Ghid de administrare a unui blog!

              Cred ca daca am pune de un ghid de creare/administrare a unui blog un manual al blogului in limba romana am contribui la economia de energie (am o obsesie cu energia), timp (intra si el in ecuatia energiei daca este putere in zona) si bani (sunt un inevitabil corolar al energiei). O astfel de actiune ar conduce la inmultirea blogerilor si la creterea satisfactiei acestei indeletniciri. Avem bineinteles la dispozitie instructiunile in engleza oferite de wordpress.com (WP) insa unora engleza le joaca feste si in plus rezultatele experimentarii diferitelor combinatii de facilitati pot fi rezultate individuale utile natiei daca sunt mediatizate.

                 Din comentariu in comentariu se pot strange diverse instructiuni, algoritmi, explicatii care cu timpul pot sa fie eventual sortate si sistematizate astfel incat sa fie utile natiei. Putem avea echivalentul romanesc al FAQ (cele mai frecvente intrebari)

Start ghid:

Care este diferenta intre “pagina” si “post”?

Eu cred ca principala diferenta consta in aceea ca titlurile paginii se pot afisa individual in zona de ‘Widgest’ (butoane si titluri menite sa asigure informatii despre continutul blogului + link-uri cu alte site si alte facilitati ) asociata fiecarei machete (presentation). “Posts” (eu i-as spune articol) pot fi accesate de regula prin intermediul categoriei din care fac parte. O alta diferenta majora o constituie faptul ca acestea (post) permit declaraea/asocierea unor tag-uri.

Ce se intelege prin tag?

Pana una alta eu asociez notiunea de tag cu acelea de: cuvinte cheie, respectiv domenii initiate de blogeri. Un nou bloger sau o noua publicare de articol se poate face asociindu-i unul sau mai multe  tag-uri existente cu care autorul crede ca materialul lui are legatura sau poate propune noi tag-uri. WP listeaza in paginile comune nori sau liste de tag-uri combinand cele mai des utilizate in asociere cu unele noi sau cu unele ce par mai exotice astfel incat prin acest joc deruleaza un episod de marketing al blogurilor. Accesand un tag afiat de (propus de) WP ti se ofera o lista cu blogurile care au invocat tagul respectiv. De aici, pe aceasta sortare se presupune ca esti mai aproape de ceea ce cauti. Este posibil ca unele taguri din listele individuale sa nu fie niciodata listate de WP si sa nu li se faca publicitate de loc. Cred ca tastand denumiri cunoscuta sau banuite/dorite de taguri in motoarele de cautare ai sansa alaturi de alte milioane de pagini (din pacate) sa fie listate si bloguri din WP care contin aceste tag-uri/cuvinte cheie.

Gata pe azi. Next time mi-am propus sa traduc denumirea meniurilor de administrare oferite de WP si poate sa spun cateva cuvinte despre fiecare din cele pe care cred ca le-am inteles!! But only next time!

Introducerea unui link intrun articol/pagina

In fereastra de editare (pagina si/sau articol) exista la partea superioara a ferestrei de scriere un mic meniu. Pe la mijloc sunt doua icoane: o “za de lant” si o “za rupta de lant”. Prima este utila pt introducerea unui link iar a doua pt anularea unui link.
Se marcheaza cu mausul cuvantul/ cuvintele/propozitia care se doreste sa ascunda un link. Se da clik pe butonul “za de lant” : apare o ferestra cu 3 zone: prima cere adresa web a paginii catre care se face legatura de tipul http… (se scrie adresa sau se insereaza cu functia de “paste” daca a fost memorata inainte cu functia “copy”) a doua zona permite optiunea ca link-ul sa se “deshida” in aceeasi fereastra ori intro fereastra noua (eu aleg optiunea doua) iar in zona reia se cere sa se denumesca link-ul generat (cred ca merge si fara denumire).

Introducerea unui link intr-un mesaj

Poate sunt si alte cai. Eu am descoperit una din ele. Dupa ce raspund la un mesaj (de fapt incep sa raspund) dupa salvare ni se ofera un buton de edit deasupra mesajului. Dupa clik apare o fereastra de editare care in bara de meniuri in stanga sus are un buton denumit chiar link. Se da clik pe el si se deschide o fereastra in care trebuie sa scrii adersa web de tipul http… spre care vrei sa asiguri link din fereastra de mesaje

Dashboard - panou de administrare - panou care asigura accesul la mai multe utilitare de administrarea blogului.

Statistics_statistici,

Aici lucrurile sunt destul de evidente:

. clik pe nodul unui grafic zilnic si se intra intr-un ecran unde sunt afisate in detaliu informatii despre articolele accesate. In pagina de statistici se retin doar top 11 accesari.

. WorPress a pus la dispozitie statistici noi (pt cele 4 domenii : referenti, articole postate, termenii motoarelor de cautare respectiv linkuri utilizate din blog): 7 Days (ultimele 7 zile) 30 Days(ultimele 30 de zile)  Quarter  (trimestru) Year (an) All Time  (de la inceputul fiecarei afisari)

. daca in pagina de statistici (de fapt in oricare pagina de statistici) se utilizeaza butonul albastru din dreptul fiecarui element (la dreapta campului de denumire) care face obiectul statisticilor de exemplu: un titlu de articol, se va accesa un grafic cu evolutia accesarii respectivului articol de la inceputul afisarii lui.

Poate continui tu prietene …

Atentionare: materialul abunda de “cred ca” asta este in fapt o invitatie pentru voi cei care aveti o opinie mai corecta sa initiati un comentariu corectiv. personal sunt foarte dispus sa invat si sa-mi redefinesc afiratiile

Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret, social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU, diverse, segmentarea clientilor, matricea boston, marticea ansoff, distributie, publicitate stradala, sport, cercetare de piata, promo, obiecte promotionale, agentie de publicitate, partener media, design, sigla, cataloage, agende

 

Bine ati venit!

         Scop blog:

          Valorificarea unei cai de comunicare care permite interactiunea directa intre specialistii care activeaza in unitatile Sistemului Energetic National si respectiv intre acestia si beneficiarii finali: consumatorii de energie electrica.

Asteptari:

1.         Initierea unui dialog menit sa faciliteze consumatorilor de energie elctrica mecanismele de acces la reteaua electrica de distributie si necesitatea acordarii unei importante deosebite etapelor de contactare serviciilor de distributie si furnizare a energiei electrice care incep cu avizul tehnic de racordare (ATR) si continua cu gestionarea problemelor de calitatea energiei electrice, cu preocuparile pentru reducerea costurilor cu achizitia energiei electrice respectiv cu cresterea eficientei consumului de energie electrica, cu mentenanta si exploatarea instalatiilor electrice. Un client bine informat va face distinctia intre situatiile obiective din SEN si situatiile in care interesele ii sunt afectate de lipsa de performanta a partenerilor care ii asigura energia electrica. Practica mi-a demonstrat ca intrun procent nedrept de mare situatiile obiective din SEN sunt receptate ca ’mall-praxis’. Coroborand aceasta constatare cu preocuparile concrete ale operatorilor SEN pentru imbunatatirea continua si reala a serviciilor consider ca merita efortul sa informam cat mai bine si pe orice cale  opinia publica asupra diverselor aspecte ale muncii noastre. Indiferent cum se numeste angajatorul nostru, operator al SEN, pana la urma noi ca persoane fizice suntem cei care ne confruntam cu nemultumirile clientilor neinformati de unde si interesul legitim pentru informarea clientilor. Avand in vedere caracterul special al energiei electrice care este resursa funamentala a oricarui agent economic implicatiile parametrilor de calitate si al pretului sunt  fundamentale in rentabilitatea oricarei afaceri. Este dovedit practic ca informatiile despre energia electrica contribuie in mod hotarator la succesul agentilor economici.

