Va propun o varianta actualizata care poate fi accesata utilizand link-ul: Raspunsuri la subiectele din Norme Tehnice pt toate gradele tematica primavara 2009 In principiu sunt aceleasi intrebari pentru normativele care s-au pastrat din tematica 2007. Sunt rezolvate cu mai multa atentie! Din acest articol se pot utiliza insa link-urile spre normativele din bibliografie. Departajarea pe grade o veti face utilizand tematica!
Succes natural!
Editia 9 Am facut si identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor IIIB_IVB. Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor
Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen ! Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.
Bibliografie:
Statistici |
| II inclus in III_IVB |
| II – III_IVA=38 intrebari |
| II ∩ III_IVA = 117 intrebari |
| III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari |
| III_IVA – III_IVB = III_IVB – III_IVA= 59 intrebari |
| III_IVA U III_IVB= 392 intrebari |
nr II | nr III_IVA | nr III_IV B | Norma | Enunt | Varianta a | Varianta b | Varianta c |
| 1 | 1 | NTE 001/03 | Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ naturale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: | 5 Ω art 12.5.3 | 10 Ω | 15 Ω | |
| 2 | 2 | NTE 001/03 | Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ artificiale pentru o instalaţie de paratrăsnete, în cazul în care priza de pământ se execută separat faţă de prizele de pământ pentru instalaţiile electrice, trebuie să fie cel mult: | 5 Ω | 10 Ω art 12.5.3 | 15 Ω | |
| 3 | 3 | NTE 001/03 | Staţiile de transformare exterioare amplasate în zone poluate (niveluri de poluare III şi IV) se realizează în sistem construcţii de tip: | înalt | semiînalt art 13.6 | jos Ani Dobos:art 13.6 | |
| 4 | 4 | NTE 001/03 | Normativul privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice de c.a. împotriva supratensiunilor se aplică: | instalaţiilor electrice pentru tracţiunea electrică | instalaţiilor electrice din medii explozive | instalaţiilor electrice cu tensiunea nominală mai mare de 1000V art 2.1 | |
| 5 | 5 | NTE 001/03 | Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mică sau egală cu 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: | tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.a | tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială art 3.22 a | tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie | |
| 6 | 6 | NTE 001/03 | Pentru echipamentele cu tensiunea cea mai ridicată mai mare decât 245 kV, nivelul nominal de izolaţie se defineşte prin: | tensiunea nominală de ţinere la impuls de trăsnet art 3.22.b | tensiunea nominală de ţinere de scurtă durată la frecvenţă industrială | tensiunea nominală de ţinere la impuls de comutaţie art 3.22. b | |
| 7 | 7 | NTE 001/03 | În zonele cu circulaţie redusă, valoarea intensităţii câmpului electric la 1,8m de suprafaţa solului nu trebuie să depăşească: | 12,5 kV/m art 5.1.3.5 b | 30 kV/m | 20 kV/m | |
| 8 | 8 | NTE 001/03 | Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată 1 kV ≤ Us ≤ 245 kV se face utilizând: | metoda convenţională art 5.2.1.a | metoda statistică | oricare dintre cele două metode prezentate la variantele a) şi b) | |
| 9 | 9 | NTE 001/03 | Coordonarea izolaţiei echipamentelor din reţelele electrice având tensiunea cea mai ridicată Us > 245 kV se face utilizând: | doar metoda convenţională | doar metoda statistică | oricare dintre metoda convenţională sau metoda statică art 5.2.1.b | |
| 10 | 10 | NTE 001/03 | La LEA 110 kV cu stâlpi sub 40 m unghiul de protecţie va fi, pe toată lungimea liniei, de maxim: | 30° art 6.1.3 | 45° | 60° | |
| 11 | 11 | NTE 001/03 | În cazul stâlpilor speciali de 110 kV mai înalţi de 40 m, rezistenţa prizei de pământ măsurată la 50 Hz, nu trebuie să depăşească valoarea de: | 10 Ω | 5 Ω art 6.2.6 b | 4 Ω | |
| 12 | 12 | NTE 001/03 | Protecţia posturilor de transformare de 3-35 kV cu intrare aeriană, împotriva loviturilor directe de trăsnet şi împotriva undelor de supratensiune de trăsnet care se propagă pe LEA se realizează cu: | descărcătoare cu rezistenţă variabilă pe bază de oxizi metalici art 7.2.7 | descărcătoare cu coarne | paratrăsnete | |
| 13 | NTE 002/03/00 | Normativul de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se aplică instalaţiilor aferente staţiilor electrice: | cu tensiune până la 400 kV art 1 | cu tensiune până la 220 kV | cu tensiune până la 750 kV | ||
| 14 | NTE 002/03/00 | Verificările asupra sistemelor de protecţii, comandă-control şi automatizări aferente părţii electrice a centralelor şi staţiilor, trebuie efectuat: | numai în caz de avarie | la punerea în funcţiune (PIF) art 6 a | în timpul exploatării art 6b | ||
| 15 | NTE 002/03/00 | Rezistenţa de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor trebuie să fie: | egală sau mai mare decât 2 MΩ | mai mare decât 2 MΩ tab V | egală cu 2 MΩ | ||
| 16 | NTE 002/03/00 | Măsurarea rezistenţei de izolaţie pentru circuitele de curent, de măsură şi de protecţie ale instalaţiilor de automatizare din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la măsurarea rezistenţei de izolaţie | a circuitelor primare ale transformatoarelor de curent | a circuitelor independente (nelegate galvanic) între ele cap V pct 3 | între circuitele independente şi pământ cap V pct 3 | ||
| 17 | NTE 002/03/00 | Verificările preliminare comune ale instalaţiilor de automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor se referă la: | verificarea corespondenţei între datele din proiect şi cele ale instalaţiei cap V pct 1 | verificări funcţionale | verificarea corectitudinii marcajelor pentru panouri, dulapuri, echipamente, şiruri de cleme ale instalaţiei verificate cap V pct 1 | ||
| 18 | NTE 002/03/00 | În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele / funcţiile minimale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire: | nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare | nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe | trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare | ||
