Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009 In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!
Succes natural!
Editia 9
Am facut si identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIA_IVA.
Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor
Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.
Bibliografie:
- NTE 001:Ord. 02 /2003 – Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia instalatiilor electroenergetice impotriva supratensiunilor – NTE 001/03/00
- NTE 002 :Ord. 34 /2003 – Normativ de incercari si masuratori pentru sistemele de protectii,comanda-control si automatizari din partea electrica a centralelor si statiilor – NTE002/03/00
- NTE 003/04/00: Ord. 32 /2004 – Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V – NTE003/04/00
- NTE 005: Dec. 1424 /2006 – Normativ privind metodele si elementele de calcul al sigurantei in functionare a instalatiilor energetice- NTE 005 PE 013
- NTE 006: Ord. 7/2006 - Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV – NTE 006/06/00
- NTE 401/03/00: Dec. 269 /2003 - Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatii electrice de distributie de 1 – 110 kV
- I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc
- PE 022-3/87 Prescriptii generale de proiecare a retelelor electrice – republicate in 93
- PE101/85 Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiun si transformare cu tensiuni peste 1 kV
- PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice
- PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit
- PE 106/03 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
- PE107/95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice
- PE120/94 Instrucţiuni pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie şi la consumatorii industriali şi similari
- PE 132/03 Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
- PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV
- PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile
|
Statistici |
| II inclus in III_IVB |
| II – III_IVA=38 intrebari |
| II ∩ III_IVA = 117 intrebari |
| III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari |
| III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari |
| III_IVA U III_IVB= 392 intrebari |
|
nr II |
nr III_IVA | nr III_IV B | Norma | Enunt | Varianta a | Varianta b | Varianta c |
| 1 | 1 | NTE 001/03 |
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: | 5 Ω art 12.5.3 |
10 Ω | 15 Ω | |
| 2 | 2 | NTE 001/03 |
Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: | 5 Ω | 10 Ω art 12.5.3 |
15 Ω | |
| 3 | 3 | NTE 001/03 |
Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip: | înalt | semiînalt art 13.6 |
jos Ani Dobos:art 13.6 |
|
| 4 | 4 | NTE 001/03 |
Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică: | instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică | instalaţiilor electrice din medii explozive | instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V art 2.1 |
|
| 5 | 5 | NTE 001/03 |
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: | tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.a |
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială art 3.22 a |
tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie | |
| 6 | 6 | NTE 001/03 |
Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: | tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.b |
tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială | tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie art 3.22. b |
|
| 7 | 7 | NTE 001/03 |
În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească: | 12,5 kV/m art 5.1.3.5 b |
30 kV/m | 20 kV/m | |
| 8 | 8 | NTE 001/03 |
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând: | metoda convenţională art 5.2.1.a |
metoda statistică | oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b) | |
| 9 | 9 | NTE 001/03 |
Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând: | doar metoda convenţională | doar metoda statistică | oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică art 5.2.1.b |
|
| 10 | 10 | NTE 001/03 |
La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim: | 30° art 6.1.3 |
45° | 60° | |
| 11 | 11 | NTE 001/03 |
În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de: | 10 Ω | 5 Ω art 6.2.6 b |
4 Ω | |
| 12 | 12 | NTE 001/03 |
Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu: | descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici art 7.2.7 |
descărcătoare cu coarne | paratrăsnete | |
| 13 | NTE 005 |
Diagrama bloc este o schemă logică care se construieşte în raport cu o: | stare de succes dată art 4 |
stare de insucces dată | stare critică | ||
| 14 | NTE 005 | Arborele de defectare este o schemă de calcul care se construieşte în raport cu o: | stare de insucces dată | stare de succes dată | stare critică | ||
| 15 | NTE 005 | Probabilitatea de nerăspuns a anclanşării automate a rezervei este: | k AAR=0,2 | k AAR=0,1 Anexa 2 |
k AAR=0,05 | ||
| 16 | NTE 005 | Probabilitatea de nerăspuns a reanclanşarea automată rapidă pentru LEA 110kV este: | k RAR=0,20-0,25 Anexa 2 |
k RAR=0,25-0,3 | k RAR=0,3-0,4 | ||
| 17 | NTE 005 | Indicatorii de fiabilitate ai instalaţiilor energetice sunt: | indicatori de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs art 1(5)a |
indicatori evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat Liana si Elena art 1(5)a |
indicatori economici | ||
| 18 | NTE 005 | Prevederile normativului privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice se referă la evaluarea: | indicatorilor evaluaţi, obţinuţi prin calcule previzionale pentru un interval de timp dat art 1(5)b |
indicatorilor de performanţă, care se determină în baza unor înregistrări ale comportării de-a lungul unui interval de timp parcurs art 1(5)a |