2.         Initierea unui dialog intre specialistii din SEN asupra unor probleme tehnice menit sa contribuie la generalizarea unor solutii competitive. Fiecare dintre noi avem realizari intr-un anumit domeniu al energeticii, am facut pasiune pentru rezolvarea unei anumite probleme. Punerea in discutie a concluziilor la care am ajuns este de natura sa ne asigure un feedback obiectiv care sa ne permita aprofundarea subiectului si/sau, dupa caz,  solutia gasita va produce efecte pe scara mai larga prin preluarea ei de catre alti specialisti.

3.         Capacitarea producatorilor de materiale si echipamente sa-si prezinte produsele contribuind direct la informarea specialistilor beneficiari ai produselor/serviciilor ofertate.

4.         Oferirea unor link-uri utile catre pagini web de interes

Harta blog:

       Materialele sunt structurate pe categorii. Accesul la un articol se face fie direct din motoarele de cautare pe calea cuvintelor cheie sau accesand categoria al carei titlu preinta interes.

       O parte din articole sunt listate ca pagini. Inca nu mi-am dat seama care sunt criteriile se selectie in aceasta lista scurta. Ma gandesc chiar sa renunt la ea.

        In categoriile:  ”Marketing nume firma” voi structura materialele primite de la agentii economici care doresc sa comunice cu piata prin intermediul acestui blog.

         Sub denumirea “blogroll” veti gasi link-uri recomandate de mine pentru utilitatea deosebita a informatiilor care pot fi accesate.

Solutii alternative:

          Informatii despre energia electrica se pot obtine din foarte multe locuri de pe internet. De asemenea exista multe surse de informatii despre materialele si echipamentele necesare instalatiilor energetice. Totusi de multe ori ne confruntam cu informatii vechi, nereactualizate, nesistematizate iar comunicarea cu administratorii locatiilor respective de regula nu prea functioneaza.

           Un blog prin excelenta ar trebui sa fie mai viu. Facilitatea pe care o au vizitatorii de a formula intrebari si de a emite opinii vizibile tuturor vizitatorilor permite initierea unui dialog independent de administratorul locatiei astfel incat cresc sansele de a gasi raspunsul la intrebarile preocupa pe fiecare in parte.  Prin aceasta particularitate sansele blogului de a contribui la solutionarea unei probleme concrete sunt superioare solutiilor alternative existente pe net fara insa sa le excluda!

Contorizarea utilitatilor

         Energetica in mod evident se regaseste si ‘la bloc’. Fara rezerve toate utilitatile unui bloc sunt legate de domeniul energetic. Mai mult decat atat unele dintre acestea sunt produse si servicii ale operatorilor din Sistemul Energetic National (SEN). Va propun sa discutam despre contorizarea utilitatilor.

        Dupa parerea mea contorizarea intrarilor in bloc poate avea o justificare destul de clara. Delimitarea/protejarea proprietarilor condominiului de pierderile din retelele publice de distributie: apa rece, apa calda, agent termic si asigurarea unui control mai bun al pierderilor. Desigur atunci cand vorbim de delimitarea de pierderile operatorului de distributie (OD). Eu cred ca vorbim de o delimitare fizica mai mult decat de o delimitare financiara deoarece operatorul ‘lezat’ de aceasta masura a clientilor va proceda pe termen scurt la modificarea(cresterea) pretului unitar care sa compenseze diminuarea cantitatii (de apa, energie termica) facturate clientilor. Sub o forma sau alta pierderile se platesc altfel distribuitorul piere.

           De regula in cazul distribuitorilor de utilitati vorbim de monopoluri ‘naturale’ pe un anumit teritoriu. Modernizarea retelelor de distributie este demersul necesar care asigura reducerea  pierderilor pe termen lung in beneficiul reciproc al distribuitorilor si al clientilor lor. Cea mai eficienta parghie de actiune pentru declansarea si mentinerea efortului investitional al OD pentru modernizarea retelelor de sistributie il au autoritatile de reglementare si/sau consiliile locale care gireaza activitatea acestor OD.

          In ceea ce priveste cuantumul consumului unui bloc in fapt al unei locuinte pe medie diferentele sunt foarte asemenatoare incat statistic contorizarea unui imobil nu ar trebui sa duca la rezultate spectaculos diferite fata de un consum pausal corect determinat.

           Contorizarea individuala  este de cele mai multe ori o iluzie bazata pe saracie care pe termen lung nu-si dovedeste utilitatea dar a cerei realizare presupune un efort individual important. Eu personal care ca daca nu exista un consens al coproprietarilor unui imobil initiativele individualale de contorizare nu sunt legale. Acest lucu mi se pare mai evident daca deja exista o contorizare a utilitatilor la nivel de bloc de care beneficiaza toti proprietarii (chiriasii) imobilului.

          In permanenta va exista o diferenta intre consumul citit pe contorul de la intrarea in bloc si suma contoarelor individuale datorat in cel putin nesimultaneitatii citirilor. Acest diferente trebuie impartite intre proprietari. In acest moment daca nu exista consens asupra montarii coantoarelor individuale apar divergentele si nedreptatile. Cei ‘destepti’ induc costuri celor ‘conservatori’ sau prea saraci sa tina pasul cu moda contorizarilor individuale ori acest lucru nu poate fi legal.

Asineta, marketing Traian Basescu, Ion Iliescu, Energie electrica, politica energetica, politica, Elena Udrea, profit, pierdere, Elena Udrea, job, market, management, energy, hobby, blog, viata la scurt, Bucurenciu, Bucuresti, Paris, play, LEA, ANRE, receptoare electrice, fotografie, arta, contorizare, pret,  social, Basescu, Elena Basescu, diverse, calatorii, opinii, Bucharest, discutii generale, articole, reforma, referendum, parlamentul european, alegeri, EU

Sectiunea conductorului de nul in retelele electrice

           In mediile profesionale s-a constatat generalizarea regimurilor deformante si dezechilibrate la toate nivelurile de tensiune.   La nivelul retelelor de joasa tensiune aceste regimuri insumeaza efectele de la nivelele de tensiune superioara si se resimt acut in calitatea energiei electrice si in cresterea semnificativa a CPT si chiar marirea erorilor aparatelor de masura. 

           In acest moment nu se mai justifica utilizarea in retelele de 0,4 kV a conductoarelor de nul cu sectiune redusa fata de conductoarele de faza .

