Posturi de transformare cerinte tehnice


SGC 2002

1          Generalitati

Posturile  de transformare (numite în continuare PT ) mt/jt sunt parte componenta a retelelor de distributie RED prin care se  asigura modificarea nivelului tensiunii energiei electrice de la MT (20 si 6 kV) la 0.4 kV. PT  este compus din echipamente de conexiuni de MT, unul sau mai multe transformatoare MT/JT si tablouri de distribuţie jt precum si constructia/incinta care adaposteste/sustine echipamentul electric. Unele PT modernizate sunt incluse in sistemul de automatizarea distributie (SAD) fiind dotate cu telecomenzi.

1.1        Clasificarile PT

  1. Dupa destinatie:

1)     PT de distribuţie publică – alimenteaza cu energie electrica (ee) retele stradale destinate  racordarii consumatorilor din zonele rezidentiale urbane/rurale

2)     PT de servicii interne ale instalatiilor  Operator Distributie  de ex. staţii de transformare 110kV /MT) sau a altor operatori din Sistemul Energetic National (SEN).

3)     PT de alimentare individuala a agentilor economici (si/sau clienti casnici) sau a grupurilor mici de agenti economici alfate, dupa caz, in gestiunea tertilor sau a  Operator Distributie .

  1. Dupa modului de acces la echipamentul PT:

1)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) cu  acces în interior pentru manevre/lucrari.

2)     PT in anvelopa (de beton sau metalica) sau PT la sol cu deservire exterioară . Echipamentele de MT si JT sunt actionate de la sol, din exteriorul PT prin deschidere de usi de vizitare

  1. Dupa solutia tehnica de realizare a PT :

1)     PTA aerian (PTA) Se monteaza pe unu sau doi stalpi. Este racordat de regula la linii aeriene mt cu conectare cu conductoare neizolate, câteodată şi conductoare preizolate sau cabluri de mt torsadate. În mod excepţional este posibil ca PT  de stâlpi sa fie racordat la LEA mt cu cablu subteran.

PT  pe stâlpi se împart în:

a)      PT  pe un stâlp de beton cu putere instalata Sn 16- 400 kVA.

b)      PT  doi stalpi de beton cu putere instalata Sn 400-630 kVA

2)     PT cabină

a)      PT in cabina zidita PTCZ care poate fi independenta sau inglobata intro cladire civila (de regula un bloc de locuinte) sau industriala de beton. Se echipeaza de regula cu unul sau mai multe transformatoare cu puteri 40-1600 kVA fiind destiante sa alimenteze consumatori rezidentiali si/sau industiali. PTCZ este integrat intro retea LES avand doua sau mai multe celule de linie sau este racordat radial in LES. Exista si un numar redus de cazuri in care PTCZ este racordat in solutie aeriana la LEA mt. Tot echipamentul electric de mt si jt este montat in interiorul PTCZ. Manevrele si lucrarile se fac cu accesul personalului in interiorul PTCZ

c)      PT in anvelopa de beton sau metalica (PTAB, PTAM). Sunt posturi moderne, compacte care pot fi executate in doua variante constructive cu sau fara acces in interiorul postului pentru manevre/lucrari. Pot fi echipate cu unul sau doua transformatoare pana la 1000 kVA (de regula sunt echipate cu un transformator) care se pot schimba numai cu demontarea prealabila a acoperisului PTAB/PTAM

d)      Pentru puteri mari de 1000-1600 (sau mai mari) kVA transformatoarele PTAB/PTAM se pot amplasa si in exterior in spatii ingradite cu gard de plasa de sarma

Toate PTAB/ PTAM sunt racordate la RED prin cablu de mt respectiv de jt. Ele au la bază o cuva de beton impermeabil la apă iar  cablurile de racordare mt si jt se fac in solutie etansa utilizand diafragme special proiectate

In compartimentu transformatorului cuva are si rolul de a retine a ulei care s-ar putea scurge din transformator pentru prevenirea poluarii solului.

1.2        Criterii de bază pentru alegerea tipului de  PT

La selectarea tipului şi a amplasării PT  este necesar în afară de evaluarea tehnico – economică să se tina cont de :

  • tipurile de retele mt si jt la cere urmeaza sa fie racordat pt.
  • proprietatea terenurilor pe care urmeaza sa fie amplasate pt si conditiile impuse de le proprietarii lor.
  • posibilităţi de acces pentru montare, deservire şi mentenanţă
  • zonele de protecţie, si de siguranta.
  • caracterul zonei – locuită sau nelocuită, rezervaţie, etc.
  • pericole de explozie, incendiu, poluare ,riscul de lovire de catre autovehicule etc.

2          Solutii constructive si variante de echipare

2.1        PT aerian (PTA) montat pe stâlp

Stâlpi de beton armat utilizati sunt de tipul SE 8, SC 15014, SC 15015, cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA.

  • PT Aerian montat in axul LEA mt si/sau al derivatiilor.

Aceasta solutie se va adopta in cazuri in care nu exista spatiul disponibil pentru realizarea unui racord individual pentru PTA. Este permisa pe stalpi SC 15015 de 14 m cu fundatii de beton. In acest caz separatorul postului va fi montat numai in pozitie verticala. Solutia este accesibila numai pentru PT proprietatea  Operator Distributie

  • PT Aerian pe doi stalpi de beton (prin exceptie in cazuri motivate tehnico-economic se pot accepta si talpi de lemn/metal)

Stalpii de beton utilizati sunt de tipul SC 15014 SC15015 cu inaltime de 12 (14) m cu fundatii de beton. In solutie standard separatorul PTA se va monta orizontal pe un stalp dedicat situat in amonte de PTA. In cazuri justificate, cu aprobarea CTE, separatorul PTA poate fi monat in pozitie orizontala pe stalpul de racord al LEA mt sau pe stalpul PTA. Gama de puteri permisa pentru transformatoarele mt/jt este 16-630 kVA. In cazurile atandard solutia se aplica pentru puteri de 400 si 630 kVA.

 

Echipare de bază

  • Consolă mt de intindere orizontala tip CIT echipata cu legaturi de intindere,
  • Separator tripolar de exterior cu cutite de punere la pamant actionat prin doua manete distincte pentru contactele de forta si pt cutitele de punere la pamant, in montaj verical (STEPNo) pentru cazurile in care din motive temeinic justificate STEPNo nu se poate monta pe un alt stalp in amonte de PTA
  • Cadru de sigurante de MT de regula cu descarcatoare cu rezistenta variabila ZnO 10 kA incorporate pentru protectia la supratensiuni atmosferice (STA)
  • Transformator de distribuţie, mt/0.4 kV 16-630 kVA.
  • Cutia de distribuţie (CD) de forta de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, descarcatoare 0.4 kV pentru protectia la STA, grupuri de masura a energiei electrice in montaj direct/semidirect pe circuitul general si dupa caz pe circuitele de linie, aparate pentru monitorizarea calitatii ee,
  • La posturile pentru zonele rezidentiale in CD se va prevede un circuit cu grup de masura a energiei electrice destinat alimentarii cutiei de distributie de iluminat public
  • Cutia de distribuţie (CD) pentru iluminatul public de 0.4 kV cu elementele de fixare pe stalp. CD va fi realizata din policarbonat. În componenţa CD intra barele jt, echipamentul de conectare si protectie: sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV, punctul de comnda a iluminatului public. Aprinderea iluminatului public se va asigura prin fotocelule, ceas de comutatie si comada manuala. Regimul de comanda va fi ales printro cheie destinata acestui scop. Repartitia circuitelor de iluminat public va urmari incarcarea egala a fazelor transformatorului
  • Coloane de racorare a bornelor transformatorului la barele CD de sectiune corespunzatoare treptei urmatoare de putere fata de transformatorul proiectat pentru PTA daca acesta este mai mic de 630 kVA astfel incat prima amplificare de transformator sa se poata face fara modificarea coloanelor generale ale PTA
  • Circuite de linie de jt racordate la  CD în LEA/LES:
    • circuite LES de secţiuni corespunzătoare .
    • circuite LEA racordate prin TYIR de regula neintrerupt pana la bornele de linie ale CD.
  • Circuitele de linie si coloana generala vor fi protejate de ţevi de plastic de lungimi cu diametru 4-6 m, si diametru de 75-100 mm prinse în suportul ţevilor, si cu bride metalica de stalpul PTA . La iesire ţevile de protecţie vor fi prevăzute cu capace speciale împotriva pătrunderii apei.
  • Ieşirile de cablu din tabloul de distribuţie în direcţia solului vor fi protejate mecanic cu ţevile cu diametru corespunzător .
  • Console jt de linii aeriene  vor fi in numar suficient pentru a asigura iesirea fiecarui circuit JT din CD a PTA fiind orientate corespunzator directiei circuitului jt .
  • La iesirea din posturile de transformare la care bara de nul din CD este izolata fata de priza de pamant a PTA se vor utiliza cleme de intindere, fara intreruperea conductorului, cu refacerea izolatiei nulului.
  • Sistemul de legare la pământ al PTA  este constituit din priza de pamant (liniara sau contur), banda de coborâre care asigura legarea la priza de pamant a PTA a consolelor matalice, a cuvei transformatorului si a corpului CD (numai a soclului metalic in cazul in care CD este din policarbonat) 
  • Fundatia  de beton a stalpului PTA

2.2        PT in cabina tip PTAB / PTAM deservite din afară

Post de transformare compact cu deservire exterioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului). Accesul la celulele  de distribuţie mt, tabloul de distribuţie jt şi la transformator este posibil după deschiderea uşiilor. Racordarea la RED mt si jt se face in cabluri mt şi jt. În cazuri de utilizare a acestei PT  in solutie radiala, conectat la linii aeriene mt prin  cablu subteran separatorul de sarcină şi siguranţele pot fi pe stâlpul de racord in acest caz  în PT  nu vor exista celule  de mt. Performantele separatorului de sarcina limiteaza lungimea LES si puterea transformatorului care poate alimenta/echipa un PT  in aceata solutie. Daca puterea de rupere a separatorului este depasita se poate utiliza un intreruptor aerian si/sau se vor monta celule mt in PT

Echipare de baza

  • 1 sau 2  transformator/are mt/jt de ulei, izolat, de capacitate maximă 1000 kVA.
  • Celule de distribuţie mt independente, modulate racordate cu bare exterioare in configuratia necasara: 1 sau mai multe (de regula 2) celule de linie, 1 (2) celule de transformator. Reprezinta solutia standard de echipare a unui PT in cabina de zid/anvelopa. Celulele mt care echipeaza PT vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat. Vor fi prevazute cutite de legare la pamant. Celulele sunt in acet caz din unităţi funcţionale individuale independente (cutii pentru îndeplinirea unei funcţii) unite prin bare amplasate in aer pe bornele superioare ale celulelor.
  • In cazuri justificare cu aprobarea CTE posturile de transformare pot fi echipate cu celule compacte. In acest caz celulele mt care echipeaza PT vor fi compacte (tanc unic pentru toate echipamentele de ceonexiune si comutatie care alcatuiesc PT) Celulele vor avea tensiunea nominala de  20 kV , curentul nominal  630 A, si curentul de rupere de 16 kA. Separatoarele de sarcina  si intreruptoarele vor avea mediul de stingere adecvat Vor fi prevazute cutite de legare la pamant.
  • Tablou de distribuţie jt cu un numar corespunzator de circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare jt. si cu grupuri de masura directa/semidirecta.
  • In cazul PT care alimenteaza iluminat public se va amplasa in exterior in apropierea PTAB / PTAM o cutie de distributie pe stelaj metalic cu echiparea similara mentionata la punctul 2.1

2.3        Pt in cabina tip PTCZ, PTAB /PTAM cu acces în interior pentru manevre si/sau lucrari

Post de transformare compact cu deservire interioară se va amplasa intro fundatie sapata in pamant care va avea la baza  un strat  de pietriş mărunt. Acoperişul PT  este demontabil din motive de schimbare a echipamentelor (in special a transformatorului).

Acest tip de PT are spatiu dimensionat pentru accesul personalului de exploatare / mentenanta in incinta PT. Echiparea PT este similara 2.2

3          Transformatoare utilizate in PT

De regula  vor fi montate transformatoare de ulei trifazate mt / 0,4 kV  în execuţie compacta, fără conservator, cu bobinaj Cu sau Al şi pierderi în gol reduse. În situatii motivate se pot utiliza  transformatore cu izolatie  uscata.