| 19 | NTE 002/03/00 | În cazul protecţiei/ funcţiei diferenţiale a barelor colectoare din centrale şi staţii, la verificarea în regim de sarcină, valoarea curenţilor pe fiecare fază trebuie: | să fie mai mare decât curentul de sarcină | să corespundă curentului de sarcină art 1.16 probe | să fie mai mică decât curentul de sarcină | ||
| 20 | NTE 002/03/00 | În cazul protecţiilor prin relee în centrale şi staţii, pentru releele/ funcţiile maximale, valoarea coeficientului (raportului) de revenire: | nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de fabrica constructoare art 1.1.2 probe | trebuie să fie egală obligatoriu cu valoarea indicată de fabrica constructoare | nu trebuie să fie mai mare decât valoarea indicată de fabrica constructoare | ||
| 1 | 24 | 21 | NTE 006 | Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este. | neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6 | neglijabilă axa 10 | se calculează pe bază de formulă |
| 2 | 25 | 22 | NTE 006 | Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor: | 10% | 5% art 14 | 15% |
| 3 | 26 | 23 | NTE 006 | Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului: | scade art 15 b | creşte | rămâne constant |
| 4 | 27 | 24 | NTE 006 | Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu: | curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3 | curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3 | curentul de scurtcircuit de şoc |
| 5 | 28 | 25 | NTE 006 | Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este: | mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin Pandele, Alin Voicu art 16a pg 19 randurile 11 si 12 | mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib | egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3 |
| 6 | 29 | 26 | NTE 006 | În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare: | aproape de generator Ani Dobos:art 16b | departe de generator Ani Dobos:atr 16b | indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b |
| 7 | 30 | 27 | NTE 006 | În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat: | se neglijează | nu există art 16c | se calculează pe bază de formulă |
| 8 | 31 | 28 | NTE 006 | În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare: | rezistenţele de contact art 9d | impedanţele de defect art 9d | impedanţele de scurtcircuit |
| 9 | 32 | 29 | NTE 006 | În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate: | capacităţile liniilor art 13 Liliana art 9h | impedanţele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h | admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h |
| 10 | 33 | 30 | NTE 006 | Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii: | scurtcircuitul este departe de generator art 9a | scurtcircuitul este aproape de generator | scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a |
| 11 | 34 | 31 | NTE 006 | Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante: | valorile tensiunii de alimentare art 9c | impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c | impedanţele de scurtcircuit |
| 12 | 35 | 32 | NTE 006 | Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând: | impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e | impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă | impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă |
| 13 | 36 | 33 | PE 102/86 | Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate: | în aceeaşi încăpere; | în încăperi separate Ani Dobos:art 2.6, | nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare |
| 14 | 37 | 34 | PE 102/86 | Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri: | este interzisă, cu unele excepţii; Ani Dobos:art 2.7 | este permisă întotdeauna; | nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare |
| 15 | 38 | 35 | PE 102/86 | În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face: | se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1 | nu se admite | se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1 |
| 16 | 39 | 36 | I7/2002 | Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor: | este interzisă; art 5.2.27 | este permisă în anumite condiţii; | este permisă, dar nu se recomandă. |
| 17 | 40 | 37 | PE 102/86 | În cazul în care funcţionarea în paralel a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă: | se prevăd blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel; Ani Dobos:art 3.2 | se montează indicatoare de securitate; | în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2 |
| 18 | 41 | 38 | PE 102/86 | Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc: | siguranţe fuzibile; Ani Dobos:art 3.7 | orice tip de întreruptor; | aparate debroşabile. Ani Dobos:art 3.7 |
| 19 | 42 | 39 | I7/2002 | La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin: | 10 mm | 15 mm art 5.2.62 | 20 mm |
| 20 | 43 | 40 | I7/2002 | Tabloul de distribuţie trebuie montat: | în plan orizontal | perfect vertical şi bine fixat art 5.2.79 | nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare |
| 21 | 44 | 41 | I7/2002 | Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de: | 50 A | 100 A art 5.2.28 | 150 A |
| 22 | 45 | 42 | PE 102/86 | Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite | pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat | se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap) Ani Dobos:art 4.4.7 | este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii |
| 23 | 46 | 43 | PE 102/86 | Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare: | este permisă | nu este permisă Ani Dobos:art 4.5.3 | de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri art 5.2.30 |
| 24 | 47 | 44 | I7/2002 | Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât: | conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28 | conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact | conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate |
| 25 | 48 | 45 | I7/2002 | Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie: | este interzisă; art 4.2.23 | este permisă; | este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul. |
| 26 | 49 | 46 | I7/2002 | Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin : | întreruptoare manuale; | siguranţe fuzibile; art 7.1.12 | întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12 |