            Avand in vedere dificultatile reale de majorare a sectiunii cablurilor 0,4 kV aflate in exploatare se impune ca noile instalatii sa fie construite utilizand cabluri cu conductoare de faza si nul de sectiune egala.

            Este momentul ca operetorii de distributie (OD) sa analizeze oportunitatea trecerii, in cadrul lucrarilor de modernizare, la utilizarea  cablurilor cu sectiuni egale pentru conductoarele de faza si nul si sa notifice proiectantii /producatorii de cablu referitor la aceasta decizie

         Este necesar sa tinem cont ca in acest mod pe langa efectele benefice asupra calitatii energiei electrice se vor putea obtine si avantaje privind pretul de achizitie al cablurilor si reduceri ale timpilor de asteptare pana la onorarea comenzilor  deoarece in acest moment aceste tipuri de cabluri se lanseaza in fabricatie numai dupa cumularea unor comenzi care sa depaseasca 1000 m. pentru fiecare tip de cablu.

            Un alt aspect care trebuie semnalat producatorilor de cablu il constituie cresterea ponderii bransamentelor amplasate la limita de proprietate si implicit cresterea neesarului de cabluri cu 3 respectiv 5 conductoare. 

           In privinta LEA 0,4 kV productia de conductoare este mult mai flexibila iar trecerea pe scara larga a utilizarii unei sectiuni marite pentru conductorul de nul sau chiar trecerea la utilizarea fasciculelor torsadate cu conductoare distincte pentru nulul de lucru si nulul de protectie constituie o problema asupra careia inca mai putem sa ne documentam si care are solutii chiar si pentru instalatiile existente. In cazul trecerii la schema TNS apar oportunitati de noi protectii in CD ale PT .

            Este necesar sa remarcam ca in prezent sectiunile preponderente ale TYIR utilizate la modernizari sunt de OL 50×3x70 mmp. cu tendinta de a creste la 50×3x95 mmp.

            In practica o forma de manifestare a suprasarcinii conductoarelor de nul o constituie o parte din sectionarile de nul care adesea sunt insotite de deteriorari de receptoare electrocasnice. Este nefiresc sa continuam sa ignoram aceasta realitate si sa punem sectionarile numai in sarcina contactele slabe ca tocmai pe conductorul care teoretic ar trebui sa fie strabatut de curenti foarte mici.

           

       

Legaturi de intindere in liniile aeriene de 20 kV

 In LEA 20 kV in mod uzual se pot intalni doua tipuri de legaturi de intindere :

 a)      Utilizand izolatoare de sustinere nestrapungibile, de ceramica tip IsNs. Acest tip de legaturi se intalnesc de obicei la LEA 20 kV cu conductor, de regula, de sectiune 35 mm²  construite in jurul anilor 1965-1970. De obicei aceasta solutie se intalneste mai ales pe derivatii (racorduri) din axele LEA spre posturile de transformare.

Principalul dezavantaj al acestor tipuri de legaturi de intindere il constitue rezistenta mecanica scazuta la solicitari de tractiune a izolatorului IsNs care este de 9,8 kN fata de 66 kN la izolatorul ITfs (izolator ceramic de intindere). In cazul acestui tip de legaturi de intindere folosite pe stalpii cu separatoare de racord sau sectionare rezulta distante de izolatie intre legaturile de intindere care sunt de o parte si de alta a separatorului mult mai mici decat intre polii separatorului in pozitie deschisa. In figura 1 aceasta distanta este marcata cu Dl. In exploatare acest tip de legaturi de intindere este considerat un punct slab al LEA 20 kV facand obiectul unor actiuni de inlocuire. In aceste conditii la constructia LEA 20 kV noi acest tip de legatura de intindere nu se mai foloseste.  

        Remarcam ca elemente componente ale acestui tip de legatura de intindere: ·        Banda de aluminiu 10×1 mm². Aceasta se utilizeaza prin infasurare pe conductor, spira langa spira, pentru a proteja conductorul in zona de frecare pe “gatul” izolatorului. Acelasi tip de banda il regasim si intre conductoare in interiorul clemei cu crestaturi.

·         Clema cu crestaturi. Aceasta este o teava ovalizata din aluminiu cu rol de legatura mecanica care este presata din loc in loc alternativ pe o parte si pe cealalta cu prese manuale sau hidraulice. Remarcam ca utilizarea clemei cu crestaturi presupune taierea conductorului LEA si reantregirea acestuia utilizand cleme de legatura electrica.

·         Cleme de legatura electrica.

a)            Legaturi de intindere utilizand izolatoare special create pentru acest scop.

Pana in prezent s-au folosit pe scara larga izolatoarele din portelan tip ITfs produse de Electroceramica Turda respectiv izolatoarele de sticla ‘capa-tija’ produse de Fabrica de izolatoare Botosani. De cativa ani in retelele de medie tensiune exista tendinta de inlocuire a acestor tipuri de izolatoare cu izolatoare siliconice. Tot mai multe LEA 20 kV noi se construiesc cu izolatoare siliconice. Acestea sunt de tip ‘tija’ asemanatoare cu ITfs insa prezinta avantajul ca nu sunt casante si sunt mult mai usoare, de asemenea din punct de vedere mecanic suporta eforturi mai mari. Mare parte din armaturile utilizate la izolatoarele ceramice se preteaza si la izolatoarele siliconice (sau compozite). In figura 2 avem redata o legatura simpla de intindere pe Itfs utilizand clema cu crestatura.

  

Fig. 2 legatura simpla de intindere cu Itfs 60/6 si clema cu crestatura.

            Remarcam urmatoarele parti componente:·        Clema cu crestatura ·        Clema de tractiune tip potcovita CTPf-120. Aceasta permite fizarea de izolator si protectia mecanica a conductorului in zona solicitata la efortul de tractiune·        Carlig A2-60 pentru suspendarea izolatorului de consola·        Cleme de legatura electrica.Remarcam din nou sectionarea conductorului LEA 20 kV pentru a putea executa legatura de intindere cu ajutorul clemei cu crestaturi.                      In ultima vreme clema cu crestatura tinde sa fie utilizata tot mai rar la executarea legaturilor de intindere la constructia LEA 20 kV noi. Acest lucru este posibil datorita aparitiei pe piata romaneasca a unor cleme speciale care permit executia legaturilor de intindere fara sectionarea conductorului LEA. In aceste conditii se pot elimina pana la 70–80% din legaturile electrice din axul LEA. Prin aceasta se elimina de fapt mai multe puncte slabe din linie stiut fiind faptul ca in retelele electrice la nivelul contactelor se localizeaza multe din defectiuni. Noua tehnologie ne permite sa ne alegem locurile unde sa realizam legaturi de intindere cu sectionarea conductorului. De regula criteriile dupa care alegem aceste puncte de sectionare ale conductorului sunt: accesul usor la stalpii speciali, lungimi rezonabile ale panoului de intindere de aproximativ 0.8-1.5 km care pot fi executate de regula intr-o zi. Atunci cand noile cleme de intindere sunt asociate cu izolatoare compozite rezulta o LEA foarte sigura in exploatare.Clemele de intindere care permit executia legaturilor de intindere fara intreruperea conductorului sunt :

·        SO 85, SO 105, SO 146 produse de firma finlandeza ENSTO si comercializata in tara de SC. ELMET INVEST , fig.3    

           

 ·        Cleme de intindere MOSDORFER Austria din familia 4440.52, fig. 4 si din familia 4435.01 fig. 5 comercializate in tara de SC. ELECTRICA Arad                                                  

·        Cleme de intindere tip CLAMI 35-50 mm² si CLAMI 70-95 mm² produse si comercializate de firma romaneasca SC.UNIMEC Buzau, fig. 6 si fig. 7.