unor indicatori economici | ||
| 19 | NTE 005 | În cazul centralelor electrice (CTE, CET, CT şi CHE), indicatorii care se referă la primirea din reţea a energiei electrice necesare pentru alimentarea serviciilor proprii se vor evalua: | în punctele de referinţă art 52 |
în punctele de interfaţă art 52 Liana |
în oricare dintre punctele precizate la variantele a) şi b) art 52 |
||
| 20 | NTE 005 | Analizele de fiabilitate a instalaţiilor energetice sunt: | analize calitative Liana si Elena |
analize cantitative Liana si Elena |
analize economice art 52 |
||
| 21 | NTE 005 | În cazul staţiilor de conexiune sau de transformare, în care secţiile de bare sunt conectate între ele printr-un întrerupător a cărui defectare conduce la pierderea ambelor secţii, această defectare va fi considerată: | defect parţial | defect simplu art 27 |
defect complet | ||
| 22 | NTE 005 | În cazul sistemelor de protecţie şi automatizări, indicatorii de fiabilitate se calculează în raport cu: | defecte ce conduc la refuzuri de acţionare art 52 |
defecte ce conduc la refuzuri de solicitare | defecte ce conduc la acţionări eronate (false sau neselective) art 52 |
||
| 23 | NTE 005 | Fiabilitatea instalaţiilor tehnologice cu elemente în regim de aşteptare se poate analiza considerându-le ca: | instalaţii în aşteptare | instalaţii de sine stătătoare art 53 |
în ansamblu cu instalaţiile primare care le solicită art 53 |
||
| 1 | 24 | 21 | NTE 006 | Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este. | neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6 | neglijabilă axa 10 |
se calculează pe bază de formulă |
| 2 | 25 | 22 | NTE 006 | Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor: | 10% | 5% art 14 |
15% |
| 3 | 26 | 23 | NTE 006 | Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului: | scade art 15 b |
creşte | rămâne constant |
| 4 | 27 | 24 | NTE 006 | Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu: | curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3 | curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3 | curentul de scurtcircuit de şoc |
| 5 | 28 | 25 | NTE 006 | Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este: | mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin Pandele, Alin Voicu art 16a pg 19 randurile 11 si 12 |
mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib | egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3 |
| 6 | 29 | 26 | NTE 006 | În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare: | aproape de generator Ani Dobos:art 16b |
departe de generator Ani Dobos:atr 16b |
indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b |
| 7 | 30 | 27 | NTE 006 | În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: | se neglijează | nu există art 16c | se calculează pe bază de formulă |
| 8 | 31 | 28 | NTE 006 | În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare: | rezistenţele de contact art 9d |
impedanţele de defect art 9d |
impedanţele de scurtcircuit |
| 9 | 32 | 29 | NTE 006 | În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate: | capacităţile liniilor art 13 Liliana art 9h |
impedanţele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h |
admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h |
| 10 | 33 | 30 | NTE 006 | Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii: | scurtcircuitul este departe de generator art 9a | scurtcircuitul este aproape de generator | scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a |
| 11 | 34 | 31 | NTE 006 | Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante: | valorile tensiunii de alimentare art 9c | impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c | impedanţele de scurtcircuit |
| 12 | 35 | 32 | NTE 006 | Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând: | impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e | impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă | impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă |
| 13 | 36 | 33 | PE 102/86 | Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate: | în aceeaşi încăpere; | în încăperi separate Ani Dobos:art 2.6, |
nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare |
| 14 | 37 | 34 | PE 102/86 | Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri: | este interzisă, cu unele excepţii; Ani Dobos:art 2.7 |
este permisă întotdeauna; | nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare |
| 15 | 38 | 35 | PE 102/86 | În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face: | se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1 |
nu se admite | se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1 |
| 16 | 39 | 36 | I7/2002 | Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor: | este interzisă; art 5.2.27 | este permisă în anumite condiţii; | este permisă, dar nu se recomandă. |
| 17 | 40 | 37 | PE 102/86 | În cazul în care funcţionarea în paralel a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă: | se prevăd blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel; Ani Dobos:art 3.2 |
se montează indicatoare de securitate; | în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2 |
| 18 | 41 | 38 | PE 102/86 | Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc: | siguranţe fuzibile; Ani Dobos:art 3.7 |
orice tip de întreruptor; | aparate debroşabile. Ani Dobos:art 3.7 |
| 19 | 42 | 39 | I7/2002 | La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin: | 10 mm | 15 mm art 5.2.62 |
20 mm |
| 20 | 43 | 40 | I7/2002 | Tabloul de distribuţie trebuie montat: | în plan orizontal | perfect vertical şi bine fixat art 5.2.79 |
nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare |
| 21 | 44 | 41 | I7/2002 | Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de: | 50 A | 100 A art 5.2.28 |