3.1        Gama standard a puterilor tansformatoarelor


  • 16 kVA
  • 25 kVA
  • 40 kVA
  • 63 kVA
  • 100 kVA
  • 160 kVA
  • 250 kVA
  • 400 kVA
  • 630 kVA
  • 1000 kVA
  • 1600 KVA


3.2        Grupe de conexiuni

  • Yzn-5 pentru gama de puteri 16 kVA – 160 kVA
  • Dyn-5 pentru gama de puteri 250 kVA – 1600 kVA

 

4          Protectia transformatoarelor si a circuitelor jt din PT

4.1        Protectia transformatoarelor

Alegerea concretă a protectiei mt la PT se va efectua corelat cu puterea nominala si performantele transformatorului in regimurile de supraincarcare de scurta durata. Protectia transformatoarelor de distributie mt/jt trebuie să îndeplinească urmatoarele cerinte:

  • sa corespunda puterii aparente nominala a transformatorului
  • să nu întrerupă curentul de magnetizare de mărimea 12 x in pe perioadă de 0,1 s.
  • trebuie să fie selectivă cu elementul de protejare pe partea secundară transformatorului.

Protectia maximala de curent a circuitului general 0.4 kV al postului de transformare va sigura:

o       protectia transformatorului la scurtcircuite intre echipamentul de comutatie si protectie de pe circuitul general locul de montare al echipamentelor de comutatie si protectie de pe circuitele de linie

o       protectia transformatorului la suprasarcina. Curba de ardere si/sau de declansare la suprasarcina trebuie corelata cu imunitatea transformatorului la suprasarcini de scurta durata.

Pentru transformatoarele din gama de puteri 16-160 kVA nu se impun conditii de functii redundante de protectie intre echipamentele de comutatie si protectie montate pe circutul general 0.4 kV si cele de pe circuitele de linie pentru a nu limita artificial incarcarea circuitelor de linie si pentru a se permite marirea plajei de curenti intre care trebuie realizata selectivitatea intre protectiile din tabloul general al imobilelor, protectia din BPM M/T si repectiv protectia circuitelor de linie.

Respectarea principipiului de  dimensionare de separare a functiilor protectiilor transformatorului de cele ale protectiei circuitelor de linie permite pastrarea reglajelor protectiei circuitelor de linie la amplificari succesive ale transformatorului in PT.

4.2        Protectia circuitelor de linie 0.4 kV la PT

  1. Protectia circuitelor de linie jt trebuie sa asigure cumulativ urmatoarele cerinte:

o       sa protejeze la suprasarcina conductorul circuitului jt

o       sa fie desensibilizata la sarcina maxima de calcul (cu min 30%) astfel incat sa se previna declansarile nedorite la cresteri de scurta durata ale sarcinii. sa fie sensibile la curentul minim de scurtcircuit la capetele retelei si sa intrerupa acest curent in maxim 3 secunde

o       sa fie selectiva in raport cu protectiile montate in blocurile de masura si protectie (BMP) montate pe bransamentele utilizatorilor de ee racordati la RED jt.

o       sa permita utilizarea intr-un grad cat mai mare a capacitatii de distributie a circuitului jt

  1. In cazul lungimilor maxima acceptate de politica tehnica a  Operator Distributie  pentru  LEA jt de 1000 m pentru conductoare de 70 mmp  (I scc min = 220 A) si de 1400 m pt retelele cu sestiunea de 95 mmp (I scc min = 220 A) intreruptorul care asigura indeplinirea cerintelor enuntate la punctul 1 si cresterea maxima admisibila a sarcinii trebuie sa aiba urmatoarele performante:

o       In = 160 A

o       coeficientul de sensibilitate maxim 1.25 (raportul intre valoarea de curentului reglaj a protectiei termice si curentul de declansare a protectiei electromagnetice) care asigura declansarea instantanee la curent de scurtcircuit minim de 200 A

o       posibilitati de reglere a protectiei termice in 16 trepte intre 63 si 160 A

o       posibilitati de reglare a valorii curentului minim de declansare la scurtcircuit intre 200 A si 2400 A

o       posibilitati de temporizare a declansarii la scurtcircuit de pana la 50 ms pentru imbunatatirea conditiilor de selectivitate in aval si pentru desensibilizarea la scurtcircuite/suprasarcini trecatoare si la socurile de curent produse de pornirea motoarelor electrice.

o       posibilitatea ca prin schimbarea declansatorului electonic sa se transforma in intreruptoare cu In 100A sau 250A care din pdv al reglajelor sa asigura o flexibilitate similara a curbei de declansare bazata tot pe un coeficient de sensibilitate la curentul de defect de 1.25

 

  1. Pentru LEAjt stradale scurte si pentru circuitele directe individuale din PT se va alege protectia respectand principiile  de sensibilitate la curentul minim de defect de la extremitatile circuitelor si de selectivitate. In cazul protectiei prin sigurante MPR a circuitelor stradale treapta minima care se poate monta in CD a PT va fi de 100 A cu desenibilizare de minim 30% fata de sarcina maxima prognozata pentru a perioada de 25 ani
  2. In cazuri justificate de spatiul disponibil in cutiile/tablourile de distributie ale posturilor  de transformare se accepta  CD echipate numai cu sigurante MPR, de minim 100 A, si utilizarea unor cutii de selectivitate  echipate cu intreruptoare de 160 A si coeficient de sensibilitate de 1.25 montate in axul LEA jt in locuri care sa asigure selectivitatea cu protectia montata in CD  si sensibilitatea pe toata lungimea LEA jt care sa asigure intreruperea oricarui tip de curent de defect, pe toata lungimea circuitului jt, in maxim 3 secunde.

5          Tablouri / cutii de distribuţie jt

5.1        Cutii de distribuţie (CD) pentru PTA  pe stâlp

Echiparea de bază a tabloului de distribuţie în general

  • bare colectoare colectoare dimensionate pentru 400A, 630A sau 1000 A.
  • in solutie standard circutul general va fi echipat cu intreruptoare de 250 A (100A si 160A), 630 A (400A) sau 1000 A care rin inlocuirea declansatoarelor electronice sa largeasca domeniul de curenti nominali la 100A, 160A sau 400A.
  • pentru asigurarea separarilor vizibile in amonte de intreruptoarele montate pe circuitul general si pe circuitele de linie se pot amplasa sigurante MPR si/sau elemente de separatie, nefuzibile.
  • circuitele de linie 0.4 kV destinate alimentarii circuitelor stradale pot fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate conform regulilor enuntate in cap 4 in urmatoarele configuratii:
    • sigurante MPR gropa 00 de minim100 A pe socluri 201
    • sigurante MPR si intreruptoare In =160A
    • elemente dedicate pentru asigurarea separariilor vizibile si intreruptoare In =160A
  • circuitele de linie destinate alimentarii consumatorilor individuali vor fi pravazute cu echipamente de protectie si separare vizibila dimensionate personalizat pentru fiecare caz in parte. Configuratiile de echipare sunt similare cu cele ale circuitelor stradale
  • transformatoare de măsură a curentului (TC) pe circuitul general si/sau pe circuitele de linie pentru măsurare semidirectă a energiei si/sau pentru montarea unui aparat de masura pentru analiza calitatii energiei electice. Raportul de transformare al TC va fi corespunzator curentului nominal circuitelor pe care se monteaza, clasa de precizie 0,5 puterea 5 VA Transformatoare de curentului nu vor fi calibrate metrologic daca nu echipeaza un grup de masura de decontare.
  • echipamente pentru monitorizarea calitatii energiei electrice
  • ieşiri din partea secundară a TC vor fi integrate întrun tabloul cu borne, care va permite scurtcircuitarea intrărilor de curent pe durata  conectarii contoarelor si/sau a analizorului trifazat de calitate a energiei electice. Realizarea conectării analizorului trebuie să permită o înlocuire fără probleme în caz de defecţiune.
  • protejarea circuitelor de tensiune aferente grupurilor de masura va fi efectuată prin sigurante fuzibile.
  • pentru circuitele secunadare de masura se vor folosi urmatoarele sectiuni secţiuni minime ale conductoarelor : pentru circuit de curent sunt 2,5 mm2, iar pentru pentru circuit de tensiune 1,5 mm2.
  • spaţiul şi forma tabloului de distribuţie pentru instalarea analizorului calitatii energiei electice va fi precizat in documentatia tehnica a PTA
  • configurarea tabloului de distribuţie permite montare a până la 8 circuite de linie protejate cu sigurante MPR si/sau intreruptoare 0.4 kV.
  • stuturile intrărilor şi ieşirilor de cablu pentru iesirile in LEA vor fi amplasate între stalp si corpul CD respectiv la partea inferioara a soclului CD

 

5.2        Tablouri de distribuţie jt în PT  in cabina (PTCZ, PTAM, PTAB)

  •  
    • similar CD a PTA conform 5.1
    • numarul circuitelor poate fi mai mare de 8
    • se pot prevedea circuite de line dimensionate pentru curenti nominali mai mari de 160 A
    • sectiunea barelor colectoare va fi corelata cu puterea transformatoarelor care pot ajunge pana la 1600 kVA.

6          Ţevi de protecţie ale coloanelor generale si ale circuitelor de linie din PTA

Ieşiri din CD ale PTA în direcţie liniilor aeriene vor fi protejate de ţevi de plastic cu lungimea 6 m, fixate în suporturi corespunzătoare. La iesire din ţeava de protecţie va fi amplasat un cap de protectie impotriva patrunderii apei.

Ieşiri din  CD ale PTA în LES vor fi pozare în ţeavi de protecţie.

7          Măsurarea parametrilor energiei electrice la PT

Echipamentul de monitorizare a parametilor de calitate a energiei electrice trebuie sa asigure urmatoarele functii:

  •  
    • inregistrarea valorilor medii, maxime şi minime ale U, I, P, Q în memorie circulară sau lineară şi pentru o perioadă mai lungă de 2 ani,
    • ampermeru si voltmetru inregistrator
    • masurarea energiei active si reactive
    • continutul de armonici in curbele de curant si tensiune

8          racordarea PT la liniile mt

8.1        Modalitatea de conectare PT  la LEA mt

Racordare PT la LEA mt se va face in solutie radiala. Pentru racordarea  PT  se vor utiliza stalpii existenti si/sau se vor planta stalpi noi in pozitii favorabile racordarii

In vedera racordari se pot utiliza urmatoarele tipuri de conductoare:

  •  
    • Conductoare OlAl cu sectiune de minim 50 mm2.
    • Conducotare izolate mt cu secţiuni nominale de minim  50 mm2.
  •  
    • Conductoare  torsadate mt pentru linii aeriene.
    • LES 20 kV

8.2        Modalitatea de racordare  PT  la LES mt

  • racordare in bucla (PT  în cabină).
  • racordare radiala din alte posturi existente integrate in circuitul LES mt si/sau de pe barele mt ale statiilor de transformare

9          Protecţia împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta şi împotriva supratensiunii atmosferice

9.1        Protecţie împotriva tensiunii periculoase de atingere indirecta

  • Protecţia de bază împotriva contactului periculos trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele prevederii STAS 12604/1-5 sau inlocuitorul acestuia.
  • Toate partile metalice ale PT  inclusiv ale celor corespunzatoare tablourilor de distribuţie jt vor fi interconectate reciproc si legate la priza de pamant a PT (priza pamant instalatiei mt)
  • Dacă nu se pot respecta condiţiile pentru legare la pământ comună a prizelor de pamant de pe partea de mt di de pe partea de jt a PT, este necesar a se prevede prize de pamant distincte amplasate la distanta de minim 20 m intre ele.

9.2          Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice

  • Principiile de utilizare a elementelor de protecţie sunt prevăzute în anexe ale Politicii tehnice a sistemului de distribuţie, care se ocupă de problematica liniilor aeriene şi subterane mt şi jt.
  • La  PTA  pe stâlp pe partea mt se monetază descarcatoare ZnO integrate in cadrul de sigurante al PTA.

10       Racordarea noilor utilizatori

Toate prevedetile prezentei politici tehnice se aplica si pentru definirea conditiilor tehnice de racordarea noilor utilizatori la PT.

