Situatia cea mai proasta o intalnim in cazul STE 20 kV la care capetele terminale sunt realizate cu izolatoare de sustinere IsNs.
Evident intre acestea cele mai periculoase cazuri sunt cele la care avem legaturi simple de intindere pe IsNs ca in figura alaturata.
Datorita distantei “d” destul de mici si a pericolul ca bornele separatorului deschis sa fie scurcircuitate la nivelul acestor capete terminale cu ani in urma SC Electrica a declarat aceste capete terminale ca puncte slabe.
Volumul separatoarelor STE 20 kV cu o vechime de peste 20 de ani este destul de mare. Probabil ca reprezinta cca 7o% din totalul STE.
In aval de STE in situatia in care trebuie realizate lucrari este necesara montarea garniturilor mobile de scurtcircuitoare . Aceasta operatie dureaza cca 45-50 minute.
Avem 3 motive pentru care este timpul sa ne gandim la o actiune sistematica de modernizarea penctelor de sectionare si de racordare prin inlocuirea STE cu STEPno:
-
vechimea mare a STE si probabilitatea ridicata de defect prin: conturnare si/sau rupere izolatoarelor ceramice din componenta lor, contacte electrice decalibrate
-
desfiintarea capetelor terminale realizate pe IsNs prin inlocuirea cu legaturi de intindere realizate cu izolatoare dimensionate mecanic pentru acest tip de legatura. Se elimina pericolul ruperii IsNs-urilor din componenta capetelor terminale si de asemenea se elimina un punct periculos.
-
asigurarea unui punct de legare la pamant printr-un subansamblu dedicat actionabil de la sol: “clp” (cutite de legare la pamant). Asiguram conditii de realizare sigura si rapida a masurilor de electrosecuritate in aval de STEPno.
Avem o experienta de peste 15 ani de utilizarea STEPno in axul LEA 20 kV fara evenimente. Stim ca exista largi zone de retea unde se evita utilizarea STEno in axul LEA 20 kV care au posibilitatea alimentarii de la 2 sau mai multe capete. In conditiile presiunii clientilor si ale ANRE pentru reducerea timpilor de interventie in LEA 20 kV, STEPno reprezinta solutia care ne asigura in egala masura masuri sigure de electrosecuritate si reducerea duratei interventiilor.
De fiecare data am orientat clp, montate in axul LEA 20kV, spre zona cu probabilitatea de defect mai mare .
In ultima perioada au aparut doua noi tipuri de STEPno:
-
cu punere la pamant implicita la deschidere
-
cu doua randuri de izolatoare din care unul rigid care sustine contactele fixe si unul basculant care sustina contactele mobile.
Probabil ca se poate forta identificarea unor “avantaje” pentru fiecare din aceste doua tipuri de STEPno insa personal prefer utilizarea STEPno realizate cu trei randuri de izolatoare. In anumite cazuri am acceptat si utilizarea unor STEPno cu doua randuri de izolatoare.
Am urmatoarele argumente pentru optiunea mea:
-
in cazul proliferarii STEPno cu punere implicita la pamant consider ca in mod paradoxal exista pericolul ca personalul SO sa faca confuzii. Sa deschida un STE si in virtutea inertiei sa considere ca a si pus la pammant racordul/derivatia in aval.
-
in cazul STEPno cu doua randuri de izolatoare consider ca miscarea corditelor odata cu contactele mobile ale STEPno este un punct slab. In mod sigur unghiul LEA 20 kV facut pe stalpul pe care este montat un astfel de STEPno este mult mai mic ca in cazul unui STEPno clasic.
Un alt obiectiv legat de separatoare il constituie necesitatea de a indesi numarul punctelor de sectionare in axul LEA si al derivatiilor lungi. O astfel de masura este menita sa reduca durata necesara identificarii tronsoanelor de LEA defecte si sa reduca volumul de LEA care trebuie controlat pentru identificarea locului de defect.
Consider ca este absurd sa vrem performanta si in acelasi timp ca controlam 10- 15 kM de LEA (sau chiar mai mult) cu ocazia fiecarui incident si sa avem in acelasi timp si 5-6 (sau mult mai multe) posturi de transformare fara tensiune!!
Etichete intreruperi, LEA 20 kV, masuri tehnice de electrosecuritate, operativitate, repunere sub tensiune, STE, STEPNo, Stoian Constantin
