prin stapungerea izolatiei)

In instalatiile  Operator Distributie  exista cateva tipuri de izolatoare din ceramica si sticla (clasice) cu laraga respandire:

o izolatoare de sustinere ceramice tip IsNs de fabicatie romanesca. Acestea au o pondere mare LEA mt. Tipurile mai vechi de izolatie de sustinere ceramica „tip delta“ de fabicatie straina au fost inlocuite cu IsNs ele mai pot fi intalnite numai ocazional in instalatii. Izolatoarele IsNs din LEA difera funtie de anul de fabricatie prin solutia de incastrarea boltului metalic in masa ceramica a izolatorului. Unele solutii tehnice care nu asigura o coordonare corecta a diferentelor de coeficienti de dilatare au o rata mai mare de defectare

o izolatoare cetamice de intindete tip ITFS (baston) sunt de fabricatie romaneasca care se remarca printro foarte buna comportare in exploatare.

o izolatoare tip capa-tije utilizate mai ales la realizarea lanturilor de intindere in cazul LEA cu coromament orizontal si/sau la realizare alegaturilor de sustinere (suspensie) in cazul LEA cu coronament deformabil. Cele de generatie mai veche sunt realizate din ceramica. Unele loturi au avut o rata foarte mare de defectare fiind in mare parte schimbate. Izolatoarele capa-tije de generatie mai noua sunt realizate din sticla avand o buna comportare in exploatare. Unul din neajunsurile majore ale izolatiei capa tija din sticla o constituie vulnerabilitatea sporita la lovituri mecanice. Inca exista zone in care acest tip de izolatie este vandalizata prin lovire cu piatra

Dupa anul 2000 s-au promovat un numar mare de lucrari de schimbarea izolatiei ceramice/sticla utilizand izolatoare din compozit (siliconice). Acest tip de izolatoare prezinta cateva avantaje:

o greutate redusa

o posibilitati de realizare in cama necesara (comandata) de lungimi

o parametrii de reziztenta mecanica superiori izolatiei calasice

o nu sunt casanti, reziata bine la lovituri mecanice.

Aceste avantaje au facut ca izolatia siliconica sa fie preferata solutiilor clasice si sa fie utilizata ca solutie de modernizarea izolatiei LEA mt respectiv la constructia LEA mt noi. Au fost insa loturi de izolatie siliconica cu comportare foarte proasta in exploatare care a fost nevoie sa fie inlocuite in primii doi ani de la PIF. Existenta acestor loturi de izolatoare siliconice de proasta calitate si lipsa unei experiente de exploatare indelungata creaza o oarecare incertitudine in privinta generalizarii utilizarii izolatoarelor compozit.

Avantajele izolatie compozit ne detemina sa ne bazam in continuare pe utilizarea lor restrictionand achizitie de la producatorii care ne-au livrat loturi de izolatoare de slaba calitate. Producatorii respectivi vor putea fi acceptati ca furnizori de izolatoare si/sau echipamente care utilizeaza izolatoarele produse de ei (separatoare si cadre de sigurante pentru PTA) numai dupa ce ne fac dovada ca au identificat si eliminat cauza fiabilitatii scazute a izolatoarelor si dovedesc cu probe de anduranta ridicarea nivelului calitativ al izolatoarelor compozite produse de ei. Interdictia de a utiliza izolatoarele produse de acestia vizeaza si instalatii le tertilor care urmeaza sa fie racordate la RED mt a  Operator Distributie . Aceasta restricie va fi notificata proiectantilor, constructorilor si solicitantilor de  avize tehnice de racordare.

Masura se va aplica imediat oricarui producator atunci cand fiabilitatea produselor livrate  Operator Distributie  nu se mentine la nivelul declarat initial si/sau asteptat.

In exploatare atunci cand se intervine pentru inlocuirea izolatiei defecte se vor inlocui toate izolatoarele de sustinere cereamice de pe stalpul care are cel putin un izolator defect

3.4.1 Izolatoare de susţinere compozit (siliconice)

Izolatoarele de sustinere vor fi de tipul nestrapungibil si vor fi livrate cu doua tipuri de cape superioare: cap rotund si cu clema „C“ care asigura fixarea conductorului cu un surub care determina strangerea unui bac mobil.

Izolatoarele cu clema „C“ vor echipa legaturile de sustinere simpla in aliniament si/sau colt fiind utilizate inclusiv ca izolator de ocolire pectru legaturile de intindere in aliniament  la faza de mijloc. Izolatoarele cu cap rotund var fi utilizate in asociere cu izolatoarele cu clema „C“ la realizarea legaturilor duble de sustinere in aliniament si/sau colt. La cest tip de legaturi conductorul LEA va trece prin clema „C“ iar izolatorul cu cap rotund va fi utilizat pentru intarirea mecanica a legaturii de sustinere

Izolatoarele de sustinere vor echipa LEA mt construite cu conductoare neizolate si preizolate cu sectiuni de pana la 120 mmp inclusiv

3.4.2 Izolatoare de intindere compozit (siliconice)

Se utilizeaza pentru realizarea legaturilor se intindere sinpla sau dubla respectiv pentru realizarea legaturilor de sustinere (suspensie) pentru LEA cu coronament deformabil

In componenta lanturilor de intindere se va utiliza o clema care permite realizarea legaturii de intindere fara sectionarea conductorului. In acest mod in cazul LEA noi, modernizate sau reparate cu prin conductorului se reduc numarul de legaturi electrice de inadire in aliniament.

In cazul proiectelor tehnice proiectantul va mentiona in mod explicit realizarea unor tronsoane cat mai lungi de LEA fara sectionarea conductorului si va indica stalpii la care sunt permise executarea legaturilor de intindere cu sectionarea conductorului.

4 Elemente de comutare şi deconectare

În linii aeriene mt sunt amplasate pe stalpi elemente de comutatie şi/sau separare vizibila (intreruptoare si separatoare de sectionare, racord si derivatie), conform principiilor stabilite în acest document. Aceste echipamente sunt utilizate pentru modificarea configuratiei LEA mt, izolarea tronsoanelor defecte si/sau retrase din exploatare pentru lucrari astfel incat sa se reduca durata si numarul clientilor afectati de intreruperile programate si/sau accidentale.

Densitatea echipamentelor de comutatie amplasete in LEA influenteaza direct indicatorii de continuitate SAIFI si SAIDI si indirect consumul propriu tehnologic. Acesti indicatori determina in final eficienta exploatarii RED

4.1 Tipuri uzuale de echipamente de comutatie si separatie vizibila

În funcţie de curentul nominal şi puterea de rupere:

o Întrerupătoare, capabile să comute curenţi de scurtcircuit (reclosere).

o Separatoare de sarcină, capabile să comute curenţi nominali (conform indicatiei producătorului), pentru comutare frecventă.

o Separatoare, capabile să comute doar curent în gol cu putere max. a transformatorului 630 kVA.

Toate separatoarele utilizate in LEA mt vor fi de tipul STEPNo echipate cu cutite de forta si cutite de punere la pamant (clp) cu interblocaj reciproc al actionarii, actionate cu doua manete de actionare distincte. STEPNo va fi realizat cu 3 izolatoare pe faza (cate doua pentru sutinerea bornelor de racordare si de sarcina si unul pentru actionarea cutitului fix.

Separatoarele de derivatie si de racord vor fi orientate cu clp spre puntele de consum iar in cazul separatoarelor de sectionare clp va fi orientat spre zona cu probabilitate de defect mai mare.

In cazul separatoarelor de linie clp va fi orientat spre barele statiei de transformate la care este racordat circuitul respectiv astfel incat sa se poata realiza cu operativitate legarea la pamant a cablului de iesire din statie si/sau a celulei de linie din statia de transformare.

In solutie standard STEPNo se monteaza orizontal pe stalp dedicat atat in cazul separatoarelor motate la trecelea LEA/LES cat si a separatoarelor de sectionare, racord, derivatie si de PTA.

Atunci cand sunt constrangeri motivate de spatiu se permite amplasarea verticala a STEPNo pe stalpii PTA respectiv pe stalpii care asigura trecerea LEA/LES cu clp orientat spre transformator respectiv spre cutiile terminale ale LES

Stalpii LEA mt cu aparataj vor fi prevazuti cu prize de pamant dimensionate corespunzator functie de tipul de tratare a neutrului in statia de transformare

4.2 Principii de selectare şi amplasare a elementelor de comutare şi deconectare

La selectarea locului de amplasare echipamentelor elemente de comutatie si separare vizibila in LEA mt  trebuie tinut cont de urmatoarele cerinte:

o locul de amplasare trebuie să fie liber accesibil pentru angajaţii de deservire operativa (de ex. în afara terenurilor împrejmuite şi altfel inaccesibile),

o Separatoarele de sectionare limita tronsoane de ax de linie si ax de derivatie mt la lungimi de maxim 5 km. Aceste tronsoane se pot reduca in cazul zomelor cu probabilitate mare de defect sau cu densitate mare de posturi de transformare respectiv in cazul unor consumatori cu necesitati/pretentii deosebite de continuitate.

o În cazul racordurilor pentru posturile de transformare mt/jt individuale separatoarele de racord vor fi amplasate de regulă pe primul stalp al racordului, în amonte de  postul de transformare. Se va utiliza un separator tripolar de exterior tip STEPNo. În cazul racordurilor mt  mai lungi de 0.3 km, va fi amplasat conform condiţiilor locale un separator de post situat in imediata apropiere a amplasamentului PTA.

o În cazul în care racordul mt nu este în proprietatea distribuitorului, separatorul de racord se amplaseasă întotdeauna pe primul stalp al racordului.

o In cazul derivatiilor separatorul de derivatie va fi amplasat de regulă pe primul stalp al derivatiei.

4.3 Separatoare de sarcina  şi întrerupătoare automate telecomandate

Locurile de amplasare a acestor echipamante depinde de un numar mare de factori legati de topologia retelei, amplasarea geografica conditiile de comunicatii (semnal radio, GPS, existanta retelelor de fibra optica) densitatea posturilor de transformare, incarcarea LEA, pretentiile de continuitate ale consumatorilor, probabilitatea de defect, tipul de informatii legat de marimile electrice disponibile pentru transmitere la distanta, etc

Ansamblul echipamantelor telecomandate montate in RED mt (LEA si LES) constituie sistemul de automatizarea distributiei (SAD) al  Operator Distributie

Decizia de amplasare a echipamentelor telecomandate trebuie sa urmareasca imbunatatirea performantei RED atat din punct de vedere al indicatorilor de constinuitate cat si din pdv al eficientei economice a exploatarii RED

SAD trebuie sa asigure:

o izolarea tronsoanelor de ax si a derivatiilor cu probabilitate ridicata de defect

o in cazul oraselor mici alimentate din doua surse comutarea de pe sursa de baza pe alimentarea de rezerva

o realimentarea numarului maxim de consumatori prin reconfigurarea RED mt valorificand flexibilitatea RED.

o reducerea necesitatii deplasarii echipelor de interventie pentru efectuarea manevrelor manuale

o informatii despre tipul de defect si localizarea acestuia

4.3.1 Separator de sarcina telecomandat

Separatorul de sarcina telecomandat  este un echipament de comutatie comnadat prin telecomanda capabil sa intrerupa si sa restabileasca curentii de sarcina nominali. Traductorii de curent si tensiune asociati acestui echipament permit masurarea parametrilor energiei electrice si transmiterea lor la dispecer. Intre acesti parametrii sunt accesibile informatii despre valoarea curentului de sarcina si despre trecerea curentului de scurtcircuit date foarte importante in exploatarea LEA si pentru identificarea si izolarea tronsoanelor defecte.

Separatoarele telecomandate se amplaseaza:

o in axul avand rolul sectionarii LEA in mai multe tronsoane.

o la începutul derivatiilor radiale si respectiv in axul derivatiilor lungi.

o ca separator de bucla intre LEA.

4.3.2 Intreruptoare telecomandate (recloser)

Recloserul este capabil să întrerupă şi să comute în mod repetat curenţi de scurtcircuit cu posibilitatea funcţiilor de protectie, semnalizare şi automatizare.

Recloserele se amplasaseaza:

o la inceputul derivatiilor lungi si/sau cu probabilitate ridicata de defect in scopul reducerii numarului de intreruperi ale consumatorilor situati in amonte de recloser

o in axul LEA mt inaintea tronsoanelor cu probabilitate mare de defect

o ca intrerupator de bucla in cazul in care se doreste protejarea consumatorilor situati pe LEA mt care preia consumatori suplimentari prin inchiderea recloserului de bucla

Recloserele pot avea activate functiile de reanclansare automata rapida (RAR) intr-unul sau in mai multe cicluri succesive cu diferite pauze de RAR.

Numarul recloserelor inseriate pe calea de curent care pot lucra selectiv este limitat la maxim 2 (trei cu intreruptotul din statie). Amplasarea a mai mult de 2 reclosere inseriate pe calea de curent poate fi justificata prin necesitati de manevra care pot impune, in anumite configuratii, necesitatea unei puteri de rupere superioare celei unui separator de sarcina. In acest caz prin telecomanda vor fi activate/inhibate protectiile astfel incat sa existe doar 2 reclosere pe calea de curent cu protectiile activate

4.3.3 Întrerupător telecomandat  „inteligent“

Recloserele tot fi setate sa lucreze coordonat, automat (fara interventia factorului uman) cu separatoare de sarcina telecomandate situate in aval astfel incat in perioada in care recloserul este declansat acesta sa comande deschiderea ultimului separator telecomandat care a fost parcurs de curentul de defect astfel incat al reconectarea recloserului tronsonul de LEA defect sa fi fost izolat

4.4 Alte principii pentru selectarea tipurilor de elemente de comutare şi deconectare şi amplasarea lor.

Este permisa utilizarea separatoarelor tripolare telecomandate cu stingerea arcului in aer. Deoarece utilizarea acestora in instalatiile CEZ Distribuite este la inceput va fi monitorizata atent comportarea lor in exploatare astfel incat sa se confirme posibilitatea extinderii utilizarii lor.

In zonele de munte si/sau in zonele de retea cu in care se prognozeaza manevrarea cu frecventa sporita vor fi preferate separatoare de sarcina capsulate.

Pe schemele monofilare ale vor fi evidentiate locurile de montare a transformatoarelor de tensiune (TT). De regula acestea vor fi montate in amonte de bornele care la schema normala sunt borne de retea. Cunoasterea locului de montare a TT in raport cu echipamentul telecomandat, si chiar a fazelor pe care sunt amplasate TT constituie informatii foarte importante in analiza unor avarii.

