Sectiunea conductorului de nul in retelele electrice


SGC 2010 Va propun sa vedem cum arata la 18.01.2010 graficul accesarii acestui articol astfel incat sa ne facem o imagine asupra gradului de interes al subiectului pus in discutie (clik pe grafic pentru a fi deschis intr-o pagina noua):

In mediile profesionale s-a constatat generalizarea regimurilor deformante si dezechilibrate la toate nivelurile de tensiune. La nivelul retelelor de joasa tensiune aceste regimuri insumeaza efectele de la nivelele de tensiune superioara si se resimt acut in calitatea energiei electrice si in cresterea semnificativa a CPT si chiar marirea erorilor aparatelor de masura.

In acest moment nu se mai justifica utilizarea in retelele de 0,4 kV a conductoarelor de nul cu sectiune redusa fata de conductoarele de faza .

Avand in vedere dificultatile reale de majorare a sectiunii cablurilor 0,4 kV aflate in exploatare se impune ca noile instalatii sa fie construite utilizand cabluri cu conductoare de faza si nul de sectiune egala.

Este momentul ca operatorii de distributie (OD) sa analizeze oportunitatea trecerii, in cadrul lucrarilor de modernizare, la utilizarea  cablurilor cu sectiuni egale pentru conductoarele de faza si nul si sa notifice proiectantii /producatorii de cablu referitor la aceasta decizie

Este necesar sa tinem cont ca in acest mod pe langa efectele benefice asupra calitatii energiei electrice se vor putea obtine si avantaje privind pretul de achizitie al cablurilor si reduceri ale timpilor de asteptare pana la onorarea comenzilor  deoarece in acest moment aceste tipuri de cabluri se lanseaza in fabricatie numai dupa cumularea unor comenzi care sa depaseasca 1000 m. pentru fiecare tip de cablu.

Un alt aspect care trebuie semnalat producatorilor de cablu il constituie cresterea ponderii bransamentelor amplasate la limita de proprietate si implicit cresterea neesarului de cabluri cu 3 respectiv 5 conductoare.

In privinta LEA 0,4 kV productia de conductoare este mult mai flexibila iar trecerea pe scara larga a utilizarii unei sectiuni marite pentru conductorul de nul sau chiar trecerea la utilizarea fasciculelor torsadate cu conductoare distincte pentru nulul de lucru si nulul de protectie constituie o problema asupra careia inca mai putem sa ne documentam si care are solutii chiar si pentru instalatiile existente. In cazul trecerii la schema TNS apar oportunitati de noi protectii in CD ale PT .

Este necesar sa remarcam ca in prezent sectiunile preponderente ale TYIR utilizate la modernizari sunt de OL 50+ Al 3×70 mmp. cu tendinta de a creste la Ol 50 Al 3×95 mmp.

In practica o forma de manifestare a suprasarcinii conductoarelor de nul o constituie o parte din sectionarile de nul care adesea sunt insotite de deteriorari de receptoare electrocasnice. Este nefiresc sa continuam sa ignoram aceasta realitate si sa punem sectionarile numai in sarcina contactele slabe ca tocmai pe conductorul care teoretic ar trebui sa fie strabatut de curenti foarte mici.

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

152 răspunsuri to “Sectiunea conductorului de nul in retelele electrice”

  1. fabian csilla Says:

    as vrea sa stiu ce fel de cablu folosesc la un motor de 5 kw trifazic?cum se calculeaza?

  2. stoianconstantin Says:

    Salut Fabian,

    De la 10 mmp in sus: 16, 25,35,50 mmp , aluminiu, functie de distanta. Cu cat lungimea cablului este mai mare cu alat sectiunea trebuie sa creasca.

    I= P/(1.73*o.4* cos(fi)) = aprox 12-16 A. Daca ai informatii despre paramatrii cablului se poate merge cu calculul de dimensionare mai departe. Daca nu te orientezi cam la max 2 A/mmp deci incepi cu 10 mmp sectiune.

    Dupa mine o lungime de 1000 m este deja destul de mare!

  3. Rusu Irinel Says:

    Buna ziua!As vrea sa calculez curentul de sccurtcircuit pe o retea de joasa tensiune cu conductoare TYIR de 95mmp si nu am gasit niciunde R1L si X1L pentru aceasta sectiune.Ati putea sa ma ajutati?

  4. stoianconstantin Says:

    Salut Irinel,
    Incearca in cataloagele producatorilor!

  5. cornel Says:

    va rog sa-mi dati un exemplu de clema de trecere TYIR-LES, si eventual un producator din RO? Eu pana in prezent nu am gasit.
    Cu stima

  6. stoianconstantin Says:

    Salut Cornel,

    Ma bucur ca ai asemenea preocupari. Sa largim un pic aria si sa ne dorim sa gasim macar distribuitori: ai ENSTO, TYCO, Mosdorfer Austria ( nu sunt sigur ca i-am scris corect mumele)
    Daca nu gasesti distribuitorii pe site ale acestor firme imi spui si te ajut in continuare. In tara nu se produc asemenea cleme (celputin nu stiu eu). Lumea foloseste la greu CDD insa sunt chiar foarte potrivite acestui scop.

    SGC

  7. COHAL CRISTIAN Says:

    Buna Ziua,

    Va rog sa-mi spuneti cum pot sa calculez sectiunea pentru un cablu care va fi conectat de la un generator la un tablou de distributie
    Generatorul are puterea de interventie 1250kVA deci (1000kW) si puterea in regim continuu 1125kVA deci(900kW), tensiunea furnizata: 380-415V la 50Hz, lungimea cablului este 35metri.
    Stiu ca trebuie sa calculez curentul I=P/1.73*415*0.8
    Insa intrebarea mea este cum calculez sectiunea celor 3 faze +nulul?
    Se calculeaza fiecare faza separat?
    Care este formula sectiunii in curent alternativ fiindca banuiesc ca e diferita de cea in curent continuu?(sectiunea =rezistivitatea * lungimea/ rezistenta)

  8. COHAL CRISTIAN Says:

    Inca o completare la intrebarea de mai sus…
    Nu stiu exact cu ce putere sa calculez curentul.. (cu puterea de interventie sau cu puterea in regim continuu?)
    Si la tensiune aceeasi problema.. (iau in calcul valoarea de 380V sau 415V)??

    Va multumesc anticipat!

    Cu deosebita stima,
    Cristian Cohal

  9. stoianconstantin Says:

    Salut Cristian,

    Aseara am vrut sa te ajut sa dimensionezi legatura dintre tablou si generator. Consider ca as gresi daca ti-as indica relatiile de calcul intrucat este nevoie de o analiza ceva mai complexa a problemei. Iti recomand sa apelezi la sprijinul unui electrician autorizat pentru consiliere la fata locului. Daca deja ai un aviz tehnic de racordare probabil ca ai putea sa treci direct la comandarea unui mic proiect tehnic. La un grup de 1 MW nu recomand improvizatii sau ipoteze false!
    Acei 35 m s-ar putea sa te deranjeze destul de mult cand o sa ajungi sa faci dimensionarea. Probabil ca deja ai tinut cont ca daca avem 2 puncte situate de exemplu la 35 de metri intre ale este posibil ca lungimea unui cablu amplasat in conditii reale sa fie de sa zicem 50-60 de m (coturi, coborari, ocoliri etc).

    Te rog sa ma intelegi ca este cel mai bun sfat pe care ti-l pot da. Probabil ca mai tarziu vei realiza ca am dreptate!

    Cu stima

    SGC

  10. ADRIAN Says:

    Va rog sa-mi explicati daca se poate, ce factor de putere se ia in calcul la generatoarele monofazate?
    Avand in vedere ca puterea lor este data in kVA, pentru aflarea puterii active trebuie sa facem produsul puterii aparente(kVA) cu factorul de putere. La cele trifazate cos fi se ia 0.8. Dar la cele monofazate ?
    depinde de la caz la caz? Explicati un pic va rog chestiunea aceasta!

    va multunesc!

  11. stoianconstantin Says:

    Salut Adrian,

    In principiu factorul de putere este legat de sarcina. Depinde ce vrei sa alimentezi. De ex daca alimentezi becuri cu incandescenta poti conta pe un factor de putere aproape = 1. daca alimentezi un motor acest receptor va are un factor de putere inductiv subunitar poate in jurul valorii de 0.6-0.8 (sau chiar mai mic) functie de incarcarea cu sarcina mecanica a motorului. La sarcina nominala va avea factorul e putere inscris pe eticheta. Regulile sunt aceleasi indiferent daca vorbin de receptoare de curent alternativ trifazat sau monofazat.

    SGC

  12. Cristi Says:

    Buna ziua,

    Ce se intampla daca de pe un generator trifazat se alimenteaza consumatori cu consum dezechilibrat pe faze astfel ca daca una sau doua faze sunt incarcate la 90% din puterea aparenta nominala ? Se poate deteriora generatorul? Exista o variatie de tensiune din aceasta cauza care poate fi periculoasa ? Daca da pentru cine este periculoasa aceasta variatie de tensiune?

  13. stoianconstantin Says:

    Salut Cristi,

    Parerea mea este ca nu se intampla nimic! Regimurile dezechilibrare sunt cam generalizare in SEN. Iar daca vorbin de un grup electrogen mobil, trifazat, este OK daca alimentam din el consumatori monofazati pe o faza
    SGC

  14. Anna Says:

    Buna ziua,

    Imi fac lucrarea de diploma cu legarea la retea a unei sonde de petrol, si am nevoie sa imi calculez dimensiunea cablurilor de care am nevoie de la transformator la cele 4 motoare identice. Motoarele mele au 550kW puterea nominala si curentul nominal de 800A. Daca imi puteti spune si mie cum calculez dimensiunea cablurilor, daca exista vreo formula sau ceva, sau vreun tabel de unde sa iau dupa aceea dimensiunea cablului. Sa fiu mai concreta daca exista formule si dupa aceea sa ma uit in tabel la rezultatul meu si sa gasesc cablu. Va multumesc anticipat.