| 27 | 50 | 47 | I7/2002 | Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi: | în încăperi separate art 7.1.16 | în dulapuri speciale Ani Dobos:art 7.1.16 | nu este necesar un spaţiu special |
| 28 | 51 | 48 | PE 102/86 | Carcasele bateriilor de condensatoare: | trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ Ani Dobos:art 4.7.6 | nu trebuie să fie legate la pământ; | trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii |
| 29 | 52 | 49 | I7/2002 | Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din: | Cu art 5.1.3 b | Al | otel |
| 30 | 53 | 50 | PE 102/86 | Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă: | în plan vertical | în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal | în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical Ani Dobos:art 4.8.10 |
| 31 | 54 | 51 | I7/2002 | Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel: | faza L1 – roşu închis, faza L2 – galben, faza L3 – albastru închis; art 5.1.42b | faza L1 – negru, faza L2 – verde galben, faza L3 – roşu închis; | faza L1 – roşu închis, faza L2 – negru, faza L3 – galben. |
| 32 | 55 | 52 | PE 102/86 | Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie: | verde pentru poziţia deschis; Ani Dobos:art 4.9.11 | alb pentru poziţia deschis | alb pentru poziţia închis Ani Dobos:art 4.9.11 |
| 56 | 53 | PE 103/92 | Dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV: | nu este obligatorie; art 1.4 | este obligatorie, indiferent de tensiunea nominală a liniei; | este obligatorie numai pentru liniile cu tensiune nominală mai mare de 20 kV. | |
| 57 | 54 | PE 103/92 | Nu este obligatorie dimensionarea sau verificarea în condiţiile curenţilor de scurtcircuit a circuitelor electrice cu tensiune nominală până la 1 kV inclusiv: | dacă sunt prevăzute cu întreruptoare automate; | dacă sunt prevăzute cu întreruptoare manuale; | dacă sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile art 1.4 | |
| 58 | 55 | PE 103/92 | Verificarea liniilor electrice aeriene cu tensiunea nominală de 110 kV sau mai mare se verifică, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit: | de regulă, numai la efectele dinamice; | de regulă, numai la efectele termice; Stoian C art 1.5 | întotdeauna la efectele termice şi dinamice. | |
| 59 | 56 | PE 103/92 | Curentul de scurtcircuit reprezintă: | curentul nominal admisibil | supracurentul rezultat în urma unei conectări incorecte într-un circuit electric art 3.4 | supracurentul rezultat dintr-un scurtcircuit datorat unui defect Liliana art 3.4 | |
| 60 | 57 | PE 103/92 | La calculul curenţilor de scurtcircuit, impedanţa consumatorilor racordaţi în paralel cu calea de scurtcircuit: | de regulă, se neglijează; | se recomandă să se ţină seama de ea; art 4.2 | se are în vedere numai pentru consumatori cu puteri peste 10 MW. | |
| 61 | 58 | PE 103/92 | Pentru un element de instalaţie care se dimensionează sau se verifică în condiţii de scurtcircuit se ia în considerare: | scurtcircuitul trifazat fără punere la pământ; | scurtcircuitul trifazat cu punere la pământ; | natura defectului practic posibil care conduce la solicitarea cea mai mare a elementului art 4.3 | |
| 62 | 59 | PE 103/92 | La dimensionarea sau verificarea liniilor electrice aeriene pentru defecte cu punere la pământ, se recomandă luarea în considerare a: | rezistenţei echivalente a instalaţiei de legare la pământ | rezistenţei arcului electric | rezistenţei echivalente la locul de defect art 4.8 (precizare) | |
| 63 | 60 | PE 103/92 | Pentru dimensionarea sau verificarea diferitelor elemente la efectele mecanice ale curentului de scurtcircuit, se ia în considerare: | curentul dinamic nominal | curentul de scurtcircuit termic echivalent | valoarea la vârf a curentului de scurtcircuit art 5.1 | |
| 64 | 61 | PE 103/92 | La determinarea valorii de vârf a curentului de scurtcircuit şi a curentului de scurtcircuit termic echivalent de 1 s, se recomandă să se ţină seama: | de prezenţa aparatelor limitatoare de curent art 5.4 | de temperatura conductorului la începutul scurtcircuitului | de factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit | |
| 65 | 62 | PE 103/92 | Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face luându-se în considerare, de regula: | scurtcircuitul monofazat | scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ | scurtcircuitul trifazat art 5.1 | |
| 66 | 63 | PE 103/92 | Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice în cazul curenţilor de scurtcircuit se face verificând ……….….în raport cu curentul dinamic nominal al aparatului: | valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit (kAmax) art 5.1 | curentul de scurtcircuit permanent (kA) | curentul de scurtcircuit simetric iniţial (kA) | |
| 67 | 64 | PE 103/92 | Factorul pentru calculul valorii de vârf a curentului de scurtcircuit este: | direct proporţional cu partea reală a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect Liliana art 5.2 si fig 2 | direct proporţional cu partea imaginară a impedanţei căii de scurtcircuit între sursã şi defect | direct proporţional cu durata defectului | |
| 68 | 65 | PE 103/92 | Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, conductoarele rigide (bare, profile) se verifică la: | solicitări mecanice art 5.6 | efecte termice | solicitări electromagnetice | |
| 69 | 66 | PE 103/92 | Din punct de vedere al solicitărilor la scurtcircuit, cablurile electrice se verifică la: | la solicitări electromagnetice | la solicitări mecanice Liliana art 5.8 | la efectele termice | |
| 70 | 67 | PE 103/92 | Izolatoarele din centralele şi staţiile electrice se verifică la: | la solicitări electromagnetice | la solicitări mecanice în condiţiile de scurtcircuit Liliana art 5.9 | arcul electric | |
| 71 | 68 | PE 103/92 | Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi staţiile electrice în condiţii de scurtcircuit: | se verifică la solicitări mecanice art 5.10 | se verifică la solicitări termice art 5.10 | nu trebuie verificate la solicitări în condiţii de scurtcircuit | |