150 A |
| 22 | 45 | 42 | PE 102/86 | Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite | pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat | se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap) Ani Dobos:art 4.4.7 |
este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii |
| 23 | 46 | 43 | PE 102/86 | Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare: | este permisă | nu este permisă Ani Dobos:art 4.5.3 |
de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri art 5.2.30 |
| 24 | 47 | 44 | I7/2002 | Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât: | conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28 | conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact | conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate |
| 25 | 48 | 45 | I7/2002 | Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie: | este interzisă; art 4.2.23 | este permisă; | este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul. |
| 26 | 49 | 46 | I7/2002 | Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin : | întreruptoare manuale; | siguranţe fuzibile; art 7.1.12 | întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12 |
| 27 | 50 | 47 | I7/2002 | Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi: | în încăperi separate art 7.1.16 | în dulapuri speciale Ani Dobos:art 7.1.16 |
nu este necesar un spaţiu special |
| 28 | 51 | 48 | PE 102/86 | Carcasele bateriilor de condensatoare: | trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ Ani Dobos:art 4.7.6 |
nu trebuie să fie legate la pământ; | trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii |
| 29 | 52 | 49 | I7/2002 | Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din: | Cu art 5.1.3 b |
Al | otel |
| 30 | 53 | 50 | PE 102/86 | Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă: | în plan vertical | în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal | în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical Ani Dobos:art 4.8.10 |
| 31 | 54 | 51 | I7/2002 | Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel: | faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b | faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis; | faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben. |
| 32 | 55 | 52 | PE 102/86 | Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie: | verde pentru poziţia deschis; Ani Dobos:art 4.9.11 |
alb pentru poziţia deschis | alb pentru poziţia închis Ani Dobos:art 4.9.11 |
| 56 | 53 | PE 103/92 | Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV: | nu este obligatorie; art 1.4 |
este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei; | este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV. | |
| 57 | 54 | PE 103/92 | Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv: | dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate; | dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale; | dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile art 1.4 |
|
| 58 | 55 | PE 103/92 | Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit: | de regulă, numai la efectele dinamice; | de regulă, numai la efectele termice; | întotdeauna la efectele termice şi dinamice. Liliana art 1.5 |
|
| 59 | 56 | PE 103/92 | Curentul de scurtcircuit reprezintă: | curentul nominal admisibil | supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric art 3.4 |
supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect Liliana art 3.4 |
|
| 60 | 57 | PE 103/92 | La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit: | de regulă, se neglijează; | se recomandă să se ţină seama de ea; art 4.2 |
se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW. | |
| 61 | 58 | PE 103/92 | Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare: | scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ; | scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ; | natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului art 4.3 |
|
| 62 | 59 | PE 103/92 | La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a: | rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ | rezistenţei arcului electric | rezistenţei echivalente la locul de defect art 4.8 (precizare) |
|
| 63 | 60 | PE 103/92 | Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare: | curentul dinamic nominal | curentul de scurtcircuit termic echivalent | valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit art 5.1 |
|
| 64 | 61 | PE 103/92 | La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama: | de prezenţa aparatelor limitatoare de curent art 5.4 |
de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului | de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit | |
| 65 | 62 | PE 103/92 | Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula: | scurtcircuitul monofazat | scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ | scurtcircuitul trifazat art 5.1 |
|
| 66 | 63 | PE 103/92 | Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului: | valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax) art 5.1 |
curentul de scurtcircuit permanent (kA) | curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA) | |
| 67 | 64 | PE 103/92 | Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este: | direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect Liliana art 5.2 si fig 2 |
direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect | direct proporţional cu durata defectului | |
| 68 | 65 | PE 103/92 | Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la: | solicitări mecanice art 5.6 |
efecte termice | solicitări electromagnetice | |
| 69 | 66 | PE 103/92 | Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la: | la solicitări electromagnetice | la solicitări mecanice Liliana art 5.8 |