    Anna

  15. stoianconstantin Says:

    Salut Anna,
    Exista. Cauta prin problemele rezolvate cu nr>20. Sunt convins ca vei gasi ceea ce te intereseaza. Motoarele tale sunt de putere cam mare. Ceea ce inseamna ca nu vor porni prin conecatre directa (ar absorbi un curent de pormire ff mare) ci prontro metoda oarecare de pornire indirecta. In acest caz cred ca este suficient sa faci calculul in regim permanent de functionare.
    Probabil ca te va interesa densitatea de curent si caderea de tensiune pt ipotezele de dimensionare.
    Daca e cazul mai vorbim.
    SGC

  16. Anna Says:

    Multumesc frumos pentru raspuns, dar am cateva nelamuriri 🙂 In primul rand vroiam sa intreb unde as putea gasi problemele de care mi-ati spus, eu am gasit acest site intamplator, incercand sa gasesc ceea ce ma intereseaza. Mai vroiam sa spun ca motoarele sunt de curent continuu si sunt legate la un transformator de tipul 20/0.66kV 2x1000KVA. Nu am cum sa anexez schema circuitului aici, ca sa arat exact despre ce e vorba. Pe mine ma intereseaza sa gasesc numai marimea cablurilor de legare la transformator a motoarelor, pentru ca stiu ca de la linia de 20kW este legata la transformator printr-un coronament orizontal cu conductor A1-01 70/12mm2.
    Multumesc inca o data pentu ajutor si raspunsul rapid.

    Anna

  17. stoianconstantin Says:

    Salut Ana,
    Fie utilizezi fereastra de cautare. Fie accesezi pagina aa_autorizare electricieni unde vei gasi o lista cu atricole si link-urile necesare.
    SGC

  18. DANIEL Says:

    Buna ziua,

    Am o curiozitate! De ce nu se electrocuteaza pasarile atunci cand se aseaza pe conductoarele neizolate de medie si inalta tensiune?

    Va multumesc!

  19. greuceanu Says:

    🙂

  20. Incze Andras Says:

    Daniel tu cati ani ai ? Pasarea are contact numai cu un singur conductor. Daca ar avea contact cu 2 conductoare deja, atunci se electrocuteaza si pasarile, asta se intampla cu barza de exemplu si cu alti pasari cu gabarit marit. Ideea este sa nu ai legatura electrica cu pamantul sau cu 2 conductoare simultan sau sa ai distanta corespunzatoare fata de al 2-lea conductor ca sa nu se produca fenomenul de strapungere in cazul in care deja ai legatura electrica cu un conductor neizolat al liniei electrice. De altfel din cate stiu, parca este o tendinta in „locurile mai bune” sa evite sau sa reduca mortalitatea cauzata de electrocutare la pasari prin aplicarea unor masuri daca bine imi aduc aminte.

  21. stoianconstantin Says:

    Salut Daniel,

    Intrebarea e buna pentru ca asigura oportunitatea unor raspunsuri utile probabil pentru mai multa lume.
    Pentru ca sa apara curent electric este nevoie de diferenta de potential (de ex doua conductoare aflate la potentiale diferite cum spune Andras). Pe acest principiu se bazeaza si lucrarile la potential in instalatiile elctrice sub tensiune. De ex ai pe blog un filmulet interesant. Omul e lasat pe conductor din elicopter. Aici execua lucrari cu linia sub tensiune. Daca s-ar apropia de conductoarele vecine si/sau de pamant de ex prin intermediul unor scule atunci ar fi in pericol de electrocutare. Atata timp cat ramane la un singur potential nu i se intampla nimic.
    Unele pasari mai mari cand stau pe consola deci sa zicem la un potential nul, in momentul cand se apropie de un conductor aflat sub tensiune se amorseaza arc electric care le ucide. Este o gama variata de situatii cand pasarile reusesc sa reduca distantele de izolare intre partile aflate sun tensiune la potantiale diferite si/sau intre acestea si pamant . In aceste conditii se amorseaza arc electric si mor electrocutate.
    Exista o gama destul de variata de solutii tehnice care sa imunizeze LEA fata de pasari (respectiv sa asigure protectia pasarilor impotriva electrocutarilor). Aceste solutii scumpesc costul LEA cu pana la 30% (cca)
    SGC

  22. radu Says:

    va rog ajutati-ma intr-o problema.
    Vreau sa fac un studiu de fezabilitate pt o extindere retea electrica de joasa tensiune in mediu rural:
    – ce stalpi sunt indicati a se folosi (S…..)? si care sunt formulele de calcul pentru a calcula Du% si Isc?

    daca se poate sa ma ajutati cu un exemplu de calcul ar fi perfect.

    precizez ca reteaua existenta e retea clasica AL cu iluminat public si extinderea se va face cu cablu torsadat TYIR.

  23. stoianconstantin Says:

    Salut Radu,
    Vezi exemple si formule in problemele rezolvate pe blog. Ar fi bine sa ai totusi acces la un program de calcul si sa citesti PE 106
    Stalpii sunt de tip SC: 10001, 10002, 10005 si/sau SE: 4, 10, 11
    Succes!
    SGC

  24. Cristian Says:

    Stimate Domnule Stoian Constantin,

    Am o problema pe care cred ca o inteleg doar partial…..

    Doresc sa va exemplific putin:

    Daca am o sursa (generator de tensiune) care debiteaza 50 kVA la 400V si cu un cos fi=0.8,(P=40kW) adica voi avea un curent maxim de 72.2A !
    Sarcina mea este predominant inductiva, calculata sa consume aceasta putere de 40kW, dar factorul de putere variaza de la 0.8 la 0.6 ceea ce inseamna o crestere a curentului de la 72.2 A la 96.3 A!
    Scaderea factorului de putere de la 0.8 la 0.6 din cauza sarcinii, la aceeasi putere 40kW atrage o crestere a curentului acesta antrenand si o cadere de tensiune suplimentara, in circuitul consumatorilui si in acelasi timp o crestere a puterii reactive (care nu se consuma, ea fiind doar o marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobine), si o scadere in acelasi timp a valorii puterii active (puterea consumata)!

    Sigur, ca poate fi si o problema de redimensionare a cablurilor daca nu se compenseaza puterea reactiva cu o baterie de condensatoare, dar pe mine ma intereseaza un alt aspect:
    Sa presupunem ca sarcina nu este compensata si functioneaza la factorul de putere cu valoarea de 0.6 o perioada limitata de timp!

    Ma intereseaza de unde poate sa furnizeze generatorul curentul de 96.3 A la cos fi =0.6 daca curentul lui maxim este de 72.2 A la cos fi=0.8? (Exista o pierdere de putere activa in timp ce curentul creste? Ce valoare are?

    Daca factorul scade mai jos de 0.6 curentul va fi si mai mare!

    Este doar o chestiune teoretica, dar probabil ca in practica exista aceste probleme.

    VA rog sa ma lamuriti un pic in aceasta problema sau daca aveti ceva documentatie pe aceasta tema puteti sa-mi trimiteti pe adresa mea de mail cristi2504@yahoo.com!

    Va rog sa ma scuzati ca am scris ff mult!
    Va multumesc !

  25. stoianconstantin Says:

    Salut Cristian,

    Iti voi spune cate va lucruri sa zicem preliminare. As avea nevoie de mai multe date despre generatorul tau ca sa lamurim complet problema, daca va mai fi cazul.

    Puterea aparenta a generatorului este S= 50 kVA Aceata putere aparenta se poate regasi la sarcina atat in putere activa P= S*cos fi cat si in putere reactiva Q=S* sin fi. Daca cos fi este 1 adica sarcina este pur rezistiva generatorul ar putea alimenta 50 kW cu pastrarea frecventei sa zicem la 50 hz. Daca sarcina acesta rezistiva ar creste usor atunci generatorul ar continua sa o alimenteze insa rotindu-se ceva mai incet rezultand o frecventa mai mica. Evident sarcina va depasi cei 50 kVA si este de asteptat o declansare prin protecia termica a intreruptorului generatorului.

    Deoarece S=radical (P*P +Q*Q), daca cos fi mai mic de 1, adica avem si sarcina reactiva, atunci Q nu mai este nula ci creste odata cu scaderea cos fi. Pentru ca sa nu se depaseasca puterea aparenta a generatorului puterea activa cu care putem incarca generatorul va fi mai mica decat in cazul consumului pur rezistiv.

    La mers in gol al generatorului nu se vorbeste de factor de putere. Daca vorbim de un generator asincron atunci el are o baterie proprie de condensatoare in principiu pentru „nevoile proprii”. probabil ca aceasta face fata la un reactiv in sarcina corespunzator unui factor de putere 0.8 . Daca sarcina are un cos fi mai mic de 0.8 atunci cred ca (!?) in acest caz reactivul existent pe circuitul generator consumator este insuficient si acest deficit va duce la o functionare anormala sau chiar la o oprire a generatotului.

    Oricum e prima data cand ma confrunt cu o astfel de problema.

    Daca s-ar suplimenta reactivul in circuit atunci in limita a 50 kVA masurati la bornele generatorului acesta va functiona normal.

    Curentul nominal al generatorului de 50 kVA la Un= 400 V este de 72.25 A el putand avea atat componenta activa cat si reactiva functie de sarcina. S=radical(3)*U*I

    Daca sarcina are factor de putere 0.8 atunci Pmax=S*cosfi=50*0,8= 40 kW si reactivul asociat Q=S*sinfi=50*0,6= 30 kVAr radical(40*40 + 30*30)=radical(2500)=50kVA

    Ca sa scriu toate relatiile de baza aplicabile P=radical(3)*U*I*cos(fi) si Q=radical(3)*U*I*sin(fi)

    Mai discutam, poate capacitam opinii si de la alti utilizatori ai blogului cu experienta in domeniu!

    SGC

  26. Cristian Says:

    Stimate Domnule Stoian,

    Va multumesc pentru raspuns,

    As dori sa mai dau cateva date despre generator:
    Putere de productie: 50 kVA
    Putere in regim de urgenta 55kVA
    Trifazat, 50 Hz
    sincron
    4 poli, fără perii
    Clasă de protectie IP21-23
    Clasă de izolaţieH
    Autoreglat
    factor de putere cosfi=0.8 (la grupurile electrogene factorul de putere standard este de 0.8 care reprezinta o medie intre consumatorii rezistivi, inductivi si capacitivi).
    Pe cand in reteaua primara cred ca este pe undeva la 0.92-0.93 standard daca nu ma insel.
    Totusi inteleg ca la functionarea la un factor de putere mai mic(de ex 0.6) al sarcinii, in ipoteza necompensarii puterii reactive inteleg ca generatorul ce debiteaza puterea mai sus mentionata la cos fi=0.8, functioneaza anormal sau de opreste(din cauza ca probabil este supraincarcat). Poate ar trebui sa aiba o putere mai mare?

  27. stoianconstantin Says:

    Salut Cristian,

    Daca generatorul este sincron atunci e o alta chestiune. Acest generator nu depinde deabsotia de reactiv din retea. El chiar poate functiona in regim de compensator, sursa de putere reactiva.