                                    

 In retelele de 110 kV s-au utilizat cleme asemanatoare cu cele prezentate mai sus fiind cunoscute sub denumirea generica de ‘cleme pistol’. Existenta unui producator roman a facut ca noua tehnologie de realizare a legaturilor de intindere in LEA 20 kV sa fie acceptata pe scara larga. CLAMI se executa in doua variante pentru conductor in gama 35-50 mm² si respectiv 70-95 mm². Diferenta intre cele doua tipuri consta in numarul de bride CLAMI 35-50 mm² are doua bride iar CLAMI 70-95 mm² are 4 bride.  

               In figura 8 prezentam un ansamblu izolator siliconic de intindere cu clema CLAMI. Acestea constitue elementele principale ale unei legaturi simple de intindere din figura lipsind doar piesa U de fixare pe consola. Pentru un montaj corect trebuie urmarit ca inelul din varful clemei sa fie orientat spre deschidere iar suruburile sa fie montate pe cordita.

 

               Clemele de intindere produse de Mosdorfer au ca element fundamental un sistem de pene care asigura strangerea si blocarea conductorului. Suplimentar cordita este fixata cu doua bride asamblate cu 4 suruburi. Acest tip de clema datorita unei promovari deficitare are o arie de raspandire redusa.

            Este important de precizat ca fiecare din clemele prezentate mai sus au un domeniu optim de utilizare in functie de sectiunea, tipul si fabricantul conductorului. Prezentam imagini de la teste de tractiune la rupere efectuate cu clemele SO si CLAMI la sediul UNIMEC din Buzau.Vezi figura 10. 

                 

            Prin proiectare atenta cunoscand eforturile la care sunt supuse clemele si performantele conductoarelor se pot alege clemele de intindere cu ,comportarea cea mai buna. Este important de precizat ca in exploatare LEA trebuie privita ca un ansamblu iar proiectarea mecanica trebuie sa aiba in vedere limitarea efectelor unei suprasarcini fiind de preferat sa se rupa mai intai conductoarele apoi consolele si in ultima instanta stalpii.In cazurile concrete practice proiectantii au la dispozitie o gama limitata de stalpi si console deja proiectate aflate in productia curenta sarcina proiectantului rezumandu-se la alegerea tipului de clema ,la stabilirea distantelor dintre stalpi si a tractiunii in conductor pentru realizarea unor distante minime normate intre conductor si sol.

            

            Incercarile experimentale din poligonul UNIMEC au stabilit ca legaturile de intindere efectuate in LEA 0.4 kV cu conductoare torsadate utilizand cleme CIR 750 (cleme de intindere retea) nu respecta raza minima de curbura impusa de producatorii conductorului torsadat. Pe aceasta cale a aparut un nou domeniu de utilizare pentru CLAMI. Figurile 14 si 15 ilustreaza acest lucru.

 

              In figura 14 remarcam dezizolarea nulului purtator (Ol-Al 50 mm² ) din fascicolulul de conductor torsadat. In figura 15 remarcam montajul corect al CLAMI 35-50 mm² suruburile fiind pe cordita.Observam de asemenea modul de realizare a legaturii nulului la armatura stalpului.

                                                            Ing  Stoian Petre

Sefii care aplica micromanagementul

    ‘Sefii care aplica micromanagementul - luand masuri privitoare la mici detalii care ar trebui lasate in seama subordonatilor - pot da impresia ca au initiativa ; insa ceea ce le lipseste este perceptia efectelor pe care actiunea lor le are asupta celorlalti. Initiativa fara empatie - sau fara o perspectiva mai ampla - poate fi nociva si îi defineste pe managerii mediocri.’

Daniel Goleman                                                                                                                                                       Inteligenta emotionala

Studiu de caz privind cerintele tehnice impuse conductorului preizolat XLPE destinat constructiei LEA 20 kV (partea 2)

             Conf.dr.ing. PANĂ Adrian:                    Universitatea “Politehnica” din Timişoara, Facultatea de Electrotehnică,

                                                                           Catedra de Electroenergetică

           Conf.dr.ing. TITIHĂZAN Viorel              UPT Catedra de Electroenergetică

           

           Prof.dr.ing. BUTA Adrian        UPT Catedra de Electroenergetică

              

              ing. STOIAN Constantin     

 

 

                 Rezumat. Partea a doua a referatului trece în revistă principalele cerinţe tehnice necesare pentru materialul folosit la izolarea conductoarelor LEA (XPLE) şi prezintă o avarie produsă pe una dintre liniile exploatate de E.D. Rm. Vâlcea, în contextul reţinerilor manifestate de către utilizator asupra calităţii acestui tip de conductoare fabricate de unul dintre furnizorii interni. Referatul ridică problema valabilităţii standardelor finlandeze, adoptate de către producătorii interni la construcţia conductoarelor izolate destinate liniilor electrice din România. Se ajunge la concluzia necesităţii elaborării unui set de standarde referitoare la proiectarea, construcţia, montarea şi exploatarea în România a liniilor electrice aeriene de medie tensiune cu conductoare izolate.

Cuvinte cheie: Linii electrice aeriene cu conductoare izolate. Polietilenă reticulată (XLPE).

   

1.       STUDIU DE CAZ  

              Am studiat comportarea in  exploatare a noii tehnologii atât la liniile nou construite cât şi la LEA modernizate prin înlocuirea conductorului clasic cu conductor izolat, la liniile aflate în exploatare. Această a doua variantă a fost aplicată pe un tronson al LEA 20 kV prin utilizarea de conductor izolat fabricat de S.C. Pirelli România S.A. Acest caz il vom detalia in continuare.

                 În timpul funcţionării, pe tronsonul modernizat cu conductor preizolat s-a produs o avarie, constând în distrugerea izolaţiei conductorului într-una dintre deschideri, ca urmare a contactului cu vegetaţia. Preocupat pentru a stabili cauzele acestei avarii, care în opinia sa constau în caracteristicile tehnice necorespunzătoare ale conductorului, beneficiarul a organizat o expertiză tehnică la care au participat şi reprezentanţii producătorului.