Dispecerul va urmari limitarea abaterilor de la schema normala care au ca efect functionarea echipamentului telecomandat numai pe baterie fara posibilitate de reincarcare din TT 20/0.1 kV care asigura „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat. In cazuri justificate treapta de dispecer cu autoritate de decizie poate dispune schimbarea punctului de racordare a TT astfel incat sa se asigure maximizarea duratei de asigurare a „serviciile interne“ ale echipamentului telecomandat din acest TT. In cazuri deosebite se poate analiza montarea TT 20/0.1 kV de „servicii interne“ pe ambele parti ale echipamentului telecomandat astfel incat sa se elimine conditionarile de reconfigurare ale RED discutate in acest paragraf.

In cazul retelelor cu neutrul legat la pamant prin rezistenta, protectiile recloserelor montate respectiv modulele voltmetrice de semnalizare a disparitiei tensiunii primare vor fi desensibilizate la scaderea temporara de tensiune asociata scurtcircuitelor monofazate care se simte pe toate circuitele racordate la bara statiei 110/mt care alimenteaza circuitul pe care este scurtcircuitul mentionat mai sus.

Pentru execuatrea setarilor protectie si/sau lucarilor de revizie/repararie ale echipamamntului de teleconunicatii (RTU) este necesara montarea unei platforme metalice cu balustrada montata la o inaltime corespunzatoare care sa permita lucrul la cutia cu circuite secundare a echipamentului de comutatie telecomandat cu circuitele primare aflate sub tensiune.

Toate echipamentele de comutatie integrate in SAD vor fi prevazute cu posibilitate de setare locala a actionarii electrice si respectiv cu posibilitate de actionare locala manuala (cel putin o manevra de deschidere)

Intreruptoarele telecomandate si separatoarele de sarcina capsulate vor fi incadrate intre separatoare tripoalare de exterior SPEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor cu posibilitati de alimentare de la doua capete respectiv vor avea montat in amonte un STEPNo daca sunt montate in axul liniilor si derivatiilor radiale. Exceptie de la aceasta cerinta pot face tronsoanele scurte de LEA care includ 1-2 posturi de transformare cu pretentii scazute de continuitate si care pot fi retrase din exploatare odata cu separatotul/intreruptorul telecomandat pentru lucrarile de mentenenta preventiva/corective care pot fi efectuate la acestea

Ori de cate ori este posibil se va apela la racordarea echipamentelor telecomandate la rerelele de fibra optica.

La stabilirea caii de comunicatie intre dispecer si echipamentele telecomandate se va face si o analiza a sensibilitatii acestor cai de comunicatei la efectele disparitiei tensiunii in RED mt asupra unuia sau mai multor echipamante teleconandate promovand lucrarile necesare reducere a acestei sensibilitati si de alegere a solutiei cu imunitatea cea mai ridicata la disparitia tensiunii din RED mt.

5 protecţieA LEA mt împotriva supratensiunilor atmosferice

Liniile aeriene mt în reţele de distribuţie sunt expuse acţiunilor nefavorabile ale descarcarilor electrice care determina inducerea unor supratensiuni atmosferice (STA) in RED care se manifesta prin:

o declansari repetate ale circuitelor RED

o suprasolicitarea si uzura izolatiei RED si chiar distrugeri de echipamente ale RED

o reducerea duretei de viata a echipamentului electric al RED

o uzura receptoarelor electrice racordate la RED

Aceste efecte justifica preocuparile pentru promovarea unor solutii tehnice de protectie impotriva STA. In LEA mt masura tehnica de baza de protectie impotriva STA o constituie amplasarea descarcatoarelor care in principal sunt de doua tipuri: descarcatoare cu coarne si descarcatoare cu oxiz de zinc.


Descarcatoarele pentru protectia LEA mt la STA de regula in urmatoarele tipuri de locatii:

o pe ambele parti ale echipamentelor telecomandate,

o la trecerea LEA/LES,

o pe bornete mt ale postrurilor de transformare aeriene (PTA),

o in locurile unde se schimba parametrii conductorulul LEA (schimbari de sectiune, jonctiuni conductoare neizolate cu conductoare preizolate,

o din loc in loc pe traseul LEA in zone cu activitate keraunica ridicata.

Masurile de protectie a RED mt la STA sunt sustinute de masurile de protectie la STA care se iau in RED 110 kV si respectiv in RED 0.4 kV si chiar de masurile de protectie la STA a instalatiilor electrice de utilizare a energieie electrice.

5.1 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare neizolate

Având în vedere cheltuielile mari în raport cu eficienţa protecţiei reţelele aeriene mt cu conductoare neizolate de regula nu se protejează prin amplasarea elementelor de protecţie in axul LEA. În cazul impactului direct de trăsnet în conductoare sau în construcţii legate la pământ supratensiunea se reduce prin conturnarea izolatiei şi astfel se limitează extinderea undei de supratensiune.

Caile de curent pentru descarcarea la pamant a curenţilor de impuls de trăsnet sunt constituite din corpul stalpilor de oţel, de armatura stalpilor de beton care constituie priza de pamant naturala a acestora si de prizele de pamant artificiale montate in axul LEA mt pe racordurile si derivatiile mt. In cazul LEA mt pe stâlpi de lemn trebuie legate la pământ consolele pe stâlpi la fiecare 1000 m de linie.

In zone cu activitate keraunica ridicata se pot amplasa protectii la STA in axul LEA mt. Distanta dintre doua seturi de descarcatoare succesive va fi stabilita prin proiectul tehnic al LEA mt.

5.2 Protectia la STA a LEA mt cu conductoare preizolate

La conductoare preizolate prin descărcarea supratensiunii la pământ se deteriorează izolaţia şi acest loc devine în continuare sursa de noi incidente. Datorida fixarii piciorului de arc pe conductorul preizolat doar in puncul in care este strapunsa izolatiea exista pericolul sectionarii conductorului De aceea este necesar ca la aceste linii să se amplaseze elemente de protecţie avand in vedere următoarele cazuri:

o in situatia in care se solicită/este necesara o siguranţă mai mare a liniilor.

o in locuri expuse cu posibilitate ridicată de apariţie a supratensiunilor atmosferice.

o la începutul şi capătul liniilor cu conductoare izolate, la stâlpi cu linii deviate.

Pentru protecţia conductoarelor izolate se utilizează cu precădere eclatoare cu coarne cu descacare in aer . Aceste eclatoare se montează la in dreptul izolatoarelor LEA mt. Un corn al eclatorului este amplasat cu o clema cu dinti pe conductor şi altul pe o construcţie independentă, fixată pe consolă, al o distanţă suficientă de la izolatorul LEA. Nu este admisibil să se utilizeze ca eclator direct construcţia de susţinere (consolă). Eclatorul poate fi creat pe izolatoare sutinere si/sau de intindere. Deoarece mentinerea distanţei dintre varfurile coarnelor descarcatoarelor este importanta pentru buna funtionare a descarcatorului nu este permis să se utilizeze coarnele eclatorului pentru conecatrea garniturilor mobile de scurtcircuitoare.

Un alt elemente de protecţie permis sunt descarcatoarele cu oxin de Zn. Având în vedere preţul mai mare este recomandabil să se utilizeze descarcatoare cu axid de Zn pentru protecţie directă a conductoarelor preizolate doar în cazuri justificate.

5.3 Protectia la STA a posturilor de transformare pe stălp şi în cabina de zid

Posturile de transformare aeriene (PTA) se protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate în cadrul de siguranţe FEN.

Posturile de transformare în cabina de zid (PTCZ) cu racordare aeriana la LEA MTse protejează cu limitatoare de supratensiune, amplasate in exteriorul PTCZ in apropierea izolatoarelor de trecere interior-exterior.

In cazuri motivate de caracteristicile keraunice ale zonei se poate prevedea montarea unor seturi suplimentare de descarcatoare la primul stalp al racordului LEA mt inainte de posturile de transformare. Aceasta ve permite devierea părţii  principale a undei de supratensiune eventuale după impactul apropiat al trăsnetului în pământ. Această măsură de suport va fi utilizată întotdeauna la linii pe stâlpi de lemn, unde consolele vor fi legate la pământ prin legare de pământ artificială – bandă cu lungime de 20 m sau altă priză de pământ echivalentă.

5.4 Protectia la STA la trecerea liniilor aeriene în cablu

La trecere din linii aeriene cablul se protejează întotdeauna cu descarcatoarele de supratensiune cu curent de descărcare nominal de minim 10 kA. Excepţie sunt doar sectoare de cabluri scurte inserate în linii aeriene, unde se va proteja ambele capete ale cablului.

Descarcatoarel vor fi amplasate pe punctul de susţinere direct la manşonul terminal al cablului, unde se vor termina de asemenea conductoarele liniilor aeriene.

5.5 Protectia la STA a echipamentelor de comutatie si separatie vizibila montate pe LEA mt

Se vor proteja cu descarcatoare de supratensiune cu curent de descărcare nominal de min 10 kA echipamentele, la care există pericolul de defectare în cazul supratensiunii atmosferice. La întrerupătoarele şi separatoarele telecomandate de la distanţă se amplasează descarcatoare de supratensiune pe ambele părţi ale echipamentelor.

6 cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A lea mt

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care retelele sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrailor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

Acolo unde servitutie induse de existenta LEA nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

7 racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la LEA mt

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii LEA mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o noua sarcina maxima a LEA mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o sectiunea cailor de curent pe LEA mt in amonte de puntul de racordare

o mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al LEA mt sub limita de 5%

o mentinerea rezervei de capacitate de distributie a LEA mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte LEA mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din LEA mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice pot produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul LEA mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi finantate prin tarif de racordare:

o largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul LEA mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multe cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de crestere a continuitatii  in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o se vor include in tariful de racordare sumele necesare finatarii masurilor de marirea capacitatii de distributie a LEA mt in amonte de punctul de racordare in axul fiecarei LEA mt vizate de a asigura alimentarea de rezerva a noului client

o de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la LEA mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord. In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Experienta promotorilor utilizarii cablului universal 20 kV la constructia LEA mt

08/08/2008

In cadruL Filialei Electrica: Transilvania Nord, la Baia Mare s-au realizat cateva premiere in constructia LEA mt intre acestea utilizarea conductorului preizolat si mai nou utilizarea cablului universal 20 kV. Colectivul implicat in promovarea, proiectarea si realizarea LEA mt cu cablu universal a publicat in cadrul conferintei internationale de energetica FOREN 2008 un articol foarte interesant pe care va invit sa-l cititi:

utilizare-cablu-universal-la-constructia-lea-mt

Studiu de caz, ca altfel nu pot sa-i zic!

03/03/2008

SGC 2002  Va propun sa analizam o lucrare de racordare a unui cablu 20 kV la o LEA. A fost necesar sa se planteze un stalp SC 15014 in axul LEA.  Racordarea presupunea montarea unui separator STEPno in montaj vertical si a unui set de descarcatoare cu oxid de zinc.

ansamblu 1             La prima vedere constatam ca sunt incalcate reguli elementare de protectia nuncii:

  1. doua din cele trei persoane urcate pe stalp nu poarta si nu folosesc centuri de siguranta
  2. niciun participant la lucrari nu poarta casca de protectie
  3. personalul lucreaza pe 4 nivele, pe aceeasi verticala, existand pericolul caderii diverselor obiecte
  4. garniturile de scutcircuitoare sunt montate prea aproape de locul unde se executa lucarea. In repetate randuri persoana care lucreaza la coronament a impins clemele scurtcircuitorului spre deschiderea LEA intrucat il incomoda.

detaliu 1 

detaliu 2 Legatura dintre bornele de srcina ale STEPno si cutia terminala a cablului 20 kV se face prin bara dreapta de aluminiu de sectiune de minim 200 mmp. Bara este fixata pe capul superior al DRV ZnO. In conditiile in care bara nu are o lira de dilatare borna DRV ZnO este in pericol de deteriorare dataorita ciclurilor de dilatare – contractare a barei de AL lunga de cca 1,5 m

detaliu 3  La sol observam ca LES 20 kV ocoleste nefiresc si inutil a stalpul. In plus traseul LES presupune ca acesta va fi prins sub un strat de cca 60 cm de beton.

Traseul LES 20 kV este comun cu amplasamentul armaturilor prizei de pamant. Exista pericolul ca in cazul decarcarilor care vor avea loc prin priza de pamant sa se deterioreze cablul 20 kV.

Constructorul nu a avut cofraje pentru turnarea “paharului” fundatiei. A folosit o teava pe care intentioneaza sa o lase inglobata in fundatie. In acest caz betonul de monolitizre care se turna intre stalp si paharul de beton al fundatie umple golul dintre stalp si teava fara a mai putea sa faca corp comun cu restul fundatiei.

Ce s-ar mai putea face? Ce se poate spune despre profesionalismul constructorilor? Ce se poate spune despre sistemul de management al calitatii in afara faptului ca este o piesa de baza care conditioneaza obtinerea atestatului ANRE pt executarea lucrarilor in SEN?

Probleme ale separatoarelor 20 kV de racord si de sectionare

04/02/2008

SGC 2002  Situatia cea mai proasta o intalnim in cazul STE 20 kV la care capetele terminale sunt realizate cu izolatoare de sustinere IsNs.

      STE cu capete terminale pe IsNs            Evident intre acestea cele mai periculoase cazuri  sunt cele la care avem legaturi simple de intindere pe IsNs ca in figura alaturata. 

          Datorita distantei “d” destul de mici si a pericolul ca bornele separatorului deschis sa fie scurcircuitate la nivelul acestor capete terminale cu ani in urma SC Electrica a declarat aceste capete terminale ca puncte slabe.

           Volumul separatoarelor STE 20 kV cu o vechime de peste 20 de ani este destul de mare. Probabil ca reprezinta cca 7o% din totalul STE.

           In aval de STE in situatia in care trebuie realizate lucrari este necesara montarea garniturilor mobile de scurtcircuitoare . Aceasta operatie dureaza cca 45-50 minute.