    In rest probabil ca discutia despre limitele de incarcare cu reactiv este aplicabila si aici. Singura diferenta consta in faptul ca pentru aceasta nu are nevoie de baterie de condensatoare.

    Pentru cos fi mai mic de 0,8 probabil ca este si aici necesara o baterie de condensatoare.

    In reteaua publica receptoarele functioneza intr-o gama foarte larga de factori de putere. E drept ca se recomanda sa se compenseze local factorul de putere (sa se genereze prin condensatoare energie reactiva cat mai aproape de bornele receptoarelor inductive) astfel incat sa se evite circulatia de reactiv prin retele. In SEN factorul de putere dorit este de 0.92.

    Revenind la cazul tau este f inportant sa stii ce fel de receptoare urmeaza sa alimentezi. Care este Pmax necesar si care este cos fi natural al ansamblului de receptoarel. Functie de aceasta informatie vei putea sabili si daca generatorul este corect dimensionat si daca ai nevoie de baterii de condensatoare la bornele receptoarelor.

    Simt ca nu am lamurit complet problema astfel incat un ajutor din partea unor oameni mai informati pe acest subiect ar fi foarte binevenit!

    SGC

  28. Cristi Says:

    pentru o distanta de 15m, putere 40kVA, ce cablu mi-ar trebui? este suficient cyaby 4×16mmp?

  29. stoianconstantin Says:

    Salut Cristi,

    Ajunge daca scriii intr-un singur loc un comentariu! Doresc sa stiu ce este in amonte de punctul de racordare!

    SGC

  30. Andrei Says:

    salut!!!!!!!!am si eu o intrebare cum as putea adica ce metode sunt de a pute opri conturul electric sa nu se mai invirta discul?exista ceva anume?am auzit ca exista un fel de bloc care il pui in priza si opreste conturul e adevarat ?datimi ceva idei va rog

  31. velles2003 Says:

    teoretic o bobina foarte serioasa care sa creeze un camp magnetic asa de mare incat sa opreasca discul. nu-ti face iluzii Andrei… furtul de energie e pe langa faptul ca e periculos, e si infractiune.

  32. velles2003 Says:

    daca-mi mai este permis un comentariu pt cristi:
    calculator simplu de cabluri in functie de putere/ tensiune

    http://www.servicii-electrice.ro/calculator-instalatii-electrice.html

    l-am descoperit intamplator pe cand cautam programele de calcul. mi se pare o idee foarte buna!

  33. Andrei Says:

    da dar ce sa faci daca se invirte cam repede.spunemi te rog mai multe idei cu care as pute sa opresc acest disc sau macar alta metoda .te rog frumoss.uite am eu o ideie dar nustiu daca e buna –la mijocul cablului pina a ajunge la contur sa tai putin vo 4 milimetri din noli.si sa paesc doua tablite mici de tot ca sa se uneasca inapoi apoi paesc o bucatica de plasmas mica ca sa nu ce observe acolo si intre tablite sa pun o aschie de plasmas ca sa intrerupa contactul si cind vin cei de la electricitarte so scot ca mie imi trebe ca noliu sa nu ajunga la contur.dupa parerea mea e o ideie buna tu ce yici de asta _raspundemi te rog astept…

  34. stoianconstantin Says:

    Salut Andrei, Velles2003,
    Pur si simplu va sfatuiesc sa va abtineti de la transpunerea in practica a oricarei idei de furt de ee. Mai devreme sau mai tarziu furtul va iesi la suprafata insotit de neplaceri destul de mari.
    Nu merita riscul! Oricum nu sunt dispus sa gazduiesc asemenea dezbareri.
    SGC

  35. Andrei Says:

    dami macar vun site sau ceva de unde as putea sa obtin astfel de informatii

  36. Incze Andras Says:

    Legat de electrocutarea berzelor, am vazut un caz in concediu, LEA 110 kV monocircuit cu stalpi metalici si centrifugati din beton si izolatori compozit, scurtcircuit monofazat urmat de scurtcircuit trifazat, o barza moarta la baza stalpului metalic cu urme de arsura pe una dintre aripi.
    La una dintre faze la capatul dinspre consola a izolatoarelor erau ceva urme la coarna si coarda de legatura parca nu avea tocmai curba „perfecta” ci parca era un pic indoita. Ideea este ca la stalpul metalic distantele erau cam mari pentru un scurtcircuit trifazat.
    Scurtcircuitul trifazat dupa parerea mea (daca a avut loc) putea sa fi avut loc la unul dintre stalpii din beton sau in apropierea unui stalp de beton unde parca distantele sunt aparent mai mici, la stalpul metalic mai greu.
    Ce parere aveti ?

  37. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    De unde stii ca a vut loc un scurtcircuit (scc) trifazat? Evident scc 3f se produce mai rar in L110 kV in primul rand datorita distantelor. Insa aceste distante sunt corelate cu tensiunea nominala a liniei. Daca apar obiecte intre faza sa zicem care micsoreaza distanta de izolatie se produce scc. Mai frecvente sunt cele 1f, apoi 2f si mai rar 3f.
    SGC

  38. Incze Andras Says:

    Cica asta apare in documentele operative, chiar si sursa se mira cum era scc 3f la stalpul metalic. Am fost cu sursa la stalpul metalic la fata locului, localnicii ziceau ca era agitatie de berze si era ceva flama.
    Varianta ca scc 3f eventual ar fi fost undeva la un stalp din beton sau in imediata apropiere al unui stalp de beton numai aseara mi-a venit in minte si de asta am intrebat.

  39. stoianconstantin Says:

    Andras,
    Nu stiu ce sa zic. Scenarii se pot face multe insa nu cerd ca au o valoare practica. Probabil ca ar mai fi nevoie de indicii suplimentarii pt a ne putem apropia de adevar. De ex un stol de berze care ar intra intre conductoare ar putea declasa un scc 3f insa probabil ca ar fi trebuit ca la sol sa fi gasit mai multe berze moarte. E posibil sa fi fost chiar carbonizate. Cine stie sunt doar scenarii.
    SGC

  40. andrei Says:

    am auzit ca sunt un fel de blocuri care le pui in priza si se opreste conturul electric e adevarat?

  41. stoianconstantin Says:

    Salut Andrei,
    E doar folclor!
    SGC

  42. nedelceanu nicu Says:

    va rog sa-mi spuneti ce sectiune trebuie sa aiba un cablu pentru a alimenta concomitent o masina de spalat 2 kw si boilarul 1,5 kw. pot sa le alimentez separat doua circuite trase de la tablou ? care este incarcarea maxima in Kw ce se poate face pe un circuit electric de la bloc ? cat suporta contoarul ? va multumesc mult.

  43. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,

    Poti conta pe un consum maxim simultan absorbit de 4 kW (5 kVA). Asta corespunde unei sigurante de bransament de 25 A.
    Pt o buna selectivitate ar fi bine ca in tablou de sigurante din apartament sa ai sigurante de maxim 16A asta inseamna 3,5 kVA/circuit in interior se folosesc circuite de 4-6 mmp Cu sau 6-8 mmp Al.
    Ai observat ca utilizez si unitatea de masura kVA. Avem [kW]=[KVA]*cosfi unde termenul cosfi este subunitar si este caracteristic receptorului utilizat. De obicei este trecut pe placuta aparatului.
    Daca ai posibilitatea ti-as recomanda circuite separate pentu boiler si pentru masina de spalat realizate cu conductor de Cu de 6 mmp.
    Daca mai sunt probleme mai discutam
    Succes!
    SGC

    • Constantin Says:

      Buna ziua,
      In ce apartament ati vazut Dvs. vreodata circuite cu sectiune de 6 mmp? Cum racordati priza masinii de spalat la o astfel de sectiune?
      Pentru ce supradimensionati cu totul excesiv un circuit care trebuie sa fie INTOTDEAUNA de 3×2,5 mmp si siguranta diferentiala de 16A???

  44. nedelceanu nicu Says:

    Multumesc, foarte mult. Siguranta de 25 A poate fi diferentiala si de cati mmA ? ce marca recomandati ? daca este diferentiala poate sa decupleze usor chiar si in timpul programului de la masina ? va multumesc.

  45. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,
    Desigur ca poti utiliza un disjunctor diferential este deja un intreruptor,
    (superior, ca functii, sigurantei) acesta va avea In = 25 A, o curba de decasare reconad tipB si un curent diferential de 30 mA.
    Ca sa beneficiezi de toate avantajele trebuie sa ai si o instalatie interioara in stare tehnica buna cu rezistenta de izolatie OK.
    Diferentiala va depista defectele incipiente de izolatie oriunde apar ele la receptoare si/sau la instalatia interioara.
    In exploatare nu trebuie sa uiti ca ai o protectie sensibila si ca trebuie sa iei masuri daca ai declansari.
    Succes!
    SGC

  46. nedelceanu nicu Says:

    Domnule inginer, din cele recomandate de Dvs, am realizat un proiect ce arata asa : pentru circuitul de boiler de 1,5Kw folosesc conductor de 6mm cu siguranta diferentiala de 10 A si curent diferentia la 30mA iar pentru masina de spalat cu o putere de 2 Kw folosesc conductor de 6 mm cu siguranta diferentiala de 16 A la 30 mA. Cred ca este bine , care este parerea Dvs. eu fiind de profesie economist ? Va multumesc foarte mult.

  47. stoianconstantin Says:

    OK, Nicu!

  48. nedelceanu nicu Says:

    va multumesc, dar de mine nu o sa scapati de intrebari pe viitor daca nu o sa va deranjez.