                     Ca urmare a examinării în teren a LEA în cauză, au fost constatate următoarele:

                   a)     Tronsonul pe care s-a făcut înlocuirea conductorului neizolat tip OL-Al cu conductor preizolat cu polietilenă reticulată, tip OAC2X, parcurge un traseu aflat în imediata vecinătate a unui versant muntos împădurit şi se întinde pe lungimea a cca. 4 km. În zona respectivă, buna funcţionare a LEA era periclitată în foarte mare măsură de acţiunea vegetaţiei, fapt ce a justificat pe deplin instalarea conductoarelor preizolate.

                    b)    Schimbarea conductoarelor s-a făcut de către Serviciul Exploatare, folosindu-se tehnologia obişnuită şi fără producerea de modificări esenţiale în configuraţia coronamentului stâlpilor sau a izolaţiei şi armăturilor. S-au luat însă măsuri suplimentare pentru evitarea deteriorării stratului izolator din polietilenă reticulată, în timpul manipulării şi instalării conductorului.

                  c)     Datorită ecranării produse de vârfurile copacilor aflaţi pe versanţii din imediata apropiere, pe tronsonul la care ne referim, probabilitatea apariţiei unei supratensiuni produse prin lovitură directă de trăsnet este extrem de redusă. Nu se poate însă exclude posibilitatea apariţiei unei supratensiuni pe conductoarele LEA din zona respectivă, fie sub forma unei unde propagate pe linie (“călătoare”) ca urmare a unei descărcări directe de trăsnet într-o zonă apropiată, fie sub forma unei unde de supratensiune indusă de o descărcare atmosferică produsă în imediata vecinătate a liniei.

                   d)    Pe LEA în cauză (în ax), după instalarea conductoarelor preizolate, nu au fost montate dispozitive suplimentare pentru protecţia împotriva supratensiunilor accidentale, rămânând funcţionale doar cele existente anterior acestei operaţii (DRV-uri şi DC-uri montate în general pe ramificaţii, imediat în amonte de transformatoarele din PT-uri, sau la trecerile LEA-LES);

                   e)     În timpul expertizei, tronsonul de linie în cauză a fost scos de sub tensiune, fapt care a permis studierea din apropiere a conductoarelor. Analiza s-a concentrat asupra unui defect relativ grav produs asupra unui conductor izolat din zona amintită, defect care a ridicat din partea gestionarului LEA semne de întrebare asupra performanţelor conductoarelor preizolate produse de către S.C. Pirelli România S.A. Slatina şi asupra eficienţei noii tehnologii. Descrierea defectului constatat se prezintă mai jos;

                    f)      Pe conductorul de pe faza plasată pe vârful stâlpilor, într-una dintre deschideri, aproximativ la jumătatea deschiderii, pe o porţiune de lungime cca. 25 cm, izolaţia de polietilenă era topită şi carbonizată, cu urme de picurare şi zone de 3-4 cm în care conductorul a rămas descoperit ;

                    g)    Nu s-a constatat afectarea integrităţii conductorului funie OL-Al;

                     h)    Conform celor descrise la constatări anterioare, în dreptul locului în care s-a produs distrugerea stratului izolator, a fost găsită creanga unui copac din apropierea liniei, ce prezenta urme evidente de arsură, creangă ce ulterior a fost îndepărtată de către personalul de exploatare;

                      i)      În general conductorul preizolat existent în deschidere prezenta urme de zgârieturi longitudinale, produse cel mai probabil în timpul montajului, dar ele aveau un caracter superficial, nefiind de natură să pericliteze semnificativ calităţile mecanice sau electrice ale conductorului;

                      j)      Suprafaţa exterioară a stratului izolator era relativ curată, conţinând depuneri inerente de praf, minore, acumulate temporar din atmosferă;

                      k)     Este evident că defectul descris anterior a avut loc datorită amorsării unui arc electric între conductorul de fază preizolat şi creanga copacului, aflate în contact direct, ca urmare a străpungerii izolaţiei (stratul de polietilenă) dintre cele două elemente aflate la potenţiale electrice diferite. Acest arc electric a fost întreţinut apoi pe o durată relativ mare de timp (minute, zeci de minute), fapt ce explică efectele termice importante asupra izolaţiei, descrise mai sus. Pentru că prin intermediul arcului electric se produce de fapt o punere la pământ monofazată, menţinerea sa pentru perioade relativ lungi de timp este posibilă, deoarece neutrul reţelei în cauză este tratat prin bobină de stingere şi deci o punere la pământ monofazată nu conduce la deconectarea automată a liniei, ci doar la semnalizarea punerii la pământ. 

                               Problema este deci de a se stabili fenomenul care a condus la străpungerea izolaţiei din XLPE. Dacă se elimină posibilitatea ca exact în zona în care vegetaţia a venit în contact cu conductorul să fi existat un defect major de fabricaţie sau o deteriorare semnificativă produsă în timpul montajului, se pot lua în discuţie următoarele ipoteze:

I.      Străpungerea izolaţiei în regim normal de funcţionare, caz în care acesteia i se aplică (între conductorul de fază şi creangă) o tensiune de frecvenţa industrială, având o valoare efectivă apropiată de cea a tensiunii de fază nominale: 20/  = 11,5 kV. Acest fenomen poate fi favorizat de creşterea temperaturii izolaţiei (produsă de curentul ce trece prin conductor şi/sau radiaţia solară).

II.    Străpungerea izolaţiei într-un regim în care una dintre celelalte două faze a fost pusă la pământ. După cum se ştie, într-o astfel de situaţie, în reţelele având neutrul tratat prin bobină de stingere, are loc o deplasare a potenţialului neutrului faţă de pământ până la o valoare comparabilă cu tensiunea nominală de fază, ceea ce face ca şi tensiunea fazelor “sănătoase” faţă de pământ (tensiunea aplicată izolaţiei) să crească, până la o valoare comparabilă cu valoarea tensiunii nominale (tensiunea de linie: 20 kV). Dacă se ţine cont şi de faptul că la această creştere se adaugă supratensiunile de comutaţie produse în circuitul echivalent conţinând componente de tip R,L,C, de către arcul electric de punere la pământ, se ajunge la concluzia producerii unei suprasolicitări electrice semnificative a izolaţiei în acest regim. 

      Aceasta a fost ipoteza avansată de gestionarul LEA 20kV, bazată pe faptul că prin documentaţia de fabricaţie a conductorului, în vigoare la data respectivă ([1]), producătorul garanta rezistenţa conductorului preizolat, fără străpungerea stratului izolant, la încercarea cu tensiune de (numai) 14 kV, 50 Hz, sub apă, timp de 48 h. Ulterior, producătorul a prezentat un buletin de încercări actualizat, prin care se certifica rezistenţa conductorului preizolat, fără străpungerea stratului izolant, la încercarea cu tensiune de 24 kV, 50 Hz, sub apă, probă executată conform standardului finlandez SFS 5791-1994 ( [2] ). Pe baza buletinului respectiv urma să se opereze modificări în standardul de firmă.

III.  Străpungerea izolaţiei din XLPE de către o undă de supratensiune de origine atmosferică sau internă (de comutaţie), apărută pe conductorul de fază. 