| 72 | 69 | PE 103/92 | La verificarea stabilităţii termice a conductorului de oţel-aluminiu se ia în considerare secţiunea: | totală (echivalentă); | părţii de aluminiu; art 6.6 | părţii de oţel | |
| 73 | 70 | PE 103/92 | Armăturile, clemele, piesele de fixare ale conductoarelor din centralele şi instalaţii electrice se verifică la: | arc electric | solicitări electromagnetice | solicitări mecanice şi termice art 5.10 | |
| 74 | 71 | PE 103/92 | Temperaturile maxime de scurtă durată ale componentelor cablurilor nu trebuie să depăşească: | 375°C – 400°C, în funcţie de materialul de izolare, respectiv materialul mantalei exterioare şi de umplutură | valorile limită admise de normele producătorului art 6.14 | 375°C – 400°C, în funcţie de durata | |
| 72 | PE 116/94 | Buletinele de fabrică şi de la punerea în funcţiune pentru echipamente şi instalaţii electrice de MT sunt valabile: | 1 an art 1.2.9 | 6 luni | 2 ani | ||
| 73 | PE 116/94 | Măsurătorile privind starea izolaţiei la transformatoare se execută la o temperatură a izolaţiei care să nu fie mai mică de: | 10º C art 1.3.12 | 5º C | 15º C | ||
| 74 | PE 116/94 | Valoarea minimă de control a rezistenţei de izolaţie pentru barele colectoare de medie tensiune este de: {!!!! 1000 MΩ art 13.1} | 100 MΩ | 500 MΩ | 1 MΩ | ||
| 75 | PE 116/94 | În cazul bateriilor de acumulatoare, la măsurarea tensiunii la bornele elementelor, tensiunea nominală de control pe element se consideră: | 1,5 V | 1 V | 2 V art 19.5 | ||
| 76 | PE 116/94 | În staţiile cu personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează: | o dată în 24 de ore art 19.6 | o dată pe lună | o dată pe săptămână | ||
| 77 | PE 116/94 | În staţiile fără personal permanent, controlul nivelului electrolitului la bateriile de acumulatoare se efectuează: | o dată pe săptămână | de două ori pe lună | o dată pe lună art 19.6 | ||
| 78 | PE 116/94 | Rezistenţa de izolaţie la maşini (generatoare şi compensatoare sincrone) cu Un≤1000 V trebuie să fie: | mai mică decât 1 MΩ | mai mare decât 1 MΩ art 2.2 | egală cu 1 MΩ | ||
| 79 | PE 116/94 | În cazul instalaţiilor de înaltă tensiune (centrale, staţii, stâlpi LEA, PT), măsurarea rezistenţei de dispersie se face periodic, o dată la: | 1 an | 5 ani art 20.1 | 2 ani | ||
| 80 | PE 116/94 | La măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas se va simula omul cu o rezistenţă de: | 3000 Ω art 20.5 | 2500 Ω | 2000 Ω | ||
| 81 | PE 116/94 | Rezistenţa de izolaţie a lagărului (în cazul lagărelor izolate), la motoarele de curent alternativ, nu trebuie să fie mai mică decât: | valoarea măsurată la ultima PIF | 50% din valoarea măsurată la ultima PIF art 3.2 | 30% din valoarea măsurată la ultima PIF | ||
| 82 | PE 116/94 | Valoarea minimă a rezistenţei de izolaţie a transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere la 20º C este de: | 1 MΩ | 1,5 MΩ | 2 MΩ Liliana art 5.2(5) pg 45 | ||
| 83 | PE 116/94 | În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de înaltă tensiune trebuie să fie mai mare decât: | 2000 MΩ Liliana art 7.2 pg 83 | 1000 MΩ | 1500 MΩ | ||
| 84 | PE 116/94 | În cazul încercărilor şi măsurătorilor efectuate la transformatoarele de tensiune din exploatare, în lipsa unor valori de referinţă iniţiale, rezistenţa de izolaţie a înfăşurării de joasă tensiune trebuie să fie mai mare decât: | 150 MΩ | 100 MΩ | 50 MΩ Liliana art7.2 pg 83 | ||
| 75 | 85 | PE 134/95 | Timpul minim de deconectare reprezintă: | cel mai scurt timp între începutul unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare art 2.29 | suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei şi cel mai scurt timp de deschidere al întreruptorului art 2.29 | timpul cel mai scurt de acţionare al protecţiei | |
| 76 | 86 | PE 134/95 | Scurtcircuitul departe de generator reprezintă un scurtcircuit în timpul căruia valoarea: | componentei simetrice de c.a. rămâne practic constantă art 2.24 | componentei simetrice de c.a. scade | componentei simetrice de c.a. se dublează | |
| 77 | 87 | PE 134/95 | În cazul unui scurtcircuit aproape de generator trebuie determinate: | valorile componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero, în regim permanent, precum şi la timpul de rupere art 3.1 pct II | valoarea componentei simetrice de c.a. | curentul de şoc Liana art 3.1 pct II | |
| 78 | 88 | PE 134/95 | In calculul curenţilor de scurtcircuit, valorile impedanţelor directă şi inversă diferă esenţial numai în cazul: | cuptoarelor electrice cu arc | maşinilor rotative art 3.2 | transformatoarelor | |
| 79 | 89 | PE 134/95 | Toate elementele reţelei care intervin în calculul curenţilor de scurtcircuit se introduc în schema de calcul prin: | impedanţele lor art 3.2 | rezistenţele lor | reactanţele lor | |
| 80 | 90 | PE 134/95 | În cazul exprimării în unităţi relative, toate impedanţele trebuie raportate la: | aceeaşi impedanţă de bază art 3.2 | acelaşi curent | la aceeaşi putere de bază şi tensiune de bază | |
| 81 | 91 | PE 134/95 | În reţelele electrice aeriene de înaltă tensiune, pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, în toate schemele se neglijează: | rezistenţele reţelelor Liana art 1.5 | reactanţele reţelelor | reactanţele capacitive ale reţelelor | |
| 82 | 92 | PE 134/95 | Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, susceptanţa capacitivă a liniilor se neglijează: | în schemele de secvenţă homopolară; | în schemele de secvenţă directă; | în schemele de secvenţă inversă; | |
| 83 | 93 | PE 134/95 | Curentul permanent de scurtcircuit reprezintă: | valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit care rămâne după trecerea fenomenelor tranzitorii; art 2.14 | curentul de scurtcircuit în momentul funcţionării protecţiei | valoarea medie a curentului de scurtcircuit dintre momentul producerii scurtcircuitului şi momentul funcţionării protecţiei | |
| 84 | 94 | PE 134/95 | Reactanţa supratranzitorie longitudinală a maşinii sincrone este reactanţa calculată: | cu 5s înaintea scurtcircuitului | în momentul scurtcircuitului Pandele Catalin art 2.28 | cu 10 s după producerea scurtcircuitului | |