  49. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,
    Esti oricand binvenit. Pe mine nu ma deranjeaza sa discut cu utilizatorii blogului, impotriva! Pretuiesc insa mult situatiile in care constat ca utilizatorii blogului intra in interactiune unii cu altii si se ajuta. E drept se intampla mai rar dar se intampla si asa.
    Uneori ma gandesc ca nu intodeauna le las aceasta sansa repezindu-ma sa raspund eu la interpelari!
    Apropo de lucrarea ta. Sper ca la fiecare circuit vei trage si un conductor de nul de protectie separat. Poate citesti de pe blog si articolul lecat de blocurile de masura si protectie unde se vorbeste despre cele doua conductoare nul de lucru si nul de protectie care este important sa fie mentinute separate in toata instalatia interioara si sa li se atribuie peste tot acelasi rol.
    Succes!
    SGC

  50. nedelceanu nicu Says:

    Domnule inginer, pentru ca veni vorba de nul aici am multe de intrebat. 1)- Nul la bloc nu am , a fost o sarma la o priza si cand am tras de ea am constatat ca este neprinsa. Am folosit conducta de apa calda de care m-am legat prin cositorire. dar , daca cineva va inlocui un teu cu unul de plastic nulul meu va fi zero. atunci am gasit in zid un otel beton de care m-am legat cu o a doua impamantare. problema care ma framanta este ca nu am aparat de masurare a rezistentei impamantarii si am recurs la o metoda personala dar nu sunt sigur ca este buna . am alimentat un calorifer de 2 kw cu faza de la priza si nulul de la impamantarea mea dupa care am masurat tensiunea canstatand ca fata de tensiunea de la priza care era de 230 v am 225 v , deci o carede de 5 v de care nu stiu daca este bine sau nu . Dvs. ce parere aveti ? ce rezistenta trebuie sa aiba o impamantare ? 2) – la casa de la tara am sudat toate armaturile de beton cu o platbanda zincata ingropata la 60 cm si cu tevi de zincate. dar in lucrarea mea am ajuns si la o impamantare a unei retele de 20 kv de la un stalp de langa gard. m-am legat si de aceasta prin sudura , dar nu stiu daca am procedat bine ,se poate descarca prin stalp o tensiune si sa-mi puna viata in pericol ? Care este parerea DVs. va multumesc.

  51. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,

    Ai ceva probleme, nu gluma. Probabil unele provin din faptul ca incerci sa te descurci singur ceea ce nu este chiar foarte bine!

    As vrea sa citesti articolele:
    Ce trebuie sa stiu despre bransamentul meu?
    Compatibilizarea instalatiilor interioare cu blocurile de masura si protectie (BMP) si
    Blocurile de masura si protectie nu se pot proteja nici pe ele la supratensiuni

    Acum stim ce este un PEN (conductor cu functii cumulate de nul de lucru si de nul de protectie), N (nul de lucru) si PE (conductor de protectie).

    Stim ca separarea PEN in N si PE se face in amonte de locul unde se monteaza un intreruptor diferential. Stim ca odata separate N si PE trebuie mentinute separate PE se poate lega la prize de pamant N ramane izolat fata de PE si fata de prizele de pamant si fata de carcasele aparatelor.

    La un bransament (atat la bloc cat si la casa de la tara) ai in bransament tronsonul de PEN care iti asigura legatura cu prizele de pamant din reteaua jt. Poti lega la orice element metalic, care are legatura certa, verificata, cu pamantul, conductorul de protectie PE.

    La un bloc sunt destul de complicat de realizat aceste legaturi, cel putin in apartament. Mai bine ar fi sa verifici ca PEN este legat la firida de palier la priza de pamant a blocului. Daca nu exista o pladbanda 25*4 mmp la care sa fie legat le fiecare palier PEN-ul atunci ea ar trebui sa fie realizata si ar trebui sa aiba cel mult 4 ohmi.

    La casa de la tara e bine ca ai realizat un fel de centura de legare la pamant. La ea ar trebui sa legi toate conductele care intra in imobil.
    Legatura cu priza de pamant a stalpului de 20 kV poate fi si buna si rea. Eu iti recomand sa ai o triza de pamant a imobilului tau independenta de cea a retelei de distributie de 20 kV.

    Trebuie sa stii ca pp de imobil pentru un bransament monofazat nu este obligatorie dar daca o ai este buna si trebuie folosita. O priza de pamant ar trebui masurata din 2 in 2 ani iar odata la 10 ani ar trebui verificat gradul de corodare. Daca nu faci aceste lucruri atunci dupa un timp pp are doar rol psihologic.

    Lucrurile se complica daca iti vei monta o protectie externa la loviturile de traznet.

    Eu vreau sa spun aici ca o pp este un lucru serios. Se pot face improvizatii, care pot da satisfactie limitata dar trebuie sa nu te amagesti: raman improvizatii. Paradoxal esti convins ca ai nevoie de pp dar in loc sa realizezi o pp adevarata te amagesti cu improvizatii!!

    Experimentul tau cu caloriferul te poate conduce la niste concluzii:
    – exista legatura cu pamantul si/sau cu alte elemente legate la PEN (nu stim cat de durabila este acesta legatura si nici daca nu este intermitenta si/sau supusa demontarii/intreruperii)
    – poti determina cu oarecare precizie rezistenta „pp_ vazuta dinspre calorifer” masurand curentul prin receptor, caderea de tensiune pe receptor si tensiunea in „gol” intre conductorul de faza si calorifer Rpp=(U0-Ureceptor)/I „determinarea” este doar informativa.

    Mai vorbim,

    SGC

  52. nedelceanu nicu Says:

    multumesc

  53. velles2003 Says:

    sper ca dnu nicu nu sta pe langa mine!

  54. stoianconstantin Says:

    Salut Velles2003,

    Bine ai revenit pe blog!

    Cei mai multi dintre noi avem vecini inventivi. Cel putin dl Nicu si-a propus sa se documenteze. Poate ca l-am convins sa apeleze totusi la un electrician autorizat.

    Oricum este de admirat pentru preocuparea si vointa de a se documenta. Din replicile dlui mi-am dat seama ca a inteles despre ce este vorba si de asemenea l-am admirat pentru gama destul de larga de probleme pe care si-a propus sa si le explice.

    Am salvat discutia intr-un articol pentru o mai buna vizibilitate (oricum este un artical destul de muncit dupa timpul pe care i l-am alocat) si pentru a focaliza discutiile pe care cazul le faciliteaza.
    SGC

  55. nedelceanu nicu Says:

    Domnule Velles, ma subestimezi, prin ceea ce fac nu pun viata in pericol la nici un locatar din bloc. acolo unde nu sunt sigur apelez la specialisti, respectiv dl ing. Stoian. Desi sunt economist, am destule cunostiite in materie de tehnica, electricitate , mecanica, instalatii etc. Am capatat aceste cunostiinte numai datorita faptului ca nu am avut incredere in unii ” specialisti”. Ca exemplu va spun ca recent o cunostiita a apelat la un ” specialist” , pentru faptul ca siguranta de la tablou se ardea mereu. Rezolvarea genialului specialist a constat in montarea unei ” sarme ” de cupru mai groase ?! A si rezolvat cazul , nu s-a mai ars siguranta, dar a curs fum dintr-un stecher al masinii de spalat . va salut si fi-ti linistit.

  56. andrei Says:

    salut!! spunemi te rog mult vre o metoda de obtinere a curentului electric ..ceva ce as putea obtine macar 12 15 v daca mai mult nu e posibil

  57. andrei Says:

    spunemi te rog si ce fel de diode sau tranzistori pot folosi ca sa opresc motorul electric fara sa deconectez de la energia electrica?si curentul sa mearga mai departe????

  58. andrei Says:

    stiti ca este un bloc la televizor care transforma nustiu cite mii de volti din 220 sau 12 …e adevarat?

  59. nedelceanu nicu Says:

    va salut cu respect, Domnule inginer, pe placuta contorului electric scrie asa ceva 10 A(40 A) ce inseamna 10 si ce 40 ? ce curent maxim pot trece eu prin racordul de la tabloul general al blocului la apartament de bloc ? va multumesc .

  60. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,
    Contorul suporta 40A, probabil ca bransamentul suporta si el cca 40 A insa nu cred ca ai nevoie de o protectie mai mare de 25A in firida de palier pe circuitul tau. Asta e o echipare standard. Daca ajungi sa depasesti valoarea aceasta eu cred ca ai nevoie sa soliciti un aviz tehnic de racordare pentru noua putere eventual pentru transformarea bransamentului din monofazat in bransament trifazat. Dar totusi nu cred ca va fi cazul.
    Evident atat timp cat sunt accesibile, practic ai putea pune si o siguranta mai mare pe circuitul tau in firida de palier insa sunt sanse reale sa se produca in timp defectiuni.
    In fapt si la blocuri, dar poate uneori in special la unele blocuri, OD se confrunta cu cresterea puterilor maxim simultan absorbite adeseori depasindu-se capacitatea de distributie a coloanelor. Redimensionarea vine destul de greu dupa ce se parcurge o perioada neplacuta de deranjamente si improvizatii insotita uneori si de deteriorari de receptoare electrice.
    Ar fi mai multe de spus.
    Mai vorbim.
    SGC

  61. nedelceanu nicu Says:

    La firida de pe scara am o siguranta de 25 A la care nu voi umbla niciodata. Ma interesa capacitatea retelei pana la contor dar asa cum spune-ti este suficienta. Eu am o putere instalata de 5 Kw daca ar fi toti consumatorii conectati ceea ce nu este posibil. Pentru boiler si masina de spalat am circuite separate pozate pe perete in galerii de cabluri. Iar pentru restul , lumini si prize am doua circuite ale blocului. Va multumesc.

  62. stoianconstantin Says:

    Ok. Nicu, avand in vedere ca ai un articol dedicat ce ar fi sa discutam acolo. Cel putin subieste legate de instalatiile de la casa si bloc?
    SGC

  63. Sas Says:

    cum se calculeaza cosfi daca se stie valoarea puterii active si reactive.Multumesc mult@

  64. Incze Andras Says:

    Calculezi puterea aparenta S din formula S patrat =P patrat + Q patrat, unde P si Q este puterea activa si reactiva. Dupa aceea folosesti formula
    P=S*cosfi si scoti de aici cosfi.

  65. Sas Says:

    Multumesc mult Dl.Incze Andras

  66. adrian Says:

    salut!! spunetimi va rog daca se poate am doua motoare electrice ce sunt unite de la aceleasi cablu unul la capat si celalalt la mijloc cum as putea pe cel din mijloc sal opresc fara sa se opreasca si cel din capat dar fara a intrerupe curentul electric ele sunt 220v ?

  67. stoianconstantin Says:

    Salut Adrian,

    imediat in amonte de fiecare motor trebuie sa ai intreruptoare dedicate fiecarui motor. La „cablu” motoarele se leaga in paralel.
    Daca nu am fost clar mai pot incerca o noua formulare sau chiar o schema!
    SGC

  68. Nicu Says:

    va salut cu repect . am doua intrebari : ce fel de conductor este recomandat pentru o instalatie electrica la o casa, litat sau masiv?. care sunt puterile in Kw ce se pot conecta la conductorii de 1,5 , 2,5 , 4, 6 mmp.( separat pentru „litat” si „masiv”? va multumesc.