                Ca ipoteză emisă în această fază preliminară, am considerat că pentru defectul descris mai sus, cauza cu probabilitatea cea mai mare o constituie acţiunea unei unde de supratensiune de origine atmosferică (“călătoare”), atât datorită faptului că amplitudinea unei astfel de unde poate conduce la străpungerea izolaţiei de XLPE, cât şi faptului că defectul s-a produs pe conductorul amplasat pe vârful stâlpilor, în condiţiile în care pe axul LEA nu au fost amplasate dispozitive suplimentare de protecţie.

                 Dar dacă se ţine seama de faptul că, conform afirmaţiilor beneficiarului, în perioada producerii defectului, în zonă nu s-au produs descărcări electrice atmosferice, un răspuns final, mai argumentat urmează să fie dat pe baza verificării caracteristicilor tehnice ale conductorului izolat şi a conformităţii execuţiei acestuia cu normele interne şi internaţionale. O atenţie specială va fi acordată materialului din care este confecţionat stratul izolant, motiv pentru care, în cele ce urmează, se vor face câteva referiri la cerinţele tehnice impuse acestora.

2.     Cerinţe tehnice pentru materialul folosit la izolarea conductoarelor  

              Stratul electroizolant al conductoarelor pentru LEA construite în noua tehnologie trebuie să facă faţă unei multitudini de solicitări, de diverse categorii:

-   solicitările mecanice din timpul transportului şi montajului (cele mai periculoase fiind cele care pot conduce la perforare şi eroziune);-   solicitările mecanice specifice din timpul exploatării rezultate prin aplicarea soluţiilor constructive ale LEA (montarea pe izolatoarele de susţinere sau de întindere, etc.) sau acţiunii chiciurei, zăpezii, a vegetaţiei căzute pe linie, etc.;

-   stresul provocat de vânt sau de variaţiile de temperatură;

-   solicitările specifice elementelor electroizolante în condiţiile asigurării unui anumit nivel de izolaţie între conductorul de fază şi mediul traversat de acesta;

-   eroziunea sub acţiunea descărcărilor de suprafaţă asociate curenţilor de scurgere de suprafaţă, caracteristice elementelor izolatoare din materiale plastice, ce se găsesc sub acţiunea unor câmpuri electrice intense (produse de liniile electrice de înaltă tensiune din vecinătate sau de descărcările electrice atmosferice);

-   solicitările de îmbătrânire (degradarea în timp a structurii fizico-chimice) sub acţiunea poluanţilor din atmosferă şi mai ales a radiaţiilor solare ultraviolete. 

               În cazul cablurilor de energie izolate dar neecranate (aşa cum sunt şi conductoarele izolate pentru LEA), cu deosebire în medii expuse umidităţii sau  poluării de diverse tipuri, pe suprafaţa izolaţiei pot apărea tensiuni induse ce dau naştere unor curenţi de scurgere, cărora li se asociază fenomenul de descărcări electrice la suprafaţa materialului. Umiditatea şi poluarea pot favoriza şi închiderea pe suprafaţa izolaţiei conductoarelor LEA, a traseului parcurs de curentul de trăsnet, de la locul de incidenţă a acestuia spre locul de descărcare (pământ sau altă fază). În funcţie de energia termică asociată acestor descărcări, pe suprafaţa izolaţiei apar deteriorări locale sub forma unor trasee de material carbonizat de diferite lungimi, adâncimi şi conductivităţi electrice. Deteriorările mai puţin severe vor conduce la o eroziune a materialului care va slăbi izolaţia, iar cele mai grave vor consta în formarea de punţi conductoare (trasee la suprafaţă pe care materialul este carbonizat) şi practic în distrugerea izolaţiei.

                 În fig. 1 se prezintă mecanismul deteriorării materialului electroizolant sub acţiunea descărcărilor electrice de suprafaţă [4].                O analiză tehnico-economică a condus spre soluţia folosirii polietilenei reticulate (XLPE), aplicată prin extrudare pe conductoarele OL-Al în construcţie compactă. Într-o compoziţie obişnuită, polietilena prezintă o foarte bună rezistenţă la solicitări mecanice, la umiditate şi variaţii de temperatură, dar şi faţă de curenţii de scurgere pe suprafaţă (tracking resistance). Aceasta din urmă este o calitate deosebit de importantă, mai ales în cazul folosirii în zone cu activitate keraunică intensă şi dacă distanţele dintre faze sunt mici. XLPE prezintă însă o rezistenţă foarte slabă faţă de acţiunea radiaţiilor ultraviolete solare, motiv pentru care în compoziţia sa se introduc substanţe stabilizatoare la UV, cea mai importantă dintre acestea fiind negrul de fum.

                Prezenţa negrului de fum scade însă în mod accentuat calităţile dielectrice ale XLPE şi în mod deosebit rezistenţa acesteia la curenţii de scurgere pe suprafaţă (fig. 2). 

 

               Valoarea concentraţiei de negru de fum este deci determinantă în ceea ce priveşte calitatea compromisului făcut pentru satisfacerea tuturor cerinţelor impuse.

                Influenţa valorii concentraţiei negrului de fum asupra rezistenţei la descărcări a polietilenei (în cazul încercării de determinare a rezistenţei la curenţii de scurgere pe suprafaţă, în prezenţa ceţei şi a prafului, efectuate conform standardului ASTM D 2332), este ilustrată în fig. 3.  

              Se poate constata că la o concentraţie de 1% a negrului de fum, timpul de defect (definit în standardul amintit mai sus), scade în mod dramatic, ceea ce conduce la concluzia limitării stricte a valorii concentraţiei de negru de fum. 

                De obicei pentru “conductoarele acoperite” concentraţia de negru de fum a stratului de polietilenă este de 2÷3 % [2, 5], iar pentru conductoarele cu stratul izolant “rezistent la descărcări” (track resistant) concentraţia este de 0,5 % [6]. 

               Dar nu numai valoarea concentraţiei de negru de fum este importantă pentru proprietăţile polietilenei ci şi uniformitatea dispersiei acestuia în masa de amestec. O dispersie neuniformă a negrului de fum dar şi un număr mare de goluri sau de particule străine, pot afecta în mod hotărâtor rezistenţa la descărcări de suprafaţă dar şi rezistenţa la solicitări climatice (umiditate, radiaţii UV, variaţii de temperatură). În fig. 4 este ilustrată influenţa coeficientului de dispersie a negrului de fum asupra rezistenţei la descărcări electrice de suprafaţă, iar în fig. 5 asupra rigidităţii dielectrice [4]. 

               Prin urmare se poate considera ca fiind deosebit de importantă obţinerea unei dispersii corespunzătoare a negrului de fum în masa de amestec, în timpul amestecului şi apoi a extrudării, asupra celor mai importante proprietăţi ale polietilenei. 

               Referitor la testele privind verificarea influenţei radiaţiilor UV respectiv a umidităţii asupra proprietăţilor polietilenei reticulate în amestec cu negru de fum şi alţi stabilizatori UV, în literatură ([4]) se demonstrează un bun comportament şi satisfacerea cerinţelor impuse de norme. 