Prima solutie care va fi ofertata noilor clienti va fi asigurarea alimentarii cu energie electrica din posturile de transformare mt/jt existente si/sau din posturi de transformare finantate de solicitant pe taxa de racordare cu delimitare la joasa tensiune

In situatia in care clientul opteaza pentru delimitarea la mt se va stabili punctul de delimitare astfel incat sa fie posibila si racordarea si a altor consumatori care pot fi previzionati ca pot aparea in zona respectiva.

Delimitare proprietatii pe circuitele LES/LEA de racordare la RED mt intre  Operator Distributie  si terti se vor face la nivelul clemelor de racoradre si/sau al echipamentelor de comutatie. Nu se accepta delimitari de gestiune la nivelul mansoanelor.

Emitentul solutiei de racordare va verifica prealabil, necesitatea unor masuri de marirea capacitatii de distributie a RED mt in amonte de punctul de racordare ca urmare a influentei cresterii sarcinii circuitului mt datorata fiecarui nou consumator. Pentru acesta verificare se va avea in vedere:

o       noua sarcina maxima a circuitului mt ca urmare a racordarii noului utilizator

o       sectiunea cailor de curent pe circuitul mt in amonte de puntul de racordare

o       mentinera caderii de tensiune in punctul de racordare si la capatul cel mai indepartat al circuitului mt sub limita de 5%

o       mentinerea rezervei de capacitate de distributie a circuitului mt pentru asigurarea unor functiuni de rezervare atat pentru RED mt din zona (alimentarea de rezerva a bareor unor statii de transformare, preluare de sarcina suplimentara in regim de avarie, din alte circuitului mt, cu care se bucleaza etc) si/sau pentru preluarea consumatorilor cu doua sau mai multe cai de alimentare pe mt

Solutiile de racordare din RED mt nu pot asigura alimentarea neintrerupta a receptoarelor electrice de grad zero la care intreruperea neanuntata a alimentarii cu energie electrice poate produce pagube mari si punerea in pericol a vietilor oamenilor. Pentru asigurarea continuitatii necesare unor astfel de receptoare elctrice se vor prevedea solutii de alimentare cu energie electrice din alte surse independente de RED precum si modalitatile tehnice de comutare pe sursele de rezerva fara sa fie necesara fuctionarea buclata cu SEN

In situatia in care noii solicitanti de racordare la RED impun conditii speciale de continuitate emitentul solutiei de racordare va identifica in primul rand masuri de cresterea a gradului de continuitate in axul circuitului mt la care urmeaza sa fie „racordat noul utilizator“ (instalatia de racordare care asigura alimentarea cu energie alectrica a noului utilizator) care vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si care vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare:

o       largirea culoarelor de siguranta LEA mt prin zone forestiere prin acorduri noi cu proprietarii zonelor forestiere

o       refacerea/indesirea bornelor de semnalizare /marcare a traseelor LES mt pt a preveni deteriorarea cablurilor cu ocazia diverselor sapaturi

o       schimbarea/intarirea izolatiei LEA mt

o       inlocuirea unor tronsoane LES subdimensionate si/sau cu stare tehnica precara

o       refacerea legaturilor electrice pe calea de curent pana la punctul de racordare a noului utilizator

o       montarea de noi echipamente de sectionate cu/fara introducerea lor in sistemul de automatizare a  Operator Distributie

o       introducerea in sistemul de automatizare al  Operator Distributie  a unor echipamente existente de sectionare si/sau buclare prin modernizarea acestora pe tarif de racordare, etc.

Dupa epuizarea masurilor de crestere a gradului de continuitate in axul RED mt se poate lua in considerare asigurarea uneia si/sau mai multor cai suplimentare de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori tinad cont de urmatoarele cerinte:

o       aceasta solutie va fi promovata numai in baza unui studiu de solutie prealabil

o       masurile de cresterea a gradului de continuitate in axul fiecarui circuit mt vizat de asigurarea conditiilor de racordare noului client, in amonte de punctele de racordare, vor fi mentionate in avizul tehnic de racordare si vor fi finantate in conditiile stabilite de legislatia in vigoare 

o       de regula solutiile de alimentare de rezerva vor prevedea aparate de comutatie telecomandate integrate in SAD al  Operator Distributie

o       stabilirea punctelor de delimitare va face obiecul unei analize care va tine cont de efectele asupra regimurilor de functionare a RED a noii/noilor cai de buclare realizare

Solutia standard de racordare la RED mt a noilor posturi de transformare apartinand tertior o constituie racord radial LEA/LES cu separator de racord montat orizontal pe primul stalp al racordului in domeniul public. Restul echipamentelor PTA, cutii terminale de exterior pe LES mt se vor monta pe stalpi dedicati in aval de stalpul cu separatorul de racord.

In cazul racoardelor in LES cu lungimi mai mari de 200 m,  se vor prevedea puncte de masura indirecta pe primul stalp in aval de separatorul de racord.

Racordarea posturilor tertilor din PTCZ existente se va face in solutie standard prin circuit radial cu modernizarea distribuitorului 20 kV al postului de transformare din care urmeaza sa se faca racordarea si montarea noilor celule de masura si a celei de linie necesara racordarii.

In cazuri exceptionale in care sunt necesare abateri de la solutia standard se va intocmi un studiu de solutie prin care sa se dovedeasca necesitatea abaterilor de la solutia standard si sa se definesaca alte solutii tehnice posibile.

Prin avizul de racordare se vor impune conditii pentru asigurarea accesului neconditionat si nerestrictionat al personalului  Operator Distributie  pentru manevrarea separatorului de racord, la orice ora din zi si din noapte , ori de cate ori este nevoie, in caz de incidente pe LEA mt si/sau altor categorii de manevre necesare administrarii contractului de distributie/furnizare a energiei electice ori de cate ori separatorul de racord este amplasat pe proprietati private. Aceptul se va da sub forma notariala si se va inscrie la cartea funciara a imobilului respeciv. Alternativa la acest acord de acces o poate constitui devierea retelelor pe domeniul public si/sau alegerea unei solutii de racordare care sa permita amplasarea separatorului de racord pe domeniul public.

Se vor evita solutiile tip anvelopa montata intro bucla LES cu delimitare la papucii LEA mt in celula de transformator. In aceste cazuri se va prevedea punctul de conexiuni proprietatea  Operator Distributie  intro anvelopa distincta care va contine celulele de linie pr racordarea la distribuitorul LES, celula de masura si celula de trafo. Transformatorul si TDRI 0.4 kV se vor amplsa intro anvelopa distincta proprietatea clientului

Toate racordurile si posturile terilor vor fii realizate la tensiunea nominala de 20 kV si pot functiona la 6 kV pana la trecerea RED mt la 20 kV. Prin avizul tehnic de racordare clientul va fi informat de obligatia la ca notificarea prealabila a  Operator Distributie  sa ia masuri de inlocuire a transformatorului 6/0.4 kV cu un transformator corespunzatort 20/0.4 kV

11      cONSOLIDAREA PATRIMONIALA A PT

Proiectantul va obţine in numele  Operator Distributie  si va include in documentatie:

  •  
    • certificatul de urbanism,
    • toate avizele prevazute in certificatul de urbanism,
    • toate avizele necesare ocuparii legale a amplasamentului instalatiilor electrice,
    • toate avizele necesare definirii conditiilor de coexistenta cu alte retele de utilitati, cai de acces, constructii proprietati, asigurare coridoare de siguranta si protectie inclusiv in zone cu vegetatie etc
    • toate avizele necesare executiei lucrarilor proiectate
    • toate avizele necesare exploatarii cu costuri minime a instalatiilor proiectate (faza SF).
    • planuri realizate in coordonate topografice nationale STEREO 70 la scara 1:1000 , 1:500 cu detalieri la o sacra convenabila in portiunile speciale de traseu

In situatia in care PT si RED mt si jt racordate la PT  sunt amplasate pe terenurile tertilor si/sau traverseaza aceste terenuri si/sau culoarele de siguranta si protectie si/sau este necesar accesul pe terenurile tertilor pentru executarea lucrarilor de investitii si/sau ulterior pentru execurarea lucrarilor de mentenanta si interventii accidentale se vor obtine acorduri notariale si se vor inscrie servitutile la cartea funciara a imobilelor.

La PIF inaintea acoperirii cu nisip a cablurilor racordate la PT se vor face masuratorile topocadastrale necesare definirii taraseelor LES. Lista coordonatelor traseelor cablurilor  masurate in STEREO 70 va fi inclusa in cartea tehnica a investitiei respective.

Acolo unde servitutie induse de existenta RED nou construite si/sau modernizate nu pot fi inscrise la cartile funciare se vor incheia conventii autentificate notarial intre  Operator Distributie  si proprietarii terenurilor si/sau imobilelor asupra carora s-au stabilit servituti. La nevoie pentru incheierea acestor conventii in varianta favorabila  Operator Distributie  se vor acorda despagubirile necesare sau dupa caz se vor adopta solutii care sa evite despagubiri costisitoare.

About these ads

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

98 Răspunsuri to “Posturi de transformare cerinte tehnice”

  1. Bonta Florica Says:

    Am facut demersurile pentru a fi racordati la energie electica de la un p.t.a la electrica Oradea ;si ne cofruntam cu refuzul pe care il consideram nejustificat al acestora din anul 2006 nu beneficiem de curent electric pe mativ ca pta nu este proprietatea sc Electrica. Va intreb daca transformatoarele sunt parte cumponenta a retelelor de distributie atunci acel pta apartine sau nu de Sc Eiectrica? Retelele sunt recunoscute ca fiind protrietatea lor. Meentionez faptul ca pta se afla pe proprietatea noastra . Este vorba de un pta amplasat si care a deservit acele imobile din anii 1983 pina in 2006 Va multumesc.

  2. stoianconstantin Says:

    Salut Florica,

    Este posibil sa fie proprietatea terilor. Exista posibilitatea de a fi subconsumator al proprietarului PTA. In acest caz atat tu cat si proprietarul PTA aveti nevoie de avize ternice de racordare. Exista contract cadru elaborat de ANRE pt relatia dintre consumatori si subconsumatorii lor.
    Daca respectivul proprietar nu este de acord atunci Electrica trebuie sa va dea alta solutie.
    Daca nu rezolvi mai vorbim!
    SGC

  3. Bonta Florica Says:

    buna seara Am cumparat in anul 199 au activ Statie biogas aceasta producea energie electrica care era trimisa in reteaua de medie tensiune logi acest activ avea si un transformator pta incorporat inca din faza de constructie . Activul cumparat apartinea statului avas,in contractul de vanzare cumparare nu se spcifica expres ca am cumparat retele electrice si nici pta .In anul 2004 odata cu lichidarea societatii de stat o alta firma cumpara activele printre care si pta nu este specificat ca ar fi vorba de acest transformator dar ei sustin ca este proprietatea lor .Alimentarea cu energie electrica pana la lichidarea fostei societati era facuta din acest pta Reteaua de medie tensiune este pe proprietatea noastra si pta Ce posibilitate am avea sa fim racordati la energie electrica ,solutia cea mai avantajoasa este pentru noi sa fim racordati din acel pta nu putem beneficia de H.G 90\2008 aceste nu raman in patrimoniul operatorului de retea ? Potrivit legii nu orice persoana care detine retea electrica are obligatia sa asigure accesul potrivit ANR? VA MULTUMESC sper sa ma fac inteleasa.

