Raspunsuri (2) la intrebari, din normative tehnice, din tematica sesiunii toamna 2007 de autorizare a electricienilor gradul II

     Succes natual, in pregatirea Dv!

Editia 5

Am facut si  identificarea intrebarilor comune din subiectele gradele II, IIIA_IVA si respectriv IIIB_IVB. Lista este ordonata dupa nr crt al subiectelor pt gradul II.  

            Multumesc doamnelor Anica Dobos si Tudosie Liana si dlor Draghici Costica, Dan Muresan, Catalin Pandele si Alin Voicu  care si-au adus aportul la completarea/corectarea rapunsurilor

  Va doresc succes in pregatirea examenului si evident succes la examen !

Va rog sa-mi comunicati eventualele scapari si completari pentru a le putea corecta in timp util.    Bibliografie: 

1. NTE 006: Ord. 7/2006 - Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV - NTE 006/06/00
2. I7/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V ca si 1500 V cc
3. PE 106/95 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune
4. PE102/86 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice
5. PE155/92 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile

Statistici

II inclus in III_IVB

II - III_IVA=38 intrebari

II ∩ III_IVA = 117 intrebari

III_IVA ∩ III_IVB= 274 intrebari

III_IVA - III_IVB = III_IVB - III_IVA= 59 intrebari

III_IVA U III_IVB= 392 intrebari

  