               Între standardele din diferite ţări, referitoare la conductoarele izolate cu strat izolator pentru LEA de medie tensiune, există diferenţe uneori semnificative. În principiu, în ţările din Orientul Îndepărtat şi în America de Sud, s-a adoptat standardul american ICEA S-66-524, iar în ţările din nordul Europei se folosesc standarde referitoare la “conductoarele acoperite”. În standardele din prima categorie se impun teste pentru verificarea rezistenţei la curenţii de descărcare pe suprafaţă (conform ASTM D 2303 şi ASTM D 2132 sau CEI 587) şi aplicarea unui strat semiconductor între conductor şi învelişul electroizolant, pe când în cele din a doua categorie stratul de polietilenă este văzut mai degrabă ca o protecţie mecanică împotriva agresiunilor exterioare şi nu ca o izolaţie. 

               În tabelul 1 se prezintă o sinteză a principalelor cerinţe tehnice impuse diferitelor tipuri constructive de conductoare şi de materiale izolatoare pentru acoperirea conductoarelor.

3.       propunere de Caiet de sarcini pentru conductoarele izolate

                Verificările efectuate în cadrul laboratorului de înaltă tensiune al Facultăţii de Electrotehnică din Timişoara, pe eşantioane de conductor de acelaşi tip cu cel pe care a apărut avaria descrisă mai sus, au validat conformitatea caracteristicilor tehnice ale acestora cu cele impuse de documentaţia de execuţie.

                Prin referatul de faţă dorim însă să supunem discuţiei unui cerc mai larg de specialişti, problema corectitudinii normelor tehnice existente la ora actuală în România, cu privire la fabricarea conductoarelor izolate pentru liniile electrice aeriene de medie tensiune, dar şi la proiectarea, execuţia şi exploatarea acestui tip de linii.

                  Suntem de părere că deocamdată, condiţiile tehnice aferente aplicării în România a soluţiei de construcţiei a LEA de medie tensiune cu conductoare izolate, nu sunt pe deplin clarificate. Avantajele noii tehnologii sunt evidente dar concurenţa pentru ocuparea pieţei interne, a condus la aplicarea sa în condiţiile absenţei unor reglementări la nivel naţional şi al adoptării “din mers” a normele altor ţări.

                Astfel, de exemplu, folosirea ca referinţă a standardelor finlandeze din domeniu este discutabilă, cel puţin sub aspectul cerinţelor impuse materialului folosit la construcţia învelişului conductoarelor. Este ştiut faptul că activitatea keraunică şi radiaţia solară de pe teritoriul României, două dintre cele mai importante solicitări climatice la care materialul electroizolant trebuie să facă faţă pe termen lung, sunt mult mai accentuate decât pe teritoriul Finlandei. De aceea considerăm că în România ar fi necesar un material care să apropie mai mult calităţile conductoarelor folosite, de cele ale unui conductor izolat decât de ale unui conductor acoperit, de tipul celor folosite în Ţările Nordice. 

               În consecinţă, am propus un caiet de sarcini pentru conductoarele izolate destinate LEA de 20 kV, ce poate fi utilizat sau nu de către beneficiarii acestor conductoare, dar care poate constitui o bază de discuţii. Întocmirea acestui caiet de sarcini a avut ca prim obiectiv impunerea unor caracteristici tehnice, în principal ale celor electrice pentru izolaţiei şi pentru produsul finit (conductorul izolat), tocmai în sensul precizat mai sus. Referinţa a constituit-o standardul finlandez SFS 5791/1994 [2], pe baza căruia au fost întocmite de fapt standardele de firmă pentru fabricarea conductoarelor izolate pentru LEA de medie tensiune atât de către ELCARO Slatina cât şi de către IPROEB Bistriţa. Cel de-al doilea obiectiv l-a constituit impunerea unor teste pe fluxul de fabricaţie, care să întărească încrederea în ceea ce priveşte detectarea şi înlăturarea defectelor de fabricaţie ascunse. Deosebirile între caietul de sarcini propus şi documentele de fabricaţie amintite, sunt în principal următoarele: 

               A. Pentru izolaţia din polietilenă:

1.     Conţinutul de negru de fum: în loc de 2…3 % se impune ≤ 0,5 %. Menţinerea unui nivel scăzut al conţinutului de negru de fum, conferă XLPE proprietăţi mai apropiate de cele ale unui material izolator decât ale unui material semiconductor.

2.     Includerea testelor pentru verificarea caracteris-ticilor electrice ale materialului folosit pentru stratul electroizolant. Între acestea, foarte importante sunt testele pentru verificarea rezistenţei la curenţii de scurgere pe suprafaţă (rezistenţa la descărcări de suprafaţă sau rezistenţa la conturnare), proprietate necesară pentru funcţionarea în zonele cu activitate keraunică intensă. 

               B. Pentru conductorul izolat:3.     Încercarea cu tensiune alternativă în stare uscată:: în locul încercării la tensiunea de 24 kV timp de 5 min se cere încercarea cu tensiunea de 36 kV (3U₀) timp de 4h, conform SR CEI 502, [3];4.     Încercarea cu tensiune alternativă sub apă: după creşterea tensiunii până la 24 kV, se impune menţinerea tensiunii la valoarea maximă timp de 48 h. În tot acest timp izolaţia trebuie să reziste fără străpungeri.      Severitatea sporită a testelor descrise la punctele 3 şi 4 conduce la asigurarea unui nivel mai ridicat al izolaţiei electrice produse de stratul de XLPE.5.     Încercarea cu tensiune alternativă aplicată pe fluxul de fabricaţie: în locul valorii de 1 kV, se cere aplicarea tensiunii de 14 kV;6.     Încercarea cu tensiune alternativă sub apă în starea de livrare: în locul valorii de 4 kV, se cere aplicarea tensiunii de 30 kV, conform SR CEI 502, [3]. 

               Severitatea sporită a testelor descrise la punctele 5 şi 6 are ca scop asigurarea depistării tuturor defectelor de izolaţie ascunse (corpuri străine, excentricităţi ale stratului izolant, etc.) şi eliminarea lungimilor de fabricaţie în cauză.

4.       Câteva observaţii asupra parti-cularităţilor funcţionale ale unei LEA cu conductoare izolate

                Din cele expuse până aici şi din caietului de sarcini propus pentru conductoarele acoperite utilizate în cadrul LEA 20 kV, se poate aprecia că o astfel de linie elimină practic în totalitate o multitudine dintre incidentele şi avariile care se produc în cazul unei linii clasice. Cele mai importante dintre acestea se discută mai jos.

Cazul A. Linia aparţine unei reţele cu neutrul tratat prin BS şi este construită pe stâlpi cu coronament clasic.