la efectele termice | |
| 70 | 67 | PE 103/92 | Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la: | la solicitări electromagnetice | la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit Liliana art 5.9 |
arcul electric | |
| 71 | 68 | PE 103/92 | Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit: | se verifică la solicitări mecanice art 5.10 |
se verifică la solicitări termice art 5.10 |
nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit | |
| 72 | 69 | PE 103/92 | La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu se ia în considerare secţiunea: | totală (echivalentă); | părţii de aluminiu; art 6.6 |
părţii de oţel | |
| 73 | 70 | PE 103/92 | Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la: | arc electric | solicitări electromagnetice | solicitări mecanice şi termice art 5.10 |
|
| 74 | 71 | PE 103/92 | Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească: | 375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură | valorile limită admise de normele producătorului art 6.14 |
375°C – 400°C, în funcţie de durata | |
| 75 | 85 | PE 134/95 | Timpul minim de deconectare reprezintă: | cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare art 2.29 |
suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului art 2.29 |
timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei | |
| 76 | 86 | PE 134/95 | Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea: | componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă art 2.24 |
componentei simetrice de c.a. scade | componentei simetrice de c.a. se dublează | |
| 77 | 87 | PE 134/95 | În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate: | valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere art 3.1 pct II |
valoarea componentei simetrice de c.a. | curentul de şoc Liana art 3.1 pct II |
|
| 78 | 88 | PE 134/95 | In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul: | cuptoarelor electrice cu arc | maşinilor rotative art 3.2 |
transformatoarelor | |
| 79 | 89 | PE 134/95 | Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin: | impedanţele lor art 3.2 |
rezistenţele lor | reactanţele lor | |
| 80 | 90 | PE 134/95 | În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la: | aceeaşi impedanţă de bază art 3.2 |
acelaşi curent | la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază | |
| 81 | 91 | PE 134/95 | În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează: | rezistenţele reţelelor Liana art 1.5 |
reactanţele reţelelor | reactanţele capacitive ale reţelelor | |
| 82 | 92 | PE 134/95 | Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează: | în schemele de secvenţă homopolară; | în schemele de secvenţă directă; | în schemele de secvenţă inversă; | |
| 83 | 93 | PE 134/95 | Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă: | valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii; art 2.14 |
curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei | valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei | |
| 84 | 94 | PE 134/95 | Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată: | cu 5s înaintea scurtcircuitului | în momentul scurtcircuitului Pandele Catalin art 2.28 |
cu 10 s după producerea scurtcircuitului | |
| 85 | 95 | PE 134/95 | În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit: | are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului art 3.1 pct I |
are o valoare ce variază în timp | are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului | |
| 86 | 96 | PE 134/95 | În cazul unui scurtcircuit aproape de generator: | componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului; | componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp; art 3.1 pct II |
componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune. | |
| 87 | 97 | PE 134/95 | În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes: | valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit art 3.1 |
valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero art 3.1 |
valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit art 3.1 |
|
| 88 | 98 | PE 134/95 | Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face: | calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici art 3.2 |
calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici art 3.2 |
calculul tensiunii reţelei | |
| 89 | 99 | PE 134/95 | Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte: | pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri | numai pentru o fază, în ambele cazuri art 3.2 |
doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază | |
| 90 | 100 | PE 134/95 | Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite: | impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică | impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică | impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele în unităţi relative nu se modifică art 3.2 |
|
| 91 | 101 | PE 134/95 | În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă: | se admite întotdeauna egalitatea lor | se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator; | se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator; art 3.2 |
|
| 92 | 102 | PE 134/95 | În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate: | fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare; | toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune | toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul art 3.2 |
|
| 33 | 93 | 103 | PE 155/92 | Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza: | puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4 | puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate; Ani Dobos:art2.1.1 |
criteriilor constructive; |