          Avem 3 motive pentru care este timpul sa ne gandim la o actiune sistematica de modernizarea penctelor de sectionare si de racordare prin inlocuirea STE cu STEPno:

  1. vechimea mare a STE si probabilitatea ridicata de defect prin: conturnare si/sau rupere izolatoarelor ceramice din componenta lor, contacte electrice decalibrate
  2. desfiintarea capetelor terminale realizate pe IsNs prin inlocuirea cu legaturi de intindere realizate cu izolatoare dimensionate mecanic pentru acest tip de legatura. Se elimina pericolul ruperii IsNs-urilor din componenta capetelor terminale si de asemenea se elimina un punct periculos.
  3. asigurarea unui punct de legare la pamant printr-un subansamblu dedicat actionabil de la sol: “clp” (cutite de legare la pamant).  Asiguram conditii de realizare sigura si rapida a masurilor de electrosecuritate in aval de STEPno.

         Avem o experienta de peste 15 ani de utilizarea STEPno in axul LEA 20 kV fara evenimente. Stim ca exista largi zone de retea unde se evita utilizarea STEno in axul LEA 20 kV care au posibilitatea alimentarii de la 2 sau mai multe capete. In conditiile presiunii clientilor si ale ANRE pentru reducerea timpilor de interventie in LEA 20 kV, STEPno reprezinta solutia care ne asigura in egala masura masuri sigure de electrosecuritate si reducerea duratei interventiilor.

          De fiecare data am orientat clp, montate in axul LEA 20kV, spre zona cu probabilitatea de defect mai mare .

           In ultima perioada au aparut doua noi tipuri de STEPno:

  • cu punere la pamant implicita la deschidere
  • cu doua randuri de izolatoare din care unul rigid care sustine contactele fixe si unul basculant care sustina contactele mobile.

       Probabil ca se poate forta identificarea unor “avantaje” pentru fiecare din aceste doua tipuri de STEPno insa personal prefer utilizarea STEPno realizate cu trei randuri de izolatoare. In anumite cazuri am acceptat si utilizarea unor STEPno cu doua randuri de izolatoare.

         Am urmatoarele argumente pentru optiunea mea:

  • in cazul proliferarii STEPno cu punere implicita la pamant consider ca in mod paradoxal exista pericolul ca personalul SO sa faca confuzii. Sa deschida un STE si in virtutea inertiei sa considere ca a si pus la pammant racordul/derivatia in aval.
  • in cazul STEPno cu doua randuri de izolatoare consider ca miscarea corditelor odata cu contactele mobile ale STEPno este un punct slab. In mod sigur unghiul LEA 20  kV facut pe stalpul pe care este montat un astfel de STEPno este mult mai mic ca in cazul unui STEPno clasic.

        Un alt obiectiv legat de separatoare il constituie necesitatea de a indesi numarul punctelor de sectionare in axul LEA si al derivatiilor lungi. O astfel de masura este menita sa reduca durata necesara identificarii tronsoanelor de LEA defecte si sa reduca volumul de LEA care trebuie controlat pentru identificarea locului de defect.

          Consider ca este absurd sa vrem performanta si in acelasi timp ca controlam 10- 15 kM de LEA (sau chiar mai mult) cu ocazia fiecarui incident si sa avem in acelasi timp si 5-6 (sau mult mai multe) posturi de transformare fara tensiune!!

Facem pana iese bine (1)!

16/01/2008

SGC 2002   Unele greseli frizeaza absurdul. Avem un exemplu interesant. O lucrare de inlocuire STE co STEPNo. Initial pe stalpul cu STE existau legaturi simple de intindere pe IsNs. Proiectantul a prevazut inlocuirea lor cu legaturi duble de intindere cu izolatoare de intindere din material compozit.

                         Constructorul doct a realizat o varianta “imbunatata”. A realizat legaturi duble de intindere pe partea bornelor de sarcina ale STEPNo si a conservat legaturile simple de intrindere pe IsNs pe partea bornelor de retea ale STEPNo. Sa vedem ce a iesit:

legaturi mixte de intindere la STEPNo   Optiunea constructorului nu are justificare. Stalpul se afla intro gradina prin urmare odata cu schimbarea separatorului se justifica pe deplin inlocuirea legaturilor simple de intindere pe IsNs cu legaturi de intindere realizate cu izolatoare dedicate acestui tip de legatura. Ratiunea tine atat de necesitatea imbunatatirii performantelor mecanice cat si din necesitatea avitarii suntari separatorului la nivelul legaturilor de intindere realizata nu IsNs unde la fazele extreme distanta dintre axele IsNs este mult mai mica decat distanta dintre polii STEPNo atunci cand cutitele de sarcina sunt deschise.

     Acum cativa ani buni SC Electrica Bucuresti (daca nu chiar predecesoarea ei GTDEE Bucuresti), ca urmare a producerii unor accidente, a declarat puncte slabe (periculoase)STE-urile ale caror legaruri de intindere sunt realizate cu izolatoare de sustinere IsNs. Si astazi dupa o perioada destul de indelungata de la decalnsarea actiunii de eliminare a acestui tip de puncte periculoase inca in instalatii exista numeroase astfel de cazuri.

      Este de discutat daca se justifica trecerea de la o legatura simpla de intindere (cap terminal) realizata pe IsNs la o legatura dubla de intindere realizata cu izolatoare compozite de intindere. Personal cred ca s-a exagerat cu supradimensionarea mecanica.

STEPNo montat gresit

11/01/2008

SGC 2002    Va prezint mai jos un exemplu de lipsa de  alegere gresita unui separator 20 kV. Pentru ca acest separator sa poata sa fie totusi manevrat s-a procedat la indoirea tijei de actionare dupa cum se vede in imaginea alaturata.

STEPNo montat gresit 1

 Incompatibilitatea consta in faptul ca distantele d1 si d2 din figura alaturata nu sunt egale si nu permit montarea verticala a tijei de actionare si trecerea ei prin golul exixtent in consola de beton care echipeaza stalpul.

STEPNo mintat gresit 2

Exista doua solutii:

  • demontarea consolelor de beton si inlocuirea lor cu o consola de intindre metalica
  • alegerea unui STEPNo clasic cu 3 izolatoare pe pol (faza)

LEA 20 kV conductoare preizolate tehnologia PAS

20/12/2007

  SGC 2002         Tehnologie experimentata cu succes si in tara noastra. Prezentam detaliile esentiale pentru intelegerea acestei tehnologii de realizare LEA 20 kV. In imaginea urmatoare avem o legatura se intindere in colt pe un stalp de intindere din lemn realizata cu izolatoare compozite. Furnitura este ENSTO Finlanda

lg int colt 

 In imaginea urmatoare avem o legatura de sustinere in aliniament pe izolatoare ceramice 20 kV . Remarcam si aici conductorul preizolat si descarcatoarele menite sa protejeze atat izolatia cat si conductorul in situatia amorsarii unui arc electric datorita supratensiunilor atmosferice 

lg sust

Legatura de sustinere in aliniament, coronament vertical. Remarcati cat de ingust este culoarul de siguanta

 leg de sust coronam vertical

 PTA realizat pe 2 stalpi in axul unei LEA 20 kV realizata cu conductoare torsadate

PTA

LEA 20 kV tehnologii de ultima generatie

14/12/2007

SGC 2002        Prin amabilitatea domnului Juhani Hovilehto, Sales Director, la ENSTO am avut ocazia sa intru in posesia unor imagini foarte importante pentru viitorul retelelor electrice de distributie. Dl Juhani Hovilehto are o experienta de pese 25 ani in contructia de retele electrice 0.4 -11o kV. A coordonat executia retelelor electrice intrun numar inpresionant de tari.

                Va prezint aplicatii ale cablului universal 24 kV. Acesta poate fi montat in pamant, apa, si aer. In aplicatii LEA sunt posibile deschideri de peste 100 m. Culoarele de siguranta sunt foarte inguste. In constructie dublu circuit cu LEA jt rezulta coronamente foarte suple.

                 Imaginile urmatoare probabil ca vor fi vazute in premiera de multi dintre specialistii in retele electrice de distributie din Romania. In conditiile in care problemele legate de traseele retelelor electice ridica tot mai multe probleme noua tehnologie prezinta o solutie deosebita.

PTA cabl univ1    PTA cu cablu univ 2

cablu univ         Elmet Invest reprezentantul ENSTO in Romania pregateste o sesiune de prezentari ale noii Alaturi de imagini si documentatie scrisa vom avea vom putea vedea setul complet de accesorii pentru montarea aeriana cablului universal 24 kV torsadat autoportant respectiv pentru mansoane si capete terminale. Vor fi disponibile informatii de detaliu despre  tehnologia de montaj.

                   SDFEE Oradea a experimentat deja noua tehnologie in premiera nationala pe un tronson de cca 4 km de LEA 20 kV.

Amatorismul naste improvizatii pagubitoare

14/12/2007

SGC 2002             In putine cazuri reusesti sa identifici atatea dovezi ale incompetantei la o singura lucrare! Sa vedem imaginea in toata splendoarea ei:

improv ans   improv1

mai mult

improv 2 

 Poate vizualizand acest articol vom reusi sa evitam situatii la fel de jenante.

Lucrari proaste cu materiale de buna calitate

09/12/2007

ansamblu1  Una din conditiile necesare ca o lucrare de constructii montaj retele electrice sa fie de buna calitate este ca muncitorii sa aiba la dispozitie materiale de calitate. In cazul studiat materialele sunt de cea mai buna calitate dar lucrarea rezultata este periculos de slaba!

ansamblu1

                Probabil ca nu le-a explicat nimeni ca suruburile CLAMI se monteaza intodeauna pe cordita si atunci au montat CLAMI dupa ureche adica necorespunzator. In fapt ceea ce deranjeaza nu este doar aspectul legarurii de intindere si faptul ca rezistenta la rupere scade cu 60% dar cel mai grav este faptul ca creste exponential probabilitatea sa se rupa conductorul sub actiunea a ceeea ce se numeste “every day stress” vibratii produse de actiunea vantului asupra conductorului.

amatorism2     Vedem cum este irosita posibilitatea de a evita un punct slab. CLAMI permite sa se realizaze legaturi de intindere fara esctionarea conductorului. Constructorul (lor) a irosit aceasta posibilitate a taiat inutil conductorul nou si a montat cleme de legatura electrica pentru al intregi. Un nonsens scump si inutil. Dupa cum se stie un procent mare de defectiuni se regasesc in contactele electrice. reducerea numarului de contacte electrice trebuie sa fie un obiectiv al modernizarii instalatiilor in acest fel se reduce probabilitatea de defect si scad costurile de mentenanta.

amatorism 3    Se pare ca amatorismul nu a lovit numai constructorul. Cei care au receptionat o astfel de lucrare sunt la fel de interesanti….!. Eu cred ca sunt naturali neafectati de instruire.

             

Tehnologii moderne de constructie LEA 20 si o.4 kV

01/12/2007

PTA modern      Legatura dubla de  intindere 20 kV (cap terminal) la PTA realizata cu izolatoare compozit si CLAMI (un produs SC UNIMEC SRL Buzau). Remarcam simpliatea, eleganta si functionalitatea. Utilizarea CLAMI ne permite sa pastram conductorul intreg.

leg de intindere cu CLAMI 1                    detaliu 1             Eliminam astfel un set de legaturi electrice care ar fi insotit vechea solutie de realizare a legaturii de intindere cu clema potcovita in asociere cu clema cu crestaturi. In imagine conductorul este nesectionat din borna cadrului de sigurante FEN (cu descarcatoare DRV Zn incluse) si evident borna de sarcina a STEPno.

                Se elimina o frecventa sursa de defectiuni: contactul slab in legaturile electrice. In acelasi timp se sigura o productivitate buna a lucrarilor de constructie si implicit costuri mai reduse. 

da2

             

                 Noua tehnologie de realizare a legaturilor de intindere fara sectionarea conductorului reprezinta o optiune castig-castig atat pentru operatorul de distributie cat si pentru constructorul retelei electrice. Putem spune ca ne apropiem de conceptul LEA de distributie mt si jt realizata in solutie “fara mentenanta“. Adevaratul castigator este clientul final beneficiar al eforturilor noastre: consumatorlu de energie electrica.

 da1     La acelasi PTA bine proiectat si bine realizat remarcam alpicarea la circuitele de joasa tensiune a tehnologiei moderne de realizare a legaturilor de intindere fara intreruperea conductorului. La PTA avem nevoie insa in mod obligatoriu de o clema de intindere care sa permita refacera izolatiei nulului (produs ENSTO Finlanda comercializat de SC ELMET INVEST Bucuresti) pentru a nu sunta izolarea barei de nul de nul din cutia de distributie (CD) a PTA.

           Pentru intarirea ideii in imaginea urmatoare avem o legatura de intindere la PTA realizata gresit:

asa nu

Dupa cum stim in CLAMI conductorul trebuie dezizolat. Ori acest lucru duce la un contact cu conductorul de coborare la priza de pamant a PTA. In acest fel se anuleaza izolarea barei de nul a PTA ceea ce este gresit. “Solutia” de a aplica CLAMI peste izolatia conductorului este o solutie proasta deoarece vom avea o legatura mecanica incerta si o izolatie strivita cu tensiune de tinere nesigura.

              La postul din imagine constructorul a fost generos cu deficientele. A facut economie de bride legand cele doua circuite intr-un singur punct de prindere iar la 20 kV ne ofera imaginea unei legaturi electrice inutile realizata pe conductorul dintre borma trafo si borna de sarcina a cadrului cu sigurante FEN. Sa va spun cine a fost constructorul? Mai bine nu pentru ca oricum a aderat la principiul “facem pana iese bine”!

             LEA 20kV si o.4 kV la care se utilizeaza cleme care permit realizarea legaturilor fara sectionarea conductorului se pot executa fara cleme de legatura electrica in tronsoane de 0.5 – 1 km. Acesta intro retea cu un mumar mare de speciali inseanma eliminarea a foarte multor viitoare puncte slabe. Aplicand aceasta tehnologie noua vom realiza retele electrice de distributie deo calitate superioara.

              Accentuez ca este realmente vorba de o tehnologie noua dovada stau zonele mari de retea in care inca se utilizeaza clema potcovita in care se taie constincios conductorul nou la fiecare stalp de intindere. Uitati-va cu atentie in proiectele din acest an si veti vedea tusele groase ale inertiei … si sunt sigur ca imi veti da dreptate!  Cereti utilizarea CLAMI si veti vedea in cate cazuri aceasta se va monta gresit desi producatorul explica cui vrea sa auda ca se monteaza “cu suruburile pe cordita”.