  4. stoianconstantin Says:

    Salut Florica,
    1 vorbim de un ag economic si nu de un cons casnic. Da?
    2 Cine a cumparat satia de biogaz? Firma ta pt care cauti solutie de racordare?
    3 In momentul cumpararii de la AVAS respectiva statie era racordardata la reteaua electrica de 20 kV?
    4 deja nu mai inteleg care e ideea un moua vanzare
    5 apare in ecuatie o retea 20 kV care iarasi nu inteleg ce e cu ea.
    Incearca din nou o descriere a cazului. Daca e un litigiu patrimonial probabil ca nici voi nu aveti trecere la proprietarul actual al PTA si nici Electrica nu poate interveni. Totusi daca solicitati alimentare cu ee atunci electrica obligatoriu este sa va ofere o solutie de racordare chiar daca trebuie sa faceti o statie de transformare. Reglementarile ANRE nu ii permit unui OD sa refuze racordarea pe motiv ca nu exista retele electrice in zona proprietatea OD. Daca nu sunt se fac pe banii solicitantului.
    Insista si in relatia cu OD si in a-mi explica conjunctura.
    SGC

  5. Bonta Florica Says:

    BUNA SEARA Da in momentul cumpararii statia era racordata la reteaua electrica firma noastra a cumparat statia , si in acest moment statia este racordata la reteaua electrica dar nu este alimentata este intrerupta alimentarea nu avem contract cu electrica refuzul din partea lu electrica este ca nu facem dovada certa a dreptului de proprietate asupra pta.Reteaua de20kv face legatura cu statia iar pta se afla montat la acea retea ,stalpul pe care este montat pta este la noi in curte cei care sustin ca au cumparat pta nu au trecere la el,noi la electrica am dat dreptul de servitute am facut toate demersurile doar alimentarea urma sa se faca cand au intervenit vecinii nostrii tot firma ,afirmand verbal ca pta este a lor electrica au sistat toate lucrarile si raspunsul lor a fost sa ne adresam in instanta lucru pe care lam si facut dar dureaza procesul de 2 ani si cine stie cat va mai dura .Noi am intrerupt activitatea societatii din acest motiv.Mie mi se parea normal sa primim o solutie din partea electrica nu sa ni se blocheze drept cu atat mai mult cu cat vecinii nostrii nu sunt alimentati din acel post in ferma mai fiind un ptz si ei sunt racordati de acolo fiind mai convenabil mai aproape de cladirile lor si acel ptz este proprietate electrica .Nu stiu cum electrica le permite nu ar trebuii sa aiba ceva avize sau autorizatii sa le fie recunoscut acl drept de proprietate Cum au fost transmise aceste bunuri de utilitate publica societatilor cu capital de stat nu aveau obligatia sa le i-a electrica in patrimoniu.Eu asa tind sa cred ca ar trebui sa fie in patrimoniul electrica cum reteana pana la pta si stalpul pe care este pta toate sunt a lu electrica doar au fost construite si date in exploatare impreuna pentru statia de biogas . Ne luptam cu foarte multa rea vointa .Va multumesc pentru timpul acordat si pentru intelegere.

  6. Incze Andras Says:

    Azi au schimbat transformatorul la PTCZ-ul la care este racordata si tronsonul nostru. Cica era anuntata pauza de tensiune de la ora 12 pana la ora 20, cam in jur de 19:30 erau gata. In jurul orei 15 incercau sa mute noul transformator la “pozitie” inauntru deja in post. 8 ore alocate pentru lucrare este mult sau putin ?

  7. stoianconstantin Says:

    Salut Andras
    E ok. Minim 2 ore trebuie lasat sa se “linisteasca” uleiul + refacerea masuratorior PRAM+ chinul de asezat pe pozitie. E bine. Usor acoperitor dar e ok. Teoretic ai trafo nou si ar trebui sa sarbatoresti cumva!
    Maine dai si tu de baut cuiva un suc o cafea ceva acolo ca sa-ti dovedesti satisfactia!
    SGC

  8. Incze Andras Says:

    Mda, noroc ca nu trebuia sa stau acasa si sa holbez la monitorul negru :D
    Drept ca cel vechi era destul de zgomotos, daca trecea omul prin zona se auzea foarte bine bazaitul specific, seara/noaptea chiar si de la coltul strazii respective se auzea in linistea noptii bazaitul de 100 Hz + armonici pari.
    Masuratorile PRAM ce contin mai exact ? Chinul de scos si de asezat pe pozitie am vazut, am trecut pe acolo de vreo 3 ori, dar dupa aceea aveam alte treburi si eram si cam contracronometru un pic. De as fi avut vreme as fi facut si cateva poze acolo.

  9. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Masuratori de rigiditate dielectrica si masuratori rezistente ohmice ale infasurarilor. Dupa PIF masuratori de sarcina si tensiune. Asta la fata locului.
    SGC

  10. Incze Andras Says:

    Azi iar a fost o pauza de tensiune de vreo 3-4 ore, in alte zone erau la inceput si la sfarsit intreruperi mai scurte. Poate lucrau si in alta parte, eu numai la PTCZ le-am vazut, acum lucrau ceva si in cealalta incapere. Din cate am vazut, era montat un USOL sau ceva de genul la boxa trafo la un fel de tablou unde erau mai jos sub USOL o gramada de MPR-uri, probabil de acolo erau plecarile de cabluri JT, iar o parte din insi taiau ceva cabluri langa trafo, altul vopsea ceva suport sau asemanator afara. Bineinteles ca papucul nu lipsea din peisaj :D Sper ca maine nu va fi iar pauza de tensiune…

  11. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    Oricum de fiecare data e un motiv nou. Cel putin cu trafo nu ai ce sa comentezi. In ultimii 10 ani nu s-a mai intrerupt alimentarea cu ee pt schimbare trafo!
    Putem dechide o lista pt prognoze privind data, motivul si durata viitoarei intreruperi in alimentarea cu ee.
    SGC

  12. Incze Andras Says:

    Mai bine nu mai zic nimic. Dar totusi as prefera sa nu mai fie intreruperi deocamdata. Ne-am cam deplasat de la subiect.
    Referitor la masuratorile PRAM, sunt obligatorii si trebuie sa existe buletinele de masura in dosar la CE?

  13. Incze Andras Says:

    In cazul PTCZ, exista ceva protectie la STA ? Am dat de o situatie interesanta, traseu paratraznet paralel cu traseu bransament JT trifazat, (bransamentul este prin LES, probabil cu manson derivatie deoarece este racordat direct pe cablul subteran care alimenteaza un tronson de la PTCZ).
    Cablul vine undeva prin pamant pana la consumator, acolo iesirea este protejata in tub metalic, cam pana la 2m inaltime si de acolo pana la consola cu izolatoare de porcelan care este montata cam la 5m fata de sol si acolo intra firele in cladire prin perete. Pe segmentul sol-consola cablul are traseu aproximativ paralel cu cablul de coborare al paratraznetului. Situatia este mai complexa, dar deocamdata ma limitez numai la asta.

  14. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Cred ca situatia relatata de tine este doar conjuncturala. Pe regula protectia la STA a unui PTCZ se rezuma la prorectia LEA jt (daca exista descarcatoare 0.4 kV montate in Ljt) si la protectia LEA mt (vorbim si aici de descarcatoare evident corespunzatoare tensiunii Lmt)
    SGC

  15. Incze Andras Says:

    Practic care este situatia la capitolul dotare cu descarcatoare JT in PTCZ sau LEA JT pentru STA ? (Restul o sa plasez la supratensiuni.)

  16. stoianconstantin Says:

    Andras,

    In prezent aproape toate LEA jt care se construiesc au montate descarcatoare 0.4 kV. Pe barele Posturilor nu se monteaza descarcatoare. Cel putin nu in solutie standard.
    SGC

  17. velles2003 Says:

    am citit recent ceva foarte interesant!

    pt reteaua de distributie: caz uzual: post de transformare configuratie radiala, in anvelopa (sau cabina?) de beton la care se admite ca protectia pe partea de MT se faca prin cadru de sigurante cu descarcatori cu ZnO pe UN STALP special, inlocuind deci celulele MT care costa foarte mult. admit oare Operatorii de distributie asa ceva? cred ca costul unui PT ar scadea cam cu 30%!

  18. stoianconstantin Says:

    Salut Velles2003,
    OD poate fi obligat sa accepte solutiile tehnice corecte chiar daca costa putin!
    SGC

  19. Incze Andras Says:

    1. La PT de regula cate plecari JT sunt ? Teoretic parca si 12 si 15 sau 16 am citit in locuri diferite.
    2. In cazul PTCZ nemodernizat, la separatoare de sarcina ce mediu de stingere exista ?
    3. Echiparea standard a PTCZ nemodernizate din pdv al elementelor de comutatie si al protectiilor cum arata ? Sep de sarcina + siguranta fuzibila la MT, sep de sarcina + sig fuzibila sau USOL la JT si MPR la plecarile JT si reductoare de curent la masura JT sau exista si ceva protectie cu reductor de curent ?
    4. La PA nemodernizate separatoare de sarcina sau intreruptoare cu MR respectiv la capitol protectii ce dotare este?

  20. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    1 la PTA sunt de regula mai putine decat la PTZC. Uzual la PTA 3 (-6) sin ratiuni de spatiu in CD, La PTCZ uzual 6(-12). Conteaza evident specificul RED jt din zona PT
    2 daca vormin de 20 kV atunci este aerul. La 0.4 kV nu vorbim de sep de sarcina!
    3 Da asa arata. Da putem avea cazul cand utilizam intreruptaoare
    4 La separatoare nu prea este protectie la intreruptoare avem deja protectii numerice complexe. Vorba ceea “cerul e limita”. Uneori se exagereaza fara motiv.
    SGC

  21. Incze Andras Says:

    La 2 : stingerea arcului cum se realizeaza la separatoare de sarcina 20 kV ?
    Am vazut niste separatoare telecomandate montate pe LEA 20 kV, care cica pot fi actionate si sub sarcina, acolo era un fel de contact alunecator “cu resort” care numai la sfarsit se intrerupea, desi cutitul “principal” era deja in miscare. Aceste separatoare telecomandate au si CLP in pozitia deschis tronsonul este legat la pamant ?
    La 4 : PA “clasic” (nemodernizat) dpv al protectiilor ce dotare are?
    Maximal temporizat/maximal rapid (linii+cupla) si eventual ceva homopolar (linii) ? Teoretic si chestia aia cu telemecanica-teleconducere prin fir pilot putea sa fie…
    Asta ar fi de ajuns si la PA modernizat sau ce alte cerinte exista ? DRRI?

  22. stoianconstantin Says:

    2 La fel ” un fel de camera de stingere in aer care mentinaa arcul in planul fiecarui pol prevenind degenerarea in scc polifazat.
    4 e important saa precizezi nivelul de tensiune. Pt ca lucrurile sunt tratate in practica diferit. Evident la mt sunt mai multe optiuni. la jt lucruile sunt mai simple pozitionandu-se in zona protectiilor maximale de curent cu/fara temporizare. E drept ca s-au cam generalizat declansatoarele electronice, dar inca gama solutiilor acceptate e destul de larga.
    SGC

  23. Incze Andras Says:

    Am inteles, era vorba despre PA RED-MT. Scuze, in gandirea mea PA se leaga oarecum implicit de MT.
    Scuze ca tot insist pe aceasta tema, dar de 2 lucruri insa tot nu m-am lamurit, CLP la separatoarele telecomandate de pe LEA-MT si protectiile din PA RED-MT “analogica” si din PA RED-MT “automatizate”, un pic mai detaliat, nu la modul cel mai general.

  24. stoianconstantin Says:

    Andras,
    Incerc un raspuns. Dar s-ar putea sa reluam comunicarea de la reformularea ceva mai clara a problemei. In textul tau ai atacat in aceeasi fraza mai multe idei. Incerc si eu sa raspund dupa cum banuiesc tema!.
    De regula CPL (cutite de punere la pamant) nu sunt actionate la distanta. In LEA mt exista putine echipamente care au CLP care ar putea fi actionat de la diatanta. In principiu ar fi posibil dar avem inca ceva retineri legate de ritualul de securitate a muncii. Pe tema asta chiar in unele statii de transformare vizate de retragerea personalului CLP nu se automatizeaza. Aici SCAD se rezuma la teletransmisia pozitiei.

    Despre proectiile intreruptoarelor din PA Modernizate ti-am spus ca sunt numerice si ca depasesc cu mult nevoile concrete ala locului in care sunt montate. De regula ne rezumam la maximale temporizate sectionari de curent si dupa caz homopolare cu sau fara RAR cu unul sau mai multe cicluri. De regula mai putin. In RED mt si RED jt cultura tehnica si practica legata de protectii sunt modeste. Acest aspect coroborat cu preocuparile legate de montaorizarea calitatii ee costituie urmatorul front al electroenergeticii din distributie ee.
    SGC

  25. Incze Andras Says:

    Legat de treaba cu CLP, separatorul MT telecomandat montat in axul LEA are cele 2 pozitii, inchis si deschis. Cand este inchis atunci partea mobila este in partea opusa reductorilor de curent, iar cand este deschis este in partea unde sunt reductorii de curent, bornele contactelor fixe a cutitelor in partea cu reductorii de curent parca sunt legate la suportul separatorului si nu prin asta se realizeaza legarea la pamant ? Voi trimite in mail link la poza cu separator in cauza.
    Legat de protectii la PA-MT, sunt si plecari LEA din PA nu numai LES sau RAR in cazul LES ???! Protectia sectionala de crt parca necesita si ceva fir pilot sau canal de comunicatie intre capete, sau cel putin asa apare in cartea Badea-Brosteanu.
    Subiectul preferat, PA nemodernizat – si aici in principiu cam aceeasi protectii ca si la PA-MT modernizate ?
    Dpdv al studierii varianta nemodernizata mi se pare mai didactica, atat la PA cat la PT si la statii. Inca o data scuze ca atat insist pe tema asta!