| 85 | 95 | PE 134/95 | În cazul producerii unui scurtcircuit departe de generator componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit: | are o valoare practic constantă pe toată durata scurtcircuitului art 3.1 pct I | are o valoare ce variază în timp | are o amplitudine variabilă numai în prima parte a scurtcircuitului | |
| 86 | 96 | PE 134/95 | În cazul unui scurtcircuit aproape de generator: | componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului; | componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variază în timp; art 3.1 pct II | componenta periodică alternativă a curentului de scurtcircuit are o valoare practic constantă pe durata scurtcircuitului numai dacă generatorul nu are reglaj automat de tensiune. | |
| 87 | 97 | PE 134/95 | În cazul unui scurtcircuit departe de generator, de regulă prezintă interes: | valoarea componentei simetrice de c.a. a curentului de scurtcircuit art 3.1 | valoarea componentei alternative a curentului de scurtcircuit la timpul zero art 3.1 | valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit art 3.1 | |
| 88 | 98 | PE 134/95 | Cu ajutorul metodei componentelor simetrice se face: | calculul curenţilor de scurtcircuit simetrici art 3.2 | calculul curenţilor de scurtcircuit nesimetrici art 3.2 | calculul tensiunii reţelei | |
| 89 | 99 | PE 134/95 | Schema pentru calculul curenţilor de scurtcircuit, dacă se aplică teoria componentelor simetrice în cazul scurtcircuitelor simetrice şi nesimetrice, se întocmeşte: | pentru toate cele trei faze, în ambele cazuri | numai pentru o fază, în ambele cazuri art 3.2 | doar în cazul scurtcircuitelor simetrice, numai pentru o fază | |
| 90 | 100 | PE 134/95 | Dacă se calculează curenţii de scurtcircuit în puncte cu tensiuni diferite: | impedanţele în ohmi şi în unităţi relative se modifică | impedanţele în ohmi şi în unităţi relative nu se modifică | impedanţele în ohmi se modifică dar impedanţele în unităţi relative nu se modifică art 3.2 | |
| 91 | 101 | PE 134/95 | În calculul curenţilor de scurtcircuit, pentru valorile impedanţelor directă şi inversă: | se admite întotdeauna egalitatea lor | se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit aproape de generator; | se admite egalitatea lor în cazul unui scurtcircuit departe de generator; art 3.2 | |
| 92 | 102 | PE 134/95 | În calculul curenţilor de scurtcircuit, în cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, impedanţele pot fi raportate: | fiecare impedanţă la treapta de tensiune corespunzătoare; | toate impedanţele la aceeaşi treaptă de tensiune | toate impedanţele la tensiunea la care are loc defectul art 3.2 | |
| 33 | 93 | 103 | PE 155/92 | Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza: | puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4 | puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate; Ani Dobos:art2.1.1 | criteriilor constructive; |
| 34 | 94 | 104 | PE 155/92 | Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească: | 0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1 | 10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale | 5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale |
| 35 | 95 | 105 | PE 155/92 | Conductoarele coloanelor electrice: | trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor; Ani Dobos:art 3.2.1 | pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m; | pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m. |
| 36 | 96 | 106 | PE 155/92 | Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de: | 50 mmp | 150 mmp | 100 mmp art 3.2.2 |
| 37 | 97 | 107 | PE 155/92 | Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ: | în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3 | în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3 | doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea |
| 38 | 98 | 108 | PE 155/92 | Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi: | firida de branşament | coloana electrică art 1.2.1 | punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului art 1.2.1 |
| 39 | 99 | 109 | PE 155/92 | Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între: | linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2 | firida de branşament şi coloană sau colonele electrice | coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator |
| 40 | 100 | 110 | PE 155/92 | Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la: | 20 A | 30 A art 2.1.5 | 40 A |
| 41 | 101 | 111 | PE 155/92 | Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult: | 10 apartamente | 20 de apartamente art 2.1.7 | 30 de apartamente |
| 42 | 102 | 112 | PE 155/92 | Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului: | 3 x 50 + 25 mmp | 3 x 70 + 35 mmp art 3.2.10 | 3 x 95 +50 mmp |
| 43 | 103 | 113 | PE 155/92 | Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte: | 10 m | 15 m art 3.2.10 | 20 m |
| 44 | 104 | 114 | PE 155/92 | Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de: | 0,3 m | 0,4 – 0,5 m art 3.1.1 | 1m |
| 45 | 153 | 115 | I7/2002 | Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente: | clădirilor agricole şi horticole art 1.1e | protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor | la depozite de materiale pirotehnice şi explozive |
| 46 | 154 | 116 | I7/2002 | Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens: | se admite | nu se admite art 3.3.6 | se admite condiţionat |
| 47 | 155 | 117 | I7/2002 | Măsurile pentru evitarea contactului deţinut cu materialul combustibil a elementelor de instalaţii electrice se aplică: | numai la montarea aparentă a elementelor de instalaţii electrice | numai la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice | atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată Ani Dobos:art 3.3.9 |
| 48 | 156 | 118 | I7/2002 | Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu izolaţie normală este: | interzisă | admisă | admisă doar cu condiţia interpunerii de materiale incombustibile art3.3.9 |
| 49 | 157 | 119 | I7/2002 | Alimentarea de rezervă a consumatorilor echipaţi cu instalaţii electrice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este: | recomandată | obligatorie Ani Dobos:art 3.4.3 | la latitudinea consumatorului |