 

 

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

24/11/2007

Petre In LEA 20 kV in mod uzual se pot intalni doua tipuri de legaturi de intindere :

a) Utilizand izolatoare de sustinere nestrapungibile, de ceramica tip IsNs. Acest tip de legaturi se intalnesc de obicei la LEA 20 kV cu conductor, de regula, de sectiune 35 mm2 construite in jurul anilor 1965-1970. De obicei aceasta solutie se intalneste mai ales pe derivatii (racorduri) din axele LEA spre posturile de transformare.

Principalul dezavantaj al acestor tipuri de legaturi de intindere il constitue rezistenta mecanica scazuta la solicitari de tractiune a izolatorului IsNs care este de 9,8 kN fata de 66 kN la izolatorul ITfs (izolator ceramic de intindere). In cazul acestui tip de legaturi de intindere folosite pe stalpii cu separatoare de racord sau sectionare rezulta distante de izolatie intre legaturile de intindere care sunt de o parte si de alta a separatorului mult mai mici decat intre polii separatorului in pozitie deschisa. In figura 1 aceasta distanta este marcata cu Dl. In exploatare acest tip de legaturi de intindere este considerat un punct slab al LEA 20 kV facand obiectul unor actiuni de inlocuire. In aceste conditii la constructia LEA 20 kV noi acest tip de legatura de intindere nu se mai foloseste.

fig 1

Remarcam ca elemente componente ale acestui tip de legatura de intindere: · Banda de aluminiu 10×1 mm2. Aceasta se utilizeaza prin infasurare pe conductor, spira langa spira, pentru a proteja conductorul in zona de frecare pe “gatul” izolatorului. Acelasi tip de banda il regasim si intre conductoare in interiorul clemei cu crestaturi.

· Clema cu crestaturi. Aceasta este o teava ovalizata din aluminiu cu rol de legatura mecanica care este presata din loc in loc alternativ pe o parte si pe cealalta cu prese manuale sau hidraulice. Remarcam ca utilizarea clemei cu crestaturi presupune taierea conductorului LEA si reantregirea acestuia utilizand cleme de legatura electrica.

· Cleme de legatura electrica.

a) Legaturi de intindere utilizand izolatoare special create pentru acest scop.

Pana in prezent s-au folosit pe scara larga izolatoarele din portelan tip ITfs produse de Electroceramica Turda respectiv izolatoarele de sticla ‘capa-tija’ produse de Fabrica de izolatoare Botosani. De cativa ani in retelele de medie tensiune exista tendinta de inlocuire a acestor tipuri de izolatoare cu izolatoare siliconice. Tot mai multe LEA 20 kV noi se construiesc cu izolatoare siliconice. Acestea sunt de tip ‘tija’ asemanatoare cu ITfs insa prezinta avantajul ca nu sunt casante si sunt mult mai usoare, de asemenea din punct de vedere mecanic suporta eforturi mai mari. Mare parte din armaturile utilizate la izolatoarele ceramice se preteaza si la izolatoarele siliconice (sau compozite). In figura 2 avem redata o legatura simpla de intindere pe Itfs utilizand clema cu crestatura.

fig 2

Fig. 2 legatura simpla de intindere cu Itfs 60/6 si clema cu crestatura.

Remarcam urmatoarele parti componente:· Clema cu crestatura · Clema de tractiune tip potcovita CTPf-120. Aceasta permite fizarea de izolator si protectia mecanica a conductorului in zona solicitata la efortul de tractiune· Carlig A2-60 pentru suspendarea izolatorului de consola· Cleme de legatura electrica.Remarcam din nou sectionarea conductorului LEA 20 kV pentru a putea executa legatura de intindere cu ajutorul clemei cu crestaturi. In ultima vreme clema cu crestatura tinde sa fie utilizata tot mai rar la executarea legaturilor de intindere la constructia LEA 20 kV noi. Acest lucru este posibil datorita aparitiei pe piata romaneasca a unor cleme speciale care permit executia legaturilor de intindere fara sectionarea conductorului LEA. In aceste conditii se pot elimina pana la 70–80% din legaturile electrice din axul LEA. Prin aceasta se elimina de fapt mai multe puncte slabe din linie stiut fiind faptul ca in retelele electrice la nivelul contactelor se localizeaza multe din defectiuni. Noua tehnologie ne permite sa ne alegem locurile unde sa realizam legaturi de intindere cu sectionarea conductorului. De regula criteriile dupa care alegem aceste puncte de sectionare ale conductorului sunt: accesul usor la stalpii speciali, lungimi rezonabile ale panoului de intindere de aproximativ 0.8-1.5 km care pot fi executate de regula intr-o zi. Atunci cand noile cleme de intindere sunt asociate cu izolatoare compozite rezulta o LEA foarte sigura in exploatare.Clemele de intindere care permit executia legaturilor de intindere fara intreruperea conductorului sunt :

· SO 85, SO 105, SO 146 produse de firma finlandeza ENSTO si comercializata in tara de SC. ELMET INVEST , fig.3

fig 3 SO85

· Cleme de intindere MOSDORFER Austria din familia 4440.52, fig. 4 si din familia 4435.01 fig. 5 comercializate in tara de SC. ELECTRICA Arad fg 4 si 5

· Cleme de intindere tip CLAMI 35-50 mm2 si CLAMI 70-95 mm2 produse si comercializate de firma romaneasca SC.UNIMEC Buzau, fig. 6 si fig. 7.

fig 6 si 7

In retelele de 110 kV s-au utilizat cleme asemanatoare cu cele prezentate mai sus fiind cunoscute sub denumirea generica de ‘cleme pistol’. Existenta unui producator roman a facut ca noua tehnologie de realizare a legaturilor de intindere in LEA 20 kV sa fie acceptata pe scara larga. CLAMI se executa in doua variante pentru conductor in gama 35-50 mm2 si respectiv 70-95 mm2. Diferenta intre cele doua tipuri consta in numarul de bride CLAMI 35-50 mm2 are doua bride iar CLAMI 70-95 mm2 are 4 bride.

In figura 8 prezentam un ansamblu izolator siliconic de intindere cu clema CLAMI. Acestea constitue elementele principale ale unei legaturi simple de intindere din figura lipsind doar piesa U de fixare pe consola. Pentru un montaj corect trebuie urmarit ca inelul din varful clemei sa fie orientat spre deschidere iar suruburile sa fie montate pe cordita.

fig 8

Clemele de intindere produse de Mosdorfer au ca element fundamental un sistem de pene care asigura strangerea si blocarea conductorului. Suplimentar cordita este fixata cu doua bride asamblate cu 4 suruburi. Acest tip de clema datorita unei promovari deficitare are o arie de raspandire redusa.

Este important de precizat ca fiecare din clemele prezentate mai sus au un domeniu optim de utilizare in functie de sectiunea, tipul si fabricantul conductorului. Prezentam imagini de la teste de tractiune la rupere efectuate cu clemele SO si CLAMI la sediul UNIMEC din Buzau.Vezi figura 10. fig 10

Prin proiectare atenta cunoscand eforturile la care sunt supuse clemele si performantele conductoarelor se pot alege clemele de intindere cu ,comportarea cea mai buna. Este important de precizat ca in exploatare LEA trebuie privita ca un ansamblu iar proiectarea mecanica trebuie sa aiba in vedere limitarea efectelor unei suprasarcini fiind de preferat sa se rupa mai intai conductoarele apoi consolele si in ultima instanta stalpii.In cazurile concrete practice proiectantii au la dispozitie o gama limitata de stalpi si console deja proiectate aflate in productia curenta sarcina proiectantului rezumandu-se la alegerea tipului de clema ,la stabilirea distantelor dintre stalpi si a tractiunii in conductor pentru realizarea unor distante minime normate intre conductor si sol.

Incercarile experimentale din poligonul UNIMEC au stabilit ca legaturile de intindere efectuate in LEA 0.4 kV cu conductoare torsadate utilizand cleme CIR 750 (cleme de intindere retea) nu respecta raza minima de curbura impusa de producatorii conductorului torsadat. Pe aceasta cale a aparut un nou domeniu de utilizare pentru CLAMI. Figurile 14 si 15 ilustreaza acest lucru.

fig 14_15

In figura 14 remarcam dezizolarea nulului purtator (Ol-Al 50 mm2 ) din fascicolulul de conductor torsadat. In figura 15 remarcam montajul corect al CLAMI 35-50 mm2 suruburile fiind pe cordita.Observam de asemenea modul de realizare a legaturii nulului la armatura stalpului.

Ing  Stoian Petre

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

24/11/2007

Timisoara

             Conf.dr.ing. PANĂ Adrian:                    Universitatea “Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Electrotehnică,

                                                                           Catedra de Electroenergetică

           Conf.dr.ing. TITIHĂZAN Viorel              UPT Catedra de Electroenergetică

           

           Prof.dr.ing. BUTA Adrian        UPT Catedra de Electroenergetică

              

              ing. STOIAN Constantin     

 

 

                 Rezumat. Partea a doua a referatului trece în revistă principalele cerinţe tehnice necesare pentru materialul folosit la izolarea conductoarelor LEA (XPLE) şi prezintă o avarie produsă pe una dintre liniile exploatate de E.D. Rm. Vâlcea, în contextul reţinerilor manifestate de către utilizator asupra calităţii acestui tip de conductoare fabricate de unul dintre furnizorii interni. Referatul ridică problema valabilităţii standardelor finlandeze, adoptate de către producătorii interni la construcţia conductoarelor izolate destinate liniilor electrice din România. Se ajunge la concluzia necesităţii elaborării unui set de standarde referitoare la proiectarea, construcţia, montarea şi exploatarea în România a liniilor electrice aeriene de medie tensiune cu conductoare izolate.

Cuvinte cheie: Linii electrice aeriene cu conductoare izolate. Polietilenă reticulată (XLPE).

   

1.       STUDIU DE CAZ  

              Am studiat comportarea in  exploatare a noii tehnologii atât la liniile nou construite cât şi la LEA modernizate prin înlocuirea conductorului clasic cu conductor izolat, la liniile aflate în exploatare. Această a doua variantă a fost aplicată pe un tronson al LEA 20 kV prin utilizarea de conductor izolat fabricat de S.C. Pirelli România S.A. Acest caz il vom detalia in continuare.

                 În timpul funcţionării, pe tronsonul modernizat cu conductor preizolat s-a produs o avarie, constând în distrugerea izolaţiei conductorului într-una dintre deschideri, ca urmare a contactului cu vegetaţia. Preocupat pentru a stabili cauzele acestei avarii, care în opinia sa constau în caracteristicile tehnice necorespunzătoare ale conductorului, beneficiarul a organizat o expertiză tehnică la care au participat şi reprezentanţii producătorului.

                     Ca urmare a examinării în teren a LEA în cauză, au fost constatate următoarele:

                   a)     Tronsonul pe care s-a făcut înlocuirea conductorului neizolat tip OL-Al cu conductor preizolat cu polietilenă reticulată, tip OAC2X, parcurge un traseu aflat în imediata vecinătate a unui versant muntos împădurit şi se întinde pe lungimea a cca. 4 km. În zona respectivă, buna funcţionare a LEA era periclitată în foarte mare măsură de acţiunea vegetaţiei, fapt ce a justificat pe deplin instalarea conductoarelor preizolate.

                    b)    Schimbarea conductoarelor s-a făcut de către Serviciul Exploatare, folosindu-se tehnologia obişnuită şi fără producerea de modificări esenţiale în configuraţia coronamentului stâlpilor sau a izolaţiei şi armăturilor. S-au luat însă măsuri suplimentare pentru evitarea deteriorării stratului izolator din polietilenă reticulată, în timpul manipulării şi instalării conductorului.

                  c)     Datorită ecranării produse de vârfurile copacilor aflaţi pe versanţii din imediata apropiere, pe tronsonul la care ne referim, probabilitatea apariţiei unei supratensiuni produse prin lovitură directă de trăsnet este extrem de redusă. Nu se poate însă exclude posibilitatea apariţiei unei supratensiuni pe conductoarele LEA din zona respectivă, fie sub forma unei unde propagate pe linie (“călătoare”) ca urmare a unei descărcări directe de trăsnet într-o zonă apropiată, fie sub forma unei unde de supratensiune indusă de o descărcare atmosferică produsă în imediata vecinătate a liniei.

                   d)    Pe LEA în cauză (în ax), după instalarea conductoarelor preizolate, nu au fost montate dispozitive suplimentare pentru protecţia împotriva supratensiunilor accidentale, rămânând funcţionale doar cele existente anterior acestei operaţii (DRV-uri şi DC-uri montate în general pe ramificaţii, imediat în amonte de transformatoarele din PT-uri, sau la trecerile LEA-LES);

                   e)     În timpul expertizei, tronsonul de linie în cauză a fost scos de sub tensiune, fapt care a permis studierea din apropiere a conductoarelor. Analiza s-a concentrat asupra unui defect relativ grav produs asupra unui conductor izolat din zona amintită, defect care a ridicat din partea gestionarului LEA semne de întrebare asupra performanţelor conductoarelor preizolate produse de către S.C. Pirelli România S.A. Slatina şi asupra eficienţei noii tehnologii. Descrierea defectului constatat se prezintă mai jos;

                    f)      Pe conductorul de pe faza plasată pe vârful stâlpilor, într-una dintre deschideri, aproximativ la jumătatea deschiderii, pe o porţiune de lungime cca. 25 cm, izolaţia de polietilenă era topită şi carbonizată, cu urme de picurare şi zone de 3-4 cm în care conductorul a rămas descoperit ;

                    g)    Nu s-a constatat afectarea integrităţii conductorului funie OL-Al;

                     h)    Conform celor descrise la constatări anterioare, în dreptul locului în care s-a produs distrugerea stratului izolator, a fost găsită creanga unui copac din apropierea liniei, ce prezenta urme evidente de arsură, creangă ce ulterior a fost îndepărtată de către personalul de exploatare;

                      i)      În general conductorul preizolat existent în deschidere prezenta urme de zgârieturi longitudinale, produse cel mai probabil în timpul montajului, dar ele aveau un caracter superficial, nefiind de natură să pericliteze semnificativ calităţile mecanice sau electrice ale conductorului;

                      j)      Suprafaţa exterioară a stratului izolator era relativ curată, conţinând depuneri inerente de praf, minore, acumulate temporar din atmosferă;

                      k)     Este evident că defectul descris anterior a avut loc datorită amorsării unui arc electric între conductorul de fază preizolat şi creanga copacului, aflate în contact direct, ca urmare a străpungerii izolaţiei (stratul de polietilenă) dintre cele două elemente aflate la potenţiale electrice diferite. Acest arc electric a fost întreţinut apoi pe o durată relativ mare de timp (minute, zeci de minute), fapt ce explică efectele termice importante asupra izolaţiei, descrise mai sus. Pentru că prin intermediul arcului electric se produce de fapt o punere la pământ monofazată, menţinerea sa pentru perioade relativ lungi de timp este posibilă, deoarece neutrul reţelei în cauză este tratat prin bobină de stingere şi deci o punere la pământ monofazată nu conduce la deconectarea automată a liniei, ci doar la semnalizarea punerii la pământ. 