  69. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,
    N-am mai purtat discutia asta?
    Discutam de conductoare de cupru. N-am la mine decat un tabel ref la conductoarele FY (Cu, masiv). Curentul maxim depinde de numarul se consuctoare care sunt intr-un tub.
    1 mmp= 14-11A (pt 2 respectiv 4 cond in acelasi tub)
    1,5mmp=17-13A
    2,5 mmp=24-18A
    4mmp=31-24A
    6mmp=40-31A
    10mmp=55-45A
    Nu cred ca e prea mare diferenta de sarcina maxima intre condictorul litat fata de cel masiv desi conform teoriei un conductor litat ar trebui sa perimita o sarcina mai mare la aceeasi sectiune. Eu personal as merge pe conductor masiv.
    Cu kW e mai greu! Mai usor ar fi determinarea puterii aparente S in kVA. Daca e vorba de circuite monofazate curentul trebuie inmultit cu tensiunea „locului” (Un=0,230 kV) iar daca e vorba de un circuit trifazat atunci curentul trebuie inmultit cu radical(3) si apoi cu tensiunea „locului” (Un=0,400 kV).
    Pentru a afla puterea activa, puterea aparenta trebuie inmultita cu cos(fi). Intr-o instalatie casnica putem accepta un factor de putere cos(fi)= 0.92 desi de la caz la caz acesta poate diferi de aceasta valoare.
    SGC

  70. Nicu Says:

    va multumesc, dar cos fi ce inseamna ca l-am vazut trecut pe placutele indicatoare de pe motoarele electrice ? nu va suparati ca va „bombardez” cu intrebari elementare dar sunt curios sa cunosc cat mai multe si nu am la cine sa apelez.

  71. stoianconstantin Says:

    Nicu,
    Se numeste factor de putere si este cosinusul unghiului de defazaj intre curent si sectiune si se poate pune in legatura cu ponderea puterilor active (care produce lucru mecanic) si reactive (care are legatura cu campurile magnetice/electrice create in bobine si/sau in capacitatile din retea rezultanta lor puterea aparenta S=radical(P**2 +Q**2) este cea care da curentul care reflecta incalzirea conductoarelor si caderile de tensiune.
    Subiectele acetea sunt destul de bine tratate in cartile de fizica de liceu (clasa X sau XII, evident eu vb de editii mai vechi dar poate si acum or fi abordate la fel de bine!)
    Pe placuta motoarelor se da cos fi la incarcarea nominala. In gol cos fi este mai mic, in acest regim dominand consumul de putere reactiva
    SGC

  72. Incze Andras Says:

    Din cate am inteles, in literatura de specialitate cos fi mai nou se numeste factor de deplasare si factorul de putere este cos fi inmultit cu factorul de distorsiune. In cazul in care avem retea pur sinusoidala si fara armonici si alte componente factorul de distorsiune este 1 si in acest caz intr-adevar factorul de putere este cos fi. La vremea respectiva nu prea erau in RED atatea echipamente cu surse in comutatie etc care produc distorsiuni si armonici.

  73. stoianconstantin Says:

    Salut Andras,
    Deocamdata dimensionarile se fac tot pe relatiile clasice. Este drept ca se incearca sa se introduca algoritmi noi insa deocamdata problema este in dezbatere si nu produce efecte practice. Oricum subiectul este destul de neclar pentru foarte multi specialisti din domeniu. Regimurile nesimetrice sunt insa o realitate din ce in ce mai suparatoare in retelele electrice.
    SGC

  74. Incze Andras Says:

    Bateriile de condensatoare compenseaza ce compenseaza la capitolul cos fi, dar cu armonicile cum ramane ? Chiar trebuie sa ma uit cum ce scrie legat de armonici si distorsiuni la UPS. Cos fi e cam jale pt aparat casnic, 800VA/480W cu cos fi de 0.6 Cred ca si de aici vine diferenta de pret la UPS-uri, un UPS de marca ar trebui sa aiba si corectie de factor de putere
    (PFC) incorporat, ceea ce din modelele mai ieftine lipseste.

  75. Nicu Says:

    Sarbatori fericite!

  76. stoianconstantin Says:

    Sarbatori fericite si La multi ani!
    SGC

  77. florin Says:

    salut sint nou pe acest forum ,referitor la discutia cu domnul Nicu ,legarea PE sau a N la clorifer ar fi putut crea probleme vecinilor daca ar fi avut o interventie la reteaua de incalzire.

  78. stoianconstantin Says:

    Salut Florin,
    1 Bine ai venit!
    2 De acord se intrerupe legatura cu pamantul prin calorifer si se poate restabili prin intermediul corpului uman
    SGC

  79. Nicu Says:

    ptr. Florin. Nu doresc sa ma creada cineva ca impamantarile facute de mine pot pune viata in pericol vecinilor din contra eu nu m-am rezumat la aceasta impamantare recomandata de toti „specialistii” in ale electricitatii. Asa cum am prevazut , montarea impamantarii la calorifer este periculoasa prin simplu motiv ca daca se intervine in subsol asupra conductelor de incalzire prin montarea unor armaturi din pvc se intrerupe legatura cu pamantul si astfel poate constitui un pericol in situatia in care aparatele electrice sunt defecte. In nacest caz am fost mai prevazator decat specialistii ce au recomandat acest sistem periculos si am montat impamantarea de la contorul electric ce este in legatura cu partea de armatura a blocului. Si ca sa fiu si mai sugur am suplimentat si cu un fir legat prin cositorire cu armatura balustradei de la balcon care face parte din sistemul de armaturi ale blocului. Am folosit si aceasta varianta dupa ce am masurat rezistenta intre balustrada si firul de impamantare de la contor , aceasta fiind aproape zero. In orice caz aici pe blog vei primi informatii competente de la dl. ing. Stoian Constantin eu nu am competenta in a da solutii .

  80. Nicu Says:

    Am o intrebare : la un consumator electric de 1800 W pot instala o siguranta de 10 A diferentiala sau trebuie de 16 A , ce se poate intampla in primul caz ? va multumesc

  81. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,
    Pentru un consumator monofazat S=U*I=230V*10A=2300 VA, in ipoteza ca ai tensiune nominala la priza
    P=U*I*cos(fi) mai mare decat 1800W Prin urmare poti pune siguranta de 10A
    SGC

  82. Nicu Says:

    va multumesc mult

  83. Nicu Says:

    Salut SGC, dupa cum am spus mai sus eu am montat doua sigurante diferentiale de 30mA pentru masina de spalat si boiler. Poti sa-mi explici cand se declanseaza o siguranta de acest gen ? La prima tendinta de aparitie a unui scurt ? Cand deja sa format scurtul si incepe sa iese foc ? Axista si alte dispozitive ce previn incendiu la un aparat electric lasat nesupravegheat ? Multumesc.

  84. stoianconstantin Says:

    Salut Nicu,

    Diferentiala sesizeaza 30 mA (e un curent destul de mic) specific defectelor in faza incipienta. Vorbim doar de defecte faza conductor PE (nul de protectie). Diferentiala nu sesizeaza scurcircuite intre faza si nulul de lucru. Aceste defecte sunt vazute de protectia maximala de curect sau de protectia termica. Nu se poate spune ca diferentiala previne incendiul dar limiteaza probabilitatea de a se produce.
    SGC

  85. Nicu Says:

    multumiri

  86. Andrei Says:

    Sunt student anul V la Electroenergetica, insa blogul asta ma ajuta mult, cu toate cartile care le am la dispozitie la biblioteca, si toate proiectele rezolvate de colegi. Merci mult:)

  87. stoianconstantin Says:

    Salut Andrei,
    Ma bucur ca blogul ti-a fost util si sper ca in curand sa pot gazdui si articole scrise de tine, respectiv sa iti asumi rolul de „moderator” pentru diferite sectiuni ale blogului sustinad discutiile dand lamuririle solicitate de utilizatorii blogului.
    Iti doresc succes in pregatirea proiectului de diploma! Ti-ai ales o meserie extraordinar de frumoasa!
    SGC

  88. cosmin Says:

    la un consum de 13 kw ce cablu de alimentare pot sa folosesc?

  89. stoianconstantin Says:

    Salut Cosmin,

    Probabil ca min 16 mmp, mai sigur 25 mmp insa sectiunea reala depinde de lungimea acestui cablu. Vezi ca exista niste probleme rezolvate chiar pe acest subiect. Poate iti vaci singur calculele!
    SGC

  90. FLORIN 2 Says:

    buna ziua domnule inginer,sunt nou si tocmai am descoperit blogul dvs,ma intereseaza cati kw suporta cablul litat de 6 lung de 17 metri?Poate fi folosit la racordarea de la tabloul exterior la cel interior pentru alimentarea parterului casei,avand in vedere ca sunt urmatorii consumatori: 1 masina de spalat de cca 2kw un cuptor cu microunde de cca 3kw,plita electrica de cca 4kw,masina de spalat vase de cca 2kw si alti consumatori mai mici (frigider,tv becuri),va spun toate acestea pt ca sunt in contradictie cu un „proiectant” de origina iraniana care ma forteaza sa urmez intocmai indicatiile sale la o lucrare.Cu respect

  91. stoianconstantin Says:

    Florin 2,
    Vorbim de un bransament 3f? Daca da atunci cred ca e OK. Oricum vb de putere instalata. Pmax simultan absorbita cu certitudine va fi mai mica.
    SGC

  92. FLORIN 2 Says:

    da e vorba de 3 fire litate de 6,adica faza si nul de 6 si impamantarea as vrea sa pun de 10,ca sa aiba rezistenta cat mai mica

  93. FLORIN 2 Says:

    Mai am o intrebare domnule inginer,la electrificarea unui gard lung de cca 8o metri ,cu 16 becuri economice de 20 w legaturile le fac in serie cu fir de 2,5 ,si trebuie cumva sa fac si impamantare pt fiecere bec?

  94. stoianconstantin Says:

    Florin 2,

    Te rog consulta un electrician autorizat care poate veni sa vada ce vrei sa faci! Imi cer scuze nu pot sa te incurajez sa improvizezi.
    SGC

  95. FLORIN 2 Says:

    Problema e ca daca intreb un electrician autorizat se fac ca nu pot sa dea explicatii ca vezi doamne le iau painea de la gura,si de aceea am apelat la dvoastra,ma asteptam sa ma fi ajutat avand in vedere ca sunteti inginer,dar vad ca….reactionati identic ca ceilalti.Oricum va multumesc.