| 34 | 94 | 104 | PE 155/92 | Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească: | 0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1 | 10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale | 5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale |
| 35 | 95 | 105 | PE 155/92 | Conductoarele coloanelor electrice: | trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor; Ani Dobos:art 3.2.1 |
pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m; | pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m. |
| 36 | 96 | 106 | PE 155/92 | Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de: | 50 mmp | 150 mmp | 100 mmp art 3.2.2 |
| 37 | 97 | 107 | PE 155/92 | Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ: | în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3 | în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3 | doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea |
| 38 | 98 | 108 | PE 155/92 | Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi: | firida de branşament | coloana electrică art 1.2.1 | punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului art 1.2.1 |
| 39 | 99 | 109 | PE 155/92 | Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între: | linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2 | firida de branşament şi coloană sau colonele electrice | coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator |
| 40 | 100 | 110 | PE 155/92 | Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la: | 20 A | 30 A art 2.1.5 |
40 A |
| 41 | 101 | 111 | PE 155/92 | Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult: | 10 apartamente | 20 de apartamente art 2.1.7 |
30 de apartamente |
| 42 | 102 | 112 | PE 155/92 | Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului: | 3 x 50 + 25 mmp | 3 x 70 + 35 mmp art 3.2.10 |
3 x 95 +50 mmp |
| 43 | 103 | 113 | PE 155/92 | Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte: | 10 m | 15 m art 3.2.10 |
20 m |
| 44 | 104 | 114 | PE 155/92 | Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de: | 0,3 m | 0,4 – 0,5 m art 3.1.1 |
1m |
| 105 | PE 022-3/87 | Staţiile de transformare din sistemul energetic, cu tensiunea primară de 400kV sau 220kV sau 110kV se vor realiza cu: | două trepte de tensiune art 1.17 |
maxim două transformatoare (autotransformatoare) art 1.17 |
nu există nici o prevedere legală | ||
| 106 | PE 022-3/87 | Compensatoarele statice sau sincrone, pentru reglajul tensiunii şi puterii reactive, se vor instala: | în staţiile de înaltă tensiune art 1.37 |
în staţiile de medie tensiune | nu există nici o prevedere legală | ||
| 107 | PE 022-3/87 | Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate flexibile în: | instalaţiile exterioare de 6-400 kV art 2.15a |
staţiile de 6-20 kV | instalaţiile interioare de 110 kV art 2.15a |
||
| 108 | PE 022-3/87 | Căile de curent din instalaţiile electrice de înaltă tensiune se vor realiza, de regulă, din conductoare neizolate rigide, astfel: | în instalaţiile exterioare de 6-400 kV | sub formă de bare în staţiile de 6-20 kV art 2.15b |
sub formă de ţevi în instalaţiile interioare de 110 kV art 2.15b |
||
| 109 | PE 022-3/87 | Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă: | în aer liber art 2.19b |
în interior, în clădiri de zid | nu există nici o prevedere legală | ||
| 110 | PE 022-3/87 | Staţiile de conexiuni cu tensiuni peste 20 kV vor fi dispuse, de regulă: | în interior, în clădiri de zid | în aer liber art 2.19b |
nu există nici o prevedere legală | ||
| 111 | PE 022-3/87 | Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor până la 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: | 2,5 s art 2.29a |
1,5 s | 1,0 s | ||
| 112 | PE 022-3/87 | Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 110 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: | 2,5 s | 1,5 s art 2.29a |
1,0 s | ||
| 113 | PE 022-3/87 | Pentru limitarea solicitărilor termice ale echipamentelor şi căilor parcurse de curenţii de scurtcircuit, în cazul reţelelor de 220 şi 400 kV, timpul de acţionare a protecţiilor nu trebuie să depăşească: | 2,5 s | 1,5 s | 1,0 s art 2.29a |
||
| 114 | PE 022-3/87 | Incintele staţiilor electrice pot fi prevăzute cu instalaţii electrice de iluminat folosind: | lămpi cu vapori de sodiu art 2.64 |
lămpi cu incandescenţă | lămpi cu vapori de mercur art 2.64 |
||
| 115 | PE 022-3/87 | Alegerea traseelor liniilor electrice aeriene trebuie să se bazeze pe o concepţie de dezvoltare şi sistematizare în perspectivă a reţelelor din zona respectivă, ţinând seama de o perspectivă de: | 5-10 ani art 3.4 |
10-15 ani | până în 5 ani | ||
| 116 | PE 022-3/87 | Toate elementele liniei prin care circulă curentul de scurtcircuit se verifică la stabilitate termică, luându-se în considerare valoarea de perspectivă a curentului de scurtcircuit şi o rezistenţă a arcului la locul de defect de: | 5 Ω art 3.19 |
1 Ω | 2,5 Ω | ||
| 117 | PE 022-3/87 | Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie simplă va fi…….. timpul necesar izolării elementului avariat şi realimentării tronsoanelor neafectate | mai mic decât | egal cu art 5.21b |
mai mare decât | ||
| 118 | PE 022-3/87 | Drept criteriu de siguranţă în dimensionarea reţelei de medie tensiune se va considera că timpul de întrerupere, în caz de avarie pe ambele căi de alimentare a unui consumator va fi…….. timpul necesar remedierii avariei pe una din căile de alimentare şi separării celeilalte căi avariate | egal cu art 5.20c |
mai mic decât | mai mare decât | ||
| 119 | PE 022-3/87 | Pentru compensarea puterii reactive în reţelele electrice de medie tensiune, numărul de trepte al bateriei de condensatoare va fi astfel determinat încât şocul de tensiune ce apare pe barele de medie tensiune să nu depăşească: | 1% | 2% | 3% art 5.41 |
||