                               Problema este deci de a se stabili fenomenul care a condus la străpungerea izolaţiei din XLPE. Dacă se elimină posibilitatea ca exact în zona în care vegetaţia a venit în contact cu conductorul să fi existat un defect major de fabricaţie sau o deteriorare semnificativă produsă în timpul montajului, se pot lua în discuţie următoarele ipoteze:

I.      Străpungerea izolaţiei în regim normal de funcţionare, caz în care acesteia i se aplică (între conductorul de fază şi creangă) o tensiune de frecvenţa industrială, având o valoare efectivă apropiată de cea a tensiunii de fază nominale: 20/  = 11,5 kV. Acest fenomen poate fi favorizat de creşterea temperaturii izolaţiei (produsă de curentul ce trece prin conductor şi/sau radiaţia solară).

II.    Străpungerea izolaţiei într-un regim în care una dintre celelalte două faze a fost pusă la pământ. După cum se ştie, într-o astfel de situaţie, în reţelele având neutrul tratat prin bobină de stingere, are loc o deplasare a potenţialului neutrului faţă de pământ până la o valoare comparabilă cu tensiunea nominală de fază, ceea ce face ca şi tensiunea fazelor “sănătoase” faţă de pământ (tensiunea aplicată izolaţiei) să crească, până la o valoare comparabilă cu valoarea tensiunii nominale (tensiunea de linie: 20 kV). Dacă se ţine cont şi de faptul că la această creştere se adaugă supratensiunile de comutaţie produse în circuitul echivalent conţinând componente de tip R,L,C, de către arcul electric de punere la pământ, se ajunge la concluzia producerii unei suprasolicitări electrice semnificative a izolaţiei în acest regim. 

      Aceasta a fost ipoteza avansată de gestionarul LEA 20kV, bazată pe faptul că prin documentaţia de fabricaţie a conductorului, în vigoare la data respectivă ([1]), producătorul garanta rezistenţa conductorului preizolat, fără străpungerea stratului izolant, la încercarea cu tensiune de (numai) 14 kV, 50 Hz, sub apă, timp de 48 h. Ulterior, producătorul a prezentat un buletin de încercări actualizat, prin care se certifica rezistenţa conductorului preizolat, fără străpungerea stratului izolant, la încercarea cu tensiune de 24 kV, 50 Hz, sub apă, probă executată conform standardului finlandez SFS 5791-1994 ( [2] ). Pe baza buletinului respectiv urma să se opereze modificări în standardul de firmă.

III.  Străpungerea izolaţiei din XLPE de către o undă de supratensiune de origine atmosferică sau internă (de comutaţie), apărută pe conductorul de fază. 

                Ca ipoteză emisă în această fază preliminară, am considerat că pentru defectul descris mai sus, cauza cu probabilitatea cea mai mare o constituie acţiunea unei unde de supratensiune de origine atmosferică (“călătoare”), atât datorită faptului că amplitudinea unei astfel de unde poate conduce la străpungerea izolaţiei de XLPE, cât şi faptului că defectul s-a produs pe conductorul amplasat pe vârful stâlpilor, în condiţiile în care pe axul LEA nu au fost amplasate dispozitive suplimentare de protecţie.

                 Dar dacă se ţine seama de faptul că, conform afirmaţiilor beneficiarului, în perioada producerii defectului, în zonă nu s-au produs descărcări electrice atmosferice, un răspuns final, mai argumentat urmează să fie dat pe baza verificării caracteristicilor tehnice ale conductorului izolat şi a conformităţii execuţiei acestuia cu normele interne şi internaţionale. O atenţie specială va fi acordată materialului din care este confecţionat stratul izolant, motiv pentru care, în cele ce urmează, se vor face câteva referiri la cerinţele tehnice impuse acestora.

2.     Cerinţe tehnice pentru materialul folosit la izolarea conductoarelor  

              Stratul electroizolant al conductoarelor pentru LEA construite în noua tehnologie trebuie să facă faţă unei multitudini de solicitări, de diverse categorii:

-   solicitările mecanice din timpul transportului şi montajului (cele mai periculoase fiind cele care pot conduce la perforare şi eroziune);-   solicitările mecanice specifice din timpul exploatării rezultate prin aplicarea soluţiilor constructive ale LEA (montarea pe izolatoarele de susţinere sau de întindere, etc.) sau acţiunii chiciurei, zăpezii, a vegetaţiei căzute pe linie, etc.;

-   stresul provocat de vânt sau de variaţiile de temperatură;

-   solicitările specifice elementelor electroizolante în condiţiile asigurării unui anumit nivel de izolaţie între conductorul de fază şi mediul traversat de acesta;

-   eroziunea sub acţiunea descărcărilor de suprafaţă asociate curenţilor de scurgere de suprafaţă, caracteristice elementelor izolatoare din materiale plastice, ce se găsesc sub acţiunea unor câmpuri electrice intense (produse de liniile electrice de înaltă tensiune din vecinătate sau de descărcările electrice atmosferice);

-   solicitările de îmbătrânire (degradarea în timp a structurii fizico-chimice) sub acţiunea poluanţilor din atmosferă şi mai ales a radiaţiilor solare ultraviolete. 

               În cazul cablurilor de energie izolate dar neecranate (aşa cum sunt şi conductoarele izolate pentru LEA), cu deosebire în medii expuse umidităţii sau  poluării de diverse tipuri, pe suprafaţa izolaţiei pot apărea tensiuni induse ce dau naştere unor curenţi de scurgere, cărora li se asociază fenomenul de descărcări electrice la suprafaţa materialului. Umiditatea şi poluarea pot favoriza şi închiderea pe suprafaţa izolaţiei conductoarelor LEA, a traseului parcurs de curentul de trăsnet, de la locul de incidenţă a acestuia spre locul de descărcare (pământ sau altă fază). În funcţie de energia termică asociată acestor descărcări, pe suprafaţa izolaţiei apar deteriorări locale sub forma unor trasee de material carbonizat de diferite lungimi, adâncimi şi conductivităţi electrice. Deteriorările mai puţin severe vor conduce la o eroziune a materialului care va slăbi izolaţia, iar cele mai grave vor consta în formarea de punţi conductoare (trasee la suprafaţă pe care materialul este carbonizat) şi practic în distrugerea izolaţiei.

fig 1

                 În fig. 1 se prezintă mecanismul deteriorării materialului electroizolant sub acţiunea descărcărilor electrice de suprafaţă [4].                O analiză tehnico-economică a condus spre soluţia folosirii polietilenei reticulate (XLPE), aplicată prin extrudare pe conductoarele OL-Al în construcţie compactă. Într-o compoziţie obişnuită, polietilena prezintă o foarte bună rezistenţă la solicitări mecanice, la umiditate şi variaţii de temperatură, dar şi faţă de curenţii de scurgere pe suprafaţă (tracking resistance). Aceasta din urmă este o calitate deosebit de importantă, mai ales în cazul folosirii în zone cu activitate keraunică intensă şi dacă distanţele dintre faze sunt mici. XLPE prezintă însă o rezistenţă foarte slabă faţă de acţiunea radiaţiilor ultraviolete solare, motiv pentru care în compoziţia sa se introduc substanţe stabilizatoare la UV, cea mai importantă dintre acestea fiind negrul de fum.

                Prezenţa negrului de fum scade însă în mod accentuat calităţile dielectrice ale XLPE şi în mod deosebit rezistenţa acesteia la curenţii de scurgere pe suprafaţă (fig. 2). 

 fig2_3

               Valoarea concentraţiei de negru de fum este deci determinantă în ceea ce priveşte calitatea compromisului făcut pentru satisfacerea tuturor cerinţelor impuse.

                Influenţa valorii concentraţiei negrului de fum asupra rezistenţei la descărcări a polietilenei (în cazul încercării de determinare a rezistenţei la curenţii de scurgere pe suprafaţă, în prezenţa ceţei şi a prafului, efectuate conform standardului ASTM D 2332), este ilustrată în fig. 3.  

              Se poate constata că la o concentraţie de 1% a negrului de fum, timpul de defect (definit în standardul amintit mai sus), scade în mod dramatic, ceea ce conduce la concluzia limitării stricte a valorii concentraţiei de negru de fum. 

fig 4_5

                De obicei pentru “conductoarele acoperite” concentraţia de negru de fum a stratului de polietilenă este de 2÷3 % [2, 5], iar pentru conductoarele cu stratul izolant “rezistent la descărcări” (track resistant) concentraţia este de 0,5 % [6]. 

               Dar nu numai valoarea concentraţiei de negru de fum este importantă pentru proprietăţile polietilenei ci şi uniformitatea dispersiei acestuia în masa de amestec. O dispersie neuniformă a negrului de fum dar şi un număr mare de goluri sau de particule străine, pot afecta în mod hotărâtor rezistenţa la descărcări de suprafaţă dar şi rezistenţa la solicitări climatice (umiditate, radiaţii UV, variaţii de temperatură). În fig. 4 este ilustrată influenţa coeficientului de dispersie a negrului de fum asupra rezistenţei la descărcări electrice de suprafaţă, iar în fig. 5 asupra rigidităţii dielectrice [4]. 

               Prin urmare se poate considera ca fiind deosebit de importantă obţinerea unei dispersii corespunzătoare a negrului de fum în masa de amestec, în timpul amestecului şi apoi a extrudării, asupra celor mai importante proprietăţi ale polietilenei. 

               Referitor la testele privind verificarea influenţei radiaţiilor UV respectiv a umidităţii asupra proprietăţilor polietilenei reticulate în amestec cu negru de fum şi alţi stabilizatori UV, în literatură ([4]) se demonstrează un bun comportament şi satisfacerea cerinţelor impuse de norme. 

               Între standardele din diferite ţări, referitoare la conductoarele izolate cu strat izolator pentru LEA de medie tensiune, există diferenţe uneori semnificative. În principiu, în ţările din Orientul Îndepărtat şi în America de Sud, s-a adoptat standardul american ICEA S-66-524, iar în ţările din nordul Europei se folosesc standarde referitoare la “conductoarele acoperite”. În standardele din prima categorie se impun teste pentru verificarea rezistenţei la curenţii de descărcare pe suprafaţă (conform ASTM D 2303 şi ASTM D 2132 sau CEI 587) şi aplicarea unui strat semiconductor între conductor şi învelişul electroizolant, pe când în cele din a doua categorie stratul de polietilenă este văzut mai degrabă ca o protecţie mecanică împotriva agresiunilor exterioare şi nu ca o izolaţie. 

               În tabelul 1 se prezintă o sinteză a principalelor cerinţe tehnice impuse diferitelor tipuri constructive de conductoare şi de materiale izolatoare pentru acoperirea conductoarelor.

tab 1

3.       propunere de Caiet de sarcini pentru conductoarele izolate

                Verificările efectuate în cadrul laboratorului de înaltă tensiune al Facultăţii de Electrotehnică din Timişoara, pe eşantioane de conductor de acelaşi tip cu cel pe care a apărut avaria descrisă mai sus, au validat conformitatea caracteristicilor tehnice ale acestora cu cele impuse de documentaţia de execuţie.

                Prin referatul de faţă dorim însă să supunem discuţiei unui cerc mai larg de specialişti, problema corectitudinii normelor tehnice existente la ora actuală în România, cu privire la fabricarea conductoarelor izolate pentru liniile electrice aeriene de medie tensiune, dar şi la proiectarea, execuţia şi exploatarea acestui tip de linii.

                  Suntem de părere că deocamdată, condiţiile tehnice aferente aplicării în România a soluţiei de construcţiei a LEA de medie tensiune cu conductoare izolate, nu sunt pe deplin clarificate. Avantajele noii tehnologii sunt evidente dar concurenţa pentru ocuparea pieţei interne, a condus la aplicarea sa în condiţiile absenţei unor reglementări la nivel naţional şi al adoptării “din mers” a normele altor ţări.

                Astfel, de exemplu, folosirea ca referinţă a standardelor finlandeze din domeniu este discutabilă, cel puţin sub aspectul cerinţelor impuse materialului folosit la construcţia învelişului conductoarelor. Este ştiut faptul că activitatea keraunică şi radiaţia solară de pe teritoriul României, două dintre cele mai importante solicitări climatice la care materialul electroizolant trebuie să facă faţă pe termen lung, sunt mult mai accentuate decât pe teritoriul Finlandei. De aceea considerăm că în România ar fi necesar un material care să apropie mai mult calităţile conductoarelor folosite, de cele ale unui conductor izolat decât de ale unui conductor acoperit, de tipul celor folosite în Ţările Nordice. 

               În consecinţă, am propus un caiet de sarcini pentru conductoarele izolate destinate LEA de 20 kV, ce poate fi utilizat sau nu de către beneficiarii acestor conductoare, dar care poate constitui o bază de discuţii. Întocmirea acestui caiet de sarcini a avut ca prim obiectiv impunerea unor caracteristici tehnice, în principal ale celor electrice pentru izolaţiei şi pentru produsul finit (conductorul izolat), tocmai în sensul precizat mai sus. Referinţa a constituit-o standardul finlandez SFS 5791/1994 [2], pe baza căruia au fost întocmite de fapt standardele de firmă pentru fabricarea conductoarelor izolate pentru LEA de medie tensiune atât de către ELCARO Slatina cât şi de către IPROEB Bistriţa. Cel de-al doilea obiectiv l-a constituit impunerea unor teste pe fluxul de fabricaţie, care să întărească încrederea în ceea ce priveşte detectarea şi înlăturarea defectelor de fabricaţie ascunse. Deosebirile între caietul de sarcini propus şi documentele de fabricaţie amintite, sunt în principal următoarele: 

               A. Pentru izolaţia din polietilenă:

1.     Conţinutul de negru de fum: în loc de 2…3 % se impune ≤ 0,5 %. Menţinerea unui nivel scăzut al conţinutului de negru de fum, conferă XLPE proprietăţi mai apropiate de cele ale unui material izolator decât ale unui material semiconductor.