  96. stoianconstantin Says:

    Florin,
    Eu zic ca reactionez rational. Daca gresesti improvizand poti sa te accidentezi sau poti crea premise sa se accidenteze alti oameni. Eu nu pot fi de acord sa particip la o asemenea aventura. Iar proiectare prin mesaje pe blog, nu pot face!
    Imi cer scuze daca nu ma pot ridica la asteptarile tale!
    SGC

  97. FLORIN 2 Says:

    Pot lega paratrasnetul de impamantarea casei?Sau trebuie sa fac 2 impamantari separate,cate una pt fiecare?

  98. Nicu Says:

    Florin, desi nu sunt de specialitate sunt un autodidact, la iluminarea gardului eu a-si face o singura impamantare si de aici cu conductorul de 3×2,5 merg la fiecare bec cu impamantarea legata , firul galben cu verde. In ceea ce priveste paratrasnetul imi asum resposabilitatea de a te indruma sa faci impamantarea separata pentru paratrasnet fata de a casei si asta dintr-un singur motiv : ce faci daca prin paratrasnet se scurg cateva milioane de volti ? vei avea aceasta tensiune la masa tuturor aparatelor casnice . deci nu .

  99. Nicu Says:

    Am langa casa o retea de 20 kv ce alimenteaza toata comuna . Din cand in cand se aude o explozie puternica dupa care se intrerupe curentul si in cateva zeci de secunde reapare tensiunea. Intamplator la o explozie am observat zburand pene prin aer. Nu inteleg cum se produce scurtul deoarece pasarile nu au anvergura aripilor in asa fel incat sa ajunga sa scurtcircuiteze doua conductoare ?! Care este fenomenul ? va multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Nicu,
      Orice corp conducator de ee care este interpus intre conductoarele LEA reduce distanta de izolatie. La un moment dat se produce stapungerea spatiului izolant si se produce scurtcircuitul. Daca pasarea sau adesea mai multe pasari de dimensiuni mici care zboara in stol cade/cad la sol se reface distanta de izolatie si se stinge arcul electric. Sau dupa caz daca intre timp LEA declanseaza la reconectare se comporta normal ramanand sub tensiune
      Ma bucur ca ai deschis discutia pe acest subiect. Sper ca Andras sa citeasca comentariul pt ca lucreaza la unarticol legat de modul cum afecteaza pasarile continuitatea in functionare a LEA si masuri de imbunatatirea coexistentei LEA cu pasarile.
      SGC

    • Incze Andras Says:

      Cat de des au loc asemenea evenimente ? Exista ceva stalp mai special in apropiere ? Cu aparataj de comutatie pe el sau numai simplu stalp de sustinere ?

  100. Nicu Says:

    inseamna ca daca cateva pasari se asaza pe izolatorul de la stalp se poate produce un scurt circuit prin scurtarea distantei intre conductor si fixarea sa de stalp ?

    • Incze Andras Says:

      Exact ! Despre asta este vorba. In principal depinde de tipul stalpului, consolei, izolatorului, de tensiunea nominala a liniei, de marimea si pozitia pasarii, dar poate depinde in oarecare masura si de conditiile meteo, de umezeala.

    • Incze Andras Says:

      Nu neaparat intre conductor si consola, ci si intre conductoare

  101. Nicu Says:

    p pe Bran, in zona cu statuile lui Everac la numai cca 100 m trece o linie de inalta tensiune , nu stiu de cat este, iar in conditiile de umiditate , dimineata cand este ceata se aude un ” fâşeit” inspaimântător , nu ştiu dacă acum mai este linia pe acolo dar să înţeleg că acesta este determinat de umezeala care se depune pe izolator ? de ce nu se fac izolatori mai lungi ?

    • stoianconstantin Says:

      Se numeste efect corona. descarcari partiale care au loc in jurul conductoarelor LEA de inalta si foarte inalta tensiune. Izolatia nu are probleme.
      E de spus ca izolatia unei LEA trebuie strict coordonata cu izolatia echipamentelor racordate direct la ea pt ca altfel undele de supratensiune produse din descrarcari atmosferice n-ar mai putea sa fie gestionate si s-ar deteriora toate echipamentele din statii s-au ne-am inscrie intr-o cursa a cresterii izolatiei care nu poate fi „castigata” de nimeni!
      SGC

  102. Nicu Says:

    care este distanta minima legala care trebuie respectata intre o locuinta si o retea de 20 kv, va multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Nicu,
      Daca nu sunt indiscret Dv cunoasteti sa accesati doar acest articol? Pe blog e tratata problema coexistentei RED cu obiectivele invecinate cu destul de multe amanunte.
      Te rog incearca sa te uiti putin prin articolele de pe blog si cel putin sa pui intrebarea la locul potrivit.
      Daca e o urgenta te rog sa revii unde iti cade mai bine.
      SGC

  103. Florin Ilie Says:

    Am si eu o intrebare
    La casa de la tara bransamentul electric de la stalp trece prin pod
    Conductorul din pod este foarte vechi si din aluminiu Avand sectiunea de doar 2,5
    Consumatori casnici au crescut si imi fac grij ca nu cunva ael cablu sa cedeze
    Am vazut ca acum Bransamentele cele noi sunt aduse de la stalp printrun cablu gros ca cel de antena cu axial si intra intr-o cutie de plastic pe fatada casei unde se pune contorul
    Prima intrebarea este: cine trebui sa faca legatura daca se face montajul de contor nou pe fatada casei si pana la locul unde era inainte contorul
    A doua intrebare: sectiunea cablului de la contor la locul unde afost contorul si unde este tabloul de sigurante de cat trebuie sa fie de 6 mm Cu sau 10 Cu?

    • stoianconstantin Says:

      Salut Florin,
      Daca bransamentul se modernizeaza din initiativa OD atunci acesta va realiza inclusiv coloana de legatura dintre BMPM (blocul de masura si protectie monofazat) si tabloul de distributie al imobilului.
      Daca bransamentul va fi redimensionat ca urmare a solicitarii Dv de spor de putere atunci Dv veti suporta modernizarea bransamentului.
      In legatura cu sectiunea in principiu aceasta depinde de puterea maxima simultan absorbita de locuinta Dv si de lungimea coloanei. Alfel cu cat e sectiunea mai mare cu atat mai bine!
      Mai vorbim!
      SGC

  104. Radu Says:

    Buna ziua
    vreau sa stiu cum calculez sectiunea conductorului de pamantare (nu cel inclus in cablul de alimentare 3P+N+PE) pentru niste tablouri de 250,400,630A. Nu pot sa folosesc platbanda pentru impamantarea acestor tablouri.
    Cu stima
    RD

  105. vasile Says:

    buna ziua.as dori sa stiu care este valoarea curentului pe nulul de lucru,daca pe un circuit trifazat am:r=5A;s=10A;t=8A,iar pe nulul de lucru(consumatorii sunt monofazici)am 7A.Doresc un raspuns cat de cat stiintific.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Vasile,
      Informatiile pe care le oferi sunt cam putine!
      Curentii se pot reprezenta prin vectori. In regim echilibrat suma vectoriala a curentilor este nula. Pe nul nu avem curent. In regim dezecilibrat ca unhi si valoare efectiva rezultanta sumei vectoriale a curentilor reprezinta valoarea curentului.
      Poti figura 3 vectori cu originea comuna defazati intre ei la 120 grade si cu aceeasi marime a modulului. Faci suma vectoriala si te convingi ca este zero. De aici iti poti imagina diverse dezecihibre modul si/sau unghi si vezi ce rezultante obtii. Poti lucra utilizand si datele tale la diverse defazaje.
      Succes!
      SGC

  106. Tornai Laszlo Says:

    Bună ziua. aş dori să-mi dati o schemă de legare la retea a unui motor electric a sincron de 5kw.

    • stoianconstantin Says:

      Salut Lazlo,

      Nu am o astfel de schema dar la puterea asta motorul se leaga direct: fazele si nulul de lucru la bornele dedicate iar nulul de protectie la carcasa.
      SGC

  107. Tornai Laszlo Says:

    multumesc de raspuns!
    salutare! Laszlo

  108. nicmihai Says:

    asi vrea sa-i recomand celui ce a luat nul de protectie de la calorifer, sa se decupleze imediat pana nu electrocuteaza o scara intreaga. este logic….ca pe toate caloriferele de pe scara poate sa apara faza, daca undeva se intrerupe punerea la pamant a caloriferelor..iar de la un consumator de-al dumnealui, faza se pune la partea metalica. nu credeti???

    • stoianconstantin Says:

      Salut Mihai,
      Asa e!
      Bine ai venit pe blog! Iti recomand sa utilizezi butonul raspunde. in acest mod plasezi la locul potrivit orice raspuns la alte cometarii.
      Se imbunatateste coerenta discutiei.
      SGC

    • nicmihai Says:

      multumesc pentru primire. abia acum vad cum se procedeaza la raspuns

  109. Laurentiu Says:

    Salut!
    Ma numesc Laurentiu/!
    As dori sa stiu ce cablu folosesc ptr o instalatie trifazata cu urmatoarele date tehnice:
    37 KVA, cos de fi o.96
    3*10 mm sunt suficienti?

  110. Laurentiu Says:

    Curentul ar fi de 88 A, dar nu cred ca conductorul de 10 mm rezista!
    ideal ar fi 16 mm, dar nu prea are loc in regleta alimetarii inatalatiei!
    Va rog lasati rapsunsul dvs la adresa:laurentiuchircus@yahoo.com
    Multumesc!

    • stoianconstantin Says:

      Salut Laurentiu,
      Trebuie sa dai informatii suplimentare. Pt dimensionarea unui circuit trebuie cunoscuta incacarea si lungimea circuitului. Vb de un bransament, de o instalatie interioara, de un circuit al unei instalatii interioare.
      Daca mai continuam discutia te rog sa utilizezi butonul „raspunde” de langa numele tau. Grupeaza discutia
      Poate intre timp reusesti sa aderi la platforma Win-4-All pe care eu o sustin
      SGC

    • Laurentiu Says:

      Lungime acelui cablu este de 14 metri, bine as putea reduce la vreo 10 m~
      Altw informatii nu mai am !
      Truheat MF5030
      3/PE Ac400/440/480V
      Power factor 0,96
      Fuse protection 80A
      Mains power consumtion 37KWA
      Dupa calculele mele a reiesit 66 A pe Faza!