| 50 | 158 | 120 | I7/2002 | La consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, instalaţiile electrice se execută cu distribuţie monofazată, pentru valori ale curenţilor: | până la 30 A art 3.4.9 | până la 50 A | până la 20 A |
| 51 | 159 | 121 | I7/2002 | Legarea în serie a maselor materialelor şi echipamentelor legate la conductoare de protecţie este: | ‘interzisăAlin Voicu art 4.1.44 | obligatorie art 4.1.27a | la latitudinea executantului |
| 52 | 160 | 122 | I7/2002 | Folosirea elementelor conductoare ale construcţiei, pentru dubla funcţiune de protecţie şi de neutru este: | permisă | interzisă art 4.1.41 | obligatorie |
| 53 | 161 | 123 | I7/2002 | Este obligatorie protecţia la suprasarcini pentru: | instalaţii din încăperi din categoriile celor cu risc de incendiu sau de explozie art 4.2.9 | instalaţii de comandă, semnalizare | instalaţii de comutare şi similare |
| 54 | 162 | 124 | I7/2002 + PE 102/92 | Montarea, pe conductoarele de protecţie, a unor elemente care pot produce întreruperea circuitului este: | interzisă Ani Dobos:art 4.2.33 + 4.5.3 vezi intrebarea 46_43 | permisă în anumite condiţii | la latitudinea consumatorului |
| 55 | 163 | 125 | I7/2002 | La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanţă deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranţă, etc) materialul conductoarelor este: | aluminiu | cupru sau aluminiu | obligatoriu cupru 5.1.3 |
| 56 | 164 | 126 | I7/2002 | Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac: | în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie | în interiorul golurilor din elementele de construcţie | numai în doze sau cutii de legătură 5.1.29 |
| 57 | 165 | 127 | I7/2002 | Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune: | este permisă întotdeauna | este permisă în cazul conductoarelor de cupru | este interzisă 5.1.31 |
| 58 | 166 | 128 | I7/2002 | Legăturile conductoarelor din cupru pentru îmbinări sau derivaţii care se fac prin răsucire şi matisare trebuie să aibă: | minimum 8 spire | o lungime a legăturii de cel puţin 1 cm | minimum 10 spire, o lungime a legăturii de cel puţin 2 cm şi să se cositorească art 5.1.33 |
| 59 | 167 | 129 | I7/2002 | Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivaţii trebuie să se facă: | prin răsucire şi matisare | prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare 5.1.34 | prin lipire cu cositor |
| 60 | 168 | 130 | I7/2002 | Legăturile barelor se execută: | numai prin sudare | numai cu ajutorul şuruburilor | cu ajutorul şuruburilor, clemelor sau prin sudare 5.1.37 |
| 61 | 169 | 131 | I7/2002 | Legarea conductoarelor la aparate, maşini, elemente metalice fixe, se face prin strângere mecanică cu şuruburi în cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu: | 16 mmp | 10 mmp art 5.1.38 | 6 mmp |
| 62 | 170 | 132 | I7/2002 | Legăturile conductoarelor de protecţie trebuie executate: | numai prin sudare | numai prin înşurubări, cu contrapiuliţe şi şaibă elastică | prin sudare sau prin înşurubări cu contrapiuliţe şi inele de siguranţă (şaibă elastică) 5.1.40 |
| 63 | 171 | 133 | I7/2002 | Distanţa maximă admisă între două suporturi consecutive pentru susţinerea izolatoarelor de fixare a conductoarelor electrice de joasã tensiune pe pereţii clădirilor este de: | 3 m | 4 m axa5 | 5 m |
| 64 | 172 | 134 | I7/2002 | Ramificaţiile din distribuţiile cu conductoare electrice libere se execută: | oriunde pe traseul conductelor | nu la mai mult de 1 m faţă de zona de fixare pe suport | numai în zonele de fixare pe suporturi 5.1.60 |
| 65 | 173 | 135 | I7/2002 | Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau ţevi montate în pământ: | este interzisă 5.1.64 | este admisă | este admisă numai pentru conductoare de cupru |
| 66 | 174 | 136 | I7/2002 | Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează: | numai în încăperi în care mediul nu este coroziv | în orice categorie de încăperi sau mediu 5.1.79 | numai în încăperi în care mediul nu prezintă pericol de incendiu |
| 67 | 175 | 137 | I7/2002 | Tuburile şi ţevile metalice sau din material plastic se instalează: | numai aparent | numai îngropat | aparent sau îngropat, în anumite condiţii Ani Dobos:art 5.1.84 |
| 68 | 176 | 138 | I7/2002 | Tuburile şi ţevile montate orizontal în încăperi în care se poate colecta apa de condensaţie trebuie montate între doua doze în poziţie: | perfect orizontală | aproape orizontală, cu pante de (0,5 …1) % între doua doze 5.1.89 | cu pante de (1 …2 ) % între doua doze |
| 69 | 177 | 139 | I7/2002 | În încăperi de locuit şi similare se recomandă ca traseele tuburilor orizontale pe pereţi să fie distanţate faţă de plafon la: | 1 m | 0,5 m | circa 0,3 m art 5.1.92 |
| 70 | 178 | 140 | I7/2002 | Montarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice pe pardoseala combustibilă a podurilor: | este strict interzisă | este admisă fără restricţii | trebuie evitată; se poate face excepţie pentru tuburi metalice 5.1.92 |
| 71 | 179 | 141 | I7/2002 | Îmbinarea tuburilor de protecţie a conductoarelor electrice la trecerile prin elemente de construcţie este: | admisă | interzisă 5.1.103 | admisă doar pentru tuburi cu diametru mai mic de 16 mm |
| 72 | 180 | 142 | I7/2002 | Plintele de distribuţie din PVC trebuie montate la distanţe de minim: | 3 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 10 cm faţă de pardoseală art 5.1.129 | 1 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 5 cm faţă de pardoseală | 15 cm faţă de pervazuri din material combustibil şi 20 cm faţă de pardoseală |
| 73 | 181 | 143 | I7/2002 | Conductele punte cu izolaţie şi manta din PVC trebuie montate: | aparent, indiferent de traseu | în ţevi de protecţie; | înglobat în tencuială sau instalate în golurile canalelor de beton. 5.1. 132 |
| 74 | 182 | 144 | I7/2002 | Curbarea pe lat a conductelor INTENC se face cu o rază de curbură egală cu: | cel puţin de 2 ori diametrul exterior al conductelor; | cel puţin de 4 ori diametrul exterior al conductelor 5.1.139 | cel puţin de 10 ori diametrul exterior al conductelor. |
| 75 | 183 | 145 | I7/2002 | În dozele de aparat şi de derivaţie, la conducta punte se lasă capete de rezervă de: | 1 cm | 5 cm | minimum 7 cm art 5.1.141 |