  26. Incze Andras Says:

    Din nou aici.

    Intrebarea nr 1: in cazul RED-MT, posturile tip cabina (fie zidite, fie metalice, fie compacte) cu exceptia celor care nu sunt in gestiunea OD (de utilizator) sunt de tipul intrare-iesire la partea MT sau exista si posturi care au numai 1 singura conexiune la RED-MT sau de obicei toate pot fi alimentate prin minim 2 cai din RED-MT?

    Intrebarea nr 2: la PTCZ din exterior exista ceva diferenta intre PT care este alimentat exclusiv radial si PT care poate fi alimentat prin mai multe cai sau nu ? Am vazut PTCZ cu 1 usa (PTCZ cutare)si am vazut si cu 2-3 usi (PTCZ cutare, Boxa Trafo). Incerc sa schitez situatia existenta la RED-MT si cam asta se poate vedea numai, adica cate usi de acces au posturile in afara de pozitia lor in localitate.

  27. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,

    1.1 sunt practicate ambele variante. Gestionam multe cazuri de PTCZ de terti integrate in circuitele OD (“tip intare-iesire”). E cam neplacuta situatia pt ca in cazul unor avarii OD este obligat sa intervina in instalatiile tertilor.
    1.2 in zilele noastre se evita integrarea posturilor de terti in circuitele OD. Daca solutia trebuie aplicata atunci se “rezolva” poblema stabilind punctele de delimitare la celulele se trafo si/sau de masura
    1.3 este de preferat solutia de alimentare radiala a unui PTCabina cu racordare intr-un PT al OD. In acest sens cred ca am scris cateva idei in articolul de mai sus. Se poate utilisa si un QuickSec pentru derivarea unui racord dintr-un cablu mt pentru racordarea unui PT (deocamdata eu nu incurajez aceasta solutie desi are un oarecare potential)
    2. numarul de usi spune destule despre compartimentarea PT. Cu cat mai multe usi cu atat mai “securizat” este PTC in sensul ca se pot amplasa separat celulele mt, transformatoarele si respectiv tablourile jt.

    • Incze Andras Says:

      1. Am sarit peste QuickSec la vremea respectiva si nu i-am acordat atentie, intre timp am dat de el si am inceput sa ma lamuresc ce este de fapt. Care este motivul pentru care nu-i recomandati folosirea ?
      2. Scoaterea de sub tensiune manuala a unui LEA/LES JT din PTCZ/PTA – se declanseaza intreruptorul JT de la trafo urmat de scoaterea MPR-urilor si se anclanseaza intreruptorul dupa asta, sau se scot numai MPR-urile ? Ultima varianta nu este oarecum periculoasa cu aparitia arcului la scoaterea MPR din socluri, de exemplu inainte de o lucrare ce se executa pe linie ?

  28. Incze Andras Says:

    Multumesc, dar asta nu prea elimina incertitudinea :D Si varianta cu 1 usa poate sa fie deci tip intrare-iesire…

  29. stoianconstantin Says:

    Da!

  30. Monica S. Says:

    Conform circularei tehnice 3.RE-CT2-2008 “Linii directoare referitoare la concepţia de dezvoltare şi modernizare/retehnologizare a reţelelor de distribuţie, în vederea respectării standardului de performanţă din Codul RED” se poate construi un post de transformare aerian in constructie compacta in special in zonele rurale (pentru a evita aglomerarea pe stalpi) si anume , amplasarea pe un stalp special SC 15014, SC 15015 sau SE8 si a separatorului de post.
    In circulara se trateaza solutia in care racordul de medie tensiune este aerian, si atunci se prevede un CIT 140, separator vertical (STE2Pn 24 kV), cadru de sigurante de medie tensiune cu descarcatori, trafo, iar pe partea celalta a stalpului se amplaseaza cutia de distributie de joasa tensiune.
    Acum, daca racordul de medie tensiune vine din cablu subteran, si dorim constructia unui post de transformare compact, care ar fi solutia de amplasare cea mai buna?
    1-montarea cablului de medie tensiune, capetele terminale cu descarcatori, pe o parte a stalpului, apoi separator orizontal montat pe varful stalpului si pe cealalta parte cadrul de sig cu descarcatori, si respectiv trafo, deci cutia de distributie ar fi montata pe partea opusa trafo (asta ar presupune montarea cablului de medie tensiune pe lateral) sau
    2- montarea cablului de MT, capete terminale cu descarcatori si apoi separatorul vertical pe o parte a stalpului, apoi trecerea peste stalp printr-o consola de sustinere orizontala CSO 1100 si pe partea cealalta montarea cadrului de sigurante cu descarcatori, trafo bineinteles in toate cazurile cu respectarea distantelor de siguranta fata de separator), situatie care ar presupune montarea cutiei de distributie de JT pe partea cu separatorul vertical si respectiv capetele terminale, practic sub acestea sau
    3- aceeasi poveste, dar cu separatorul vertical montat pe partea cu trafo, adica montarea cablului de MT, capetele terminale cu descarcatori pe o parte, trecerea peste stalp printr-un CSO 1100 si apoi montarea separatorului vertical, cadru de sig. cu desc. si trafo, in acest caz nu am mai avea cutia de distributie de JT sub separatorul vertical.
    Dinspozitivele de actionare a separatorului se pot monta orientate pe lateral, pe langa cutia de distributie.
    Care dintre aceste situatii ar fi cea mai potrivita, din punct de vedere tehnic dar mai ales din punct de vedere al securitatii muncii?

    Va multumesc mult.
    Cu stima.

  31. stoianconstantin Says:

    Salut Monica,

    Am niste fotografii. Le caut si vom discuta pe 1-2 cazuri concrete.
    Te invit sa citesti articolul dedicat acestui subiect: PTA cu racord in LES 20 kV
    Nu ssunt sigur ca vei gasi un raspuns concret insa vei gasi cateva cazuri realizate practic si o baza de discutii unde sper sa se poata polariza cat mai multe opinii ale specialistilor in distributia energiei electrice.
    SGC

  32. Incze Andras Says:

    In cazul transformatoarelor MT/0.4 kVdin PTA cat de des apar defecte interne si exista ceva protectie pentru acestia sau tot setul de protectii sunt sigurantele MT + la JT protectia electromagnetica+MPR si eventual BPNTT ? Protectii tehnologice (gaze, temperatura) acolo din cate stiu nu exista. Vineri am auzit ca undeva in zona rurala intr-un sat sau comuna cica s-a explodat transformatorul, cauza cica era consumul marit pe una dintre plecarile JT. Cam cat dureaza operatia de schimbare a transformatorului la PTA ? La PTCZ cu tot tacamul cam 8 ore cum apare mai sus.

    • stoianconstantin Says:

      stoianconstantin spune:

      22/11/2009 la 18:04 | Răspunde modifică

      Salut Andras,

      1 exista protectii prin sigurante pe partea de 20 kV iar pe partea jt cu sigurantele MPR si/sau cu intreruptoare. In cazul intreruptoarelor vorbim de protectii maximale de curent
      2 transformatoarele, cel putin cele construite in tara, sunt masini electrice foarte fiabile. Evident se strica dar dupa ce se insiste cu regimurile foarte grele de exploatare: supratensiuni, suprasarcini repetate, ff multe scc in RED jt etc
      3 durata necesara schimbarii unui trafo la un PTA depinde de multi factori care tin de mobilizare si disponibilitate oameni si utilaje. La fata locului probabil ca in 2 ore lucrarile sunt finalizate. Evident ca pentru cine are nervi sa priceapa e vorba nu numai de rotirea propriu-zisa a trafo defect cu trafo nou dar si de timpul necesar linistirii uleiului in trafo nou pt efectuarea probelor electrice respectiv pentru verificari ale coloanelor si un inele cazuri chiar ale RED jt. Probabil ca si aici sunt cauri in care se ajunge la 8 ore uneori chiar mai mult
      SGC

      Incze Andras spune:

      22/11/2009 la 18:46 | Răspunde modifică

      Multumesc ! Sincer sa fiu mi se pare cam ciudat ca numai asa “din senin” sa explodeze transformatorul, mai ales ca persoana de la care am auzit n-a mentionat nimic premergator defectului, adica sa fi fost intreruperi sau probleme mai dese in ultima vreme dar ma voi interesa.

      Alta intrebare, de ce nu se agreeaza transformatoarele de putere de 110/20/6 kV si se trece la varianta cu 2 transformatoare 110/20 si 20/6 kV ?

      stoianconstantin spune:

      22/11/2009 la 20:06 | Răspunde modifică

      Te rog sa detaliezi noua intrebare!
      SGC

  33. Incze Andras Says:

    In statii 110/20/6 kV care au transformator de putere cu atat 20 cat si 6 kV la secundar, daca se modernizeaza statia nu se mai folosesc secundarele de 6 kV pentru alimentarea cosumatorilor ci se pune in functiune un trafo 20/6 kV, cica nu mai este agreat de OD varianta cu utilizarea ambelor secundare.

    • stoianconstantin Says:

      stoianconstantin spune:

      22/11/2009 la 21:24 | Răspunde modifică

      Andras,

      Exista cateva cazuri:

      - RED 6 kV sunt previzionate ca vor disparea este cazul in care este potrivit in statie un trafo 20/6 kV
      - RED 6 kV are viitor. Atunci este de analizat dupa criterii de CPT solutia cea mai buna trafo 110/6 kV, 110/20/6 kV respectiv 20/6 kV In aceste cazuri este importanta si perspectiva evolutiei necesarului de putere la tensiunea de 6 kV
      - unele decizii sunt legate si de numarul de celule 110 kV disponibile

      In concluzie cred ca raspunsul trebuie nuantat de la caz la caz.
      SGC

      Incze Andras spune:

      22/11/2009 la 23:42 | Răspunde modifică

      Multumesc! Asa cum am presupus, nu este deloc sigur ca s-a explodat acel transformator din PTA si nici premergator nu erau probleme. Numai asta se zvonea prin localitatea respectiva ca s-a intamplat, iar sursa mi-a spus numai ce a auzit, de aceea era acel “cica” in doua locuri.

  34. silviu Says:

    Buna ziua!! Lucrez de jumatate de an in proiectare. Am o mare rugaminte la dumneavoastra. Ati putea sa ma ajutati cu niste documentatie tehnica despre relee de protectie digitale compatibile SCADA? Tocmai avem in lucru niste PTCZ-uri de modernizat iar unul din ele trebuie integrat in SCADA. Va multumesc!!!

    • stoianconstantin Says:

      Eu nu prea sapanesc subiectul insa iti recomand pe cel mai bun specialist in SCADA din Romania: dl ing Combei Petre
      Poti vizita si http://www.comranado.ro

      Atentie la butonul “raspunde”. E uti in gruparea discutiei

      PS sa nu uiti de oportunitatea WIN care te poate pune in postura sa iti faci cadou SCADA la casa noua! Te poti inscrie gratuit acum si sa incepi sa iti construiesi viitorul
      SGC

    • stoianconstantin Says:

      Incze Andras spune:

      05/06/2010 la 15:45 | Răspunde modifică

      Integrarea in SCADA nu se face chiar asa. Echipamentul digital (relee+RTU) ce se monteaza in PTCZ trebuie sa fie compatibil cu sistemul SCADA al OD, specificatiile ar trebui sa fie in caietul de sarcini si in fisele tehnice. Daca nu apare nimic, atunci se pot cere informatii suplimentare de la OD sau de la beneficiarul lucrarii.
      Pot exista diferente intre echipamentele diferitelor producatori, deci pot fi unele probleme de compatibilitate. Se poate face chiar si un test cu un singur echipament digital, daca comunica corect cu serverul SCADA sau nu, pentru eliminarea surprizelor ulterioare neplacute.