  111. Premature Birth Says:

    Preemie Development…

    […]Sectiunea conductorului de nul in retelele electrice « Puterea sub lupă … până la bec![…]…

  112. astefanoaiei marius Says:

    cu tot respectul…in mod logic,

    intr-o retea trifazica echilibrata-(aceeasi putere p fiecare faza),curentul prin conductorul de nul este egal cu zero!!-avand in vedere defazajul in timp al sinusoidei (120 gr)

    -raman uimit cum supradimensionarea conductorilor electrici devine o obsesie

    -industrie grea prin case, cu conductori de 10mm2 cu densitati de curent tot mai mici, intr-un proiect era daT MAX 3,8 A/MM2-cupru!!! uneori supradimensionarea conductorilor duce la scurtcircuite violente, puterea de rupere a intreruptoarelor automate fiind depasita

    -am lucrat in industria romana ceausista 20 de ani-functiona cu 8 amperi/mm2-fara probleme

    -nu exista protectzie diferentiala doar in industria miniera-lucrurile functionau.

    Si, n-o sa va vina sa credeti-in states (USA) se folosesc cabluri ignifuge pozate pe lemn, cu groud-ul (impamantarea) desizolat, cam aceleasi sectiuni, desi, la 110 V s-ar parea ca ar trebui duble, nu?… noi le introducem in tub copex metalic, care trebuie obligatoriu legat la impamantare, in ambele capete!!!-oare nu ne complicam?-

    Cu stima-pensionarul.

    • stoianconstantin Says:

      Buna seara,

      Bine ati venit pe blog! Interesant comentariul Dv!

      Aveti dreptate in cazul circuitelor echilibrate curentul pe conductorul de nul este zero. In retelele stradale foarte rar avem consumuri echilibrate. Desi se incearca repartizarea echilibrata a bransamentelor consumul propiu-zis arareori rezulta echilibrat. Se fac si actiuni de reechilibrare insa cu efecte limitate.

      In plus datorita receptoarelor moderne (majoritatea electronice) racordate la retelelor electrice fac sa fie aproape generalizate si regimurile deformante in care sinusoida curent/tensiune este deformata.

      In aplicatiile industriale din perspectiva echilibrarii consumului lucrurile sunt infinit mai simple. Proiectezi si exploatezi instalatiile electrice fara surprize!

      Cu toate ca ne dorim retele scurte inca multi ani vom continua sa exploatam retele lungi la care curentii de scurtcircuit sun foarte mici. Atat de mici incat se confunda cu curentii de sarcina si pot functiona in rehim permanent cu scurtcircuite la capetele indepartate de posturile de transformare.

      Un alt aspect al reteleor stradale il constituie plaja foarte larga in care oscileaza incarcarea circuitelor. Personal am constatat necestatea unei actualizari a coeficientilor de utilizare si a celor de simultaneitate care sunt avuti in vedere la preoiectarea reteleor stradale. Pentru acesta sunt necesare studii statistice destul de ample pentru ca rezultatele sa fie relevante.

      Cu stima,

      SGC

  113. constantin erg Says:

    am<strong> o nelamurire cu folosirea cablului cyyf-(ignifug)

    -la o instalatie electrica s-a impus prin proiect folosirea cablului fy in copex metalic, trecand pe niste grinzi din lemn.

    cum spunea mai sus cineva, tubul copex trebuie legat la ambele capete la impamantare, cu niste coliere speciale-(NESPECIFICAT)

    -o mare prostie, spun eu, „patzit”-da, tubul copex metalic, in afara de faptul ca se destrama, pierzandu-si rolul, in 2-3 ani oxideaza, iar in 5 ani dispare, „putrezind” efectiv.

    daca cineva calca pe acel tub, conductorii se taie pana la cupru, chiar din cauza tubului!!

    exista cyyf-cablu romanesc, cu 3 randuri de izolatie-testele de sarcina maximala au condus la concluzia k, conductorul se sectioneaza in urma unui scurtcicuit violent, dar inauntru acelor izolatii, fara a „iesi” flacara din el

    -testul PRAM releva faptul k un conductor cu sectziunea d 1,5mm2 declanseaza un intreruptor automat de 63 amperi-(la scurtcircuit)..si un intreruptor automat de 25 amperi la suprasarcina, fara a fi afectat!!!

    in mod normal, un conductor de 1,5 mm2 e protejat de un dispozitiv d 6-10 amperi, acel intreruptor declansand la o suprasarcina…in fine, in cazul in care totusi nu ar functiona, in amonte exista unul de 20 amperi (la contor)

    -atunci, de ce s-ar declansa un incendiu, cu cablu ignifug, in configurarea mai sus mentionata-Normativul 17/2002=depasit!

    -in uk-(anglia) i-am spus unui electrician de acolo, reprosandu-i cumva de ce bate cablurile direct pe lemnraspunscurentul e limitat de breacker-(sig, automata)-iar la densitati de curent mi-a ras in nas.la englezi aluminiul avand 5 A/mm2, iar la noi cuprul 4A/mm2.

    acolo, la o priza firul de impamantare (la o priza) e suficient 60% din firul activ, la o „punere” protectia diferentiala declasand imediat.

    se duc din priza in priza (max 5).nu introduc niciodata cablurile in tuburi-dar sunt operativi, iar la stirile de la ora 5 n-am vazut incendii-„din cauza unui scurtcircuit”

    -apropo de sectiunea cablurilor, mi-a aratat un calorifer, care era alimentat pe 1/2 inch-„daca instalatorii ar pune o teava de 2 inch..(5cm), i-as cosidera….no coment

    -uneori, din exces de zel, proiectantii supradimensioneaza in mod deliberat conductorii, supunand beneficiarul la costuri suplimentare

    -cu stima Constantin

    • Incze Andras Says:

      Cred ca sunt si in UK incendii cauzate de instalatie electrica, numai ca acolo probabil nu se prezinta toate incendiile mai „marunte” la stiri, si nici bataile si violurile comise de betivi.

      Presupun ca nu toate instalatiile electrice sunt facute asa, in special cele mai vechi respectiv si acolo exista improvizatii la instalatia electrica.

      In opinia mea, cablul rezistent la foc si cablul care nu provoaca incendiu sunt diferite, rezistent la foc – cablul rezista la foc si incendiu in limitele specificatiilor daca este expus factorilor,

      iar cablul care nu provoaca incendiu este pentru instalatie electrica in locuri cu pericol de incendiu, adica rezista la suprasarcina si scurtcircuit in limitele specificatiilor.

      Nu as pune semnul de egalitate intre ele, desi sunt „rude apropiate”.

      Exista protectii, diferential, maximal, etc de care vorbiti, dar ce se intampla daca Dl diferential ultrasensibil nu functioneaza ?

      Eu personal din start nu as monta direct cablurile pe suport inflamabil, sunt de parere ca e mai bine sa nu risti cu toate protectiile montate, mai bine faci o singura data instalatia, decat Doamne fereste sa ai pierderi mult mai mari in comparatie cu diferenta pentru copex metalic sau pentru o solutie mai eficienta.

      Cu cu o supradimensionare de anumit grad sunt de acord, dar nu dus la extreme.

  114. instalcom Says:

  115. vasile bob Says:

    in RO se cositoresc firele in doze….io ma mir ca in SUA pun asemenea izolatori….infiletati!!!

    da, se face exces de zel la noi…pe de o parte normative, pe de alta parte incalzire electrica prin pardosele de lemn, montate de firme autorizate!!

    -un electrician rezonabil stie ce sa faca, indiferent de normativ, calcule fotometrice, etc

    -uite la americani…io zic ca clipul asta e real…??

  116. BatranuQ Says:

    Buna ziua,
    La dimensionare conductoarelor unei coloane (Contor-Tablou General) de 300m (trei sute) lungime si o putere de 3.5kW am calculat o sectiune a conductoarelor de 35mmp(!), ceea ce mi se pare foarte mult (unii electricieni m-au sfatuit sa pun maxim 16mmp). As vrea sa stiu daca pot folosi o sectiune mai mica (din motive economice evident si datorita problemelor ce apar la conectarea fizica in contor si TG a unor fire de sectiune mare) si in ce conditii pot face acest lucru pentru a pastra o cadere de tensiune de maxim 3%. Cablul va fi ingropat la 80cm cu pat si acoperire de nisip + banda de atentionare; in acest caz pot renunta la a-l mai trage prin tub copex (6cm diametru) daca nu e cu armatura metalica sau recomandati tubul copex in orice situatie?

    • Incze Andras Says:

      Eventual la contor montaj indirect prin transformator de masura.

    • john Says:

      batranului Q:cupru sau aluminiu?

      – 35mmp al=16mmp cu, aproximativ densitate curent 4-6amps/mm2 cu,
      – 2,5 amps/mm2 al.la 300m e super ok, chiar la 5kw. depinde de reteaua din amonte, care, daca e lunga si subtire..poti sa pui si 50mmp, k tot un drac e.

      Am intalnit retele lungi, unde un breacker moeller de 25 amps nu declanseaza la scurtcircuit imediat, doar la suprasarcina, dupa un timp.

      Observ tendinta de supradimensionare deliberata, in proiecte.

      O psihoza cobinata cu en grosistii vanzatori de cablu (mai gros=mai scump-deci profit mare!) fa un test-un intreruptor de 32 amps, in serie cu faza, atige priza de pamant! daca declanseaza imediat e ok. daca postul trafo e aproape, la sectiunea asta va fi un scurtcircuit violent, trece de 6ka, deci pleaca intreruptorul…fii atent!

    • stoianconstantin Says:

      Salut John,

      Bine ati venit pe blog!

      Ca sa postati o replica la un mesaj este necesar sa utilizati butonul „raspunde” de langa numele celui care a initiat mesajul. In acest mod discutia se mentine grupata.

      Pentru ca ati punctat cateva idei interesante m-am straduit si am mutat eu mesajul Dv, la locul lui!

      Aveti dreptate ca sa putem dimensiona un bransament si/sau o extindere de retea stradala trabuie sa cunostem:
      – incarcarea circuitului respectiv
      – sectiunile si lungimile tronsoanelor de ax din amonte pana la transformator

      In mod normal dimensioarea circuitului trebuie sa permita asigurarea sensibilitatii si selectivitatii protectectia la scurtcircuit
      .
      Astfel protectia circuitului stradal din cutia/tabloul postului de transformare trebuie sa „vada” scurcitcuitul la capatul coloanei care pleaca din BMP dar acest scurcircuit trebuie sa fie declansat de protectia din BMP.

      Daca am asigurat acesta conditie putem trece la verificarea asigurarii nivelului de tensiune in punctul de racordare,bornele de sarcina ale BMP si pe barele tabloului general alimentat din BMP.