nr II	nr III_IVA	nr III_IV B	Norma	Enunt	Varianta a	Varianta b	Varianta c
1	24	21	NTE 006	Pentru aparatele de comutaţie şi protecţie din circuitele electrice de joasă tensiune, valoarea reactanţei este.	neglijabilă numai pentru aparate cu izolaţie în SF6	neglijabilă axa 10	se calculează pe bază de formulă
2	25	22	NTE 006	Contribuţia motoarelor asincrone, la curentul iniţial de scurtcircuit I”k în cadrul reţelelor de joasă tensiune, poate fi neglijată dacă nu este mai mare cu ……. faţă de curentul de scurtcircuit iniţial calculat fără influenţa motoarelor:	10%	5% art 14	15%
3	26	23	NTE 006	Raportul de transformare RT/XT în funcţie de mărimea transformatorului:	scade art 15 b	creşte	rămâne constant
4	27	24	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat simetric, în cazul unui scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit iniţial I”k este egal cu:	curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16a3	curentul de scurtcircuit permanent Ik art 16a3	curentul de scurtcircuit de şoc
5	28	25	NTE 006	Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit într-un sistem cu generatoare, posturi de transformare, motoare, etc., curentul de scurtcircuit permanent Ik este:	mai mic decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib Catalin Pandele, Alin Voicu art 16a pg 19 randurile 11 si 12	mai mare decât curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib	egal cu curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ib art 16 a3
6	29	26	NTE 006	În timpul scurtcircuitului bifazat, impedanţa de succesiune negativă este aproximativ egală cu impedanţa de succesiune pozitivă, în cazul în care scurtcircuitul apare:	aproape de generator Ani Dobos:art 16b	departe de generator Ani Dobos:atr 16b	indiferent unde apare, numai dacă este cu punere la pământ art 16b
7	30	27	NTE 006	În reţelele cu neutrul izolat, curentul de scurtcircuit monofazat:	se neglijează	nu există art 16c	se calculează pe bază de formulă
8	31	28	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV nu sunt luate în considerare:	rezistenţele de contact art 9d	impedanţele de defect art 9d	impedanţele de scurtcircuit
9	32	29	NTE 006	În calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV sunt neglijate:	capacităţile liniilor  art 13 Liliana art 9h	impedanţele de scurtcircuit Ani Dobos:art 9h	admitanţele în paralel cu elementele pasive (sarcini) Ani Dobos: art 9h
10	33	30	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face în următoarele condiţii:	scurtcircuitul este departe de generator art 9a	scurtcircuitul este aproape de generator	scurtcircuitul este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică art 9a
11	34	31	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând constante:	valorile tensiunii de alimentare art 9c	impedanţele elementelor componente ale reţelei art 9c	impedanţele de scurtcircuit
12	35	32	NTE 006	Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1kV se face considerând:	impedanţa pozitivă egală cu impedanţa negativă art 9e	impedanţa pozitivă mai mare decât impedanţa negativă	impedanţa pozitivă mai mică decât impedanţa negativă
13	36	33	PE 102/86	Se recomandă ca montarea instalaţiilor electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000V să fie amplasate:	în aceeaşi încăpere;	în încăperi separate Ani Dobos:art 2.6,	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
14	37	34	PE 102/86	Amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul încăperilor de cabluri:	este interzisă, cu unele excepţii; Ani Dobos:art 2.7	este permisă întotdeauna;	nu există în prescripţiile energetice o astfel de recomandare
15	38	35	PE 102/86	În cazul în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, montarea aparatelor în staţiile de joasă tensiune se poate face:	se admite cu condiţia prevederii unei încălziri locale; Ani Dobos:art 2.12 , nota1	nu se admite	se admite în cazul în care fabricatul aparatelor permite acest lucru Liliana, art 2.12 pg 15 aliniat 1
16	39	36	I7/2002	Amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor:	este interzisă;   art 5.2.27	este permisă în anumite condiţii;	este permisă, dar nu se recomandă.
17	40	37	PE 102/86	În cazul în care funcţionarea în paralel  a două sau mai multe surse este interzisă, pentru a se evita această schemă:	se prevăd  blocaje corespunzătoare pentru împiedicarea conectării în paralel; Ani Dobos:art 3.2	se montează indicatoare de securitate;	în cazuri extreme, când nu se pot realiza blocaje, se admite montarea de indicatoare de securitate . Ani Dobos:art 3.2
18	41	38	PE 102/86	Ca elemente de separare în zonele de lucru se folosesc:	siguranţe fuzibile; Ani Dobos:art 3.7	orice tip de întreruptor;	aparate debroşabile. Ani Dobos:art 3.7
19	42	39	I7/2002	La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie, distanţa minimă de izolare în aer între piesele fixe sub tensiune ale diferitelor faze, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin:	10 mm	15 mm art 5.2.62	20 mm
20	43	40	I7/2002	Tabloul de distribuţie trebuie montat:	în plan orizontal	perfect vertical şi bine fixat art 5.2.79	nu există recomandări speciale cu privire la modul de montare
21	44	41	I7/2002	Se recomandă ca legăturile pentru curenţi din interiorul tablourilor de joasă tensiune să fie realizate din bare pentru curenţi mai mari de:	50 A	100 A   art 5.2.28	150 A
22	45	42	PE 102/86	Circuitele de joasă tensiune de curent alternativ, de curent continuu sau de tensiuni diferite	pot fi grupate pe acelaşi panou (dulap), necondiţionat	se recomandă să nu fie grupate pe acelaşi panou (dulap) Ani Dobos:art 4.4.7	este admisă gruparea pe acelaşi panou (dulap), în anumite condiţii
23	46	43	PE 102/86	Întreruperea conductorului de protecţie prin aparate de conectare:	este permisă	nu este permisă Ani Dobos:art 4.5.3	de regula nu este permisă, cu excepţia anumitor cazuri art 5.2.30