  35. Incze Andras Says:

    Multumesc, dar asta a fost comentariul nou la care m-am referit :

    “Incze Andras spune:
    10/06/2010 la 21:29
    1. Am sarit peste QuickSec la vremea respectiva si nu i-am acordat atentie, intre timp am dat de el si am inceput sa ma lamuresc ce este de fapt. Care este motivul pentru care nu-i recomandati folosirea ?
    2. Scoaterea de sub tensiune manuala a unui LEA/LES JT din PTCZ/PTA – se declanseaza intreruptorul JT de la trafo urmat de scoaterea MPR-urilor si se anclanseaza intreruptorul dupa asta, sau se scot numai MPR-urile ? Ultima varianta nu este oarecum periculoasa cu aparitia arcului la scoaterea MPR din socluri, de exemplu inainte de o lucrare ce se executa pe linie ?”

    • stoianconstantin Says:

      1. solutia standard prevede inserierea posturilor de transformare pe un circuit LES 20 kV: solutia “intrare-iesire” care presupune existenta unor posturi cu 2 celule de linie. De cand cu QuickSec exista pericolul ca sub presiunea pretului minim sa apara in derivatie intre 2 PT sa apara in derivatie unul sau mai multe posturi in schema radiala. Un astfel de circuit LES complica manevrele si scade siguranta in exploatare in caz de incident generandu-se multe situatii in care pot ramane multi clienti nealimentati cu ee perioade mari de timp.
      Daca e folosit cu discermamant QuickSec este o solutie OK

      2. de la caz la caz. Intradevar e destul de periculos insa sunt echipamente de protectie. Evident si aici trebuie actionat cu discernamant astfel incat sa se evite riscuri inutile.

      Pierdusem din vedere mesajul acesta. La momentl respectiv l-am lasat putin ca sa imi cristalizez un raspuns adecvat. Si se pare ca am uitat de el!

      SGC

  36. Alex Says:

    Buna Ziua!!
    Am o intrebare:Cazurile in care transformatorul de putere necesita deconectarea imediata de la reteua de alimentare, ca avariat. Sa se explice sensul fizic a fiecarei cerinte de deconectare?

    • Incze Andras Says:

      Ce fel de transformator ? 110 kV/MT sau MT/JT ? Defectele pot fi pe baza de intrerupere, strapungere, suprasarcina, scurtcircuit in aval care poate solicita foarte mult transformatorul din cauza fortelor electrodinamice care apar. Functionarea protectiei termice, protectiei diferentiale, protectiei de gaze de obicei indica probleme la transformator. Protectia termica are 2 trepte, semnalizare si declansare. Poate indica suprasarcina, scurtcircuit intern, strapungere de izolatie, intrerupere sau contact electric slabit care se poate intrerupe in timp. Protectia diferentiala este protectia de baza la transformatoare 110 kV/MT, declanseaza la scurtcircuite interne sau de la borne sau din amonte or aval, ori in cazul strapungerilor interne, compara valoarea curentilor din bobinele primare cu valoarea curentilor din bobinele secundare, daca diferenta este mai mare decat o valoare reglata sau zero atunci declanseaza. Protectia de gaze functioneaza cand se produce o strapungere sau o intrerupere in transformator, cu aparitia arcului electric uleiul electroizolant lichid se gazifica, astfel creste presiunea in transformator, fapt care poate provoca explozia transformatorului.

    • stoianconstantin Says:

      Alex spune:

      12/06/2010 la 20:12 | Răspunde modifică

      merci de raspuns,tipul transformatorului la general, imi trebuie mai mult esenta fizica

      Incze Andras spune:

      12/06/2010 la 20:36 modifică

      Cum adica esenta fizica ? Cum se manifesta fizic (vizual, auditiv, miros) defectul sau ce anume te intereseaza?

      Alex spune:

      12/06/2010 la 20:39 | Răspunde modifică

      ce se intimpla in transformator, in momentul deconectarii avariat

      Alex spune:

      12/06/2010 la 20:44 | Răspunde modifică

      de ex.
      1.la incalzirea escesiva in TR
      2.lipsa nivelului uleiului in TR
      3.trasnete si sunele in TR

      Incze Andras spune:

      12/06/2010 la 22:00 modifică

      La incalzirea excesiva se pot schimba parametrii electrici ai uleiului electroizolant, ceea ce duce la scaderea rigiditatii dielectrice, pot apare strapungeri, intre spire, se pot deteriora si straturile de hartie electroizolanta din transformator, in caz extrem incalzirea excesiva poate produca si incendiu;cand se deconecteaza trafo incepe procesul de racire, eventual unele parametrii ai materialelor electroizolante pot reveni incet la valorile normale. Incalzirea succesiva inseamna de obicei suprasarcina sau defect intern in transformator.
      Lipsa nivelului uleiului produce strapungeri in transformator, gradul de avarie poate fi in functie de timpul scurs de la aparitie pana la deconectare, respectiv de valoarea curentului de defect. Si in acest caz se poate incalzi transformatorul. Cauza acestuia de obicei sunt scaparile de ulei, neetansitatea cuvei. In transformatoare 110kV/MT exista si indicatoare de nivel al uleiului, cu rol de semnalizare la nivel scazut de ulei.
      Sunetele ciudate si trasnetele indica strapungere,scurtcircuit, arc electric adica intrerupere scurtcircuitul poate fi si in aval de transformator, poate aparea chiar si o vibratie a transformatorului, de la curentii mari ce parcurg bobinele si fortele electrodinamice sunt mari, acestia pot produce deformari serioase in bobinele transformatorului care necesita reparatia transformatorului in atelier specializat.

  37. Alex Says:

    merci, am dat examenul cu ajutorul tau pe nota 8.

  38. Diana Elena Says:

    Buna ziua.
    Am si eu o problema. Fac de ceva timp proiectare, si ma “lovesc” mereu de capitolul “priza de pamant” la PTA-uri, la PTAB-uri, la transformatoare, etc. Nici nu mai stiu ce sa citesc.
    De exemplu, am pus valoarea rezistentei la priza de pamant <1ohm la un post de transformare pe stalp. Acu, dupa ce s-a terminat lucrarea, trebuie sa fac dispozitie de santier, sa pun valoarea sub 4 ohmi, conform. 1RE Ip30/2004 pct. 4.2.3.
    Acu, lucrez la un proiect cu un PTAb 250kVA, si dna verificator de proiect a zis ca priza de pamant la posturi se calculeaza a fi sub 1ohm (conform STAS 12604/4, 12604/5, I7, I20, 1RE-Ip30/2004)…acu, ce sa zic….nu stiu exact unde scrie si de ce tb sa fie sub 1 ohm, este o problema destul de serioasa pt mine, de aceea….VA CER ajutorul.

    Va multumesc, si o zi placuta in continuare.

    Diana

    • Incze Andras Says:

      Cred ca la PTA si unde nu sunt exigente prea mari se merge pe varianta cu sub 4 ohmi si unde sunt protectii sensibile, PTCZ, PTAB, PA, statii, sau la paratrasnete parca, exista cerinta ca Rp sa fie sub 1 ohm. Priza de pamant trebuie sa aiba rezistenta cat mai mica, de preferabil 0, dar asta nu se poate realiza practic.

    • stoianconstantin Says:

      <= 4 ohm. Dna verificator ar trebui sa isi motiveze recomandarea! la noii nomativele sunt convergente si au la baza STAS 126004r
      SGC

  39. Stan Daniel Says:

    Buna ziua,

    Puteti sa imi spuneti si mie va rog frumos daca pentru o coborare din LEA in LES se poate echipa un stalp existent cu separator vertical, descarcatori ZnO etc…. aflat in interiorul unei proprietati private chiar la limita de proprietate. Daca se poate si in ce conditii? Lucrarea se realizeaza pe tarif de racordare.

    • stoianconstantin Says:

      In principiu este posibil. Totusi ar trebui sa stim ce tip de stalp e in discutie. Este necesar acordul proprietarului terenului pe care este amplasat stalpul respectiv. Cu siguranta va trebui sa se monteze si o priza de pamant.
      SGC

  40. Stan Daniel Says:

    buna ziua,

    este un stalp 15014 al LEA Radar Otopeni, in patrimoniul ENEl. In momentul de fata stalpul este echipat doar cu consola de intindere. Nu se poate folosi vechea priza de pamant?

  41. Adrian Says:

    As dori sa stiu mai multe despre transformatoarele de putere MT/JT, cum ar fi principiu de functionare, parametrii caracteristici. Daca imi puteti da un link catre o carte unde gasesc aceste chestiuni ar fi ideal.
    Multumesc anticipat.

    • Incze Andras Says:

      A.A. Ionescu I. Tomescu – Verificarea aparatajului primar din statii electrice si posturi de transformare;
      I. Conecini S. Rasanu I. Tomescu A.A. Ionescu – Cartea electricianului din statii electrice si posturi de transformare; respectiv orice curs de statii si posturi de transformare cred ca ar trebui sa contina ce te intereseaza.
      Prima carte nu stiu daca exista pe net in forma electronica, a doua cred ca poate fi gasit cautand cu google dupa titlu.

    • Incze Andras Says:

      Principiul de functionare este aceeasi pentru toate transformatoarele, indiferent de nivelul de tensiune. Diferenta este la constructie, utilizare, exista si transformatoare mai speciale, de exemplu transformatoare de masura sau reductoare de tensiune utilizate la celule MT, transformatoare bifazice folosite la echipamente de comutatie telecomandate amplasate pe linii electrice aeriene MT, cu rol de alimentare si masura.
      Pentru un studiu complet insa nu trebuie sa te limitezi doar la transformator, ci trebuie sa iei in considerare si circuitele MT, JT, protectii si automatizari ce pot exista, schemele de utilizare etc.

  42. Marcu Says:

    Buna la toata lumea!!

    Am o intrebare, sper eu, cat mai scurta si cat mai pe intelesul tuturor. As vrea sa calculez un transformator de alimentare , care alimeneaza un hotel de cca. 60 de camere, daca stiu puterea instalata cum ar trebui sa calculez ca la un varf de sarcina de cateva ore sa imi suporte fara nici o problema transformatorul (dau un exemplu , o putere instalata de 300-350 kw) ce traf’ de alimentare as putea alege 20/0.4 kV. Astept raspunsul dumneavoastra cu mult interes, daca aveti unele nelamuriri astept interventiile dumneavoastra si o sa va dau mai multe detalii . Multa stima si respect.

  43. Incze Andras Says:

    Din cate stiu, in principiu transformatoarele pot functiona si la suprasarcina pentru un timp limitat. Toate transformatoarele de distributie se supradimensioneaza intr-o anume masura, tinand cont de cresterea estimata a consumului din zona alimentata pentru X ani.

  44. horea Says:

    400 kVA

  45. aktis plafar Says:

    aktis plafar…

    [...]Posturi de transformare cerinte tehnice « Puterea sub lupă … până la bec![...]…

  46. Ionut Daniel Says:

    Buna ziua.
    Am nevoie de ajutor in proiectarea amplificarii unui PTCZ de la 630 la 1000kVA.
    Problema mea este legata de boxa trafo. Am studiat planul boxei trafo precum si normativele si indreptarele in domeniu si singura problema ar fi calea de rulare pe care nu mai incape noul transformator acesta avand o distanta intre roti mai mare.
    Din experienta dumneavoastra va rog sa imi spuneti cum se poate rezolva aceasta problema.
    Nu stiu daca se poate monta calea noua de rulare cu ajutorul unor dibluri sau conexpanduri care sa le retina. Mai am si varianta sa le sudez de profilele U vechi dar asta ar acoperi mai mult gaurile de scurgere ale uleiului.
    Nu stiu nici daca se pot face modificari la rotile transformatorului ceea ce ar fi ideal.
    Varianta spargerii betonului existent si prinderea din nou de profiluri in ciment ar duce la o perioada de intrerupere lunga cu costuri mari de executie dar daca nu gasesc alta metoda va fi pusa in practica.
    Va multumesc pentru acest site.