| 120 | PE 022-3/87 | Posturile de transformare de reţea urbană de tip interior vor fi proiectate cu: | un singur transformator art 6.7 |
cu două transformatoare | nu are importanţă | ||
| 121 | PE 022-3/87 | Exceptând cazurile bine justificate, în zonele rurale, posturile de transformare de abonat vor fi: | în clădire de zid | de tip aerian art 6.1 |
nu are importanţă | ||
| 122 | PE 022-3/87 | Instalaţiile de legare la pământ ale LEA de MT vor fi proiectate din: | oţel-aluminiu art 7.11 |
oţel galvanizat | oţel | ||
| 123 | PE 022-3/87 | În zonele urbane cu densitate mare a construcţiilor, reţelele de joasă tensiune vor fi proiectate: | în cablu subteran art 9.7 |
aerian | cu cheltuieli de investiţie minime | ||
| 124 | PE 022-3/87 | Exceptând cazurile justificate tehnic şi economic, reţelele aeriene de JT vor fi realizate cu: | conductoare de aluminiu neizolate | conductoare izolate torsadate art 9.2 |
nu are importanţă | ||
| 125 | NTE 401/03/00 |
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de | LEA cu tensiuni până la 220 kV inclusiv | LEA cu tensiuni până la 400 kV inclusiv | LEA cu tensiuni până la 110 kV inclusiv | ||
| 126 | NTE 401/03/00 |
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” se aplică la proiectarea de | linii electrice aeriene cu tensiuni până la 110 kV inclusiv art 2 |
linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv | linii electrice subterane (în cablu) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv art 2 |
||
| 127 | NTE 401/03/00 |
NTE 401/03/00 ,,Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” se aplică | numai pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi | numai pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare | pentru dimensionarea secţiunilor economice ale liniilor electrice noi şi pentru verificarea gradului de încărcare a secţiunilor liniilor electrice existente în exploatare art 3 |
||
| 128 | NTE 401/03/00 |
Densitatea economică de curent (jec) reprezintă o mărime: | determinată statistic | de calcul art 5g |
măsurată | ||
| 129 | NTE 401/03/00 |
Densităţile economice de curent normate depind de | sarcina de calcul | tipul conductorului (izolat, neizolat) şi de izolaţia conductorului tabel1 |
tensiunea nominală a liniei tabel 1 |
||
| 130 | NTE 401/03/00 |
Densităţile economice de curent normate depind de | materialul conductorului tabel1 |
sarcina maximă | numărul de ore de utilizare a sarcinii maxime tabel1 |
||
| 131 | NTE 401/03/00 |
Atunci când sarcina maximă a unei viitoare LEA creşte cu o anumită rată în prima parte a perioadei de analiză, sarcina maximă de calcul utilizată pentru stabilirea secţiunii economice a liniei este | mai mică decât sarcina maximă atinsă în final art 19b |
mai mare decât sarcina maximă atinsă în final | egală cu sarcina maximă atinsă în final | ||
| 132 | NTE 401/03/00 |
Adăugarea unui circuit suplimentar la o LEA existentă se justifică economic atunci când curentul acesteia depăşeşte: | curentul corespunzător secţiunii economice | curentul corespunzător frontierei economice art 26 |
curentul corespunzător frontierei termice | ||
| 133 | NTE 401/03/00 |
Stabilirea secţiunilor economice ale LEA are la bază un calcul economic bazat pe criteriul: | investiţii minime | consumuri proprii tehnologice minime | cheltuieli totale actualizate minime art 1 |
||
| 134 | NTE 401/03/00 |
Secţiunea economică (densitatea economică) se foloseşte: | în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor | în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică | în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă) | ||
| 135 | NTE 401/03/00 |
Frontiera economică se foloseşte | în proiectarea liniilor electrice, pentru alegerea secţiunii conductoarelor | în exploatarea liniilor electrice, pentru verificarea limitei de încărcare economică | în exploatarea liniilor electrice, pentru stabilirea oportunităţii realizării unui circuit nou (LEA nouă) | ||
| 136 | PE 132/03 | Reţele electrice de distribuţie publică cuprind: | reţelele electrice de 110 kV destinate evacuării energiei electrice produse în centralele electrice | reţelele electrice destinate exclusiv alimentării cu energie electrică a consumatorilor industriali | staţii de transformare 110 kV/20 kV destinate alimentării zonelor urbane şu rurale | ||
| 137 | PE 132/03 | Puterea activă instalată (Pi) a unui consumator reprezintă: | valoarea maximă a puterii absorbite | suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor art 2.1.1 |
valoarea medie a puterii absorbite | ||
| 138 | PE 132/03 | La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea activă de calcul (Pc) este definită ca fiind: | puterea activă instalată | puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea la se va racorda un grup de “n” consumatori art 2.1.5 |
puterea pentru care au fost dimensionate instalaţiile interioare ale consumatorilor | ||
| 139 | PE 132/03 | La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie, puterea reactivă de calcul (Q) este definită ca fiind: | puterea reactivă maximă | valoarea maximă a puterii absorbite | suma puterilor reactive maxim absorbite de un grup de receptoare sau de consumatori art 2.1.6 |
||
| 140 | PE 132/03 | La alegerea schemei şi structurii reţelelor electrice de distribuţie, având în vedere asigurarea consumului de energie electrică a zonei alimentate pentru o perspectivă de: | 3 – 4 ani | 5 – 9 ani | 10 – 20 ani art 3.1.2. A |
||
| 141 | PE 132/03 | Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie: | în reţelele de MT: 10kV | în reţelele de JT: 400/230 V art 3.2.1a |
în reţelele de MT: 20 kV art 3.2.1b |
||
| 142 | PE 132/03 | Tensiunile standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie: | în reţelele de MT: 6 kV | în reţelele de JT: 400/230 V | în reţelele de JT: 380/220 V | ||