1.     Atingerea simultană de către vegetaţie a conductorului izolat de pe o singură fază, în regim normal de funcţionare. În locul de contact stratul electroizolant este supus unei solicitări cu tensiune având valoarea în jurul valorii tensiunii de fază (12 kV). Dacă fabricantul conductorului garantează prin încercările de tip că acesta rezistă în stare uscată la 14 kV, timp de 5 zile, înseamnă că de acelaşi ordin de mărime va fi şi perioada pentru care linia poate funcţiona normal într-o situaţie ca cea descrisă mai sus. În exploatarea liniei nu se vor accepta situaţii de acest fel pe timp nelimitat şi se vor face defrişări, inspecţii după furtuni pentru înlăturarea crengilor căzute pe linie, etc.

 2.     Atingerea simultană de către vegetaţie a conductorului izolat de pe o singură fază şi apariţia unei unde de supratensiune directă sau indusă de origine atmosferică pe una dintre fazele liniei. Cazul a fost discutat pe larg la paragr. 5.2. din partea I-a a referatului. Deşi zonele în care vegetaţia vine în contact cu linia sunt de obicei ecranate faţă de loviturile directe de trăsnet, aici vor putea apărea supratensiuni induse sau propagate din zonele în care linia este neecranată. Tocmai în aceste zone vor fi necesare dispozitivele de protecţie împotriva arcului electric, care să preîntâmpine străpungerea şi apoi distrugerea stratului electroizolant în punctul de contact cu vegetaţia. Acest lucru trebuie analizat în funcţie de situaţia concretă din teren, pe baza căreia să se aprecieze probabilitatea apariţiei simultane a celor două cauze. În zonele în care este exclus contactul vegetaţiei cu linia, rolul dispozitivelor de protecţie rămâne doar cel de a preveni străpungerile necontrolate ale stratului electroizolant din dreptul izolatorului, în cazul apariţiei unor supratensiuni, cu atât mai mult cu cât descărcările dintre faze sunt practic excluse. Pentru aceasta însă s-ar putea prevedea soluţii mult mai simple şi mai puţin costisitoare.

3.     Atingerea simultană de către vegetaţie a conductorului izolat de pe o singură fază, într-un regim în care pe una dintre faze există o punere la pământ. Între conductoarele fazelor “sănătoase” şi pământ va apare o tensiune mărită de aproximativ  ori (20 kV) datorită deplasării potenţialului neutrului reţelei. Dacă fabricantul conductorului garantează prin încercările de tip că acesta rezistă sub apă la 24 kV, timp de 2 zile, înseamnă că de acelaşi ordin de mărime va fi şi perioada pentru care pe linia în cauză nu va apare o a doua punere la pământ (scurtcircuit 2FN) datorită vegetaţiei în contact cu linia. Punerea la pământ se va înlătura cât mai repede deoarece de obicei procesul este unul instabil, în care apar vârfuri de tensiune.

4.     Atingerea conductoarelor izolate a două faze, (sau atingerea simultană de către păsări, vegetaţie, etc. a două conductoare izolate de fază) în regim normal de funcţionare. Între conductoarele de fază există o diferenţă de potenţial de aprox. 20 kV (max. 24 kV). Aceasta este aplicată celor două straturi izolatoare venite în contact, care, conform probei de tip amintite şi la cazul 1, ar trebui să reziste la 28 (14+14) kV timp de 5 zile.

5.     Atingerea accidentală de la sol a unui conductor izolat de fază (vehicole agabaritice, lucrări, etc.). Riscul producerii de electrocutări scade foarte mult, dar nu se poate garanta anularea acestuia. La lucrări programate, manevre, etc. conductoarele se vor considera în mod identic cu cele neizolate.

 OBS. Se poate constata cât de importante sunt încercările individuale aplicate conductoarelor izolate, menite să verifice proprietăţilor stratului electroizolant. Rolul lor este în principal de a detecta eventualele defecte ascunse ale acestuia, pe baza căruia se va face practic o sortare a lungimilor fabricate. Evitarea deteriorărilor produse stratului electroizolant în timpul transportului, depozitării, manipulării, montajului, este de asemenea importantă. Cazul 

B.  Linia aparţine unei reţele cu neutrul tratat prin BS şi este construită pe stâlpi cu coronament redus (distanţele între faze micşorate până la 1/3). 

        Faţă de cazul A diferenţa majoră constă în faptul că supratensiunile atmosferice ajunse pe conductoarele de fază pot conduce la descărcări între faze din cauza distanţelor reduse între acestea. De data aceasta sunt obligatorii dispozitivele de protecţie împotriva arcului electric, descrise la în partea I-a.Cazul C. Linia aparţine unei reţele cu neutrul tratat prin RL

          Orice incident care conduce la punerea la pământ a unei faze produce un scurtcircuit monofazat, deci el nu mai trebuie analizat şi în prezenţa altuia. De asemenea nu se vor mai lua în discuţie creşterile de tensiune pe fazele sănătoase datorită deplasării potenţialului neutrului. În schimb, conturnarea izolaţiei ca urmare a supratensiunilor de origine atmosferică apărute pe conductoarele liniei, va fi urmată întotdeauna de curenţi mari de însoţire. Rezultă deci obligativitatea montării dispozitivelor de protecţie împotriva arcului electric. Dacă distanţele dintre faze sunt reduse, montarea lor va trebui să ţină seama şi de posibilitatea apariţiei descărcărilor dintre faze.

5.           concluzii

                Este posibil ca defectul produs pe LEA 20 kV Vâlcea Sud - Olăneşti să fi putut fi evitat dacă pe axul liniei, în zona conductorului izolat, ar fi fost montate unul sau două seturi de descărcătoare. Însă, pe de altă parte, în condiţiile în care deocamdată producătorul nu poate garanta absenţa unor defecte ascunse ale stratului izolant al conductorului, nu excludem ca tocmai un astfel de defect să fi condus la producerea incidentului respectiv.

                 Ca o concluzie generală, considerăm ca fiind stringentă elaborarea unui set de standarde referitoare la proiectarea, fabricarea elementelor componente, construcţia, montarea şi exploatarea în România a liniilor electrice aeriene de medie tensiune cu conductoare izolate, acţiune la care să participe toţi cei interesaţi. 

 Bibliografie 

[1]	* * *   Cablu aerian de 20 kV, cu conductor de oţel aliminiu şi izolaţie din polietilenă reticulată, tip OAC2X, Standard de firmă SF Nr. 2/1998 – S.C. ELCARO - SIEMENS Slatina;
[2]	* * *   12/20 kV overhead lines. XLPE – covered overhead conductors PAS, Standard SFS 5791/1994, Finnish Electrotechnical Standards Association;
[3]	* * *   Cabluri de energie cu izolaţie din dielectrici masivi extrudaţi pentru tensiuni nominale de la 1kV la 30 kV, Standard SR CEI 502/1995, Institutul Român de Standardizare;
[4]	* * *   Compounds for Medium Voltage Aerial Cable Application, Borealis A/S, 1998, Denmark;
[5]	* * *   Cablu aerian de 20 kV cu conductor de aluminiu aliat şi izolaţie din polietilenă extrudată, Convenţie tehnică MM 1251-94 (traducere în limba română), MKM S.A. Fabrica de cabluri electrice Balassagyarmat, Ungaria;
[6]	* * *   LE 4217 – Track resistant crosslinked polyethylene compound for power cabl