    • Incze Andras Says:

      Daca modificati Dv la rotile transformatorului, puteti pierde “garantia”. Ori cereti de la furnizor sa rezolve ei problema si sa adapteze transformatorul la cerintele Dv (in cazul in care asta este posibil), ori mutati cumva transformatorul in boxa asa ca sa aveti loc pentru realizarea in mod separat a cailor de rulare, poate chiar in mai multi pasi si mai multe intreruperi la fazele de lucrare care necesita neaparat asta si ca sa fie asigurata si siguranta muncii in acelasi timp. Alta solutie – post de transformare “mobil” in exterior. Consumatorii alimentati din acest post nu ar putea fi preluate de alte surse pe timpul lucrarii ? De obicei solutia utilizata la modernizari este preluarea consumatorilor de catre alte surse sau post de transformare mobil si pe cat este posibil se lucreaza ori cu instalatie partial scoasa de sub tensiune si cu paravane de protectie respectiv cu alte metode de protectia muncii si masuri speciale, ori cu instalatia total scoasa de sub tensiune.
      Daca noul transformator este cu izolatie uscata, atunci eventual s-ar putea amplasa in exterior sub un acoperis corespunzator, pe un suport temporar pe timpul lucrarii si ingradire cu plasa de sarma a locatiei, racordul realizand cu cabluri MT si JT la celula transformator si la tabloul de distributie, respectiv cu platbanda la priza de pamant existenta, ori se poate aplica eventual varianta cu sudura in cazul transformatorului cu izolatie uscata, nefiind nevoie de gaurile de scurgere pentru ulei.

    • Ionut Daniel Says:

      Domule Andras
      Va multumesc pentru raspuns si cred ca voi opta pentru varianta sudurii de profilele existente a unor profile noi de 160X40 cele vechi fiind de 100×40 cu distanta de 400 intre ele.

  47. Roxana Says:

    Buna ziua,

    Ce procedura trebuie urmata pentru amplasarea unui generator electric langa un post trafo?
    Inteleg ca pentru “amplasarea unor instalaţii sau obiecte utilizând ca suport elementele reţelei electrice” este necesara solicitarea emiterii unui aviz de amplasament.
    Dar este suficient doar avizul de amplasament?

    Multumesc

    • Incze Andras Says:

      Depinde de situatie, grup electrogen sau pentru productie comerciala de energie, terenul pe care se va amplasa in proprietatea cui este, unde este punctul de delimitare a gestiunii in instalatia electrica, unde se va racorda generatorul si in proprietatea cui se afla postul trafo, etc.

    • Incze Andras Says:

      Operatorul de distributie trebuie notificat in cazul in care se monteaza grup electrogen in instalatia interioara, ca sa fie luata in evidenta din punct de vedere al protectiei muncii si sa fie introdusa in schema de distributie. Acolo de obicei apare semnul generatorului la punctele in care exista grup electrogen sau ca forma de observatie si sunt cateva conditii de functionare, printre care este interzisa functionarea grupului electrogen in paralel cu reteua electrica, adica numai atunci poate functiona cand dispare tensiunea din retea si reteaua electrica al consumatorului trebuie decuplata de la reteaua de distributie publica. Daca se doreste productie comerciala de energie electrica se complica treaba deja.

  48. radu Says:

    buna ziua !
    Am si eu o intrebare referitor la o o priza de pamant pentru un post de transformare de medie tensiune 20KV/04 KV amplasat intr-o camera in interiorul unei cladiri (o cladire de productie industriala).

    Am vazut conform indreptar 1 RE-Ip 30/2004 priza de pamant la statiile de transformare se realizeaza in felul urmator:

    “4.1.3.3. Priza de pământ artificială şi instalaţia de dirijare a distribuţiei potenţialelor în exteriorul clădiri se vor realiza în modul următor (fig.5):
    În exteriorul clădirii, la o distanţă de 0,3 m de fundaţie şi la adâncimea de 0,2 m – 0,3 m faţă de suprafaţa solului se va realiza un contur din oţel lat sau oţel rotund, în jurul clădirii, destinat micşorării tensiunii de atingere.
    Un al doilea contur, destinat aceluiaşi scop, se va realiza în jurul clădirii la o distanţă de 0,8 m de fundaţie şi la o adâncime de 0,4 – 0,6 m.
    La o distanţă de 1,5 – 2,0 m de fundaţia clădirii, se va realiza o priză verticală respectiv un contur din electrozii orizontali care leagă între ei electrozi verticali distribuiţi uniform pe contur astfel electrozii verticali vor fi legaţi între ei prin electrozi orizontali.
    Electrozii verticali se vor confecţiona, de regulă, din ţeavă de oţel, cu diametrul  2’’ – 2 1/2’’ şi cu o lungime l = 2 … 3 m.
    Ei se vor îngropa la o adâncime h = 0,8 – 1,0 m, considerată de la suprafaţa solului. Distanţă dintre electrozii verticali, trebuie să fie a  2l. În condiţii speciale se poate micşora această distanţă, însă ea nu poate fi mai mică decât a = l.
    Electrozii orizontali (conductoarele de legătură dintre electrozii verticali) se vor confecţiona din oţel lat.
    Adâncimea de îngropare a acestor electrozi va fi de 0,8 – 1,0 m şi vor fi sudaţi la capătul superior al electrozilor verticali.
    La o distanţă de 1,5 m de conturul prizelor verticale şi la o adâncime de 1 m se va realiza un ultim contur din oţel lat sau rotund, destinat micşorării tensiunii de pas.
    Toate contururile indicate mai sus se vor lega între ele pe direcţia diagonalelor şi pe patru direcţii perpendiculare pe laturile acestor contururi.”

    Intrebarea mea este cum pot realiza priza de pamant pentru medie tensiune, avand in vedere situatia enumerata mai sus?.
    Mai exact nu am o cladire tehnica medie tensiune amplasata, separat fata de cladire, in exteriorul careia sa fac o priza de contur asa cum este enumerat mai sus.

    In situatia mea am un spatiu tehnice amplasat in interiorul cladirii unde am numai doi pereti exteriori.
    Pe conturul cladirii am perimetral priza de pamant de joasa tensiune >1 ohm
    Va rog daca se poate sa ma ajutati cu un raspuns.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Radu,
      Aveti o superpriza de pamant. Care este sectiunea platbandei. Daca ar fi 150 mmp poate fi folosita in comun si pentru instalatia de mt.
      SGC

  49. Sabau Vasile Says:

    Buna ziua,

    Doresc sa aflu ce putere ar trebui sa aiba un PTAM care sa asigure energia electrica pentru o ferma cu 7 grajduri, centrala termica, cladire de birouri, moara furaje, garaje (suprafata construita totala de aprox. 16000 mp), cat ar costa instalarea unui astfel de PTAM si ce durata de viata poate sa aiba. Daca puteti sa-mi dati macar valori aproximative ar fi deocamdata suficient.

    Va multumesc!

    Cu respect, Vasile Sabau

    • Incze Andras Says:

      De ce PTAM ? Din cate stiu se fabrica numai in anvelopa de beton, de exemplu Energobit. Pentru ferme pe vremuri se folosea PTA, adica post de transformare aerian montat pe 1-2 stalpi, cu alimentare de obicei radiala din ax. In anvelopa metalica nu stiu daca se mai fabrica, eventual posturile de transformare mobile tip container.

  50. Sabau Vasile Says:

    Sa presupunem ca este unul mobil de tip container. Puteti sa-mi dati cateva valori, macar aproximative?

  51. Sabau Vasile Says:

    Multumesc pt raspuns. Dar instalarea unui post trafo mobil de tip container de 40 kVA ce pret s-ar ridica?

  52. Marin Colceag Says:

    Buna ziua,
    Sper sa fi postat in locul corect.
    Am o problema cu realizarea unui PTA pe SC 15014 cu trafo uscat 100 kVA.
    Datorita faptului ca nu se poate realiza zona de siguranta de 20 m pentru un trafo cu ulei iar beneficiarul nu accepta PTAb am ales un trafo uscat pentru care zona de siguranta se limiteaza la proiectia acestuia pe sol.
    Din documentatia pe care am primit-o de la furnizori, discutiile cu furnizori si documentatia de pe internet nu am aflat daca aceste transformatoare indeplinesc conditiile:
    -mediu inconjurator:
    -temperatura maxima= +40°C;
    -temperatura minima= -35°C;
    -altitudinea maxima fata de nivelul marii= 1000 m;
    -zona microclimatica, conform STAS 6535/83= N;
    -categoria de exploatare, conform STAS 6692/83= I;
    -umiditatea relativa a aerului= 100%;
    -presiunea vantului= max. 700 N/m²;
    -montarea pe platforma postului de transformare aerian;
    -reglajul tensiunii inalte se realizeaza cu un comutator de reglaj ,in absenta tensiunii, cu 5 trepte de reglaj (±2×2,5 %), ce poate fi blocat pe pozitia dorita;
    -izolatorii pentru conexiunea retelelor de MT si JT au linia de fuga de 2,4 cm/kV, pentru valoarea corespunzatoare tensiunii maxime de functionare a transformatorului;
    -modul de racire. Asigurat prin circulatia naturala a mediului de racire;
    -borna de legare la pamant va fi amplasata de regula la partea inferioara corespunzator dimensionata si marcata;
    Furnizorii ofera carcase de protectie cu un grad de protectie max. IP33.
    Nu sunt convins ca se poate realiza o buna izolatie la borne (izolatorii sunt mici pe mT si jT) in conditii de iarna.
    A mai realizat cineva PTA cu trafo uscat si ce fel de trafo a folosit?
    Va multumesc anticipat pentru ajutor.

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,

      Cred ca SC Elcoprest SRL Valcea a realizat prin Bals un astfel de PTA. transformatorul a fost montat intr-un fel de carcasa pe stalp. Trafo uscat fiind un utilaj de interior.
      Carcasa a fost livrata dupa cate stiu eu tot de fabricantul transformatorului.
      Va reoconad sa contactati Sc Elcoprest. Probabil ca veti gasi pe site anre.ro datele lor de contact (incercati tel 0350/409812, 0350 803193, 0250732274 sau elcoprestvl@yahoo.com).
      Totusi un PTAb montat la baza stalpului ar rezolva problema in acest caz pe stalp pot ramane separatorul, cadrul de sigurante si descarcatorii. In acest caz PTAb va adaposti doar transformatorul si TDRI. Trafo se racordeza cu un cablu direct in bornele cadrului de sigurante.
      Costurile pot fi chiar mai mici decat ale variantei cu trafo uscat montat pe stalp!
      SGC

    • Marin Colceag Says:

      Multumesc pentru raspunsul promt.
      Voi incerca sa iau legatura cu Elcoprest.
      Beneficiarul nu vrea echipamente la sol.
      Transformatorul din zona Bals, mai precis Oboga, s-a ars si a fost schimbat cu unul cu ulei.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Marin,
      Constat ca sunteti informat! Beneficiarul poate sa isi satisfaca orice capriciu!
      Altfel dupa experienta de la Oboga Bals o chestie scumpa si putin fiabila pusa intro “anvelopa” pe stalp ar trebui sa fie evitata de oamenii informati.
      De ex la Bals daca s-ar fi insistat sa se schimbe trafo tot cu unul cu izolatie uscata practic locatia si-ar fi facut abonament la costuri neperformante probabil pana cand cuiva i-ar fi venit ideea schimbarii solutiei si montarii trafo la sol intro anvelopa.
      SGC

  53. ilesadriana Says:

    Buna ziua,

    Daca ma puteti ajuta cu un modei de Instructiune Proprie pentru PTA pe un stalp echipat cu separator vertical sau orizontal,cadru de sigurante,CD 1-4 si Paip .Toate aceste echipamente sunt pe acelasi stalp tip SE 8.