24	47	44	I7/2002	Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât:	conductoarele de alimentare să fie legate la şuruburile de contact art 5.2.28	conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la şuruburile de contact	conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
25	48	45	I7/2002	Montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie:	este interzisă; art 4.2.23	este permisă;	este interzisă numai în cazul în care conductorul de protecţie este folosit drept conductor de nul.
26	49	46	I7/2002	Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :	întreruptoare manuale;	siguranţe fuzibile; art 7.1.12	întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi. Art 7.1.12
27	50	47	I7/2002	Instalarea bateriilor de condensatoare poate fi:	în încăperi separate  art 7.1.16	în dulapuri speciale Ani Dobos:art 7.1.16	nu este necesar un spaţiu special
28	51	48	PE 102/86	Carcasele bateriilor de condensatoare:	trebuie legate prin conductoare de protecţie la pământ Ani Dobos:art 4.7.6	nu trebuie să fie legate la pământ;	trebuie legate la pământ numai în anumite situaţii
29	52	49	I7/2002	Căile de curent ce nu se pot realiza în execuţie etanşă, în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, pot fi realizate întotdeauna din:	Cu art 5.1.3 b	Al	otel
30	53	50	PE 102/86	Dispunerea barelor colectoare în tablourile de joasă tensiune se recomandă să se facă:	în plan vertical	în plan vertical, iar în cazuri bine motivate, în plan orizontal	în plan orizontal, iar în cazuri bine motivate în plan vertical Ani Dobos:art 4.8.10
31	54	51	I7/2002	Sistemele de bare colectoare precum şi derivaţiile acestora, din tablourile electrice de joasă tensiune se marchează prin vopsire, astfel:	faza L1 - roşu închis, faza L2 - galben, faza L3 - albastru închis; art 5.1.42b	faza L1 - negru, faza L2 - verde galben, faza L3 - roşu închis;	faza L1 - roşu închis, faza L2 - negru, faza L3 - galben.
32	55	52	PE 102/86	Culorile lămpilor care indică poziţia aparatului de conectare trebuie să fie:	verde pentru poziţia deschis; Ani Dobos:art 4.9.11	alb pentru poziţia deschis	alb pentru poziţia închis Ani Dobos:art 4.9.11
33	93	103	PE 155/92	Dimensionarea branşamentelor se efectuează pe baza:	puterilor instalate ale aparatelor electrocasnice existente la consumator; art 2.1.4	puterii absorbite, care se determină în funcţie de puterea totală instalată şi de un coeficient de simultaneitate; Ani Dobos:art2.1.1	criteriilor constructive;
34	94	104	PE 155/92	Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie îndeplinite condiţiile de cădere de tensiune. Acestea nu trebuie să depăşească:	0,5 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 1% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale art 3.2.1	10 % pentru racordurile electrice subterane, respectiv 5% pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale	5 % pentru racordurile electrice subterane, pentru racordurile electrice aeriene şi pentru coloanele electrice colective sau individuale
35	95	105	PE 155/92	Conductoarele coloanelor electrice:	trebuie să aibă secţiuni constante pe întregul traseu al coloanelor; Ani Dobos:art 3.2.1	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 15m;	pot avea doua secţiuni dacă lungimea coloanelor depăşeşte 10m.
36	96	106	PE 155/92	Pentru conductorul de protecţie al coloanelor electrice colective se foloseşte o platbandă de oţel zincat sau vopsit sau o armătură sudată, având secţiunea de:	50 mmp	150 mmp	100 mmp art 3.2.2
37	97	107	PE 155/92	Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale trebuie să fie legat la pământ:	în cazul firidelor de branşament, la bara de legare la pământ art 3.2.3	în cazul tablourile de distribuţie ale consumatorilor, la borna de legare la pământ de pe rama metalică a tablourilor art 3.2.3	doar dacă secţiunile conductoarelor sunt nu au valoare constantă pe toată lungimea
38	98	108	PE 155/92	Branşamentul electric este partea din instalaţia de distribuţie a energiei electrice cuprinsă între linia electrică şi:	firida de branşament	coloana electrică art 1.2.1	punctul de delimitare între distribuitor şi consumator, reprezentat de bornele contorului  art 1.2.1
39	99	109	PE 155/92	Racordul electric este partea din branşament cuprinsă între:	linia electrică aeriană sau subterană şi firidă de branşament art 1.2.2	firida de branşament şi coloană sau colonele electrice	coloana electrică şi bornele contorului montat la consumator
40	100	110	PE 155/92	Racordurile electrice aeriene şi coloanele electrice individuale se execută monofazat pentru valori ale curenţilor până la:	20 A	30 A art 2.1.5	40 A
41	101	111	PE 155/92	Coloanele electrice colective pot alimenta cel mult:	10 apartamente	20 de apartamente art 2.1.7	30 de apartamente
42	102	112	PE 155/92	Secţiunile transversale ale coloanelor electrice colective din blocurile de locuinţe nu trebuie să depăşească, în cazul utilizării aluminiului:	3 x 50 + 25 mmp	3 x 70 + 35 mmp art 3.2.10	3 x 95 +50 mmp
43	103	113	PE 155/92	Montarea dozelor de trecere este obligatorie în cazul în care lungimea coloanelor în linie dreapta, pe orizontală, depăşeşte:	10 m	15 m art 3.2.10	20 m
44	104	114	PE 155/92	Distanţa între nivelul pardoselii şi partea inferioară a firidelor de branşament trebuie să fie de:	0,3 m	0,4 - 0,5 m art 3.1.1	1m
45	153	115	I7/2002	Prevederile normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi  1500V c.c., indicativ I7-2002, se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:	clădirilor agricole şi horticole  art 1.1e	protecţiei clădirilor împotriva trăsnetelor	la depozite de materiale pirotehnice şi explozive
46	154	116	I7/2002	Amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară condens:	se admite	nu se admite art 3.3.6	se admite condiţionat
47