2.     Includerea testelor pentru verificarea caracteris-ticilor electrice ale materialului folosit pentru stratul electroizolant. Între acestea, foarte importante sunt testele pentru verificarea rezistenţei la curenţii de scurgere pe suprafaţă (rezistenţa la descărcări de suprafaţă sau rezistenţa la conturnare), proprietate necesară pentru funcţionarea în zonele cu activitate keraunică intensă. 

               B. Pentru conductorul izolat:3.     Încercarea cu tensiune alternativă în stare uscată:: în locul încercării la tensiunea de 24 kV timp de 5 min se cere încercarea cu tensiunea de 36 kV (3U0) timp de 4h, conform SR CEI 502, [3];4.     Încercarea cu tensiune alternativă sub apă: după creşterea tensiunii până la 24 kV, se impune menţinerea tensiunii la valoarea maximă timp de 48 h. În tot acest timp izolaţia trebuie să reziste fără străpungeri.      Severitatea sporită a testelor descrise la punctele 3 şi 4 conduce la asigurarea unui nivel mai ridicat al izolaţiei electrice produse de stratul de XLPE.5.     Încercarea cu tensiune alternativă aplicată pe fluxul de fabricaţie: în locul valorii de 1 kV, se cere aplicarea tensiunii de 14 kV;6.     Încercarea cu tensiune alternativă sub apă în starea de livrare: în locul valorii de 4 kV, se cere aplicarea tensiunii de 30 kV, conform SR CEI 502, [3]. 

               Severitatea sporită a testelor descrise la punctele 5 şi 6 are ca scop asigurarea depistării tuturor defectelor de izolaţie ascunse (corpuri străine, excentricităţi ale stratului izolant, etc.) şi eliminarea lungimilor de fabricaţie în cauză.

4.       Câteva observaţii asupra parti-cularităţilor funcţionale ale unei LEA cu conductoare izolate

                Din cele expuse până aici şi din caietului de sarcini propus pentru conductoarele acoperite utilizate în cadrul LEA 20 kV, se poate aprecia că o astfel de linie elimină practic în totalitate o multitudine dintre incidentele şi avariile care se produc în cazul unei linii clasice. Cele mai importante dintre acestea se discută mai jos.

Cazul A. Linia aparţine unei reţele cu neutrul tratat prin BS şi este construită pe stâlpi cu coronament clasic.

1.     Atingerea simultană de către vegetaţie a conductorului izolat de pe o singură fază, în regim normal de funcţionare. În locul de contact stratul electroizolant este supus unei solicitări cu tensiune având valoarea în jurul valorii tensiunii de fază (12 kV). Dacă fabricantul conductorului garantează prin încercările de tip că acesta rezistă în stare uscată la 14 kV, timp de 5 zile, înseamnă că de acelaşi ordin de mărime va fi şi perioada pentru care linia poate funcţiona normal într-o situaţie ca cea descrisă mai sus. În exploatarea liniei nu se vor accepta situaţii de acest fel pe timp nelimitat şi se vor face defrişări, inspecţii după furtuni pentru înlăturarea crengilor căzute pe linie, etc.

 2.     Atingerea simultană de către vegetaţie a conductorului izolat de pe o singură fază şi apariţia unei unde de supratensiune directă sau indusă de origine atmosferică pe una dintre fazele liniei. Cazul a fost discutat pe larg la paragr. 5.2. din partea I-a a referatului. Deşi zonele în care vegetaţia vine în contact cu linia sunt de obicei ecranate faţă de loviturile directe de trăsnet, aici vor putea apărea supratensiuni induse sau propagate din zonele în care linia este neecranată. Tocmai în aceste zone vor fi necesare dispozitivele de protecţie împotriva arcului electric, care să preîntâmpine străpungerea şi apoi distrugerea stratului electroizolant în punctul de contact cu vegetaţia. Acest lucru trebuie analizat în funcţie de situaţia concretă din teren, pe baza căreia să se aprecieze probabilitatea apariţiei simultane a celor două cauze. În zonele în care este exclus contactul vegetaţiei cu linia, rolul dispozitivelor de protecţie rămâne doar cel de a preveni străpungerile necontrolate ale stratului electroizolant din dreptul izolatorului, în cazul apariţiei unor supratensiuni, cu atât mai mult cu cât descărcările dintre faze sunt practic excluse. Pentru aceasta însă s-ar putea prevedea soluţii mult mai simple şi mai puţin costisitoare.

3.     Atingerea simultană de către vegetaţie a conductorului izolat de pe o singură fază, într-un regim în care pe una dintre faze există o punere la pământ. Între conductoarele fazelor “sănătoase” şi pământ va apare o tensiune mărită de aproximativ  ori (20 kV) datorită deplasării potenţialului neutrului reţelei. Dacă fabricantul conductorului garantează prin încercările de tip că acesta rezistă sub apă la 24 kV, timp de 2 zile, înseamnă că de acelaşi ordin de mărime va fi şi perioada pentru care pe linia în cauză nu va apare o a doua punere la pământ (scurtcircuit 2FN) datorită vegetaţiei în contact cu linia. Punerea la pământ se va înlătura cât mai repede deoarece de obicei procesul este unul instabil, în care apar vârfuri de tensiune.

4.     Atingerea conductoarelor izolate a două faze, (sau atingerea simultană de către păsări, vegetaţie, etc. a două conductoare izolate de fază) în regim normal de funcţionare. Între conductoarele de fază există o diferenţă de potenţial de aprox. 20 kV (max. 24 kV). Aceasta este aplicată celor două straturi izolatoare venite în contact, care, conform probei de tip amintite şi la cazul 1, ar trebui să reziste la 28 (14+14) kV timp de 5 zile.

5.     Atingerea accidentală de la sol a unui conductor izolat de fază (vehicole agabaritice, lucrări, etc.). Riscul producerii de electrocutări scade foarte mult, dar nu se poate garanta anularea acestuia. La lucrări programate, manevre, etc. conductoarele se vor considera în mod identic cu cele neizolate.

 OBS. Se poate constata cât de importante sunt încercările individuale aplicate conductoarelor izolate, menite să verifice proprietăţilor stratului electroizolant. Rolul lor este în principal de a detecta eventualele defecte ascunse ale acestuia, pe baza căruia se va face practic o sortare a lungimilor fabricate. Evitarea deteriorărilor produse stratului electroizolant în timpul transportului, depozitării, manipulării, montajului, este de asemenea importantă. Cazul 

B.  Linia aparţine unei reţele cu neutrul tratat prin BS şi este construită pe stâlpi cu coronament redus (distanţele între faze micşorate până la 1/3). 

        Faţă de cazul A diferenţa majoră constă în faptul că supratensiunile atmosferice ajunse pe conductoarele de fază pot conduce la descărcări între faze din cauza distanţelor reduse între acestea. De data aceasta sunt obligatorii dispozitivele de protecţie împotriva arcului electric, descrise la în partea I-a.Cazul C. Linia aparţine unei reţele cu neutrul tratat prin RL

          Orice incident care conduce la punerea la pământ a unei faze produce un scurtcircuit monofazat, deci el nu mai trebuie analizat şi în prezenţa altuia. De asemenea nu se vor mai lua în discuţie creşterile de tensiune pe fazele sănătoase datorită deplasării potenţialului neutrului. În schimb, conturnarea izolaţiei ca urmare a supratensiunilor de origine atmosferică apărute pe conductoarele liniei, va fi urmată întotdeauna de curenţi mari de însoţire. Rezultă deci obligativitatea montării dispozitivelor de protecţie împotriva arcului electric. Dacă distanţele dintre faze sunt reduse, montarea lor va trebui să ţină seama şi de posibilitatea apariţiei descărcărilor dintre faze.

5.           concluzii

                Este posibil ca defectul produs pe LEA 20 kV Vâlcea Sud - Olăneşti să fi putut fi evitat dacă pe axul liniei, în zona conductorului izolat, ar fi fost montate unul sau două seturi de descărcătoare. Însă, pe de altă parte, în condiţiile în care deocamdată producătorul nu poate garanta absenţa unor defecte ascunse ale stratului izolant al conductorului, nu excludem ca tocmai un astfel de defect să fi condus la producerea incidentului respectiv.

                 Ca o concluzie generală, considerăm ca fiind stringentă elaborarea unui set de standarde referitoare la proiectarea, fabricarea elementelor componente, construcţia, montarea şi exploatarea în România a liniilor electrice aeriene de medie tensiune cu conductoare izolate, acţiune la care să participe toţi cei interesaţi. 

 Bibliografie 

[1] * * *   Cablu aerian de 20 kV, cu conductor de oţel aliminiu şi izolaţie din polietilenă reticulată, tip OAC2X, Standard de firmă SF Nr. 2/1998 – S.C. ELCARO – SIEMENS Slatina;
[2] * * *   12/20 kV overhead lines. XLPE – covered overhead conductors PAS, Standard SFS 5791/1994, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[3] * * *   Cabluri de energie cu izolaţie din dielectrici masivi extrudaţi pentru tensiuni nominale de la 1kV la 30 kV, Standard SR CEI 502/1995, Institutul Român de Standardizare;
[4] * * *   Compounds for Medium Voltage Aerial Cable Application, Borealis A/S, 1998, Denmark;
[5] * * *   Cablu aerian de 20 kV cu conductor de aluminiu aliat şi izolaţie din polietilenă extrudată, Convenţie tehnică MM 1251-94 (traducere în limba română), MKM S.A. Fabrica de cabluri electrice Balassagyarmat, Ungaria;
[6] * * *   LE 4217 – Track resistant crosslinked polyethylene compound for power cables – Borealis Holding A/S Denmark, document WC 0733 1995 03/2

Descrierea tehnologiei de construcţia şi exploatarea LEA 20 kV cu conductoare preizolate (partea 1)

24/11/2007

Timisoara

               Conf.dr.ing. PANĂ Adrian:                    Universitatea “Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Electrotehnică , 

                                                                             Catedra de Electroenergetică

           Conf.dr.ing. TITIHĂZAN Viorel              UPT Catedra de Electroenergetică

           Prof.dr.ing. BUTA Adrian        UPT Catedra de Electroenergetică

              ing. STOIAN Constantin

 

          

Rezumat. Prima parte a referatului expune o serie de aspecte privitoare la evoluţia tehnologiei de construcţie a liniilor electrie aeriene de medie tensiune cu conductoare izolate, tehnologie a cărei utilizare este tot mai extinsă şi în reţele din România. Se descriu variantele constructive, se expun avantajele şi dezavantajele noii tehnologii, se comentează protecţia împotriva efectelor descărcărilor atmosferice şi se prezintă tipurile de dispozitive de protecţie împotriva arcului electric.

Cuvinte cheie: Linii electrice aeriene cu conductoare izolate. Tipuri constructive. Dispozitive de protecţie împotriva arcului electric.  


1.       INTRODUCERE
                  Fiabilitatea în exploatare a reţelelor electrice poate fi apreciată pe baza unui indicator statistic deseori utilizat şi anume rata de defectare, exprimată  ca fiind numărul mediu anual de defectări produse la 100 km de linie electrică. În reţelele de medie tensiune performante, în construcţie “clasică”, acest indicator este situat în jurul valorilor de 4,5÷5 defecte la 100 km, ameliorarea lui constituind o preocupare constantă a specialiştilor.                  Extinderea tot mai pronunţată a liniilor electrice aeriene de medie tensiune (în construcţie clasică – cu conductoare neizolate) şi totodată creşterea pretenţiilor consumatorilor în ceea ce priveşte calitatea energiei electrice furnizate, au făcut ca valorile de mai sus să devină necorespunzătoare.                 Una dintre soluţiile acestei probleme o constituie folosirea conductoarelor izolate în locul conductoarelor neizolate din tehnologia clasică.  2.       VARIANTE CONSTRUCTIVE                 În literatura de specialitate aceste conductoare, care au început să se fabrice şi în România, se întâlnesc sub diverse denumiri cum ar fi:-   cabluri cu izolaţie din polietilenă reticulată (XLPE) pentru LEA de medie tensiune (IPROEB S.A. Bistriţa), [1];-   conductoare izolate (EXIMPROD GRUP S.A. Buzău), [2];-   cabluri aeriene cu conductor de oţel-aluminiu şi izolaţie din polietilenă reticulată (S.C. ELCARO – SIEMENS Slatina), [3];-   conductoare acoperite (Covered Conductors – CC) – denumire folosită în general în Ţările Nordice şi în Marea Britanie; [4,5,6],                 Aceste denumiri se întâlnesc pentru varianta constructivă cea mai simplă a unor astfel de conductoare, folosită în general în zone fără o activitate keraunică deosebită. Este vorba despre un conductor multifilar oţel-aliminiu, compactizat, acoperit cu un strat electroizolant din polietilenă reticulată (XLPE), aceasta din urmă având o compoziţie specială, ce o face rezistentă la acţiunea factorilor de mediu şi grosimi cuprinse între 2÷2,5 mm (fig. 1). Ele au denumiri specifice în diverse ţări, de exemplu: cabluri de tip SAX în Finlanda, BLX în Suedia, etc. Acest tip de conductoare, folosit cu predilecţie în Ţările Nordice şi în Marea Britanie dar având o utilizare tot mai extinsă în Europa, a fost conceput pentru a evita avariile şi deranjamentele produse de vânturile puternice, de depunerile masive de chiciură sau zăpadă şi de solicitările climatice moderate (radiaţii ultraviolete solare şi activitate keraunică moderate). Denumirea de conductoare acoperite, folosită în aceste ţări nu este întâmplătoare. Aşa cum se precizează şi în standarde (de exemplu în [4], cap. 6), ele nu se consideră conductoare izolate ci doar înlocuitoare ale conductoarelor neizolate obişnuite. Atunci când sunt sub tensiune ele trebuie tratate identic cu conductoarele neizolate.  OAC fig 1

              În zonele cu activitate keraunică pronunţată (de exemplu în ţările tropicale) se impune folosirea unor variante constructive complexe, care, pentru a elimina distrugerile produse de loviturile directe de trăsnet pe linie, utilizează pentru stratul exterior materiale izolatoare rezistente la descărcările electrice pe suprafaţă.  