| 143 | PE 132/03 | Staţiile de transformare de 110 kV/MT de distribuţie publică, echipate cu un transformator, se realizează pentru un profil final de maxim: | 25 MVA art 3.3.2 |
40 MVA | 63 MVA | ||
| 144 | PE 132/03 | În funcţie de profilul staţiilor electrice 110 kV/MT, schema electrică pentru partea de MT: | poate fi “cu bare simple nesecţionate” art 3.3.8 |
este întotdeauna “cu bare duble secţionate” | poate fi “cu bare simple secţionate” art 3.3.8 |
||
| 145 | PE 132/03 | Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile electrice de 110kV/ 20 kV, reţelele electrice de medie tensiune se vor realiza: | cu racordare directă art 3.4.2 |
cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni art 3.4.2 |
cu racordare indirectă prin puncte de alimentare | ||
| 146 | PE 132/03 | Reţelele electrice medie tensiune, cu racordare directă la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care: | PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele de medie tensiune ale staţiei electrice art 3.4.2 |
PT 20/0,4 kV sunt racordate la staţiile electrice prin intermediul punctelor de conexiuni | PT 20/0,4 kV racordate la staţiile electrice sunt destinate exclusiv alimentării consumatorilor de tip casnic | ||
| 147 | PE 132/03 | Reţelele electrice de medie tensiune, cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni la staţiile electrice de 110kV/20kV, sunt acelea în care: | PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de medie tensiune la staţiile electrice de transformare prin puncte de alimentare | PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV direct la barele de medie tensiune ale staţiei electrice | PT 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiune, care, la rândul lui, este alimentat din staţia electrică prin linii de medie tensiune care au sau nu alte sarcini pe ele art 3.4.2 |
||
| 148 | PE 132/03 | Regimul de funcţionare a reţelelor electrice va fi: | strâns buclat în zone cu densitate de consum mare | buclat, în zone cu densitate de consum medie | numărul PT de MT/JT şi de numărul şi durata întreruperilor admise de consumatori Pandele Catalin art 3.5.2 |
||
| 149 | PE 132/03 | Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune pot funcţiona: | cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10 A art 5.2 |
cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10 A | radial | ||
| 150 | PE 132/03 | Proiectarea unor reţele electrice care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate galvanic: | este interzisă art 5.4 |
este admisă condiţionat | este întotdeauna admisă | ||
| 151 | PE 132/03 | LEA 110 kV se vor realiza de regulă cu izolaţie | de porţelan | compozită art 10.2 |
de sticlă | ||
| 152 | PE 132/03 | Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate: | tensiunilor de atingere şi de pas art 8.2.1 |
defectării aparatului de comutaţie | defectelor de izolaţie | ||
| 45 | 153 | 115 | I7/2002 | Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente: | clădirilor agricole şi horticole art 1.1e |
protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor | la depozite de materiale pirotehnice şi explozive |
| 46 | 154 | 116 | I7/2002 | Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens: | se admite | nu se admite art 3.3.6 | se admite condiţionat |
| 47 | 155 | 117 | I7/2002 | Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică: | numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice | numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice | atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată Ani Dobos:art 3.3.9 |
| 48 | 156 | 118 | I7/2002 | Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este: | interzisă | admisă | admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile art3.3.9 |
| 49 | 157 | 119 | I7/2002 | Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este: | recomandată | obligatorie Ani Dobos:art 3.4.3 |
la latitudinea consumatorului |
| 50 | 158 | 120 | I7/2002 | La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor: | până la 30 A art 3.4.9 |
până la 50 A | până la 20 A |
| 51 | 159 | 121 | I7/2002 | Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este: | ‘interzisăAlin Voicu art 4.1.44 |
obligatorie art 4.1.27a |
la latitudinea executantului |
| 52 | 160 | 122 | I7/2002 | Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este: | permisă | interzisă art 4.1.41 | obligatorie |
| 53 | 161 | 123 | I7/2002 | Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru: | instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9 | instalaţii de comandă, semnalizare | instalaţii de comutare şi similare |
| 54 | 162 | 124 | I7/2002 + PE 102/92 | Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este: | interzisă Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43 |
permisă în anumite condiţii | la latitudinea consumatorului |
| 55 | 163 | 125 | I7/2002 | La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este: | aluminiu | cupru sau aluminiu | obligatoriu cupru 5.1.3 |
| 56 | 164 | 126 | I7/2002 | Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac: | în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie | în interiorul golurilor din elementele de construcţie | numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29 |
| 57 | 165 | 127 | I7/2002 | Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune: | este permisă întotdeauna | este permisă în cazul conductoarelor de cupru | este interzisă 5.1.31 |
| 58 | 166 | 128 | I7/2002 | Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă: | minimum 8 spire | o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm | minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33 |