| 76 | 184 | 146 | I7/2002 | Pentru cordoanele flexibile pentru instalaţiile electrice mobile, se prevăd lungimi suplimentare egale cu: | 50% din lungimea necesara pentru a evita solicitarea la tracţiune; | (5 -10) % din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune; art 5.1.156 | 20% din lungimea necesară pentru a evita solicitarea la tracţiune. |
| 77 | 185 | 147 | I7/2002 | Amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură sau şocuri mecanice: | se admite | se admite condiţionat !!! Muresan Dan recomanda aceasta varianta ca fiind corecta | este interzisă art 5.2.7 |
| 78 | 186 | 148 | I7/2002 | Întrerupătoarele, comutatoarele, şi butoanele de lumină trebuie montate: | numai pe conductoarele de fază; 5.2.15 | numai pe conductorul de nul; | pe fază sau pe nul, nu are importanţă. |
| 79 | 187 | 149 | I7/2002 | Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină se montează, faţă de nivelul pardoselii finite, la înălţimea de: | 1m de la axul aparatului; | (0,6-1,5) m de la axul aparatului; | 1,5 m de la axul aparatului. |
| 80 | 188 | 150 | I7/2002 | Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de: | 6 A | minim 10 A 5.2.16 | minim 16 A |
| 81 | 189 | 151 | I7/2002 | În clădirile de locuit se prevăd în fiecare încăpere de locuit: | cel puţin o priză; | cel puţin două prize; 5.2.18 | cel puţin trei prize. |
| 82 | 190 | 152 | I7/2002 | În camerele de copii din creşe, grădiniţe, spitale de copii, prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul aparatului la nivelul pardoselii finite: | peste 1m | peste 1,5 m 5.2.19 | peste 2m |
| 83 | 191 | 153 | I7/2002 | Întrerupătoarele, comutatoarele cu carcasă metalică nelegată la pământ sau conductor de protecţie şi prizele fără contact de protecţie se instalează în încăperi de producţie, faţă de elemente metalice în legătură cu pământul, la o distanţă de: | cel puţin 1 m | cel puţin 1,25 m 5.2.19 | cel puţin 1,5 m |
| 84 | 192 | 154 | I7/2002 | Siguranţele automate cu filet se pot utiliza: | numai pentru separare | atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină 5.2.26 | numai pentru deconectare sub sarcină |
| 85 | 193 | 155 | I7/2002 | Întrerupătoarele automate se pot utiliza: | numai pentru separare | atât pentru separare cât şi pentru conectare şi deconectare sub sarcină 5.2.37 | numai pentru deconectare sub sarcină |
| 86 | 194 | 156 | I7/2002 | În cazul folosirii unui întrerupător general automat al tabloului general de distribuţie, acesta: | trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune | nu trebuie prevăzut cu protecţie de minimă tensiune 5.2.37 | poate fi prevăzut sau nu cu protecţie de minimă tensiune, în funcţie de opţiunea proiectantului |
| 87 | 195 | 157 | I7/2002 | Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului şi elemente de construcţie (uşi pline, pereţi) trebuie să fie de: | cel puţin 50 mm art 5.2.64 | 75 mm | 100 mm |
| 88 | 196 | 158 | I7/2002 | Tablourile de distribuţie din locuinţe se pot instala astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească: | 2 m | 2,3 m art 5.2.67 | 2,5 m Ani Dobos: art5.2.67 |
| 89 | 197 | 159 | I7/2002 | Coridorul de acces din faţa sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin … măsurată între punctele cele mai proeminente ale tabloului şi elementele neelectrice de pe traseu | 0,5 m | 0, 8 m art 5.2.70 | 1 m |
| 90 | 198 | 160 | I7/2002 | Se prevede accesul pe la ambele capete pe coridoarele din dreptul tablourilor de distribuţie formate din mai multe panouri având o lungime mai mare de: | 10 m art 5.2.75 | 3 m | 5 m |
| 91 | 199 | 161 | I7/2002 | Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominală până la: | 0,5 kW | 1 kW | 2 kW art 5.2.86 |
| 92 | 200 | 162 | I7/2002 | Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comandă şi de semnalizare: | dacă acestea funcţionează la aceeaşi tensiune art 5.3.2 | întotdeauna | dacă puterea instalată pe fiecare circuit nu depăşeşte 2 kW |
| 93 | 201 | 163 | I7/2002 | La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se va respecta condiţia de a nu se depăşi o putere totală instalată de: | 3 kW pe un circuit monofazat şi 8 kW pe un circuit trifazat art 5.3.5 | 1 kW pe un circuit monofazat şi 5 kW pe un circuit trifazat | 5 kW pe un circuit monofazat şi 10 kW pe un circuit trifazat |
| 94 | 202 | 164 | I7/2002 | În încăperi cu praf, scame sau fibre combusibile, se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura este de cel mult: | 100 grade C | 150 grade C | 200 grade C art 5.3.8 |
| 95 | 203 | 165 | I7/2002 | Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări în vapori metalici se prevăd în orice tip de încăpere cu: | grătar protector | dispozitiv pentru îmbunătăţirea factorului de putere 5.3.25 | legătura la un conductor de protecţie |
| 96 | 204 | 166 | I7/2002 | În locuinţe se prevede câte un circuit de priză separat pentru receptoare cu puteri de: | minimum 2 kW | minimum 2,5 kW (5.3.8) | minimum 3 kW |
| 97 | 205 | 167 | I7/2002 | Prizele cu tensiunea de 230 V sunt întotdeauna: | în construcţie capsulată | cu contact de protecţie art 5.3.9 | în execuţie sub tencuială |
| 98 | 206 | 168 | I7/2002 | Stabilirea numărului de prize monofazate în clădirile de locuit şi social-culturale se face considerând o putere instalată pe circuit de: | 1 kW | 1,5 kW | 2 kW art 5.3.8 |
| 99 | 207 | 169 | I7/2002 | Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii: | la borna din interior | la oricare dintre borne | la borna conectata la partea filetata a duliei art 5.3.23 |
| 100 | 208 | 170 | I7/2002 | Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolţuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări: | peste 5 kg | de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg art 5.3.27 | de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat |
| 101 | 209 | 171 | I7/2002 | Se admite alimentarea a mai multe receptoare electrice de forţă de aceeaşi natură (de ex. motoare) prin acelaşi circuit prevăzut cu protecţie comună la scurtcircuit, dacă puterea totală instalată nu depăşeşte: | 8 kW | 10 kW | 15 kW art 5.4.1 |