 Din această categorie fac parte:

-          cablurile izolate parţial (Partial Insulated Cables – PIC), prezentate în fig. 2.  Faţă de varianta CC aceasta se deosebeşte prin utilizarea unui strat semiconductor la suprafaţa conductorului, cu rol de ecranare, iar stratul exterior din XLPE are în plus proprietatea de a rezista la curenţii de scurgere pe suprafaţă;

-          cablurile aeriene cu distanţiere (Spacer Aerial Cables – SAC), fig. 3.

 OAC fig 2_3

           La această variantă constructivă între stratul de ecranare şi stratul exterior utilizate la varianta PIC se intercalează un strat de XLPE naturală. Această variantă permite realizarea unei construcţii foarte compacte a LEA (distanţa între conductoarele de fază putând fi de chiar 10÷15 cm) prin folosirea unor distanţiere şi a unui cablu suplimentar din oţel pentru susţinerea întregului ansamblu. 

                Tipurile de conductoare prezentate mai sus constituie elementele unor sisteme constructive care au fost denumite: PAS în Finlanda, SLIM (Sisteme de linii izolate de medie tensiune) în România, etc.

  3.       Avantajele noii tehnologii    

             Folosirea conductoarelor izolate la construcţia LEA de medie tensiune conferă o multitudine de avantaje, care se pot rezuma prin creşterea siguranţei în alimentare şi deci a serviciului de furnizare a energiei electrice. 

                Primele astfel de linii au fost construite în Finlanda în anul 1976. De atunci şi până în prezent au fost construite în această tehnologie, linii totalizând peste 5000 de km. Sistemul a fost adoptat începând cu anul 1985 şi în Suedia unde a fost construit cam acelaşi volum de linii. Aplicarea sa în Norvegia a început în anul 1986, unde s-au construit mai bine de 2800 km. Ritmurile anuale de creştere a construcţiei acestui tip de linii în ţările amintite sunt foarte mari: 35% în Finlanda, 60% în Suedia, 35% în Norvegia. Motivul: rezultatele foarte bune obţinute în exploatarea acestor linii. Astfel, rata de defectare a scăzut de la 4,5 la 0,9 , ceea ce a făcut ca mai multe companii de electricitate din ţările nordice să decidă construcţia în viitor a liniilor aeriene de medie tensiune, exclusiv folosind noua tehnologie.                Aplicarea soluţiei conductoarelor izolate şi-a găsit o largă răspândire şi în Australia, în ţări din America de Sud şi Orientul Îndepărtat.   

             Iată cele mai importante avantaje conferite de noua tehnologie:

1°. izolaţia din XLPE permite reducerea distanţei dintre faze până la 1/3 faţă de sistemul clasic, deoarece:

-        orice atingere accidentală a conductoarelor de fază în deschidere (provocată de exemplu în timpul furtunilor) nu conduce la scurtcircuite şi deci la declanşarea liniei;

-        căderea pe linie a crengilor sau chiar a unor arbori (desigur în limitele rezistenţei mecanice a liniei) în condiţii de furtună, nu antrenează imperativul unei intervenţii imediate, aceasta putând aştepta îmbunătăţirea condiţiilor meteo;Reducerea distanţelor dintre faze înseamnă:-        reducerea culoarului ocupat de linie, mai ales în cazul circuitelor duble şi deci a cheltuielilor legate de suprafeţele de teren ocupate sau de menţinerea culoarului prin defrişări (volumul de defrişări se reduce cu cca. 60% faţă de liniile clasice);

-        impactul redus asupra mediului datorită gabaritului redus;

-        impactul vizual redus şi aspectul îmbunătăţit, datorită zvelteţei construcţiei.

2°. Scăderea riscului de incendii în zonele forestiere datorită reducerii riscului de formare a arcurilor electrice prin scurtcircuite sau puneri la pământ monofazate.

3°. Scăderea riscului de electrocutare în cazul atingerii accidentale a liniei în timpul unor manevre executate în apropiere (activităţi de construcţii, defrişări, transporturi agabaritice, etc.).

4°. Micşorarea solicitărilor mecanice produse de către stratul de chiciură sau gheaţă depus pe conductoare în timpul iernii, datorită aderenţei reduse şi deci a grosimii reduse a acestuia pe învelişul de XLPE.

5°. Micşorarea numărului de puneri la pământ şi/sau scurtcircuite provocate de păsări sau chiar folosirea tehnologiei cu conductoare izolate ca o soluţie pentru protecţia păsărilor, de exemplu pe teritoriul rezervaţiilor naturale.

6°. Posibilitatea transformării cu efort financiar şi tehnologic redus a liniilor aeriene clasice în linii aeriene cu conductoare izolate. 

4.       Dezavantaje  

               Construcţia şi exploatarea unei linii electrice aeriene în noua tehnologie, implică şi câteva dezavantaje, ce pot fi clasificate în două categorii: economice şi tehnice.  

              Din punct de vedere al efortului investiţional, construcţia unei astfel de linii costă de 2,5÷3 ori mai mult decât o linie aeriană clasică, fiind însă de aproximativ două ori mai ieftină decît o linie electrică subterană [8]. Având în vedere însă creşterea spectaculoasă a siguranţei în funcţionare a reţelelor în care sunt instalate şi deci micşorarea pronunţată a cheltuielilor de exploatare dar şi a daunelor produse prin furnizarea unei energii electrice de calitate necorespunzătoare, folosirea acestor linii devine de fapt avantajoasă.

                Sub aspect tehnic se ivesc în principal 3 probleme:

1°. Pentru anumite variante constructive, în zona unor componente metalice, se produc descărcări electrice parţiale care în unele situaţii pot conduce la apariţia unor interferenţe radio. În funcţie de fiecare caz în parte, se pot găsi soluţii pentru diminuarea consecinţelor negative.

2°. Conductorul acoperit cu înveliş electroizolant este vulnerabil în faţa loviturii directe de trăsnet. Într-o astfel de situaţie, “piciorul” arcului electric aferent unei descărcări produse prin conturnarea izolatorului de susţinere, nu se poate deplasa de-a lungul conductorului sub acţiunea forţelor electrodinamice, tocmai datorită stratului electroizolant. Staţionarea arcului electric poate duce astfel la arderea stratului electroizolant din dreptul său şi chiar la deteriorarea conductorului (îndeosebi în situaţia în care prin spaţiul prin care s-a produs descărcarea undei de supratensiune se închide un curent mare dinspre reţea – curent de scurtcircuit). Rezolvarea acestei probleme se poate face prin folosirea unor echipamente de protecţie împotriva arcului electric de tip APD (Arc Protection Device) sau PAD (Power Arc Device). În principiu, acestea constau în nişte descărcătoare cu coarne (uneori putând fi însoţite de descărcătoare cu rezistenţă variabilă, de exemplu cu ZnO) care preiau unda de supratensiune directă sau indusă de pe conductorul de fază şi o conduc spre sol, favorizând deopotrivă stingerea rapidă a arcului electric aferent. Soluţiile constructive, modul de funcţionare, stabilirea dimensiunilor spaţiului de descărcare respectiv a distanţei dintre descărcătoare, au fost discutate în cadrul capitolului 6.

3°. Materialul din care este confecţionat stratul electroizolant trebuie să răspundă unei multitudini de cerinţe, pentru satisfacerea cărora în general se impun acţiuni contradictorii la nivelul compoziţiei amestecului:

-        stabilitatea proprietăţilor fizico-chimice sub acţiunea solicitărilor climatice tipice expunerii în mediul exterior (umiditate, variaţii de temperatură, radiaţii ultraviolete solare, poluare, etc.);

-        bune calităţi dielectrice în special sub aspectul rezistenţei la acţiunea curenţilor de descărcare pe suprafaţă, cerinţă impusă de un bun comportament faţă de supratensiunile atmosferice;

-        bune calităţi mecanice pentru a face faţă solicitărilor specifice din timpul montării şi funcţionării;

-        uşurinţa procesării.   

             Soluţia cea mai răspândită, obţinută ca un compromis între cerinţele enumerate mai sus, o constituie polietilena reticulată (XLPE), cu conţinut de negru de fum. Detalii referitoare la cerinţele impuse şi soluţiile aplicate la construcţia conductoarelor izolate, sunt prezentate în partea a doua a referatului. 

5.       Protecţia împotriva efectelor descărcărilor atmosferice

5.1. Cazul LEA cu conductoare neizolate (construc-ţia clasică)   

             Conform normelor româneşti ([2]), “liniile electrice aeriene de 3-35 kV nu trebuie să se protejeze în mod special împotriva loviturilor directe de trăsnet”. În general aceste linii nu sunt prevăzute cu conductor de protecţie (de gardă).  

               Astfel, o lovitură de trăsnet directă în conductoarele unei LEA sau respectiv în apropierea acesteia, constă de fapt în apariţia unei unde de supratensiune directe respectiv induse de-a lungul conductorului în ambele sensuri faţă de locul descărcării atmosferice şi apoi pe eventualele racorduri (derivaţii) ale LEA. În cazul LEA fără conductoare de gardă, lovitura de trăsnet este preluată în marea majoritate a cazurilor de către unul dintre conductoarele de fază laterale (în cazul dispunerii pe orizontală a conductoarelor de fază) sau de către conductorul superior (în cazul dispunerii în triunghi a conductoarelor de fază). 

               La început, frontul impulsului de tensiune este foarte abrupt, având valori de până la 10.000 kV/ms, amplitudinea acestuia având valori de mai mulţi MV. Prin propagare pe linie, unda este amortizată, atât amplitudinea cât şi panta sa scăzând foarte rapid. 

               Dacă considerăm spre exemplu cazul unei LEA de 20 kV obişnuite, construită cu conductoare neizolate şi având izolatoare suport tip ISNS, respectiv izolatoare de suspensie tip ITfs, tensiunea de ţinere nominală la undă de impuls normalizată 1,2/50 ms pentru cele două tipuri de izolatoare este de 125 kV, conturnarea lor producându-se în realitate pentru amplitudini ale undelor de impuls cu 15÷20 % mai mari. 

               Ajunse în dreptul izolatoarelor, undele de supratensiune vor produce conturnarea acestora (izolatoarele de tipurile amintite fiind nestrăpungibile), bineînţeles dacă amplitudinea undelor este suficient de mare. Se produce o descărcare sub forma unui arc electric, între conductorul de fază şi consola stâlpului (legată la pământ) care constituie de fapt o punere la pământ monofazată. Efectul acestei puneri la pământ asupra reţelei respectiv asupra consumatorilor alimentaţi de către aceasta, depinde de modul de tratare al neutrului reţelei în cauză.

                Astfel, în cazul reţelelor cu neutrul tratat prin bobină de stingere (sau neutrul izolat), curentul de însoţire ce străbate spaţiul ionizat al arcului electric de conturnare după amorsarea acestuia, este relativ mic, de maxim 10÷15 A (curentul rezidual rezultat în urma compensării curentului capacitiv de punere la pământ de către curentul inductiv forţat de bobina de stingere). De aceea, de cele mai multe ori, după trecerea undei de supratensiune, acest curent nu poate menţine ionizarea traseului pe care s-a produs conturnarea şi arcul electric se stinge spontan. Cu alte cuvinte, conturnarea nu se poate transforma în arc electric stabil. Energia termică dezvoltată în timpul conturnării nu este suficient de mare pentru a putea produce deteriorarea sau distrugerea conductorului sau izolatorului. Fiecare conturnare produsă în acest fel constituie o atenuare pronunţată a undei de supratensiune, suplimentară atenuării produse prin propagarea “naturală” pe linie. Defectul este deci trecător, linia nu este deconectată de către protecţii şi deci nu este afectată alimentarea consumatorilor. Se poate afirma deci că se produce o autoprotecţie a liniei faţă de descărcările atmosferice. 

               În cazul reţelelor cu neutrul tratat prin rezistor de limitare, punerea la pământ monofazată produsă prin conturnare, se transformă în scurtcircuit monofazat. Prin urmare, curentul de însoţire ce străbate spaţiul ionizat al arcului electric de conturnare după amorsarea acestuia este foarte mare (de fapt curentul de scurtcircuit monofazat 600÷1000 A). Efectul distructiv al acestuia asupra conductorului şi asupra izolatorului poate fi foarte mare, cu atât mai mult cu cât el determină menţinerea arcului. Se produce însă o limitare a acestui efect, pe două căi: pe de o parte prin deplasarea în sensul circulaţiei de puteri pe linie, a piciorului de arc de pe conductor (datorită efectului de suflaj electrodinamic) şi pe de altă parte de către protecţia maximală de curent ce deconectează linia după 0,2÷0,3 s. Această deplasare a arcului electric permite ca energia termică dezvoltată de către curentul prin arcul electric să nu rămână concentrată, realizân-du-se îndepărtarea arcului de pe suprafaţa izolatorului şi favorizându-se astfel stingerea arcului electric. După pauza RAR, timp în care arcul electric dispare (prin dispariţia tensiunii, traseul pe care s-a produs conturnarea se deionizează) şi după repunerea liniei sub tensiune aceasta revine la funcţionarea normală. 

               După ce, în urma loviturii de trăsnet în conduc-tor, s-a produs conturnarea izolaţiei acestuia faţă de pământ, curentul de trăsnet se scurge la pământ prin priza de punere la pământ a stâlpului determinând creşterea pronunţată a potenţialului acesteia. În funcţie de cuplajul electromagnetic dintre faze, în conductoarele celorlalte faze se pot induce tensiuni periculoase, care pot conduce la apariţia unei conturnări a izolaţiei şi pe acestea, dubla conturnare transformându-se într-un scurtcircuit bifazat. Valorile distanţelor dintre faze şi limita maximă impusă valorii prizelor de pământ ale stâlpilor (R<10 W), vor face ca probabilitatea apariţia unei duble conturnări sau a unei descărcări între faze, să fie extrem de redusă. 

                În consecinţă, pe LEA de medie tensiune obişnuite nu se prevăd dispozitive de protecţie împotriva supratensiunilor, cu excepţia aşa-numitelor “puncte slabe” ( [9] ) în care se instalează descărcătoare cu coarne (DC) sau descărcătoare cu rezistenţă variabilă (DRV) şi care corespund în general locurilor de schimbare a impedanţei caracteristice a traseului de propagare a undelor [9]: trecerile LEA – LES, stâlpii cu separator intercalaţi în liniile electrice pe stâlpi de lemn, separatoarele de secţionare şi de derivaţie (în special cele care în schema normală funcţionează în poziţie deschisă), porţiunile de linii pe stâlpi din beton intercalate în linii pe stâlpi de lemn, recordurile pentru posturile de transformare, etc. 