| 59 | 167 | 129 | I7/2002 | Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă: | prin răsucire şi matisare | prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare 5.1.34 | prin lipire cu cositor |
| 60 | 168 | 130 | I7/2002 | Legăturile barelor se execută: | numai prin sudare | numai cu ajutorul şuruburilor | cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37 |
| 61 | 169 | 131 | I7/2002 | Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu: | 16 mmp | 10 mmp art 5.1.38 |
6 mmp |
| 62 | 170 | 132 | I7/2002 | Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate: | numai prin sudare | numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică | prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40 |
| 63 | 171 | 133 | I7/2002 | Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de: | 3 m | 4 m axa5 |
5 m |
| 64 | 172 | 134 | I7/2002 | Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută: | oriunde pe traseul conductelor | nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport | numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60 |
| 65 | 173 | 135 | I7/2002 | Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ: | este interzisă 5.1.64 | este admisă | este admisă numai pentru conductoare de cupru |
| 66 | 174 | 136 | I7/2002 | Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează: | numai în încăperi în care mediul nu este coroziv | în orice categorie de încăperi sau mediu 5.1.79 | numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu |
| 67 | 175 | 137 | I7/2002 | Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează: | numai aparent | numai îngropat | aparent sau îngropat, în anumite condiţii Ani Dobos:art 5.1.84 |
| 68 | 176 | 138 | I7/2002 | Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie: | perfect orizontală | aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89 | cu pante de (1 …2 ) % între doua doze |
| 69 | 177 | 139 | I7/2002 | În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la: | 1 m | 0,5 m | circa 0,3 m art 5.1.92 |
| 70 | 178 | 140 | I7/2002 | Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor: | este strict interzisă | este admisă fără restricţii | trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice 5.1.92 |
| 71 | 179 | 141 | I7/2002 | Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este: | admisă | interzisă 5.1.103 | admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm |
| 72 | 180 | 142 | I7/2002 | Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim: | 3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129 | 1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală | 15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală |
| 73 | 181 | 143 | I7/2002 | Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate: | aparent, indiferent de traseu | în ţevi de protecţie; | înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton. 5.1. 132 |
| 74 | 182 | 144 | I7/2002 | Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu: | cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor; | cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139 | cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor. |
| 75 | 183 | 145 | I7/2002 | În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de: | 1 cm | 5 cm | minimum 7 cm art 5.1.141 |
| 76 | 184 | 146 | I7/2002 | Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu: | 50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune; | (5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156 | 20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune. |
| 77 | 185 | 147 | I7/2002 | Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice: | se admite | se admite condiţionat !!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta |
este interzisă art 5.2.7 |
| 78 | 186 | 148 | I7/2002 | Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate: | numai pe conductoarele de fază; 5.2.15 | numai pe conductorul de nul; | pe fază sau pe nul, nu are importanţă. |
| 79 | 187 | 149 | I7/2002 | Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de: | 1m de la axul aparatului; | (0,6-1,5) m de la axul aparatului; | 1,5 m de la axul aparatului. |
| 80 | 188 | 150 | I7/2002 | Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de: | 6 A | minim 10 A 5.2.16 |
minim 16 A |
| 81 | 189 | 151 | I7/2002 | În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit: | cel puţin o priză; | cel puţin două prize; 5.2.18 | cel puţin trei prize. |
| 82 | 190 | 152 | I7/2002 | În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite: | peste 1m | peste 1,5 m 5.2.19 | peste 2m |
| 83 | 191 | 153 | I7/2002 | Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de: | cel puţin 1 m | cel puţin 1,25 m 5.2.19 | cel puţin 1,5 m |
| 84 | 192 | 154 | I7/2002 | Siguranţele automate cu filet se pot utiliza: | numai pentru separare | atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină 5.2.26 | numai pentru deconectare sub sarcină |
| 85 | 193 | 155 | I7/2002 | Întrerupătoarele automate se pot utiliza: | numai pentru separare | atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină 5.2.37 | numai pentru deconectare sub sarcină |
| 86 | 194 | 156 | I7/2002 | În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta: | trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune | nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37 | poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului |
| 87 | 195 | 157 | I7/2002 | Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de: | cel puţin 50 mm art 5.2.64 |
75 mm | 100 mm |
| 88 | 196 | 158 | I7/2002 | Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească: | 2 m | 2,3 m art 5.2.67 |
2,5 m Ani Dobos: art5.2.67 |
| 89 | 197 | 159 | I7/2002 | Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu | 0,5 m | 0, 8 m art 5.2.7 |