| 102 | 210 | 172 | I7/2002 | Alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecţie în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: | numai de sarcinile în regim normal de funcţionare | numai de sarcinile de pornire | de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2 |
| 103 | 211 | 173 | I7/2002 | Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ţinându-se seama: | numai de sarcinile în regim normal de funcţionare | numai de sarcinile de pornire | de simultaneitatea sarcinilor în regim normal şi de pornire art 5.4.2 |
| 104 | 212 | 174 | I7/2002 | În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la: | 4 kW | 5,5 kW art 5.4.5a | 7,5 kW |
| 105 | 213 | 175 | I7/2002 | În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la: | 3 kW | 4 kW art 5.4.5a | 5,5 kW |
| 106 | 214 | 176 | I7/2002 | La consumatori alimentaţi din posturi de transformare proprii , puterea celui mai mare motor care porneşte direct, determinată prin calcul, nu va depăşi: | 10 % din putere transformatoarelor din post | 20 % din puterea transformatoarelor din post art 5.4.6 | 30 % din puterea transformatoarelor din post |
| 107 | 215 | 177 | I7/2002 | Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevăzute pe toate fazele: | numai cu dispozitiv de protecţie la scurtcircuit, pentru puteri mai mici de 5 kW | numai cu protecţie la suprasarcini, pentru puteri mai mici de 5 kW | de regulă, cu dispozitive de protecţie la scurtcircuit şi dispozitive de protecţie la suprasarcină art 5.4.8 |
| 108 | 216 | 178 | I7/2002 | Protecţia motoarelor la suprasarcină nu este obligatorie condiţionat pentru puteri ale acestora de până la: | 0,6 kW | 1,1 kW art 5.4.8 | 2,5 kW |
| 109 | 217 | 179 | I7/2002 | Protecţia la tensiune nulă sau la tensiune minimă, atunci când este necesară: | se prevede la fiecare motor art 5.4.11 | se admite utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie, pentru mai multe motoare, în anumite condiţii 5.4.11 | este interzisă utilizarea în comun a unui dispozitiv de protecţie |
| 110 | 218 | 180 | I7/2002 | Rezistenţa de izolaţie a unui circuit cu tensiune nominală > 500 V se măsoară în c.c. şi trebuie să aibă o valoare: | mai mică de 0,5 MΩ | mai mare sau egala cu 1 MΩ art 6.9 | mai mare sau egala cu 2 MΩ |
| 111 | 219 | 181 | I7/2002 | Rezistenţa de izolaţie a instalaţiei electrice se măsoară întotdeauna: | numai între conductoarele active luate 2 câte 2 | numai între fiecare conductor activ şi pământ | atât între conductoarele active luate 2 câte 2, cât şi între fiecare conductor activ şi pământ art 6.9 |
| 112 | 220 | 182 | I7/2002 | Rezistenţa de izolaţie a pardoselii se măsoară în cel puţin trei locuri, dintre care unul aflat la: | cca. 0,5 m de elementul conductor accesibil în încăpere | cca. 1 m de elementul conductor accesibil în încăpere art 6.11 | cca. 2 m de elementul conductor accesibil în încăpere |
| 113 | 221 | 183 | I7/2002 | Puterea reactivă a bateriei de condensatoare în cazul compensării locale (individuale) la receptoare de putere mare (motor asincron, transformator) trebuie să compenseze: | cel mult 70% din puterea de mers în gol a receptorului | cel mult 80% din puterea de mers în gol a receptorului | cel mult 90% din puterea de mers în gol a receptorului art 7.1.9 |
| 114 | 222 | 184 | I7/2002 | În încăperile cu băi sau cu duşuri este permisă amplasarea dozelor de legături numai în: | volumul 1de protecţie | volumul 2 de protecţie | volumul 3 de protecţie Ani Dobos art 7.2.7 |
| 115 | 223 | 185 | I7/2002 | În volumul 2, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, se admite montarea receptoarelor numai dacă sunt de clasa de protecţie: | 0 | I | II art 7.2.8 |
| 116 | 224 | 186 | I7/2002 | În volumul 3, în cazul încăperilor cu băi sau duşuri, instalarea prizelor: | este totdeauna admisă | nu este admisă cu nici o condiţie | este admisã condiţionat 7.2.9 |
| 117 | 225 | 187 | I7/2002 | Instalaţiile electrice din clădiri situate în zona litoralului se protejează în tuburi: | din materiale electroizolante 7.3.2 | flexibile | metalice |
| 118 | 188 | PE 106/2003 | Tensiunea maximă de serviciu a liniei electrice de joasă tensiune, Um, este: | valoarea eficace a tensiunii între faze: | valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei, într-un moment oarecare Cap II | valoarea eficace maximă a tensiunii între faze, care poate să apară în condiţii anormale de funcţionare | |
| 119 | 189 | PE 106/2003 | Secţiunea nominală a unui conductor funie alcătuit din două metale se exprimă prin: | valorile rotunjite ale secţiunilor ambele metale Cap II | valoarea secţiunii celei mai mari dintre cele două (aferente celor două metale) | valoarea exactă a secţiunii conductorului, luată cu 2 zecimale | |
| 120 | 190 | PE 106/2003 | Deschiderea nominală între stâlpii LEA j.t. este definită ca fiind: | semisuma deschiderilor reale adiacente unui stâlp | distanţa măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi | deschiderea convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă gabaritul la sol al liniei este cel minim. Cap II | |
| 121 | 191 | PE 106/2003 | La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA de j.t. se ia în considerare: | zona meteorologică şi tipul de amplasament art 9 | presiunea dinamică de bază dată de vânt, valorile temperaturii aerului şi coeficienţii de corecţie a vitezei vântului şi grosimii stratului de chiciură Muresan Dan art 9 | doar greutatea unitară a fasciculului (conductoarelor) | |
| 122 | 192 | PE 106/2003 | Acţiunea vântului şi chiciurei asupra armăturilor, consolelor şi izolatoarelor: | produce eforturi mult mai mari decât cele pe conductoare sau stâlpi art 21 | produce eforturi mult mai mici decât cele pe conductoare sau stâlpi şi aceste eforturi se pot neglija Muresan Dan art 21 | produce eforturi comparabile cu cele pe stâlpi sau conductoare | |
| 123 | 193 | PE 106/2003 | La dimensionarea conductoarelor, prin calculul mecanic al conductoarelor LEA j.t., la diferite ipoteze de funcţionare, se urmăreşte ca rezistenţele de calcul să nu fie depăşite în punctele de prindere ale conductorului în cleme, cu mai mult de: | 10% | 15% | 5% </ |