5.2. Cazul LEA cu conductoare izolate 

               Să presupunem în continuare cazul unei LEA în configuraţie clasică, cu singura deosebire că în locul conductoarelor neizolate se montează conductoare izolate cu un strat din polietilenă reticulată.

                Apariţia unei unde de supratensiune de origine atmosferică directă sau indusă, se propagă pe linie ca şi în cazul anterior, în ambele sensuri relativ la locul de producere a sa. Considerând că în dreptul unui izolator de susţinere sau suspensie, amplitudinea undei de supratensiune depăşeşte valoarea tensiunii de ţinere, de data aceasta a ansamblului format din izolaţia din XLPE şi izolatorul liniei, se va produce o străpungere a stratului electroizolant în dreptul izolatorului urmată de o conturnare a acestuia din urmă.

                În funcţie de modul de tratare a neutrului reţelei, va exista un comportament similar până la un punct, cu cazul conductorului neizolat, practic deteriorările produse depinzând de valoarea curentului de însoţire ce se stabileşte dinspre reţea prin căile deschise de străpungerea plus conturnarea (de data aceasta) produse de trăsnet. 

                Astfel, dacă curentul de însoţire este mic (cazul reţelelor cu neutrul izolat sau tratat cu bobină de stingere), deteriorările vor consta doar într-o străpungere (necontrolată de altfel) a stratului electroizolant al conductorului în dreptul izolatorului şi va avea forma unei perforaţii de dimensiuni cu valori sub 1 mm ([7]). În mod normal, într-o astfel de situaţie, dacă bobina de stingere îşi îndeplineşte funcţia, arcul electric nu se menţine şi reţeaua poate reveni la regimul normal, ca în cazul construcţiei clasice. 

                Prin urmare, la prima vedere, pe LEA aparţinând reţelelor cu neutrul tratat prin bobină de stingere, având conductoare izolate şi stâlpi cu coronament clasic, nu sunt necesare dispozitive speciale, suplimentare faţă de varianta clasică, pentru protecţia împotriva loviturilor directe de trăsnet. Acestea vor fi necesare însă, din două considerente:

1.     Producerea descărcării pe o cale controlată;

2.        Protecţia învelişului electroizolant în situaţia apariţiei unei unde de supratensiune pe un conductor aflat în contact cu vegetaţia. Simultaneitatea celor două evenimente are o probabilitate foarte mare în timpul furtunilor, adică tocmai în perioadele în care se contează pe eficienţa conductoarelor izolate. În fapt, este vorba despre descărcătoare cu coarne, care vor prelua unda de supratensiune evitând distrugerea stratului izolant în zona de contact cu vegetaţia. Un astfel de incident poate fi cauza avariei descrise în partea a doua a prezentului referat.

                În cazul în care străpungerea stratului electroizolant urmată de conturnarea izolatorului determină producerea unui curent mare de însoţire dinspre reţea (curent de scurtcircuit monofazat – cazul reţelelor cu neutrul tratat cu rezistor de limitare), atunci, în intervalul de timp până la deconectarea liniei de către protecţie, arcul electric poate deteriora foarte grav stratul electroizolant şi chiar poate topi parţial sau total conductorul, efect amplificat de faptul că stratul electroizolant împiedică deplasarea “piciorului” de arc de pe conductor, arcul rămânând staţionar şi deci având un efect distructiv foarte pronunţat. Din acest motiv, în acest caz, liniile aeriene construite cu conductoare izolate, trebuie prevăzute cu dispozitive de protecţie împotriva arcului electric de tip APD (Arc Protection Devices) sau PAD (Power Arc Devices).                 Montarea acestor dispozitive devine imperativă întotdeauna însă atunci când, în cazul construcţiilor liniilor noi, se prevăd distanţe între faze mult micşorate faţă de tehnologia clasică (1/3) deoarece la acestea, ca urmare a unei lovituri directe de trăsnet, sunt posibile şi descărcări între faze, ce vor produce scurtcircuite polifazate, deci curenţi de însoţire foarte mari, cu efectele descrise anterior. 

6.       Dispozitivele de protecţie   împotriva arcului electric 

6.1. Tipuri constructive 

               Primele sisteme de protecţie împotriva acţiunii arcului electric s-au realizat prin dezizolarea  conductorului pe o porţiune de câţiva zeci de centimetri de o parte şi de alta a punctului de fixare pe izolator, capetele stratului electroizolant fiind fixate de conductor prin intermediul unor coliere de aluminiu cu muchii rotunjite (fig. 6). În acest fel, în cazul loviturii directe de trăsnet, efectele sunt practic identice cu cele din cazul construcţiei clasice, la care se adaugă descărcarea dintre faze, ce se produce datorită micşorării distanţelor dintre acestea până la 1/3, descărcare ce va fi preluată de către coliere. 

               Soluţia prezintă însă câteva dezavantaje:

-          necesită o manoperă suplimentară pentru desizolarea conductorului în dreptul fiecărui punct de fixare;

-          arderea arcului electric rămâne necontrolată;

-          fiabilitatea redusă a colierelor de aluminiu.

 fig 6

                Cu toate acestea, sistemul a fost folosit în Ţările Nordice mulţi ani de zile, cu rezultate satisfăcătoare. 

               Pe la mijlocul anilor ’80 a început să fie folosit un nou sistem, care constă în montarea unei cleme cu dinţi (ce penetrează deci stratul electroizolant) în apropierea punctului de fixare a conductorului pe izolator şi prin intermediul căreia se fixează un corn de descărcare (fig. 7). Clema cu dinţi este conectată la acelaşi potenţial cu gulerul izolatorului suport prin intermediul unei conexiuni metalice (un fir de aluminiu infăşurat elicoidal la suprafaţa conductorului). Scopul acestui sistem este ca, în cazul apariţiei unei unde de supratensiune pe conductorul de fază, aceasta să producă conturnarea izolaţiei clasice, după care “piciorului” arcului să i se permită deplasarea sub acţiunea forţelor electrodinamice de-a lungul conexiunii metalice spre clema cu dinţi şi cornul descărcătorului, deci pe o cale sigură şi controlată. Se poate deduce de aici că dispozitivul trebuie instalat pe acea parte a izolatorului care este opusă părţii cu sursa, pentru a permite refularea arcului spre cornul de descărcare, şi pe ambele părţi în cazul circulaţiei în ambele sensuri a puterii pe linie (în regimul normal). 

 fig 7

        Descărcarea între faze, care succede descărcarea între fază şi consolă (pământ) prin conturnarea izolatorului, este preluată de către coarnele de descărcare, la o distanţă suficient de mare faţă de izolatoare, astfel încât acestea să nu fie afectate. 

        Aceste dispozitive de protecţie împotriva arcului electric au fost denumite la modul general APD (Arc Protection Devices). 

               Cele două soluţii descrise mai sus se folosesc pe linii cu conductoare izolate, la care curenţii de însoţire în cazul descărcărilor între fază şi pământ sunt mari sau la care distanţele între faze sunt micşorate la 1/3 din distanţele de la construcţia clasică.

                 S-a pus întrebarea dacă aceleaşi sisteme de protecţie se pot folosi şi în cazul în care linia este construită cu conductoare izolate dar stâlpii au coronament clasic. Studiile făcute la firma ENSTO ([7]) au condus la concluzia că în acest caz arcul nu are destulă energie pentru a putea ioniza spaţiul de aer dintre faze (nu se poate produce şi descărcarea dintre faze) iar arcul poate să ardă staţionar între firul de aluminiu şi consolă, ceea ce poate conduce la distrugerea izolatorului. De aceea, pentru astfel de situaţii se foloseşte o altă construcţie, mai precis cea denumită PAD (Power Arc Devices), de fapt un descărcător cu coarne montat în paralel cu izolatorul de susţinere sau de suspensie a conductorului (fig.8). 

OAC fig 8

                Dispozitivele de tip PAD sunt destinate şi cazurilor în care curentul de însoţire este un curent de scurtcircuit dar de valori relativ reduse. În aceste situaţii, arcul electric nu se poate mişca suficient de repede de la punctul de început al descărcării spre cornul de descărcare, ceea ce de asemenea poate duce la distrugerea izolatorului şi a conductorului

                Rolul cornului inferior este evident: cel de a îndepărta şi piciorul inferior al arcului de izolator şi a uşura totodată stingerea arcului.

                Modul de instalare a acestor dispozitive de protecţie este descris în detaliu în standarde (de exemplu în SFS 5792/1996 [6]).                Dispozitivele tip PAD pot fi folosite şi pentru protecţia “clasică” la supratensiuni (trecerile LEA-LES, racordurile de PT, extremităţile reţelei, etc.).

 6.2. Alegerea dispozitivelor de protecţie împotriva acţiunii arcului electric  

              Utilizarea dispozitivelor de tip APD şi PAD, în funcţie de distanţa dintre faze şi valoarea curentului de însoţire, este precizată în tabelul 1 ([7]). 

                Şi din acest tabel rezultă că dispozitivele de protecţie împotriva arcului electric sunt aplicabile în reţelele în care curentul de însoţire are valori relativ mari. 

                În România, conform tabelului 1, dispozitivele de protecţie sunt aplicabile în reţelele de medie tensiune cu neutrul tratat prin rezistor, curenţii de însoţire având valori maxime în jurul valorii de 1 kA. Astfel, în cazul liniilor la care conductorul clasic a fost înlocuit cu conductor izolat (stâlpi cu coronament clasic), se vor monta dispozitive de tip PAD, dacă curentul de însoţire depăşeşte valoarea de 1 kA (soluţia 1), iar la liniile nou construite (cu distanţe reduse între faze) la care curenţii de însoţire au valori sub 1,5 kA, se vor monta de asemenea dispozitive tip PAD (soluţia 4).

                                                                         Tabelul 1. Alegerea dispozitivelor de tip APD sau PAD 

Soluţia nr. Spaţiul dintre faze[mm] Curentul de însoţire[kA] Tipul de dispozitiv de protecţie

  Dacă reţeaua are neutrul tratat cu bobină de stingere, rolul PAD este cel precizat la paragraful 5.2.                 Pentru alegerea corectă a echipamentului de protecţie împotriva arcului electric, stabilirea dimensiunii spaţiului de descărcare (distanţa dintre cornul de descărcare şi consolă sau între coarnele de descărcare) respectiv a distanţelor dintre dispozitive de-a lungul liniei, trebuie să se ţină seama de o multitudine de factori: tipurile de trăsnete, valorile curenţilor de trăsnet şi ale curenţilor de însoţire, probabilitatea loviturii de trăsnet, probabilitatea conturnării izolatoarelor LEA, configuraţia terenului şi a vegetaţiei din apropiere, configuraţia şi traseul liniei electrice, modul de realizare a prizelor de pământ, nivelul de risc, tipul de echipamente de protecţie existente, costuri, etc.                Conform [7], “pentru a exista certitudinea 100% că nu apar nici un fel de avarii pe linie datorită loviturii directe de trăsnet, ar trebui instalat câte un dispozitiv APD la fiecare stâlp, ceea ce în practică devine o soluţie foarte costisitoare”. 

               În procedura de determinare a distanţei dintre două APD, parametrii determinanţi sunt: densitatea loviturilor de trăsnet, probabilitatea loviturilor directe de trăsnet în linie în zona respectivă şi de asemenea probabilitatea de conturnare a izolatoarelor.                 Referitor la protecţia împotriva loviturilor directe de trăsnet a LEA construite cu conductoare izolate, în literatura tehnică de specialitate se întâlnesc următoarele recomandări [7]:

-          pentru LEA aflate în zone în care loviturile directe de trăsnet au o probabilitate mare de producere (în câmp deschis, fără ecranări naturale sau artificiale), distanţele dintre APD vor fi de max. 100÷200 m;

-          pentru LEA plasate în zone în care loviturile directe de trăsnet au o probabilitate redusă (perimetre ecranate, în zone forestiere, văi, etc.) distanţele între APD vor fi de max 300÷400 m;

-          pentru stabilirea numărului şi locului de amplasare a APD, se va ţine seama în permanenţă de modificările produse în ceea ce priveşte activitatea keraunică pe teritoriul străbătut de linie;

-          APD se vor plasa obligatoriu:-   pe toţi stâlpii ce ocupă poziţii proeminente pe traseu;-   la toate transformatoarele racordate la linie (cât mai aproape de acestea);

-   la capetele tuturor ramificaţiilor;-   la toate trecerile LEA-LES;

                În ceea ce priveşte distanţa dintre coarnele descărcătorului din componenţa PAD, în literatură se recomandă valori cuprinse între 100÷150 mm [2], sau chiar 80±10 mm dacă PAD sunt prevăzute şi cu descărcătoare cu ZnO ([10]), fig. 9. 

fig 9

  Bibliografie 

Lucrare prezentata de autori la SIG 2001

[1] * * *   Cabluri cu izolaţie din polietilenă reticulată pentru linii elecrice aeriene la tensiuni nominale U0/U 12/20 kV, Um 24 kV, Standard de firmă – SF 21/1998, IPROEB S.A., Fabrica de cabluri izolate;

        

[2] * * *   SLIM – sisteme de linii izolate de medie tensiune – fişă tehnică 1999, EXIMPROD GRUP S.A. Buzău;
[3] * * *   Cablu aerian de 20 kV, cu conductor de oţel aliminiu şi izolaţie din polietilenă reticulată, tip OAC2X, Standard de firmă SF Nr. 2/1998 – S.C. ELCARO – SIEMENS Slatina;
[4] * * *   12/20 kV overhead lines. PAS – system, Standard SFS 5790/1995, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[5] * * *   12/20 kV overhead lines. XLPE – covered overhead conductors PAS, Standard SFS 5791/1994, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[6] * * *   12/20 kV overhead lines. Constructions and light arc protection devices for XLPE – covered overhead conductor PAS, Standard SFS 5792/1996, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[7] Kokkonen, M., APDs and Lightning Protection, ENSTO Oy Sekko Ab, Finland;
[8] * * *   Compounds for Medium Voltage Aerial Cable Application, Borealis A/S, 1998, Denmark;
[9] * * *   PE 109-92  Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor, Regia Autonomă de Electricitate – RENEL, Bucureşti, 1992;
[10] * * *   Current limiting arcing horn SDI 46.7 – ENSTO SEKKO OY, document 20.5.99/SH