      Din mesajul Dv inteleg ca v-ati confruntata cu problemele pe care le pun retelele lungi. Pe blog veti gasi mai multe articole care treteaza acest subiect destul de complex

      Avand in vedere cele de mai sus poate as privi cu alti ochi tendinta de „supradimensionare” de care vordeati Dv.

      Daca mai vorbim va rog in ca o data sa utilizati butonul „raspunde” de langa numele Dv pt a mentine discutia grupata.

      Poate va faceti timp sa aderati la platforma de marketing oferta Win-4-All pe care eu o sustin.

      Succes!

      SGC

  117. kovacs anthal Says:

    d-le Stoian,tot respectul!

    ma confrunt cu o problema.la un punct de lucru avem o o pompa pt. combustibil.

    istalatia implica multa electronica. alimentata la retea, nu sunt probleme. La limentarea din generator (motor pe benzina, 3000rot/min), apar mari probleme partea electronica, chiar alimentata prin ups se defecteaza.

    am fost penalizat ca am distrus instalatia.

    parerea mea:-apar armonici in unda care ar trebui sa fie sinusoida, interferend cu partea elecronica.

    la masurarea frecventei, cu sarcina pur rezistiva, multimetru imi indica aprox 50 hz.la sarcina inductiva nu pot citi frecventa!! (trafo sursa). exista generatoare de unda sinusoida pura?

    • stoianconstantin Says:

      Sa mai lamurim cateva aspecte:

      1) care este puterea pompei respectiv care este puterea generatorului?

      2) pompa este singurul receptor alimentat de generator

      3) care este puterea UPS?

      4) UPS alimenteaza inclusiv circuitele de forta sau doar cele de comanda?

      Trebuie stiut ca un generator poate avea la borne, in gol, o tensiune perfect sinusoidala insa daca alimenteaza consumatori neliniari: „multa” electronica curentul va fi unul nesinusoidal!

      Daca UPS alimeteaza atat circuitele de forta cat si cele de comanda eu zic ca n-am facut mare lucru. Am inserat intre generator si receptor inca o „sursa”. Excluzand cazurile in care UPS joaca cu adevarat rolul de sursa tampon de regula el este utilizat pentru alimentarea separata a consumatorilor sensibili atat la intreruperi cat si la diverse solicitati electromagnetice determinate de functionarea in paralel unor receptoare electrice care pot „polua” circuitele respective.

      Daca mai vorbim va rog sa utilizati butonul „raspunde” de langa numele Dv pt a mentine discutia grupata.

      Poate va faceti timp sa aderati la platforma de marketing Win-4-All pe care eu o sustin.

      Succes!
      SGC

    • kovacs anthal Says:

      multumesc.UPS+acumulator=rezerva de energie.33ah12v-se convertesc in 220vac.pompa 120w/220vac50hz.circuitele de c-da sunt alimentate prin trafo, cu primar la 220vac(aprox 10va).am alimentat dispozitivul cu un generator romanesc gte38, cu motor de tractor.la acest generator totul e clasic, RAT-ul fuctioneaza electromagnetic pur.cu asta merge!!dar consuma inutil.cele mici honda 5kva, au excitatie in impulsuri.rotorul e alimentat cu o ciudatenie de tensiune modulata (am pus osciloscopul).ca o solutie de comromis schimb bateria.astfel totul merge.UPS-ul scoate o tensiune care numai sinusoida nu e.dar functioneaza.pompa are un bazait specific(numai cand ups merge)-rezultatul undei de impuls aproape dreptunghiularae, si a tensiunii de 170-180v ac.la acelasi generator (honda) , cineva a pus un invertor de sudura.s-a defectat.sefii mi-au dat dreptate, intr-un final.am contactat firma(nu conteaza)-si am stat de vorba cu un tehnician.a mai avut astfel de cazuri.aceste interferente apar doar la generatoare cu excitatie electronica.multumesc.

  118. Adrian Says:

    Buna ziua,
    As dori sa stiu daca exista o specificatie tehnica pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune(1000V CA inclusiv) sau vreun normativ cu este PE 104 pentru liniile de peste 1000V sau vreun normativ ca NTE 003/04/00
    Multumesc anticipat.

  119. Andreea Says:

    Ce tip de conductor trebuie alimentat La o rețea de 120A cu un consum de 40 kw ?

    • stoianconstantin Says:

      Sunt cateva aspecte in enuntul Dv care trebuie clarificate:
      1) care este tensiunea retelei
      2) ce intelegeti prin „retea de 120A”
      3) care este lungimea conductorului de alimentare a sarcinii de 40 kW
      4) informatii despre terea si postul de transformare in amonte de punctul de racordare vizat de Dv pt cablul al carui tip il cautati
      5) consumul de 40 kW este trifazat?
      cel mai bine ar fi sa apelati la serviciile unui electrician autorizat care va poate face dimensionarea corecte si completa a instalatiei electrice si chiar executia acesteia astfel incat sa nu aveti niciodata probleme!
      Toate cele bune!
      SGC

  120. Dana Says:

    Am o intrebare care nu tine neaparat de subiectul articolului. Trebuie sa imi racordez terenul la un PTA indepartat, cam 800 m, si am nevoie de o putere instalata mare pentru ca planuiesc sa imi incalzesc casa cu curent electric (centrala trifazata), din cauza distantei am nevoie de conductori grosi si in incercarea de a intelege problema am inceput sa studiez. Am invatat multe insa am dat pentru un termen, in limba engleza pentru ca in limba romana nu gasesc suficiente informatii in general. Acest termen se numeste skin effect, si se refera la concentrarea intensitatii curentului pe circumferinta conductorului, parasind miezul. As vrea sa stiu cum se numeste in limba romana. Totodata am dat de informatii despre un alt termen, proximity efect, acest efect deviaza intensitatea sa fie aplicata asupra unei parti a conductorului in functie de directia intensitatilor pe conductorii in tema, daca sunt doi conductori pareleli. As vrea sa stiu cum s-ar traduce si acest efect in limba romana.

    Multumesc.

    • stoianconstantin Says:

      M-ati dat gata! Ati ajuns cu studiul la „efectul pelicular”!

      Sunt comvins ca veti gasi pe net suficiente informatii despre el.

      Acel „efect de proximitate” este reflectarea modului in care se influenteaza reciporoc conductoarele parcurse de curent prin campul electromagnetic pe care il genereaza daca sunt apropiate. Exista prezentari care explica conceptul de „efect pelicular” cu ajutorul „efectului de proximitate”.

      Succes!
      SGC

  121. catalin Says:

    buna seara , am si eu o nelamurire daca nu deranjez cei de la electrica mi au mutat contorul afara si mi au pus conductor de la contor in casa de fy 4 eu cred ca e cam subtire tinand cont ca plita si cuptorul daca merg depasesc 5-6 kw plus ca mai merge prin casa un frigider una alta…curiozitatea mea este dacaconductorul este prea subtire sau sunt in regula la un consum asa mare? multumesc ! eu la plita am tras conductor de fy 6

  122. Petrisor Says:

    Probabil , dânsii au tinut cont de efectul pelicular…….

    Pentru cupru am putea considera o densitate de curent chiar si de 5-8A/mm la aceasta sectiune.

    Wikipedia: The maximum current density can be as high as 35 A∙mm−2 with a copper thickness of 35 µm.

  123. janeta Says:

    Am o problema cu nulul de protectie PE in locuinte. In I7-11 par. 5.5.3.7. tab.5.17 se specifica sectiunea conductorului PE minim 2.5mmp., inteleg ca indiferent daca circuitul este mono sau trifazat, nefiind data o delimitare in normativ. In acelasi timp in anexa de la sfarsitul normativului nr. 5.32. nota 1 se specifica valoarea conductorului PE ca fiind egala cu faza la instalatiile monofazate, de unde ar rezulta ca e admisa pt. circuitele de lumina si valoarea PE de 1.5mmp.
    Ma lovesc de pb. asta pt ca modernizez o instalatie veche la casa proprietate si instalatorul spune ca niciodata nu a pus conductor PE de 2.5?! si vrea sa puna 1.5mmp adica in loc de un circuit 2FY1.5+FY2.5 sa fie 3FY1.5 in tub protectie. Stiu ca in toate I7 din ultimii 30 de ani de ex se specifica clar ca sectiunea minima a PE in locuinte este de 2.5mmp. acum apare aceasta limitare numai in paragraful sus mentionat nu si in anexa de la sfarsit , treaba nefiind clara.
    multumesc

    • stoianconstantin Says:

      Pana la urma inteleg ca Dv faceti regulile jocului. Multa vreme ati fost convinsa ca sectiunea mimima a conductorului de protetie PE este 2.5 mmp cupru. Nu vad de ce ar trebui sa renuntati la acesta convingere mai ales ca DV platiti.

      O instalatie electrica bina dimensionata si bine realizata pentru un imobil se face pe viata! Merita tot efortul!

  124. catalin Says:

    buna seara. am si eu o nelamurire , de curant am observat ce pe circuitul de bucatarie cand folosesc cuptorul cu microunde siguranta monopolara scoate un bazait. siguranta este legrand c20 iar conductorul este de fy4 . multumesc

  125. Tiberiu Says:

    Buna ziua,
    Am urmatoarea dilema, si as fi recunoscator daca m-ati putea lamuri:

    „Siguranta automata cu protectia diferentiala este un dispozitiv sau un ansamblu de dispozitive care compara doi curenti dintr-un circuit electric: cel care pleaca de la sursa si cel care se intoarce la sursa de alimentare. Acesti doi curenti intr-un mod normal de functionare trebuie sa fie egali. Daca exista o punere la pamant, curentul prin conductorul de linie este mai mare decat cel ce se intoarce prin conductorul neutru si va produce un flux magnetic mai mare.”

    Conform acestei definitii, nulul este strabatut de un curent egal cu cel de pe faza (probabil se refera la monofazat).
    O alta definitie spune: „In trifazat, in caz de distribuție simetrică a componentelor, nulul NU este parcurs de curent.”

    Considerand ca dintr-un tablou electric cu distributie trifazata (R,S,T,N,PE) alimentam n consumatori monofazati distribuiti egal pe faze, iar prin nulul tras catre fiecare ar trece curent (conform def 1), am avea curent si pe nulul comun din tablou, ceea ce ar infirma def 2.

    Intrebare finala: Avem curent pe nul la alimentarea unui consumator monofazat?

    Multumesc!

Lasă un răspuns către cornel Anulează răspunsul