  54. ilesadriana Says:

    Buna seara
    Scuze pentru intrebarea incompleta,este vorba despre protectia muncii.
    Multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Da, nu numai pt intrebarea incompleta dar si pentru faptul ca ezitati sa utilizati butonul “raspunde” asa cum v-am rugat mai sus!
      Probabil ca despre aderarea la Win-4-All inca nu v-ati pus problema sa onorati invitatia!
      Eu totusi va raspund: va recomand sa gasiti vechile norme nationale de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei electrice N65/2002. Va trebui sa va extrageti prevederile aplicabile pe cazul Dv.
      Succes!
      SGC

  55. Simion Florin Says:

    Buna ziua,
    Am nevoie de consultanata premergatoare avizului de racordare PTA 40 KVA. Urmeaza sa primesc zilele acestea avizul tehnic de racordare insa nu inainte de a decide in proprietatea cui o sa ramana acest PTA (a societatii comerciale sau ENEL).
    Pentru a lua aceasta decizie doresc sa cunoasc avantajele si/sau dezavantazele cazului in care voi ceda (asa cum ma sfatuiesc cei de la ENEL) PTA-ul la ENEL.
    Astept urgent datele de contact ale unui consultant care sa cunoasca in detaliu algoritmul de calcul al consumului lunar de energie din medie tensiune insa cu masura la joasa tensiune cat si pierderile si toate celellalte costuri catre ENEL sau terti.
    Multumesc,
    Florin Simion

    • stoianconstantin Says:

      Buna seara,
      pana se anunta consultantul va punctez cateva particularitati ale celor doua optiuni:

      a) delimitare la o.4 kV:
      - masura se amplaseaza in punctul de delimitare, nu se mai calculeaza pierderi in trafo
      - veti plati ee la tarif de joasa tensiune (jt) evident ca acesta este cel mai mare tarif
      - daca veti opta pentru un furnizor de pe piata libera atunci la c/v ee se va adauga tariful de distributie jt, mt
      - deocamdata furnizorii independenti nu prea se inghesuie sa accepte consumatori la jt sau nu prea le ofera tarife foarte convenabile
      - OD raspune de intretinere reparatie si la nevoie modernizarea PTA si aracordului
      - in acesta varianta pretentiile legate de avize acorduri respectiv conventii de drept de uz si servitute sunt in forma cea mai riguroasa
      - racordul 20 kV si postul de transformare vor fi in proprietatea OD
      - OD va putea autoriza, in anumite conditii, si racordarea altor consumatori din acest PT
      b) delimitare la 20 kV cu masura la 0,4 kV
      - instalatiile raman in patrimoniul DV
      - veti plati pierderile in transformator si ee reactiva necesara functionarii transformatorului
      - tariful de medie tensiune (mt) este cu cca 30% mai mic dacat cel la jt
      - aveti sanse mai mari de a contracta ee de la furnizorii care activeaza pe piata libera si implicit accesul la tarife mai mici
      - veti plati doar tariful de distributie la mt
      - va priveste costul lucrailor de mentenata, reparatii si transformatoare
      - va trebui sa va contactati si servicii specializate de exploatare sau sa aveti cel putin un electrician autorizat care sa va asigure aceste servicii
      c) pentru calcularea pierderilor si/sau pentru calculul unor costuri cu ee este necesar sa furnizati o curba de sarcina
      - empiric: daca PT este subancarcat pierderile vor avea o pondere suparatoare, daca incarcarea medie se apropie de 80-90% pierderile in trafo au o pondere redusa va aflati in zona de optim
      Succes!
      SGC

  56. Simion Florin Says:

    Stimate d-nule Stoian,
    Va multumesc pentru informatiile utile venite din partea unui specialist.
    Dupa un mini-studiu facut am decis varianta (a), varianta in care cedez PTA-ul (cu mare regret :-( furnizorului de energie electrica.
    Probabil ca incarcarea pe acel transformator va fi mica asa incat pierderile impreuna cu mentenanta si service-ul va anula diferenta de pret JT/MT. Un alt motiv este acela ca, ori de cate ori as intervenii la acel PTA, trebuie sa cer furnizorului/distribuitorului de energie actionarea separatorului, operatie care costa si consuma 2-3 zile.
    In aceasta faza caut 3-4 constructori de la care sa primesc oferta de proiectare si executie dupa ce o sa le trimit o copie dupa avizul tehnic de racordare si fisa de solutie.
    In continuare am nevoie de consultanta in ceea ce priveste alegerea contructorului cat si al componentelor si, in masura in care doriti, se poate face un contract (cu plata) – astept decizia d-voastra pe email.

    Cu consideratie,
    Florin Simion

  57. Valentina Bahrim Says:

    Buna dimineata,
    Va rog sa-mi spuneti daca exista proiect tip, indrumar de proiectare, instructiune tehnica sau fisa tehnologica, pentru proiectarea si realizarea de posturi de transformare aeriene pe doi stalpi de 400 si 630 kVA . Eu am cautat dar nu am gasit si as avea nevoie de asa ceva .
    Va multumesc,
    Valentina Bahrim

    • stoianconstantin Says:

      Buna ziua,
      Exista insa trebuie cautate eventual la OD. Sunt cele initiale de prin anii 1970 poate chiar mai vechi. Altfel nu ar prea trebui sa fie probleme la o reproiectare!
      SGC

    • Incze Andras Says:

      M-am uitat prin catalogul si nomenclatorul ICEMENERG 2008-2009 pe care am in format electronic (scanat) si nu am gasit nimic explicit, insa catalogul nu contine proiectele tip.
      PTA pe 2 stalpi ce am vazut era vechi, cu stalpi din beton speciali cu console laterale orizontale din beton pentru podet si cu o consola din beton gen grinda intre cei 2 stalpi la capatul de sus al acestora pentru racordul MT si nu stiu la niciuna dintre cele vazute puterea transformatorului.

  58. Ana-Maria Says:

    Buna ziua,
    Imi puteti spune, va rog, pentru trafo 0,4/20kV, 1000 KVA si 1600 KVA care ar fi puterea activa maxima cu care se poate incarca.
    Eu am o putere activa de 1479 kW si nu stiu daca pot pune un trafo de 1600 KVA sau trebuie sa pun 2 trafo de 1000 KVA.
    Va multumesc.

  59. popescu victor valentin Says:

    buna ziua,
    imi puteti spune daca pot pune in paralel 2 trafo de 1600 si 1000?

    • stoianconstantin Says:

      Da, daca:

      - au acelasi raport de transformare
      - au aceeasi grupa de conexiuni
      - au aceleasi tensiuni relative de scurtcircuit
      - raportul puterilor este 1:1,6 => ok, fiind admis pana la 1:4

      SGC

  60. Moraru Valentin Says:

    Buna ziua.

    Va rugam sa ne sfatuiti daca se poate in legatura cu urmatoarea situatie: locuiesc intr-un bloc nou, iar distribuitorul de energie electrica nu vrea sa incheie contracte individuale cu membrii asociatiei de proprietari, deoarece
    proprietarul postului de transformare 20 / 0,4 kV existent (care este si dezvoltatorul si constructorul blocului ), post care in acest moment alimenteaza hotelul de linga bloc + blocul, nu l-a predat catre distribuitorul de energie (DE). Intrucit in contractul de vinzare-cumparare al fiecarui apartament se spune ca sintem racordati la toate utilitatile si apartamentul nu este grevat da datorii catre furnizorii de utilitati, faptul ca nu putem incheia contracte individuale cu DE il vedem ca o incalcare a contractului de catre vinzator / dezvoltator / proprietarul postului. Problema este ca nu am vrea sa ajungem la judecata, sa stam cu anii prin tribunale si poate si pe intuneric. Inca o informatie: proprietarul postului a facut un contract de comodat cu asociatia de proprietari (fara acceptul asociatiei de proprietari, asta-i alta ilegalitate, dar nu face obiectul prezentei rugaminti), in care una din obligatiile asociatiei de proprietari (comodatarul) este “sa suporte toate cheltuielile de folosinta ale racordului si postului de transformare 20/0,4 kV, precum si orice alte cheltuieli rezultate din folosirea lor”. Repet: acest post de transformare este folosit si de hotelul dezvoltatorului. Deci cu acest contract de comodat el intra in legalitate (deoarece acum el da blocului energia, iar noi, membrii asociatiei platim lumina separat catre el, ceea ce nu este legal), iar noua ne e teama ca la un moment dat DE va spune ca postul de transformare trebuie recalibrat / redimensionat / re-nu-stiu-ce si ne costa 50000 RON, sau trebuie un alt post de transformare doar pentru bloc, nu si pentru hotel si costa 100000 RON. Mai toti avem credite, de unde sa dam citeva zeci de milioane / familie pentru asa ceva? Va rugam sa ne sfatuiti ce pasi sa urmam in scopul incheierii de contracte individuale cu DE, deoarece daca stim exact ce pasi sa urmam, noi cred ca vom putea sa-l determinam pe dezvoltator sa faca asa cum spunem. In cazul in care trebuie sa denuntam contractul de comodat, ce demersuri sa facem? In cazul in care pastram contractul, ce sa schimbam prin act aditional – cheltuielile sa fie in sarcina comodantului, inclusiv pentru vicii ascunse ale postului (aproape in fiecare zi se intrerupe lumina)?
    Multumim anticipat.

    • stoianconstantin Says:

      Complicat!
      V-as sfatui sa va adresati ANRE. OD nu are parghii sa rezolve situatia creata. Proprietarul postului de transformare insa ar putea juca rolul unui operator de distributie caz in care Dv aveti conditii sa incheiati contracte cu un furnizor de ee de pe piata libera. Va trebui sa aveti prin intermediul furnizorului ales sau direct un contract cu proprietarul instalatiilor de alimentare cu ee. Tariful de distributie ar trebui sa fie aprobat de proprietarul instalatiilor de alimentare cu ee la ANRE
      SGC

  61. Moraru Valentin Says:

    Buna ziua.

    Multumim pentru raspuns.
    E complicat ce mi-ati spus, dar intre-timp au aparut informatii noi si doar putin va mai retin. Se pare ca proprietarul postului de transformare, dupa primirea avizului tehnic de racordare, nu a mai platit cei 2 miliarde si ceva pentru incheierea contractului de racordare si pentru racordarea blocului la reteaua electrica de distributie, dar as vrea sa fiu sigur 100% ca el nu a facut contract de racordare, pentru a putea sa-l actionez in instanta (ATR are, l-am vazut, acolo este si fisa de calcul a tarifului de racordare). Va rog sa-mi spuneti ce institutie sau persoana sa intreb, cine este obligat sa-mi dea aceasta informatie, deci daca blocul in care locuiesc si al carui membru in asociatia de proprietari sint, are sau nu contract de racordare cu distribuitorul de energie electrica?

    Multumim frumos.

    • stoianconstantin Says:

      Informatia se afla la OD iar DV consider ca sunteti indreptatit sa o aflati. Va sugerez sa o solicitati in scris
      SGC

  62. Claudiu Says:

    Buna ziua, as avea o intrebare daca imi permiteti: Cum aleg valoarea prizei de pamant la un PTAB 20/0.4 kV?
    IP 30 specifica: “In cazul posturilor de transformare la care se foloseste in comun instalatia de legare la pamant atat pentru partea de inalta tensiune cat si pentru partea de joasa tensiune, se va realiza o priza artificiala a carei rezistenta va fi de maxim 10 ohmi si totodata trebuie sa indeplineasca conditia ca rezistenta de dispersie rezultanta a sistemului constituit din conductorul de nul ( partea de jt) si prizele de pamant legate cu acesta sa fie mai mica de 4 ohmi.”
    In consecinta, in cazul de fata pot sa prevad o priza de pamant de cel mult 4 ohmi? sau trebuie sa tin cont de cum este tratat neutrul in reteaua de MT din apropiere? (bobina, rezistenta…)

    • stoianconstantin Says:

      este necesar sa tii cont de modul de tratare a neutrului in statia de transformare care va alimenta viitorul post de transformare
      sgc

  63. razvan Says:

    Buna ziua

    Am si eu o rugaminte – am nevoie de un transformator de 6/04kV dar pe viitor sa functioneze la 20kV.
    Intrebarea mea ar fi daca pot sa aleg un transformator de 20/0.4kV care sa functioneze la 6/0.4kV.
    Ar fi ok?
    Sau am nevoie de un transformator cu doua infasurari in primar solutie care ar fi mai scumpa?

    Multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Va propun sa inchiriati un trafo 6/0,4 kV si atunci cand va fi cazul sa va achizitionati trafo pentru solutia finala 20/0.4 kV. Pentru inchiriere ati putea apela de exemplu la OD din zona Dv
      Este necesar ca postul de transformare sa aiba tensiunea nominala 20 kV si sa il utilizati temporar la 6 kV. Un transformator cu 3 infasurari 20/6/0.4 kV este o solutie posibila dar poate fi evitata cheltuirea inutila a unor bani!

      Transformatoarele 20/0,4 si respectiv 6/0.4 kV nu pot fi utilizate unul in locul celuilalt!

      Succes!
      SGC

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


%d bloggers like this: